Ordonanta nr. 89 din 28 august 2003

În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 1 pct. II.12 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

având în vedere prevederile art. 69 din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 şi ratificat prin Legea nr. 20/1993, şi ale Directivei 2001/14/CE a Parlamentului European şi Consiliului privind alocarea capacităţilor de infrastructura feroviara, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă,

Guvernul României adopta prezenta ordonanţă.

Capitolul IDispoziţii generale

Domeniul de aplicare

Articolul 1

(1)Obiectul prezentei ordonanţe îl constituie principiile şi procedurile privind stabilirea şi perceperea unor tarife de utilizare a infrastructurii feroviare, pentru alocarea capacităţilor infrastructurii feroviare şi pentru certificarea în materie de siguranţă. Sistemele de tarifare şi de alocare a capacităţilor infrastructurii feroviare trebuie să respecte principiile enunţate în prezenta ordonanţă şi să permită astfel gestionarului infrastructurii feroviare sa comercializeze şi să obţină utilizarea eficienta a capacităţilor disponibile ale infrastructurii.

(2)Prezenta ordonanţă se aplică în cazul utilizării infrastructurii feroviare pentru serviciile de transport feroviar interne şi internaţionale.

(3)Excepţii de la prevederile prezentei ordonanţe se pot stabili prin hotărâre a Guvernului pentru următoarele cazuri:

a)reţele independente, locale sau regionale pentru transporturile de călători;

b)reţele deschise numai pentru operarea transportului suburban de călători;

c)reţele regionale utilizate pentru servicii de transporturi de marfa regionale de către un singur operator, atât timp cat nu se formulează alte cereri de alocare de capacităţi de la alţi operatori;

d)infrastructuri feroviare private care funcţionează exclusiv pentru utilizarea de către proprietarul infrastructurii pentru transporturi proprii de marfa.

Definiţii

Articolul 2

În sensul prezentei ordonanţe, termenii de specialitate se definesc după cum urmează:

a)alocare - repartizarea capacităţii de infrastructura feroviara de către gestionarul infrastructurii;

b)solicitant - orice operator de transport feroviar român sau orice operator de transport feroviar străin şi/sau orice grup internaţional, acceptat pentru circulaţie pe infrastructura feroviara publică în condiţiile stabilite în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, titular al licenţei de transport feroviar şi al certificatului de siguranţă, obţinute în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar pe căile ferate române;

c)infrastructura saturata - secţiunea de infrastructura pentru care, în anumite perioade, cererile de capacitate de infrastructura nu pot fi satisfacute în totalitate, chiar şi după coordonarea cererilor de rezervare a acestor capacităţi;

d)plan de sporire a capacităţii - o măsura sau o serie de măsuri, însoţite de un calendar de punere în aplicare, vizând ameliorarea restrictiilor de capacitate care au condus la declararea unei secţiuni de infrastructura drept "infrastructura saturata";

e)coordonare - procedura prin care organismul de alocare a capacităţilor şi solicitanţii incearca sa rezolve situaţiile cererilor concurente pentru capacitatea de infrastructura;

f)acord-cadru - un acord general, încheiat în condiţiile legii, prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile unui solicitant şi ale gestionarului infrastructurii în ceea ce priveşte capacitatile de infrastructura care urmează să fie alocate şi tarifarea care se aplică pe o durată ce depăşeşte o singura perioada de valabilitate a graficului de circulaţie;

g)capacitate de infrastructura - posibilitatea de programare a traselor solicitate pentru un segment de infrastructura pe o anumită perioada;

h)gestionarul infrastructurii - orice organism sau orice întreprindere care are ca obiect principal de activitate administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare; aceasta include şi gestionarea sistemelor de control şi de siguranţă a infrastructurii;

i)reţea - totalitatea infrastructurii feroviare care aparţine gestionarului infrastructurii şi/sau care este gestionata de acesta;

j)document de referinţa al reţelei - document prin care se precizează în mod detaliat regulile generale, termenele, procedurile şi criteriile referitoare la sistemele de tarifare şi de alocare a capacităţilor de infrastructura; acest document conţine, de asemenea, informaţiile necesare pentru a se permite introducerea cererilor de capacităţi de infrastructura;

k)operator de transport feroviar - orice agent economic cu capital de stat sau privat, care a obţinut o licenta în conformitate cu legislaţia în vigoare, a cărui activitate principala consta în efectuarea de prestaţii de transport de marfa şi/sau de călători pe calea ferată, tractiunea fiind asigurata obligatoriu de aceasta întreprindere; acest termen include, de asemenea, şi agenţii economici care asigura numai tractiunea;

l)trasa - capacitatea de infrastructura necesară pentru a permite circulaţia unui tren între doua puncte ale reţelei, în cursul unei perioade determinate;

m)grafic de circulaţie - sistemul de date care definesc toate miscarile programate ale trenurilor şi ale materialului rulant pe infrastructura respectiva, pe perioada de valabilitate a acestui grafic.

Documentul de referinţa al reţelei

Articolul 3

(1)Gestionarul infrastructurii, după consultarea părţilor interesate, stabileşte şi publică într-o publicaţie proprie de specialitate un document de referinţa al reţelei, care se obţine contra plata şi al cărui preţ nu poate fi mai mare decât costul de publicare al acestui document.

(2)În documentul de referinţa al reţelei se prevăd caracteristicile infrastructurii puse la dispoziţia operatorilor de transport feroviar. El conţine informaţii prin care sunt precizate condiţiile de acces la infrastructura feroviara în cauza. Conţinutul documentului de referinţa al reţelei este prevăzut în anexa nr. 1. (3) Documentul de referinţa al reţelei se actualizează periodic şi se modifica, dacă este cazul.

(4)Documentul de referinţa al reţelei se publică cel târziu cu 4 luni înainte de data limita pentru introducerea cererilor de capacităţi de infrastructura.

Capitolul IITarifele de utilizare a infrastructurii feroviare

Stabilirea şi perceperea tarifelor de utilizare a infrastructurii feroviare

Articolul 4

(1)Stabilirea cadrului general pentru tarifarea utilizării infrastructurii feroviare publice se face prin contractul de activitate al companiei naţionale care gestionează infrastructura, încheiat cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, conform prevederilor art. 19 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 89/1999, cu modificările şi completările ulterioare. Stabilirea regulilor de tarifare specifice se face prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.

(2)Calculul tarifului pentru utilizarea infrastructurii feroviare publice şi încasarea acestuia revin în sarcina gestionarului infrastructurii.

(3)În cazul în care gestionarul infrastructurii, potrivit prevederilor legale, prin organizare sau prin mecanismele de luare a deciziilor, nu este independent de activităţile de operator feroviar, funcţiunile descrise în acest capitol, cu excepţia perceperii tarifelor, vor fi preluate de un organism de tarifare independent prin cadrul legal existent, prin organizare sau prin mecanismele de luare a deciziilor.

(4)Gestionarul infrastructurii cooperează cu gestionari de infrastructura din alte state astfel încât să asigure funcţionarea eficienta a serviciilor feroviare care se realizează prin parcurgerea mai mult decât a unei singure reţele. Gestionarul infrastructurii depune eforturi, în principal, în scopul garantarii unei competitivitati optime a transportului feroviar internaţional de marfa şi al asigurării unei utilizări eficiente a Reţelei transeuropene de transport feroviar de marfa. În acest scop, gestionarul infrastructurii poate participa cu gestionari de infrastructura din alte state la stabilirea unor organizări comune care sunt necesare. Orice cooperare sau organizare comuna este supusă reglementărilor prevăzute în prezenta ordonanţă.

(5)Gestionarul infrastructurii trebuie să asigure ca sistemul de tarifare se bazează pe aceleaşi principii aplicate pe întreaga reţea, exceptând cazul prevăzut la art. 8 alin. (3).

(6)Gestionarul infrastructurii trebuie să asigure aplicarea sistemului de tarifare astfel încât operatorii de transport feroviar care efectuează prestaţii de servicii de un tip echivalent, în zone de piaţa similare, să fie supuşi unor tarife echivalente şi nediscriminatorii şi ca tarifele aplicate în mod efectiv sunt în conformitate cu regulile prevăzute în documentul de referinţa al reţelei.

(7)Gestionarul infrastructurii trebuie să respecte confidenţialitatea, din punct de vedere comercial, a informaţiilor care îi sunt comunicate de solicitanţi.

Serviciile

Articolul 5

(1)Operatorii de transport feroviar îşi pot exercita dreptul de a beneficia, pe o baza nediscriminatorie, de setul minim de prestaţii şi de acces prin intermediul reţelei la facilităţile de servicii prevăzute în anexa nr. 2. Serviciile prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2 sunt furnizate în mod nediscriminatoriu, iar cererile operatorilor de transport feroviar nu pot fi respinse decât dacă exista alte optiuni viabile în condiţiile pieţei.

(2)Dacă gestionarul infrastructurii furnizează unul dintre serviciile descrise la pct. 3 din anexa nr. 2, ca prestaţii suplimentare, el trebuie să le furnizeze oricărui operator de transport feroviar care solicită acest lucru.

(3)Operatorii de transport feroviar pot solicita în plus gestionarului infrastructurii sau altor furnizori un set de prestaţii auxiliare, prevăzute la pct. 4 din anexa nr. 2. Gestionarul infrastructurii nu are obligaţia de a furniza aceste prestaţii auxiliare.

Costul infrastructurii şi contabilitatea

Articolul 6

(1)Conturile gestionarului infrastructurii, în condiţii normale de activitate şi în raport cu perioada pentru care se încheie contractul de activitate prevăzut la art. 4, trebuie să prezinte un echilibru, pe de o parte, între veniturile încasate din aplicarea tarifelor de utilizare a infrastructurii, excedentele rezultate din alte activităţi comerciale şi finanţarea de către stat şi, pe de altă parte, cheltuielile de infrastructura.

(2)Gestionarul infrastructurii poate fi incurajat prin unele măsuri stimulative sa reducă costurile de furnizare a serviciilor pe infrastructura şi nivelul tarifelor de acces, în condiţiile legii, respectându-se în totalitate cerinţele în materie de siguranţă a traficului, cu menţinerea şi îmbunătăţirea parametrilor infrastructurii feroviare.

(3)Măsurile stimulative menţionate la alin. (2) vor fi prevăzute în contractul de activitate.

(4)În cadrul contractului de activitate, prevederile contractului şi structura plăţilor destinate asigurării mijloacelor financiare ale gestionarului infrastructurii sunt convenite în prealabil şi acoperă întreaga durata a contractului.

(5)Metoda stabilită de repartizare a costurilor, în conformitate cu reglementările în vigoare, trebuie să fie actualizată periodic, în concordanta cu cele mai avansate practici internaţionale.

Principii de tarifare

Articolul 7

(1)Tarifele de utilizare a infrastructurii sunt plătite gestionarului infrastructurii, iar acesta le utilizează la finanţarea activităţilor sale.

(2)Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poate solicita gestionarului infrastructurii sa furnizeze orice informaţii necesare cu privire la tarifele practicate. În aceasta privinta gestionarul infrastructurii trebuie să fie în măsura sa dovedească faptul ca tarifele de utilizare a infrastructurii, facturate în fapt oricărui operator de transport feroviar, prin aplicarea prevederilor art. 4-12, sunt în conformitate cu metoda, cu reglementarea şi, dacă este cazul, cu baremurile stabilite în documentul de referinţa al reţelei.

(3)Tarifele percepute pentru setul minim de servicii şi accesul prin reţea la facilităţile de servicii sunt egale cu costul direct rezultat din exploatarea trenurilor, cu excepţia prevederilor alin. (4)-(7) şi ale art. 8. (4) Tariful de utilizare a infrastructurii poate include un tarif aferent cazului de insuficienta a capacităţilor, pe secţiunea identificabila a infrastructurii, pe perioadele de saturare.

(5)Tariful de utilizare a infrastructurii poate fi modificat pentru a se tine seama de costul efectelor pe care exploatarea trenurilor le are asupra mediului. Aceasta modificare este diferenţiată în funcţie de amploarea efectului produs.

(6)Tarifarea costurilor legate de mediu care conduce la o creştere a valorii globale a încasărilor realizate de gestionarul infrastructurii nu se poate efectua decât dacă se aplică, la un nivel comparabil, şi în cazul modurilor de transport concurente.

(7)În absenta unui nivel de tarifare comparabil al costurilor legate de mediu, aplicabil altor moduri de transport concurente, aceasta modificare nu trebuie să aducă o schimbare a valorii globale a încasărilor realizate de gestionarul infrastructurii. Dacă s-a introdus un nivel comparabil de tarifare a costurilor legate de mediu pentru transportul feroviar şi pentru alte moduri de transport concurente şi dacă aceasta conduce la o creştere a încasărilor, modul de repartizare a acestor încasări suplimentare se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(8)Pentru a se evita unele variatii disproportionate nedorite, tarifele de utilizare menţionate la alin. (3)-(7) pot fi exprimate sub forma de medii calculate pe o gama suficienta de servicii feroviare şi de perioade de timp. Mărimea relativă a tarifelor de utilizare a infrastructurii este în raport cu costurile aferente diferitelor servicii.

(9)Prezentul articol nu se referă la furnizarea serviciilor prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2. La stabilirea tarifelor serviciilor menţionate la pct. 2 din anexa nr. 2 se tine seama de situaţia concurentei la căile ferate.

(10)Dacă serviciile prevăzute la pct. 3 şi 4 din anexa nr. 2, ca prestaţii suplimentare şi auxiliare, nu sunt propuse decât de un singur furnizor, tariful de utilizare impus pentru un asemenea serviciu este în concordanta cu costul prestaţiei, calculat în funcţie de gradul real de utilizare.

(11)Tarifele pentru capacităţi de infrastructura utilizate în scopul întreţinerii infrastructurii nu pot fi mai mari decât valoarea neta a pierderii suportate de gestionarul de infrastructura în urma efectuării operaţiunilor de întreţinere, pierdere care trebuie recuperată.

Exceptari de la principiile de tarifare

Articolul 8

(1)Pentru recuperarea totală a costurilor gestionarului infrastructurii, se pot percepe, dacă piaţa se preteaza la aceasta, unele majorări bazate pe principii eficiente, transparente şi nediscriminatorii, garantand în acelaşi timp o competitivitate optima, în special pentru transportul feroviar internaţional de marfa. Sistemul de tarifare trebuie să respecte sporurile de productivitate realizate de operatorii de transport feroviar.

(2)Nivelul tarifelor nu trebuie să excludă utilizarea infrastructurilor de către unele segmente de piaţa care pot sa achite cel puţin costul direct aferent exploatării serviciului feroviar plus un indice de rentabilitate, dacă piaţa se preteaza la aceasta.

(3)Pentru proiecte de investiţii specifice care se vor realiza sau care au fost realizate cu cel mult 15 ani înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, gestionarul infrastructurii poate stabili sau menţine tarife de utilizare mai ridicate bazate pe costul pe termen lung al unor asemenea proiecte, în măsura în care aceste cresteri ale costurilor se regăsesc în cheltuielile gestionarului infrastructurii şi în măsura în care este vorba de proiecte destinate creşterii randamentului şi/sau a rentabilitatii, proiecte care în caz contrar nu ar putea sau nu ar fi putut fi puse în aplicare. Asemenea prevederi în materie de tarifare pot cuprinde şi unele acorduri privind partajarea riscurilor legate de unele investiţii noi.

(4)Pentru a se evita orice discriminare se procedează astfel încât tariful mediu de utilizare şi tariful marginal de utilizare ale gestionarului infrastructurii să fie comparabile pentru o utilizare echivalenta a infrastructurii sale şi astfel încât, pentru serviciile comparabile furnizate pe acelaşi segment de piaţa, să fie aplicate aceleaşi tarife de utilizare. În documentul de referinţa al reţelei gestionarul infrastructurii trebuie să precizeze ca sistemul de tarifare răspunde acestor cerinţe, fără a dezvălui informaţii comerciale cu caracter confidenţial.

(5)Dacă gestionarul infrastructurii intenţionează sa modifice elementele esenţiale ale sistemului de tarifare menţionat la alin. (1) şi (2), el trebuie să informeze public despre aceasta într-o publicaţie proprie de specialitate cu cel puţin 3 luni înainte.

Reducerile

Articolul 9

(1)Prin derogare de la art. 7 alin. (3), orice reducere acceptată a tarifelor percepute unui operator de transport feroviar de către gestionarul infrastructurii, pentru o prestaţie de serviciu, oricare ar fi aceasta, trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute în prezentul articol.

(2)Cu excepţia alin. (3), reducerile sunt destinate exclusiv economiei reale de cost administrativ realizate de gestionarul infrastructurii. Pentru a se stabili nivelul de reducere nu se tine seama de acele economii care au fost deja incluse în tariful de utilizare perceput.

(3)Gestionarul infrastructurii poate institui sisteme de reducere care să se adreseze tuturor utilizatorilor de infrastructura şi care acorda, pentru fluxuri de circulaţie specificate, reduceri limitate în timp, în scopul de a se incuraja dezvoltarea unor noi servicii feroviare, sau reduceri care favorizează utilizarea unor linii care sunt utilizate mult sub capacitatea lor.

(4)Reducerile nu pot fi aplicate decât la tarifele percepute pentru o secţiune determinata a infrastructurii.

(5)Sisteme de reduceri similare se aplică la servicii similare.

Sisteme de compensare a costurilor legate de mediu, a costurilor rezultate din accidente şi a costurilor de infrastructura, care nu sunt acoperite în cadrul celorlalte moduri de transport

Articolul 10

(1)Prin hotărâre a Guvernului avizată de Consiliul Concurentei, se poate institui un sistem de compensare, privind utilizarea infrastructurii feroviare pe o durată limitată, a costurilor legate de mediu, a costurilor legate de accidente şi a costurilor de infrastructura, care nu sunt acoperite de modurile de transport concurente, atunci când neacoperirea acestor costuri poate fi stabilită şi în măsura în care acestea depăşesc costurile echivalente proprii caii ferate.

(2)Operatorul de transport feroviar care beneficiază de o compensare şi se bucura de un drept exclusiv este obligat să ofere avantaje comparabile pentru utilizatori.

(3)Metodologia utilizata şi calculele efectuate pentru sistemul de compensare trebuie incluse în hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1). Pe baza acestora se poate face dovada costurilor specifice ale infrastructurii de transport concurente, care nu sunt acoperite şi care pot să fie evitate de către transportul feroviar, iar aplicarea sistemului să se facă în mod nediscriminatoriu.

Sistemul de creştere a performantelor

Articolul 11

(1)Prin stabilirea unui sistem de creştere a performantelor, sistemele de tarifare a infrastructurii trebuie să încurajeze operatorii de transport feroviar şi gestionarul infrastructurii sa micşoreze defectarile şi sa imbunatateasca performanţele reţelei feroviare. Acest sistem poate să cuprindă sancţiuni, în cazul unor acţiuni care se afla la originea unor defectari ale reţelei, compensări pentru întreprinderile care suporta efectele acestor defectari produse, precum şi bonificatii în cazul unor performanţe bune ce depăşesc previziunile.

(2)Principiile de baza ale sistemului de imbunatatire a performantelor se aplică pentru totalitatea reţelei.

Tarife de rezervare a capacităţilor de infrastructura

Articolul 12

(1)Gestionarul infrastructurii poate percepe un tarif corespunzător pe capacitatile de infrastructura solicitate, dar care nu sunt utilizate. Acest tarif încurajează o utilizare eficienta a capacităţilor de infrastructura.

(2)Gestionarul infrastructurii trebuie să informeze orice parte interesată despre capacitatile de infrastructura alocate operatorilor de transport feroviar utilizatori.

Capitolul IIIAlocarea capacităţilor de infrastructura feroviara

Drepturi privind capacitatile de infrastructura

Articolul 13

(1)Capacitatile de infrastructura disponibile sunt alocate de gestionarul infrastructurii şi nu pot fi transferate de către beneficiar unui alt operator de transport feroviar sau unui alt serviciu.

(2)Orice tranzacţie între operatorii de transport feroviar privind capacitatile de infrastructura este interzisă şi conduce la excluderea de la alocarea de capacităţi.

(3)Utilizarea unor capacităţi de infrastructura de către un operator de transport feroviar în scopul exercitării activităţilor unui solicitant care nu este operator de transport feroviar nu este considerată un transfer.

(4)Dreptul de utilizare a capacităţilor de infrastructura, stabilite sub forma de trase, poate fi acordat solicitanţilor pentru o durată maxima corespunzătoare unei singure perioade de valabilitate a graficului de circulaţie.

(5)Gestionarul infrastructurii şi un solicitant pot încheia un acord-cadru, conform art. 17, în ceea ce priveşte utilizarea capacităţilor pe infrastructura feroviara respectiva, pentru o durată mai mare de de o singura perioada de valabilitate a graficului de circulaţie.

(6)Drepturile şi obligaţiile gestionarului infrastructurii şi, respectiv, ale solicitanţilor în ceea ce priveşte alocarea capacităţilor de infrastructura sunt stabilite pe bază de contract.

Alocarea capacităţilor de infrastructura

Articolul 14

(1)Prin hotărâre a Guvernului se poate aproba un regulament pentru alocarea capacităţilor de infrastructura, cu respectarea independentei de gestionare a companiei naţionale care gestionează infrastructura feroviara. Reglementările specifice de alocare a capacităţilor de infrastructura se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. Îndeplinirea procedurilor de alocare a acestor capacităţi revine gestionarului infrastructurii, care urmăreşte ca aceste capacităţi de infrastructura să fie alocate pe o baza echitabila şi nediscriminatorie şi cu respectarea prevederilor legale.

(2)Gestionarul infrastructurii respecta confidenţialitatea, din punct de vedere comercial, a informaţiilor care îi sunt comunicate.

Colaborarea în vederea alocării capacităţilor de infrastructura a mai multe reţele feroviare

Articolul 15

(1)Gestionarul infrastructurii va coopera cu gestionari de infrastructura din alte state, în special din statele membre ale Uniunii Europene şi statele candidate la aderare, în vederea creării şi alocării eficiente a unor capacităţi de infrastructura care implica mai multe reţele feroviare. În cadrul acestor cooperări se stabilesc trase internaţionale, în principal în cadrul Reţelei transeuropene de transport feroviar de marfa, şi se stabilesc procedurile necesare în acest scop. Aceste proceduri sunt supuse reglementărilor stabilite prin prezenta ordonanţă.

(2)Gestionarul infrastructurii care participa la cooperări potrivit alin. (1) va asigura publicarea într-o publicaţie proprie de specialitate a listei membrilor, a metodelor de funcţionare a acestei cooperări, precum şi toate criteriile utilizate pentru evaluarea şi alocarea capacităţilor de infrastructura.

(3)În cadrul cooperării prevăzute la alin. (1) gestionarul infrastructurii participa la evaluarea privind necesităţile şi, dacă este cazul, la propunerea şi organizarea acestor trase internaţionale, pentru a se facilita operarea trenurilor de marfa care fac obiectul unei cereri, conform prevederilor art. 23. (4) Gestionarul infrastructurii va pune la dispoziţia solicitanţilor acele trase internaţionale prestabilite, în conformitate cu deciziile luate în cadrul cooperării prevăzute la alin. (1).

Solicitanţii

Articolul 16

(1)Cererile pentru obţinerea unor capacităţi de infrastructura feroviara pot fi depuse, conform legii, de operatorii de transport feroviar.

(2)Cererile operatorilor de transport feroviar străini şi ale grupurilor internaţionale constituite din aceşti operatori sunt acceptate în condiţiile legii şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

(3)Gestionarul infrastructurii poate stabili solicitanţilor unele reguli în vederea asigurării încasărilor previzionate şi a utilizării viitoare a infrastructurii. Aceste reguli vor fi corespunzătoare, transparente şi nediscriminatorii. Ele vor fi publicate, împreună cu principiile de alocare, în documentul de referinţa al reţelei.

(4)Prevederile alin. (3) se referă doar la furnizarea unei garanţii financiare care nu trebuie să depăşească un nivel corespunzător proporţional cu volumul de activitate preconizat al solicitantului, precum şi la capacitatea de a prezenta oferte atragatoare în vederea obţinerii de capacităţi de infrastructura.

Acorduri-cadru

Articolul 17

(1)Gestionarul infrastructurii poate încheia un acord-cadru cu un solicitant. Acest acord-cadru precizează caracteristicile capacităţilor de infrastructura feroviara solicitate de un solicitant, precum şi ale capacităţilor de infrastructura care îi sunt oferite, pe orice durată ce depăşeşte o singura perioada de valabilitate a graficului de circulaţie. Acordul-cadru nu va specifică trasa în mod detaliat, dar va fi întocmit astfel încât să asigure interesele comerciale ale solicitantului. Acest acord-cadru se supune aprobării prealabile a Consiliului de supraveghere menţionat la art. 30. (2) Prevederile acordului-cadru nu pot împiedica utilizarea infrastructurii respective de către alţi solicitanţi sau alte servicii.

(3)Termenii acordului-cadru pot fi modificati sau limitati, pentru a se permite o mai buna utilizare a infrastructurii feroviare.

(4)Acordul-cadru poate cuprinde unele sancţiuni, precum penalităţi, majorări de întârziere şi altele asemenea, pentru cazul când s-ar dovedi necesară modificarea sau încheierea sa.

(5)Acordul-cadru se încheie, în principiu, pe o durată de 5 ani. Gestionarul infrastructurii îşi poate da acordul, în unele cazuri specifice, pentru perioade mai mici sau mai mari. Orice perioada cu o durată mai mare de 5 ani va fi justificată de existenta unor contracte comerciale, a unor investiţii particulare sau a unor riscuri. O durata mai mare de 10 ani nu este posibila decât în cazuri excepţionale, în principal atunci când este vorba de investiţii importante şi pe termen lung şi, în special, atunci când acestea fac obiectul unor angajamente contractuale.

(6)Prevederile generale ale fiecărui acord-cadru vor fi comunicate oricărei părţi interesate, cu respectarea confidenţialităţii comerciale.

Programul procesului de alocare a capacităţilor de infrastructura

Articolul 18

(1)Gestionarul infrastructurii va respecta calendarul privind alocarea capacităţilor de infrastructura, prevăzut în anexa nr. 3. (2) Gestionarul infrastructurii va participa împreună cu gestionării de infrastructura implicaţi din alte state, conform art. 15, la convenirea traselor internaţionale care vor fi incluse în graficul de circulaţie, înainte de începerea consultărilor asupra proiectului de grafic de circulaţie. Nu se vor opera modificări decât dacă este absolut necesar.

Cererile

Articolul 19

(1)Solicitanţii pot prezenta gestionarului infrastructurii, conform legislaţiei în vigoare, o cerere în scopul obţinerii unor drepturi de utilizare a infrastructurii feroviare, în schimbul unui tarif de utilizare.

(2)Cererile privind graficul de circulaţie care se schimba periodic trebuie să respecte termenele stabilite în anexa nr. 3. (3) Solicitantul care este parte la un acord-cadru va depune cererea în conformitate cu prevederile acordului respectiv.

(4)Solicitanţii pot solicita capacităţi de infrastructura care implica mai multe reţele feroviare, adresandu-se gestionarului infrastructurii, care este astfel abilitat sa acţioneze în numele solicitantului, pe lângă ceilalţi gestionari de infrastructura implicaţi, pentru identificarea de capacităţi de infrastructura.

(5)În cadrul cooperării prevăzute la art. 15 gestionarul infrastructurii va proceda împreună cu ceilalţi gestionari de infrastructura astfel încât, în cazul unor capacităţi de infrastructura care implica mai multe reţele feroviare, solicitanţii să poată adresa cererile oricărui organism comun pe care gestionării de infrastructura îl pot stabili.

Programarea

Articolul 20

(1)Gestionarul infrastructurii satisface toate cererile de capacităţi de infrastructura, în special cererile de trase care traverseaza mai multe reţele, şi tine seama de toate constrangerile cărora vor trebui să le facă faţa solicitanţii, cum ar fi consecinţele economice asupra activităţii acestora.

(2)Gestionarul infrastructurii va putea, în cadrul procedurii de programare şi de coordonare, sa acorde prioritate anumitor servicii prevăzute la art. 22 şi 24. (3) Gestionarul infrastructurii va consulta părţile interesate în legătură cu proiectul graficului de circulaţie, lăsând la latitudinea acestora să-şi prezinte observaţii pe o perioadă de cel puţin o luna. Părţile interesate sunt toate părţile care au depus o cerere de capacităţi de infrastructura, precum şi celelalte părţi care doresc sa formuleze comentarii referitoare la influenţa pe care graficul de circulaţie ar putea s-o aibă asupra capacităţii lor de a furniza servicii feroviare, pe perioada valabilităţii graficului de circulaţie.

(4)Gestionarul infrastructurii adopta măsuri corespunzătoare, astfel încât toate motivele de preocupare exprimate să fie luate în considerare.

Procedura de coordonare

Articolul 21

(1)Gestionarul infrastructurii care se confrunta, pe parcursul procesului de programare prevăzut la art. 20, cu unele cereri concurente se va strădui ca printr-o coordonare a cererilor să asigure o cat mai buna adaptare a tuturor acestor cereri între ele.

(2)Atunci când situaţia este de asa natura încât se impune o coordonare, gestionarul infrastructurii are posibilitatea de a propune solicitanţilor capacităţi de infrastructura diferite de cele care au fost solicitate.

(3)Soluţionarea eventualelor conflicte se va face prin consultarea gestionarului infrastructurii cu solicitanţii respectivi.

(4)Principiile care reglementează procedura de coordonare vor fi definite în documentul de referinţa al reţelei. Aceste principii reflecta dificultatea de stabilire a traselor internaţionale şi consecinţele pe care orice modificare risca să le aibă asupra celorlalţi gestionari de infrastructura din alte state.

(5)Atunci când o cerere de capacităţi de infrastructura nu poate fi satisfacuta fără o coordonare, gestionarul infrastructurii va urmări ca toate cererile să fie tratate pe baza acestei coordonari.

(6)Solicitantul poate să adreseze gestionarului infrastructurii o contestaţie privind alocarea capacităţii de infrastructura, fără a se încalcă prevederile art. 30. Gestionarul infrastructurii soluţionează contestaţia şi comunică solicitantului în scris modul de soluţionare, în termen de 10 zile lucrătoare.

Saturarea capacităţilor de infrastructura

Articolul 22

(1)În situaţia în care, după coordonarea traselor solicitate şi după consultarea solicitanţilor, se dovedeşte ca satisfacerea favorabilă a tuturor cererilor de capacităţi de infrastructura este imposibila, gestionarul infrastructurii va declara imediat secţiunea de infrastructura respectiva ca fiind infrastructura cu capacitate saturata. Se va proceda în mod similar şi în cazul infrastructurilor despre care se poate crede ca într-un viitor apropiat vor suferi de o lipsa de capacitate similară.

(2)În situaţia în care o infrastructura a fost declarata ca având capacitate saturata, gestionarul infrastructurii va proceda la o analiza a capacităţilor de infrastructura în conformitate cu prevederile art. 25, cu excepţia cazului când s-a pus deja în aplicare un plan de sporire a capacităţilor, asa cum se prezintă la art. 26. (3) Dacă tarifele de utilizare prevăzute la art. 7 alin. (4) nu au fost percepute sau nu au dat rezultate satisfăcătoare şi dacă infrastructura a fost declarata ca fiind infrastructura cu capacitate saturata, gestionarul infrastructurii poate aplica, în plus, criterii de prioritate în alocarea capacităţilor de infrastructura.

(4)Criteriile de prioritate vor tine seama de importanţa unui serviciu pentru colectivitate, în comparatie cu orice alt serviciu care, din acest motiv, ar urma să fie exclus. Ele se stabilesc prin contractul de activitate încheiat pentru executarea obligaţiilor de serviciu public social.

(5)Pentru ca în acest cadru să se garanteze dezvoltarea unor servicii de transport corespunzătoare, în principal în scopul de a se răspunde cerinţelor de serviciu public, sau pentru a se favoriza dezvoltarea sectorului feroviar de marfa, în condiţii nediscriminatorii, aceste servicii trebuie să fie prioritare în alocarea capacităţilor de infrastructura.

(6)Gestionarului infrastructurii i se va putea acorda, dacă este cazul, o compensare corespunzătoare pierderii unor eventuale venituri ca urmare a necesităţii de a se atribui anumitor servicii o capacitate stabilită prin aplicarea celor prevăzute în prezentul alineat.

(7)În aplicarea criteriilor de prioritate trebuie să se ţină seama, în principal, de consecinţele acestei eventuale excluderi în alte state.

(8)Importanţa serviciilor de transport feroviar de marfa şi, în special, a serviciilor de transport feroviar internaţional de marfa va fi luată în considerare în mod corespunzător la stabilirea criteriilor de prioritate.

(9)Procedurile care trebuie urmate şi criteriile care se vor aplica în cazul în care infrastructurile sunt declarate ca având o capacitate saturata vor fi stabilite în documentul de referinţa al reţelei.

Cererile de ultim moment

Articolul 23

(1)Gestionarul infrastructurii va răspunde într-un termen cat mai scurt cu putinta şi, în orice caz, în următoarele 5 zile lucrătoare unor cereri de ultim moment pentru trase individuale. Informaţiile privind capacitatile de infrastructura neutilizate şi disponibile sunt puse la dispoziţia tuturor solicitanţilor care ar putea fi interesaţi sa utilizeze aceste capacităţi.

(2)Gestionarul infrastructurii va efectua, dacă este cazul, o evaluare a necesităţii menţinerii unei rezerve de capacităţi de infrastructura, în cadrul graficului de circulaţie definitiv, care să îi permită sa răspundă rapid cererilor previzibile de ultim moment pentru capacităţi de infrastructura. Prezenta prevedere se aplică şi în cazul infrastructurilor cu capacitate saturata.

Infrastructura specializată

Articolul 24

(1)Capacitatea infrastructurii va fi considerată disponibilă pentru utilizarea tuturor tipurilor de servicii care sunt în conformitate cu caracteristicile impuse pentru utilizarea trasei respective, cu excepţia prevederilor alin. (2) şi (3).

(2)În situaţia în care exista itinerare de substitutie corespunzătoare, gestionarul infrastructurii poate desemna, după consultarea părţilor interesate, unele infrastructuri specifice care să fie utilizate pentru tipuri determinate de trafic. Atunci când s-a efectuat o asemenea desemnare, gestionarul infrastructurii poate acordă prioritate acestui tip de trafic cu ocazia alocării capacităţilor de infrastructura.

(3)Aceasta desemnare nu va constitui un obstacol în utilizarea acestor infrastructuri pentru alte tipuri de trafic, în cazul în care sunt disponibile capacităţi, iar materialul rulant prezintă caracteristicile tehnice impuse pentru utilizarea liniei respective.

(4)În situaţia în care infrastructura a fost desemnată în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (3), se va specifică acest lucru în documentul de referinţa al reţelei.

Analiza capacităţilor de infrastructura

Articolul 25

(1)Scopul analizei capacităţilor de infrastructura consta în stabilirea restrictiilor de capacităţi de infrastructura, care nu permit ca cererile de capacităţi să poată fi satisfacute în mod corespunzător, precum şi în propunerea unor metode care să permită satisfacerea cererilor suplimentare. Aceasta analiza va stabili motivele acestei saturari a capacităţilor de infrastructura şi măsurile care ar putea fi luate, pe termen scurt şi mediu, pentru remedierea acestei situaţii.

(2)Analiza se va referi la infrastructura, procedurile de exploatare, tipul diferitelor servicii oferite şi consecinţele acestor factori asupra capacităţilor de infrastructura. Măsurile care trebuie preconizate cuprind, în special, modificarea itinerarului, reprogramarea serviciilor, modificarea vitezelor şi îmbunătăţirea infrastructurii.

(3)Analiza capacităţilor de infrastructura va fi finalizată în termen de 6 luni de la data la care infrastructura a fost declarata ca având capacitatea saturata.

Planul de sporire a capacităţilor de infrastructura

Articolul 26

(1)În termen de 6 luni de la finalizarea analizei capacităţilor de infrastructura, gestionarul infrastructurii va prezenta un plan de sporire a capacităţilor.

(2)Planul de sporire a capacităţilor de infrastructura este întocmit după consultarea cu utilizatorii infrastructurii respective, cu capacitate saturata, şi va cuprinde:

a)motivele saturarii capacităţii de infrastructura;

b)evoluţia probabila a traficului;

c)constrangerile la care este supusă dezvoltarea infrastructurii;

d)soluţiile care pot fi preconizate referitor la sporirea capacităţilor de infrastructura şi costul acestora, în special în ceea ce priveşte modificările probabile ale tarifelor de acces.

(3)Pe baza unei analize cost-beneficiu a eventualelor măsuri preconizate, în acest plan se stabilesc, de asemenea, acţiunile care trebuie întreprinse pentru sporirea capacităţilor de infrastructura şi se prezintă un calendar pentru punerea în aplicare a acestor măsuri.

(4)Planul de sporire a capacităţilor de infrastructura se aproba prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.

(5)Gestionarul infrastructurii renunţa la perceperea oricărui tarif conform art. 7 alin. (4) pentru infrastructura în cauza, în următoarele cazuri:

a)nu prezintă un plan de sporire a capacităţilor de infrastructura; sau b) întârzie sa pună în aplicare planul de acţiune întocmit în cadrul planului de sporire a capacităţilor de infrastructura.

(6)Cu excepţia prevederilor art. 30, gestionarul infrastructurii poate să perceapă în continuare aceste tarife de acces în situaţia în care:

a)planul de sporire a capacităţilor nu poate fi pus în aplicare din motive independente de voinţa sa;

b)opţiunile care i se oferă nu sunt viabile din punct de vedere economic sau financiar.

Utilizarea traselor

Articolul 27

(1)Gestionarul infrastructurii impune, în special în cazul infrastructurii cu capacitate saturata, renunţarea la o trasa a carei utilizare, pe o perioadă de cel puţin o luna, a fost sub pragul specificat în documentul de referinţa al reţelei, numai dacă aceasta utilizare sub capacitate nu este datorată altor cauze decât celor economice, cauze pe care operatorii nu le pot tine sub control.

(2)Gestionarul infrastructurii poate stabili în documentul de referinţa al reţelei condiţiile în care se iau în considerare nivelurile de utilizare anterioare ale traselor cu ocazia stabilirii prioritatilor, în cadrul procedurii de alocare a capacităţilor.

Capacitatile de infrastructura pentru întreţinerea programata a reţelei

Articolul 28

(1)Cererile de capacităţi de infrastructura în vederea efectuării lucrărilor de întreţinere vor fi prezentate în cadrul procesului de programare.

(2)Gestionarul infrastructurii va tine seama în mod corespunzător de consecinţele pe care rezervarile de capacităţi de infrastructura în vederea întreţinerii programate a reţelei le pot avea asupra celorlalţi solicitanţi.

Măsurile particulare care se impun în cazul unor perturbari ale circulaţiei

Articolul 29

(1)În cazul unor perturbari ale circulaţiei trenurilor, ca urmare a unei defectari tehnice sau a unui eveniment feroviar, gestionarul infrastructurii trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura restabilirea situaţiei normale. În acest scop, el întocmeşte un plan de intervenţie, care cuprinde o lista a diferitelor organisme publice care trebuie alertate în cazul producerii unor evenimente feroviare grave sau a unor perturbari serioase ale circulaţiei.

(2)În caz de urgenta sau de necesitate absolută, justificată printr-o defectare care face ca infrastructura să fie momentan inutilizabila, trasele alocate pot fi anulate fără preaviz, pe durata necesară pentru restabilirea sistemului. Dacă considera necesar, gestionarul infrastructurii poate solicita operatorilor de transport feroviar să-i pună la dispoziţie mijloacele care estimeaza ca sunt cele mai adecvate în scopul restabilirii, în cel mai scurt timp, a situaţiei normale.

(3)În situaţia prevăzută la alin. (1) şi (2), autoritatea de stat competenţa în ceea ce priveşte asigurarea siguranţei feroviare poate solicita operatorilor de transport feroviar sa participe la controlul propriilor lor aplicari şi respectari ale regulilor şi standardelor de siguranţă.

Capitolul IVDispoziţii generale şi finale

Consiliul de supraveghere

Articolul 30

(1)Se înfiinţează Consiliul de supraveghere constituit din specialişti din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Preşedintele Consiliului de supraveghere este secretarul de stat cu atribuţii în domeniul transportului feroviar, iar în componenta consiliului se numesc specialişti cel puţin din domeniile: feroviar, integrare europeană, economic şi juridic.

(2)Regulamentul de organizare şi funcţionare, atribuţiile şi finanţarea Consiliului de supraveghere se aproba prin hotărâre a Guvernului.

(3)Solicitantul poate sesiza Consiliul de supraveghere, în cazul în care se considera vătămat, pentru a face contestaţie împotriva deciziilor luate de gestionarul infrastructurii sau, dacă este cazul, de operatorul de transport feroviar, cu privire la:

a)documentul de referinţa al reţelei;

b)criteriile conţinute în documentul de referinţa al reţelei;

c)procedura de alocare a capacităţilor de infrastructura şi rezultatele acesteia:

d)sistemul de tarifare;

e)nivelul sau structura tarifelor de utilizare a infrastructurii pe care trebuie să le plătească sau pe care ar putea avea obligaţia să le plătească;

f)certificatul de siguranţă, aplicarea şi controlul normelor şi regulilor de siguranţă.

(4)Consiliul de supraveghere se va asigura ca tarifele stabilite de gestionarul infrastructurii sunt în conformitate cu prevederile cap. II şi au un caracter nediscriminatoriu. Negocierile între solicitanţi şi gestionarul infrastructurii cu privire la nivelul tarifelor de utilizare a infrastructurii sunt autorizate numai dacă au loc sub supravegherea acestui consiliu. Consiliul de supraveghere va interveni imediat în cazul în care negocierile ar putea să contravină prevederilor prezentei ordonanţe.

(5)Consiliul de supraveghere este abilitat să solicite gestionarului infrastructurii, solicitanţilor şi oricărei alte părţi interesate sa furnizeze informaţiile necesare; aceste informaţii vor fi prezentate fără întârziere.

(6)Consiliul de supraveghere are obligaţia să se pronunţe asupra tuturor contestaţiilor şi va adopta măsurile necesare pentru remedierea situaţiei, într-un termen de maximum doua luni de la primirea tuturor informaţiilor.

(7)Deciziile luate de Consiliul de supraveghere au un caracter obligatoriu pentru toate părţile implicate, cu excepţia prevederilor alin. (9).

(8)În cazul în care se introduce contestaţie împotriva unui refuz de alocare a capacităţilor de infrastructura sau împotriva modalităţilor unei propuneri de capacităţi de infrastructura, Consiliul de supraveghere fie confirma că nu este cazul să se modifice decizia luată de gestionarul infrastructurii, fie solicita modificarea deciziei care face obiectul reclamaţiei, în conformitate cu liniile directoare stabilite de Consiliul de supraveghere.

(9)Contestaţiile împotriva deciziilor luate de Consiliul de supraveghere se soluţionează de instanţele judecătoreşti competente, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.

Cooperarea cu organisme de supraveghere din alte state

Articolul 31

Consiliul de supraveghere efectuează schimburi de informaţii cu organisme de supraveghere similare din statele membre ale Uniunii Europene şi din statele candidate la aderare cu privire la activitatea lor, la principiile şi practicile lor decizionale, astfel încât principiile decizionale ale acestuia să fie armonizate cu cele ale organismelor de supraveghere din statele membre ale Uniunii Europene.

Certificatul de siguranţă

Articolul 32

(1)Reglementările privind certificarea în materie de siguranţă pentru operatorii de transport feroviar români, precum şi pentru operatorii de transport feroviar străini şi grupurile internaţionale, prevăzuţi la art. 2 lit. b), care sunt infiintati sau care se vor înfiinţa, trebuie să fie în conformitate cu prezentul articol.

(2)Operatorii de transport feroviar au obligaţia prezentării unui certificat de siguranţă în care să fie stabilite cerinţele în materie de siguranţă care le sunt impuse în scopul asigurării siguranţei circulaţiei pe rutele respective.

(3)Pentru obţinerea certificatului de siguranţă, operatorul de transport feroviar trebuie să respecte reglementările din legislaţia naţionala, impuse în mod nediscriminatoriu, în ceea ce priveşte cerinţele tehnice şi operationale specifice pentru serviciile feroviare şi cerinţele de siguranţă care se aplică personalului, materialului rulant şi organizării interne.

(4)Operatorul de transport feroviar trebuie să prezinte dovada ca personalul sau destinat conducerii trenurilor şi personalul însoţitor al trenurilor poseda pregătirea necesară pentru a se conformă regulilor de circulaţie aplicate de gestionarul infrastructurii şi pentru a respecta cerinţele de siguranţă care îi sunt impuse, pentru asigurarea circulaţiei trenurilor.

(5)Operatorul de transport feroviar trebuie să dovedească ca materialul rulant care intră în componenta acestor trenuri a fost aprobat de Autoritatea Feroviara Română - AFER şi a fost verificat în conformitate cu reglementările de exploatare aflate în vigoare pentru infrastructura utilizata. Certificatul de siguranţă se eliberează de Autoritatea Feroviara Română - AFER, conform prevederilor legale în vigoare.

Răspunderea

Articolul 33

Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz, a celor vinovaţi.

Contravenţii

Articolul 34

(1)Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte:

a)nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (5), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;

b)nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (6), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;

c)nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (2), cu amendă de la 50.000.000 lei la 200.000.000 lei;

d)nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (2), cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei.

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul împuternicit prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.

(3)Contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

(4)Dispoziţiile prezentei ordonanţe referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Alte dispoziţii

Articolul 35

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.

Abrogări

Articolul 36

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga Ordonanţa Guvernului nr. 133/2000 privind repartizarea capacităţilor de infrastructura feroviara, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobată şi modificată prin Legea nr. 127/2002.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NASTASE

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

construcţiilor şi turismului,

Miron Tudor Mitrea

Ministrul integrării europene,

Hildegard Carola Puwak

p. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Bucureşti, 28 august 2003.

Nr. 89.

Anexa 1

CONŢINUTUL

documentului de referinţa al reţelei

Documentul de referinţa al reţelei trebuie să conţină următoarele informaţii:

1.un capitol cu prezentarea tipului infrastructurii care este pusă la dispoziţia operatorilor de transport feroviar şi a condiţiilor de acces la aceasta infrastructura;

2.un capitol referitor la principiile de tarifare şi la tarife. Acest capitol conţine precizări corespunzătoare cu privire la sistemul de tarifare, precum şi informaţii suficiente privind tarifele de utilizare aplicate în cazul serviciilor menţionate în anexa nr. 2 la ordonanţa, care sunt oferite de un singur furnizor. În acest capitol se descriu detaliat metoda, reglementarea şi, dacă este cazul, baremurile utilizate pentru aplicarea art. 7 alin. (4)-(7), precum şi a art. 8 şi 9 din ordonanţa. El conţine informaţii privind modificările tarifelor de utilizare care sunt deja stabilite sau care sunt prevăzute;

3.un capitol despre principiile şi criteriile de alocare a capacităţilor de infrastructura. Acest capitol face o prezentare a caracteristicilor importante ale capacităţilor de infrastructura puse la dispoziţia operatorilor de transport feroviar şi precizează eventualele restrictii care limitează utilizarea acestora, în principal acele restrictii probabile care sunt impuse în vederea întreţinerii reţelei. În acest capitol se specifică, de asemenea, procedurile şi termenele privind alocarea capacităţilor de infrastructura şi se stabilesc criteriile specifice aplicabile, în special:

a)procedura depunerii de către solicitant la gestionarul infrastructurii a cererilor de capacităţi de infrastructura;

b)prevederile pe care trebuie să le îndeplinească solicitanţii;

c)termenele aplicabile pentru procedurile de cerere şi de alocare;

d)principiile care reglementează procesul de coordonare;

e)procedurile care trebuie urmate şi criteriile aplicate în cazul unei infrastructuri cu capacitate saturata;

f)detalii privind restricţiile impuse utilizării infrastructurilor;

g)regulile privind eventuala luare în considerare a nivelurilor anterioare de utilizare a capacităţilor de infrastructura, în vederea stabilirii prioritatilor cu ocazia procesului de alocare a capacităţilor de infrastructura.

În acest capitol se prezintă detaliat măsurile luate pentru a se asigura un mod de tratare corespunzătoare a serviciilor de transport de marfa, a serviciilor internaţionale şi a cererilor supuse procedurii de ultim moment.

Anexa 2

SERVICIILE FURNIZATE

operatorilor de transport feroviar

1.Setul minim de prestaţii cuprinde:

a)tratarea cererilor de capacităţi de infrastructura;

b)dreptul de utilizare a capacităţilor de infrastructura acordate;

c)utilizarea aparatelor de cale şi a jonctiunilor reţelei;

d)coordonarea circulaţiei trenurilor, cuprinzând semnalizarea, regularitatea, activitatea de dispecerat, precum şi mijloacele de comunicare şi furnizarea de informaţii privind circulaţia trenurilor;

e)orice alte informaţii necesare pentru punerea în aplicare sau exploatarea serviciului pentru care au fost acordate capacitatile de infrastructura.

2.Accesul prin intermediul reţelei la infrastructurile de servicii şi serviciile furnizate cuprinde:

a)utilizarea sistemului de alimentare electrica pentru curentul de tracţiune, dacă este disponibil;

b)infrastructurile de aprovizionare cu combustibil, aflate în proprietatea gestionarului infrastructurii;

c)accesul în staţiile de călători, clădirile acestora şi alte facilităţi;

d)accesul în terminalele de mărfuri;

e)accesul în staţiile de triaj;

f)facilităţi pentru compunerea trenurilor;

g)accesul la liniile de depozitare;

h)accesul în centrele de întreţinere şi la celelalte infrastructuri tehnice.

3.Prestaţiile suplimentare pot cuprinde:

a)curentul de tracţiune;

b)preincalzirea vagoanelor de călători;

c)furnizarea de combustibil, serviciile de manevra şi toate celelalte servicii furnizate instalaţiilor de acces menţionate mai sus;

d)încheierea unor contracte, după caz, pentru:

–controlul transportului de mărfuri periculoase;

–asistenţa în cazul circulaţiei unor trenuri speciale.

4.Prestaţiile auxiliare pot cuprinde:

a)accesul la reţeaua de telecomunicaţii;

b)furnizarea de informaţii suplimentare;

c)verificarea tehnica a materialului rulant.Anexa 3

CALENDARUL

procesului de alocare a capacităţilor de infrastructura

1.Graficul de circulaţie este stabilit o dată pentru fiecare an calendaristic.

2.Modificările graficului de circulaţie intervin în a doua zi de sambata a lunii decembrie, la miezul nopţii. În cazul în care se operează unele modificări sau corecturi după perioada de iarna, în particular se tine seama, dacă este cazul, de schimbările în mersul de tren al traficului regional de călători, acestea se aplică în a doua zi de sambata a lunii iunie, la miezul nopţii, precum şi în alte momente, între aceste date, dacă este cazul, convenite cu gestionării de infrastructura, conform art. 18 din ordonanţa.

3.Termenul de introducere a cererilor de capacităţi de infrastructura, care vor fi cuprinse în graficul de circulaţie, trebuie să fie, de regula, cu cel puţin 12 luni înaintea intrării în vigoare a acestui grafic.

4.Gestionarul infrastructurii participa împreună cu gestionării de infrastructura sau organisme de alocare competente din alte state, cu cel mult 11 luni înaintea intrării în vigoare a graficului de circulaţie, la stabilirea de trase internaţionale provizorii. Gestionarul infrastructurii se va asigura, pe cat posibil, ca aceste trase sunt respectate în derularea procedurii.

5.După cel mult 4 luni de la data limita stabilită pentru prezentarea ofertelor de către solicitanţi, gestionarul infrastructurii întocmeşte un proiect de grafic de circulaţie