pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Taxele judiciare de timbru reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.
(1)Acţiunile şi cererile se împart, din punct de vedere al taxelor judiciare de timbru, în următoarele categorii:
A. acţiuni şi cereri evaluabile în bani;
B. acţiuni şi cereri neevaluabile în bani;
C. acţiuni şi cereri pentru care legea stabileşte un regim distinct de taxare, după cum urmează:
a)cereri pentru acordarea personalităţii juridice, pentru autorizarea funcţionarii şi pentru înregistrarea unor persoane juridice;
b)cereri în domeniul drepturilor de autor şi de inventator;
c)cereri neevaluabile în bani, în materie comercială;
d)acţiuni şi cereri referitoare la raporturile de familie;
e)cereri formulate potrivit Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995;
f)acţiunile şi cererile prevăzute de Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare şi de Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, altele decât cererile de efectuare a operaţiunilor de publicitate;
g)cereri pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti;
h)cereri în vederea declarării recursului în anulare în cauze civile, adresate Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie;
i)alte acţiuni şi cereri pentru care, prin legi speciale, se prevede un regim special de taxare;
j)cereri pentru transcrierea (intabularea) instrainarilor de imobile, pe bază de acte sub semnatura privată, şi a ordonanţelor de adjudecare;
k)cereri pentru transcrierea (intabularea) dreptului de proprietate asupra activelor imobiliare, vândute de către societăţile comerciale cu capital de stat, şi de către fostele cooperative agricole de producţie;
l)cereri pentru transcrierea drepturilor reale de garanţie (gaj, ipoteca, privilegii, fidejusiuni reale);
m)cerere pentru alte transcrieri, înscrieri sau notari în registrele de publicitate a situaţiei juridice a imobilelor, inclusiv radierea drepturilor reale de garanţie;
n)cereri pentru eliberarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar.
(1)Sunt plătitori ai taxelor judiciare de timbru toate persoanele fizice şi persoanele juridice.
(2)Taxa judiciară de timbru, plătită la introducerea acţiunii sau a cererii ori pe parcursul procesului, se suporta de către partea căzută în pretenţii, potrivit Codului de procedura civilă.
(3)În cazul în care partea care a introdus acţiunea sau cererea a fost scutită, total sau parţial, de taxa judiciară de timbru, instanţa de judecată nu poate obliga partea căzută în pretenţii la plata sumei pentru care s-a acordat scutirea.
(1)Taxele judiciare de timbru sunt de trei feluri: fixe (exprimate în sume absolute), proporţionale şi pe transe (exprimate în procente).
(2)Taxele în suma fixa se aplică acţiunilor şi cererilor neevaluabile în bani, precum şi celor evaluabile în bani pentru care prin lege s-a stabilit o taxa în suma fixa.
(3)Taxele proporţionale, ca şi cele pe transe, se aplică acţiunilor şi cererilor evaluabile în bani şi se calculează la valoarea supusă taxarii.
(1)Se considera acţiuni şi cereri evaluabile în bani cele al căror obiect este un drept patrimonial ce poate fi evaluat în bani.
(2)Valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acţiune sau în cerere. Dacă aceasta valoare este contestată sau apreciată de instanţe ca vadit derizorie, evaluarea se face pe cale de expertiza, dispusă din oficiu sau la cererea oricărei părţi, taxa calculandu-se la valoarea rezultată din expertiza.
(1)Sunt considerate evaluabile în bani şi următoarele cereri:
a)cererea pentru constatarea dobândirii unui drept real;
b)cererea pentru restituirea prestaţiilor efectuate în temeiul unui act juridic pentru care s-a cerut constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau revocarea.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) capatul principal de cerere va fi supus taxei judiciare de timbru prevăzute la art. 13 din Legea nr. 146/1997.
Sunt supuse taxei prevăzute la art. 13 din Legea nr. 146/1997 cererile care au ca obiect drepturi nepatrimoniale, care nu beneficiază de scutire de taxe judiciare de timbru şi pentru care nu s-a prevăzut o alta taxa.
(1)Se taxeaza după regulile aplicabile cererii sau acţiunii principale: cererile reconventionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie.
(2)Cererile reconventionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie ce apar în urma unei acţiuni care are ca obiect drepturi evaluabile în bani sunt supuse taxei judiciare de timbru calculate la valoarea ce se pretinde prin aceste cereri.
Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, dintre care unele evaluabile şi altele neevaluabile în bani, taxa judiciară de timbru se datorează distinct pentru fiecare capăt de cerere, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care, prin lege, se prevede altfel.
În cazul cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe persoane pentru acelaşi obiect ori când obiectul este un drept sau o obligaţie comuna, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.
Nu se timbrează cererile depuse în cursul judecaţii şi care nu modifica valoarea taxabila sau caracterul cererii iniţiale, ca de exemplu: cererea cu care se depune lista de martori, cererea pentru precizarea domiciliului ales sau pentru schimbarea domiciliului, cererea pentru depunerea recipiselor de consemnare şi a chitantelor de plată a sumelor ce reprezintă onorarii pentru experţi, pensii de întreţinere şi altele.
De asemenea, nu se timbrează: cererile de îndreptare a erorilor materiale, tranzacţiile intervenite între părţi în cursul procesului civil, cererile accesorii privind cheltuielile de judecată, precum şi cererile pentru exercitarea căilor de atac în astfel de situaţii.
(1)Acţiunea posesorie şi cererile care au ca obiect servituţi se timbrează, conform art. 3 lit. j) din Legea nr. 146/1997, cu 50.000 lei.
(2)În cazul în care, prin aceeaşi acţiune, se cer şi daune pentru lipsa de folosinţă şi pentru degradare, aceasta cerere se timbrează separat, la valoare.
(1)Cererile pentru repunerea pe rol a procesului a cărui judecare a fost suspendată datorită părţilor se timbrează cu 50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea respectiva.
(2)În cazurile în care suspendarea nu este datorată părţilor, pe cererea de repunere pe rol se va preciza temeiul suspendării şi se va face menţiunea: "Cerere exceptată de la plata taxei judiciare de timbru".
Cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt supuse taxei judiciare de timbru, după distincţiile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 146/1997.
(1)În cazul transcrierii (intabulării) hotărârii judecătoreşti prin care se constata simulatia actului de vânzare-cumpărare imobiliară, care anterior a fost transcris (intabulat) în forma lui aparenta, se va radia transcrierea (intabularea) anterioară şi se va efectua o noua transcriere (intabulare) pe numele cumparatorilor reali.
(2)Pentru transcrierea (intabularea) unor astfel de hotărâri se percepe taxa judiciară de timbru calculată la valoare.
Constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau revocarea unui act de înstrăinare care a fost transcris (intabulat) nu indreptateste la restituirea taxelor percepute, cu excepţia celor percepute pentru transcrierea ordonanţei de adjudecare, în cazul casării acesteia prin recurare.
(1)Notările sau înscrierile multiple ce apar într-un singur act se supun taxarii separat, după natura fiecăruia.
(2)Dacă dintr-un act rezultă cumpărarea unui bun imobil şi transmisiunea de către cumpărător a uzufructului unei alte persoane, taxa judiciară de timbru se datorează atât pentru transcrierea transmisiunii proprietăţii, cat şi pentru constituirea uzufructului.
(3)Taxele judiciare de timbru se datorează de către fiecare titular de drepturi distincte, inclusiv în cazul în care se face o singura cerere de transcriere (intabulare sau notare).
(1)Scutirile de taxe judiciare de timbru aferente acţiunilor şi cererilor în justiţie se împart în două categorii, şi anume:
a)scutiri care privesc acţiunile sau cererile având un anume obiect şi care se aplică tuturor părţilor din proces, însă numai în ceea ce priveşte obiectul scutit;
b)scutiri care privesc anumite persoane şi de care beneficiază numai persoana respectiva.
(2)În cazurile în care în desfăşurarea procesului se modifica acţiunile sau cererile şi apar noi capete de cerere sau un alt obiect care nu intră în scutire se percep taxele corespunzătoare.
Sunt scutite de taxele judiciare de timbru, potrivit legii, acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la:
a)încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii;
b)plata muncii membrilor cooperativelor de producţie mestesugareasca, de producţie mixtă agricolă-mestesugareasca, de invalizi şi de prestări de servicii;
c)obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere;
d)stabilirea şi plata pensiilor, precum şi a altor drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;
e)stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor handicapate şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;
f)restituirea, de către persoanele fizice şi juridice care folosesc personal salariat, a sumelor acordate de organul de asigurare cu titlu de pensii şi ajutoare sociale celor accidentati în munca;
g)stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau din luarea unei măsuri preventive pe nedrept;
h)adopţie, constatarea abandonului, ocrotirea minorilor, tutela, curatela, interdicţie judecătorească, asistenţa bolnavilor psihic periculosi, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelara a atribuţiilor ce îi revin;
i)sancţionarea contravenientilor;
j)protecţia consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva agenţilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;
k)stabilirea drepturilor persoanelor fizice actionare la societăţile comerciale agricole pe acţiuni;
l)valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;
m)amenzile de orice fel;
n)exercitarea drepturilor electorale;
o)cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile, materiale şi morale decurgând din acestea;
p)cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate abuziv de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
r)orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedura pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxa judiciară de timbru.
(1)De asemenea, sunt scutite de taxa judiciară de timbru contestaţiile introduse împotriva hotărârilor comisiilor constituite în temeiul art. 15 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, precum şi cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, şi cele formulate de alte instituţii publice, când au ca obiect venituri publice.
(2)În înţelesul Legii nr. 146/1997, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin trezoreria statului, precum şi veniturile bugetelor altor instituţii publice cu caracter autonom.
(1)Ministerul Finanţelor poate acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.
(2)În baza art. 21 din Legea nr. 146/1997, Ministerul Finanţelor poate acorda facilităţile prevăzute la alin. (1), pentru:
a)cereri de înlesniri care privesc taxele aferente acţiunilor şi cererilor introduse în justiţie după data intrării în vigoare a Legii nr. 146/1997;
b)cereri de înlesniri care privesc diferenţele de taxe judiciare de timbru - aferente acţiunilor şi cererilor introduse la instanţe înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 146/1997 -, calculate şi stabilite potrivit noii legi, ca urmare a majorării pretenţiilor sau valorii taxabile după această dată.
(3)Aprobarea eşalonării sau a amânării la plata se face concomitent cu transmiterea adresei de debitare a taxelor judiciare de timbru organului în evidenta căruia se afla debitorul şi care răspunde de încasarea acesteia.
(4)Anularea debitului urmează regimul prevăzut pentru restituirea taxelor judiciare de timbru.
(5)Facilităţile acordate de Ministerul Finanţelor se comunică direct persoanelor care le-au solicitat.
(6)Pentru a beneficia de scutirile sau înlesnirile acordate, petentii vor depune comunicarea, în original, la organul prestator al serviciului.
(7)Depunerea comunicării privind aprobarea scutirii sau a inlesnirii la plata echivaleaza cu îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
(1)În cazul în care o instanţa judecătorească trimite spre judecare unei alte instanţe o acţiune sau o cerere pentru care s-a plătit taxa judiciară de timbru, nu se percepe o noua taxa.
(2)În cazul în care părţile solicita actualizarea pretenţiilor, în acţiunile şi în cererile trimise pentru rejudecare, se vor percepe diferenţele de taxe faţă de taxele plătite la introducerea acţiunii.
(1)Determinarea cuantumului taxei judiciare de timbru se face, după caz, de către instanţa judecătorească, Ministerul Justiţiei sau Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.
(2)Prestatorul serviciului taxabil este obligat sa comunice în scris plătitorului cuantumul taxei judiciare de timbru.
(3)Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face contestaţie potrivit dispoziţiilor aplicabile în materie fiscală.
(4)Contestaţia se depune la instanţa judecătorească care a dispus încadrarea în tariful taxelor judiciare de timbru, în termen de 15 zile de la data comunicării cuantumului sumei datorate, şi va fi însoţită de documentul original de plată a taxei de timbru de 2% la suma contestată.
(5)Instanţa judecătorească care a primit contestaţia va remite direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile, dosarul contestaţiei, care va conţine obligatoriu contestaţia petentei şi documentul original de plată a taxei judiciare de timbru pentru contestaţie. Contestaţia se soluţionează, prin dispoziţie motivată, de către directorul general.
(6)În situaţia în care petenta este nemultumita de dispoziţia data, procedura de contestare este cea prevăzută la art. 4, 5, 6, 7, 8 şi 9 din Legea nr. 105/1997 pentru soluţionarea obiectiunilor, contestaţiilor şi a plangerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor.
(1)Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie numai în cazurile prevăzute de lege.
(2)Taxele judiciare de timbru nu se restituie în cazul în care au fost legal plătite, dar părţile renunţa la acţiunea sau la cererea introdusă, cu excepţiile prevăzute de lege.
(3)Cererea de restituire se adresează instanţei judecătoreşti, Ministerului Justiţiei sau, după caz, parchetului la care s-a introdus acţiunea sau cererea, în termen de un an de la data naşterii dreptului de restituire.
(4)Instituţiile prevăzute la alin. (3), după avizarea cererii de restituire, o vor transmite organului fiscal în contul căruia s-a virat taxa judiciară de timbru, însoţită de o comunicare din care să rezulte identitatea documentului de plată, cuantumul sumei de restituit, condiţiile de fapt şi textul legal care indreptateste restituirea sumei.
(5)Organul fiscal, după analiza şi aprobare, cu respectarea normelor în vigoare, transmite trezoreriei statului cererea respectiva, pentru restituirea taxelor judiciare de timbru, care se efectuează astfel:
a)în cazul persoanelor fizice, restituirea sumelor se efectuează prin casieria statului, direct persoanei în cauza;
b)în cazul persoanelor juridice, suma se restituie prin trezoreria statului, cu ordin de plată, în contul beneficiarului indicat în cererea de restituire aprobată, în condiţiile legii.
(6)Pe documentul original de plată, care rămâne la prestatorul serviciului taxabil, se va face menţiune cu privire la cuantumul sumei restituite şi la textul legal care indreptateste restituirea.
(1)Taxele judiciare de timbru, plătite prin aplicarea şi prin anularea de timbre fiscale mobile, nu se restituie.
(2)De asemenea, nu se restituie taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate.
(1)Dovada achitării taxelor judiciare de timbru se depune la dosarul cauzei.
(2)Timbrele fiscale mobile se aplică şi anulează pe cerere, cu excepţia eliberării de documente, caz în care marca timbrului se aplică şi anulează pe documentul eliberat, iar matca, pe cererea aflată la dosar sau pe actul de pe care s-a făcut copia.
În cazul în care, cu ocazia transcrierii (intabulării) prevăzute la art. 9 din Legea nr. 146/1997, se constata fragmentarea valorilor, prin folosirea oricăror mijloace, în scopul de a se sustrage de la plata taxei judiciare de timbru, se refuza efectuarea operaţiunii, dacă nu se face dovada plăţii integrale.
Încadrarea în tariful taxelor judiciare de timbru de către instanţele judecătoreşti constituie o sarcina administrativă a acestor organe, stabilită de lege în calitatea lor de prestatoare de servicii taxabile, şi nu constituie obiect al activităţii lor de judecată.
(1)Taxele judiciare de timbru se datorează şi se plătesc anticipat, adică înainte de primirea (înregistrarea), efectuarea sau eliberarea actelor taxabile sau înainte de prestarea serviciilor.
(2)Instanţele judecătoreşti - cu totul excepţional, pentru motivele menţionate în rezoluţie - pot retine cereri sau acţiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea sa plătească taxele până la primul termen de judecată.
(3)În cazul în care taxa judiciară de timbru nu a fost plătită, în cuantumul legal, în momentul înregistrării acţiunii sau a cererii, ori dacă în cursul procesului apar elemente care determina o valoare mai mare, instanţa judecătorească va pune în vedere petentului sa achite suma datorată până la primul termen de judecată. Când se micşorează valoarea pretenţiilor formulate, după înregistrarea acţiunii sau a cererii, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se tine seama de reducerea ulterioară.
(4)Când prin cerere se pretind şi majorări de întârziere şi/sau dobânzi, cuantumul acestora, de la data la care încep să curgă şi până la data înregistrării cererii sau a completării ei, se cuprinde în valoarea taxabila a cererii.
(5)Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
(6)Dacă, în momentul înregistrării, acţiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului iniţial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluţionată în limitele în care taxa judiciară de timbru a fost plătită.
(1)Instanţele judecătoreşti au obligaţia de a incunostinta părţile, o dată cu citarea, despre taxele judiciare de timbru ce trebuie achitate în cazurile în care acţiunile şi cererile au fost trimise prin posta.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă acţiunile sau cererile nu cuprind datele sau documentaţia necesară caracterizarii actului sau calculării taxelor sau dacă nu s-au anexat dovezile din care să rezulte plata acestora, instanţele judecătoreşti stabilesc termenul de judecată şi comunică părţilor, o dată cu citarea, şi obligaţiile în legătură cu taxa judiciară de timbru ce trebuie îndeplinite până la termenul de judecată, sub sancţiunea anulării cererii sau acţiunii.
(1)În situaţia în care instanţa judecătorească constata ca, în fazele procesuale anterioare, taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal sau nu s-a făcut dovada acordării unei scutiri sau înlesniri la plata, va transmite organelor de executare competente actul prin care s-a stabilit diferenţa de taxa judiciară de timbru.
(2)Organul prestator al serviciului, primind confirmarea debitului, considera taxa judiciară de timbru plătită în măsura în care suma debitata corespunde taxei legal datorate.
(3)Pentru cereri şi acţiuni în justiţie, data de la care curge termenul de prescripţie, în cazul sumelor datorate cu titlu de taxe judiciare de timbru, este momentul înregistrării acţiunii sau cererii.
(1)Taxele judiciare de timbru se plătesc în numerar, prin ordin de plată, precum şi prin aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile pentru taxele de până la 30.000 lei.
(2)Ministerul Finanţelor realizează emisiuni de timbre fiscale pentru taxele judiciare, pe baza machetei prezentate de Ministerul Justiţiei, cu următoarele valori: 100 lei, 300 lei, 500 lei, 1.000 lei, 3.000 lei, 5.000 lei, 10.000 lei, 15.000 lei, 20.000 lei, 25.000 lei şi 30.000 lei, care poarta menţiunea TIMBRU FISCAL PENTRU TAXE JUDICIARE.
Dovada plăţii taxelor judiciare de timbru se face prin:
a)chitanţa de încasare în numerar, eliberata de unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni sau de trezoreriile statului;
b)ordin de plată, vizat de trezorerii ale statului sau de filiale ale Băncii Comerciale Române - S.A.;
c)aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile.
Timbrele fiscale pentru plata taxelor judiciare trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a)să fie autentice;
b)să fie în circulaţie;
c)sa nu poarte semnatura sau vreun alt semn de anulare;
d)sa nu fie patate sau indoite;
e)sa nu poarte ştersături, razuiri sau urme de spalare;
f)să fie întregi;
g)sa nu fi fost folosite.
(1)Preşedinţii instanţelor judecătoreşti au obligaţia ţinerii unei evidente riguroase a taxelor judiciare de timbru, prin grefierul-şef sau, după caz, primul-grefier, urmând ca datele să fie comunicate, trimestrial, Ministerului Justiţiei.
(2)Obligaţia de organizare a evidentei şi de comunicare a datelor către Ministerul Justiţiei revine, în mod corespunzător, notarilor publici şi avocaţilor pentru sumele provenind din taxele de timbru plătite pentru activitatea notarială, precum şi pentru cele provenind din impozitele încasate din onorariile avocaţilor şi ale notarilor publici.
(1)Taxele judiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notarială, precum şi impozitul pe onorariile avocaţilor şi notarilor publici se încasează în contul bugetului de stat astfel:
a)la unităţile trezoreriilor statului se deschid conturile:
–20.17.01.10 "Taxe judiciare de timbru";
–20.17.01.12 "Taxe de timbru pentru activitatea notarială";
–20.08.01.04 "Impozit pe onorariile avocaţilor şi notarilor publici";
b)în municipiul Bucureşti (exclusiv sectoarele 1 şi 3) şi în judeţul Ilfov, unde nu funcţionează trezorerii ale statului, se deschid la filialele Băncii Comerciale Române - S.A., pe seama administraţiilor financiare ale sectoarelor 2, 4, 5 şi 6 şi a Direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a judeţului Ilfov, conturile bugetului de stat:
–60.17.x.10 "Taxe judiciare de timbru";
–60.17.x.12 "Taxe de timbru pentru activitatea notarială";
–60.08.x.04 "Impozit pe onorariile avocaţilor şi notarilor publici".
(2)Încasarea în conturile bugetului de stat a taxelor judiciare de timbru, a taxelor de timbru pentru activitatea notarială şi a impozitului pe onorariile avocaţilor şi notarilor publici se efectuează astfel:
a)persoanele fizice achită în numerar taxele judiciare de timbru, precum şi taxele de timbru pentru activitatea notarială şi impozitul pe onorariile avocaţilor şi notarilor publici la unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi la casieriile trezoreriilor statului.
Sumele se depun la casieriile unităţilor trezoreriilor statului şi la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, după caz, pe destinatiile conturilor prevăzute la alin. (1), şi anume: taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială şi impozitul pe onorariile avocaţilor şi notarilor publici, cu înscrierea elementelor specifice taxei respective (numărul dosarului, prestatorul serviciului etc.).
Încasarea se efectuează pe bază de chitanţa, iar unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni înregistrează în borderou, după caz, sumele încasate în conturile menţionate la alin. (1) lit. a) şi b).
Sumele încasate de către unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni sunt virate în contul trezoreriei statului sau al administraţiilor financiare (în sectoarele 2, 4, 5 şi 6 în municipiul Bucureşti) şi ale Direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a judeţului Ilfov, după caz, la aceleaşi termene la care se virează şi celelalte venituri bugetare încasate, conform convenţiei încheiate cu Ministerul Finanţelor;
b)persoanele juridice achită taxele judiciare de timbru prin virare cu ordin de plată tip trezoreria statului, din conturile acestora deschise la băncile comerciale în conturile bugetului de stat menţionate la alin. (1) lit. a) şi b);
c)Ministerul Finanţelor va comunică lunar Ministerului Justiţiei situaţia pe conturi a încasării taxelor judiciare de timbru, a taxelor de timbru pentru activitatea notarială, a impozitului pe onorariile avocaţilor şi notarilor publici;
d)sumele prevăzute la art. 25 şi 26 din Legea nr. 146/1997 se aproba anual în bugetul de stat, iar în limita acestora se prevăd cheltuielile menţionate la art. 25 alin. (3) din lege în bugetul Ministerului Justiţiei în cota de 85%, în bugetul Curţii Supreme de Justiţie în cota de 10% şi în bugetul Ministerului Public în cota de 5% . Aceste cheltuieli se aproba în bugetele ordonatorilor principali de credite prin legea anuală a bugetului de stat;
e)în execuţie, cheltuielile prevăzute la art. 25 alin. (3) din lege se efectuează pe baza creditelor deschise pe seama ordonatorilor principali de credite din bugetul de stat, în limita prevederilor de cheltuieli şi a încasărilor efective din bugetul de stat, în conturile menţionate la alin. (1) de mai sus;
f)în cererile de deschidere a creditelor bugetare, ordonatorii principali de credite vor menţiona ca sumele respective se acoperă din veniturile încasate la bugetul de stat din taxele judiciare de timbru, din taxele de timbru pentru activitatea notarială şi din impozitul pe onorariile avocaţilor şi notarilor publici;
g)cheltuielile efectuate în condiţiile Legii nr. 146/1997 se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor principali şi terţiari de credite, întocmite şi aprobate potrivit reglementărilor în vigoare.
(3)Ministerul Finanţelor va pune la dispoziţia Ministerului Justiţiei, la sfârşitul fiecărei luni, încasările provenind din veniturile menţionate la art. 25 şi 26 din Legea nr. 146/1997.
(4)Disponibilităţile de la finele anului se vor reporta în anul următor, pentru a fi cheltuite cu aceeaşi destinaţie.
(1)Veniturile realizate din taxele judiciare de timbru se vor folosi pentru buna funcţionare a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a Ministerului Justiţiei, precum şi pentru completarea fondului cheltuielilor de personal pentru magistraţi, asimilaţii acestora şi personalul auxiliar, astfel: a) 60% pentru salarii, premii şi stimulente; b) 20% pentru cheltuieli gospodăreşti, cheltuieli de procedura şi publicaţii; c) 20% pentru dotări privind informatizarea şi dotarea cu aparatura de multiplicat, faxuri etc.
(2)Defalcarea cheltuielilor pe categorii, prevăzută la alin. (1) se va cuprinde distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli anual. În execuţie, aceste cheltuieli vor fi evidentiate în mod distinct.
(1)Taxele judiciare de timbru, achitate sau transmise spre încasare înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 146/1997, rămân valabile în situaţia în care eliberarea actului sau prestarea serviciului taxabil are loc după această dată.
(2)În situaţia în care acţiunea sau cererea a fost introdusă în justiţie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se stabilesc în raport cu legea noua numai în cazul plusului de pretenţii solicitat ulterior intrării în vigoare a acesteia.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
