Lege nr. 215 din 11 noiembrie 2016

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul IDispoziții generale

Articolul 1

Prezenta lege are ca scop stabilirea unui ansamblu de norme aplicabile ceremoniilor oficiale desfășurate de autoritățile și instituțiile publice, centrale și locale.

Articolul 2

Prezenta lege stabilește ordinea de precădere a participanților la ceremoniile oficiale, prevede regulile generale privind organizarea și desfășurarea ceremoniilor oficiale și reglementează atribuțiile autorităților și instituțiilor publice în această materie.

Articolul 3

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:

a)ceremonie oficială - manifestare sau acțiune organizată de o autoritate sau instituție publică, centrală ori locală, dedicată unui anumit eveniment;

b)ordine de precădere - ansamblu de criterii cu privire la așezarea și locul participanților în cadrul ceremoniilor oficiale;

c)precădere - prioritatea acordată unui participant la o ceremonie oficială față de un alt participant;

d)protocol național - totalitatea activităților și regulilor de etichetă, curtoazie și ceremonial desfășurate de autoritățile și instituțiile publice în cadrul ceremoniilor oficiale.

Capitolul IIPrecăderea

Articolul 4

(1)Precăderea nu poate fi delegată.

(2)Persoana care ocupă o demnitate sau funcție publică în calitate de interimar ocupă în ordinea de precădere locul titularului demnității sau funcției publice.

(3)Precăderea nu are semnificația conferirii de onoruri sau ierarhii și nu modifică atribuțiile autorităților sau instituțiilor publice ori a reprezentanților acestora, astfel cum sunt acestea stabilite prin lege.

Articolul 5

(1)Ordinea de precădere se stabilește după cum autoritățile sau instituțiile publice sunt alese, direct ori indirect, sau numite de o altă autoritate sau instituție publică. Președintele României este primul în ordinea de precădere.

(2)Pentru autoritățile sau instituțiile publice aflate în relații funcționale, ordinea de precădere se stabilește în raport cu natura relațiilor funcționale dintre acestea: autorități aflate sub controlul, coordonarea sau subordonarea unei alte instituții sau autorități publice.

(3)În cazul în care ordinea de precădere nu poate fi stabilită pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) și (2), în stabilirea acesteia se va utiliza criteriul vechimii conducătorului autorității sau instituției publice și, în subsidiar, criteriul alfabetic aplicat la denumirea autorităților și instituțiilor publice.

Articolul 6

(1)În aplicarea dispozițiilor art. 5 ordinea de precădere în cadrul ceremoniilor oficiale este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Locul reprezentantului autorității publice sau instituției publice organizatoare în cadrul ceremoniei oficiale se stabilește de comun acord cu instituția participantă cu rangul cel mai înalt.

(2)Ordinea de precădere a demnităților și a funcțiilor publice din cadrul aceleiași autorități sau instituții publice este stabilită de către conducătorul respectivei entități.

Articolul 7

În cadrul ceremoniilor oficiale organizate la nivel local ordinea de precădere este următoarea:

a)pozițiile 1-4 din anexă, dacă reprezentanții autorităților sau ai instituțiilor publice respective participă la ceremonie;

b)primarul localității unde se desfășoară ceremonia;

c)președintele consiliului județean al județului unde se desfășoară ceremonia;

d)prefectul județului unde se desfășoară ceremonia;

e)reprezentanții altor autorități sau instituții publice conform ordinii de precădere stabilite potrivit art. 5 și 6.

Articolul 8

Șefii cultelor recunoscute în România, reprezentanții altor instituții de interes public, precum și alte personalități române sau străine invitate la ceremonii oficiale ocupă un loc special, stabilit de instituția organizatoare, având în vedere natura și scopul ceremoniei.

Articolul 9

Șefii misiunilor diplomatice, ai reprezentanțelor organizațiilor internaționale și ai organizațiilor internaționale acreditate în România, invitați la o ceremonie oficială, ocupă loc imediat după reprezentanții Guvernului sau ai autorităților prezente cu rang de ministru.

Capitolul IIIOrganizarea și desfășurarea ceremoniilor oficiale

Articolul 10

(1)Organizatorul ceremoniei oficiale stabilește lista participanților, locul și poziția acestora, data, locația și desfășurătorul ceremoniei.

(2)Desfășurătorul ceremoniei oficiale și lista de invitați vor fi stabilite de către autoritatea sau instituția organizatoare împreună cu instituția publică participantă cu rangul cel mai înalt.

Articolul 11

Invitarea la o ceremonie oficială se poate face în una dintre următoarele modalități:

a)scrisoare oficială, în situația în care cel invitat are rang superior celui care invită;

b)invitație formală, în situația în care cel invitat are rang inferior celui care invită.

Articolul 12

Ceremonia oficială începe atunci când sosește șeful instituției participante cu rangul cel mai înalt. În cazul în care ceremonia cuprinde alocuțiuni, acestea vor fi rostite în ordinea de precădere sau în ordinea inversă a precăderii, conform desfășurătorului ceremoniei.

Articolul 13

(1)În cazul în care la ceremoniile oficiale sunt invitați demnitari străini, cu rang de ministru sau mai înalt, instituția organizatoare are obligația de a transmite lista invitaților către Ministerul Afacerilor Externe, care informează Guvernul României și Administrația Prezidențială.

(2)Un demnitar străin invitat la o ceremonie oficială în România ocupă locul echivalent omologului român.

Articolul 14

În cadrul ceremoniilor oficiale serviciul religios este facultativ. Momentul și durata acestuia vor fi stabilite și prevăzute în desfășurătorul ceremoniei, cu respectarea normelor, cutumelor și tradițiilor cultului religios care efectuează serviciul.

Articolul 15

În cadrul ceremoniilor oficiale se poate acorda onorul militar, potrivit prevederilor Regulamentului onorurilor și ceremoniilor militare, aprobat prin ordin al ministrului apărării naționale. Pe timpul unei ceremonii oficiale onorul militar se prezintă o singură dată persoanei cu rangul cel mai înalt.

Articolul 16

(1)Ceremonia oficială a depunerii coroanelor de flori este organizată în cooperare cu Ministerul Apărării Naționale și/sau cu Ministerul Afacerilor Interne.

(2)Depunerea coroanelor de flori se desfășoară cu respectarea ordinii de precădere.

(3)În cadrul unei ceremonii oficiale va putea fi depusă câte o singură coroană din partea următoarelor entități prezente:

a)Președintele României/Administrația Prezidențială;

b)Parlamentul României;

b^1)Parlamentul European;

22.06.2020Alineatul (3) din Articolul 16, Capitolul III a fost completat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 86 din 19 iunie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 19 iunie 2020

c)Guvernul României/prefectul;

d)primarul localității unde are loc ceremonia;

e)președintele consiliului județean;

f)corp diplomatic;

g)entitatea organizatoare.

(4)După încheierea ceremoniei oficiale pot fi depuse coroane și din partea altor entități sau persoane.

Articolul 17

(1)Funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Președintelui României și al foștilor șefi de stat ai României.

(2)Funeraliile de stat includ și onoruri militare.

Articolul 18

Funeralii cu onoruri militare, stabilite potrivit legii, se pot organiza și pentru președinții și foștii președinți ai celor două Camere ale Parlamentului, precum și pentru prim-ministrul și foștii prim-miniștri.

Articolul 19

În funcție de natura și de scopul lor, ceremoniile oficiale se desfășoară și cu respectarea reglementărilor în vigoare privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, respectiv cu respectarea celor privind stema țării și sigiliul statului, precum și cu cele ale Regulamentului onorurilor și ceremoniilor militare.

Capitolul IVConsiliul Protocolului Național

Articolul 20

Se înființează Consiliul Protocolului Național ca organism interinstituțional, fără personalitate juridică, ce are drept scop îndrumarea activităților de protocol desfășurate de autoritățile și instituțiile publice, în cadrul ceremoniilor oficiale.

Articolul 21

(1)Consiliul Protocolului Național este format din coordonatorii structurilor cu atribuții în organizarea și desfășurarea acțiunilor de protocol din următoarele autorități și instituții publice:

a)Administrația Prezidențială;

b)Senatul României;

c)Camera Deputaților;

d)Guvernul României;

e)Ministerul Afacerilor Externe;

f)Ministerul Apărării Naționale;

g)Ministerul Afacerilor Interne;

h)Secretariatul de Stat pentru Culte.

(2)În funcție de problemele dezbătute, la ședințele Consiliului Protocolului Național pot fi invitați și responsabili cu activitatea de protocol ai altor autorități și instituții publice.

(3)Consiliul Protocolului Național este coordonat de șeful structurii de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale.

(4)În sprijinul activității Consiliului Protocolului Național se organizează un secretariat, care va funcționa în cadrul Administrației Prezidențiale.

Articolul 22

Pentru realizarea scopului său Consiliul Protocolului Național are următoarele atribuții:

a)elaborează Ghidul Protocolului Național și, după caz, alte reguli și norme specifice de protocol, ceremonial, precădere, etichetă și curtoazie pentru ceremoniile oficiale;

b)actualizează lista șefilor de stat și de guvern;

c)întocmește materiale privind reguli, obiceiuri și uzanțe protocolare din diferite state;

d)participă la reuniuni de profil organizate în țară sau în străinătate;

e)colaborează cu structuri similare din alte țări.

Articolul 23

În exercitarea atribuțiilor, Consiliul Protocolului Național emite hotărâri, adoptate cu votul majorității membrilor săi. Hotărârile se publică pe pagina proprie de internet.

Articolul 24

Consiliul Protocolului Național se reunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar. Membrii consiliului sunt convocați de șeful structurii de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale.

Articolul 25

Consiliul Protocolului Național își desfășoară activitatea pe baza unui regulament propriu de organizare și funcționare, aprobat în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Articolul 26

În aplicarea prezentei legi autoritățile și instituțiile publice centrale și locale pot elabora reguli proprii de protocol referitoare la organizarea și desfășurarea ceremoniilor publice, care se publică pe propriile pagini de internet.

Capitolul VDispoziții tranzitorii și finale

Articolul 27

(1)În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Protocolului Național adoptă Ghidul Protocolului Național.

(2)Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, autoritățile și instituțiile publice transmit Consiliului Protocolului Național, potrivit unei proceduri stabilite de acesta, lista ceremoniilor oficiale pe care acestea le au în vedere la data întocmirii listei, pentru a fi organizate în anul următor.

Articolul 28

(1)Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a stabili ordinea de precădere a demnităților și funcțiilor publice aflate sub control, subordine sau coordonare, după caz. Ordinea de precădere, astfel stabilită, se publică pe pagina de internet a autorității sau instituției publice în cauză și se comunică Consiliului Protocolului Național.

Articolul 29

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 665/2002 privind înființarea Protocolului Național, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 8 iulie 2002, cu modificările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

FLORIN IORDACHE

PREȘEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

București, 11 noiembrie 2016.

Nr. 215.

Anexă

Ordinea de precădere în cadrul ceremoniilor oficiale a demnităților și funcțiilor publice

1.Președintele României;

2.președintele Senatului;

3.președintele Camerei Deputaților;

4.prim-ministrul;

5.fost șef de stat, în ordinea cronologică a primului mandat;

6.președintele Curții Constituționale;

7.președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție;

8.membrii Biroului permanent al Senatului României, conform ordinii stabilite de către Biroul permanent;

9.membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților, conform ordinii stabilite de către Biroul permanent;

10.senator, conform ordinii stabilite de Biroul permanent al Senatului României;

11.deputat, conform ordinii stabilite de Biroul permanent al Camerei Deputaților;

11^1.membri din România în Parlamentul European;

22.06.2020ANEXA a fost completată de Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 86 din 19 iunie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 19 iunie 2020

12.ministru, conform ordinii stabilite de prim-ministru;

13.consilier prezidențial, conform ordinii stabilite de Președintele României;

14.președintele Academiei Române;

15.șeful Statului Major General;

16.funcții asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea celor două Camere ale Parlamentului României;

17.funcții asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Senatului României;

18.funcții asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Guvernului României;

19.primarul general al municipiului București, primar de municipiu, oraș, sector, comună, în ordinea alfabetică a denumirii localităților și în ordinea crescătoare a numărului de sector;

20.președintele consiliului județean, în ordinea alfabetică a denumirii județelor;

21.prefect, în ordinea alfabetică a denumirii județelor;

22.secretar de stat, în ordinea de precădere a ministerelor;

23.consilier de stat, Administrația Prezidențială, conform ordinii stabilite de Președintele României;

24.funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Parlamentului României;

25.funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Senatului României;

26.funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea prim-ministrului;

27.funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea Secretariatului General al Guvernului;

28.funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea ministerelor.