Decizia nr. 280 din 26 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 472 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Foresta Argeș - S.A. din Curtea de Argeș în Dosarul nr. 1.799/216/2014 al Tribunalului Argeș - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.316D/2016.2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Marian Diaconescu din Baroul Argeș, cu delegație depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Florea Ion Constantin a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei și în lipsă.

4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care arată că susține excepția de neconstituționalitate invocată în fața instanței de judecată. În dezvoltarea criticilor de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul legal criticat este neclar și imprecis, întrucât nu precizează, în mod concret, momentul de la care intimatul poate formula apel incident, deși art. 474 din Codul de procedură civilă precizează că apelul incident poate fi formulat odată cu întâmpinarea. Astfel, în opinia sa există în practică mai multe situații care vin să demonstreze caracterul imprecis al normei, un exemplu în acest sens fiind cazul în care partea formulează apel înainte de comunicarea hotărârii, situație în care nu poate fi determinat momentul de la care se poate formula apelul incident.

5.Mai arată că apelul incident poate fi formulat printr-o cerere proprie care tinde la schimbarea hotărârii primei instanțe, însă, contrar celor susținute de Guvern în punctul de vedere exprimat cu privire la excepția de neconstituționalitate, apreciază că apelul incident nu poate fi formulat și împotriva considerentelor hotărârii, deoarece, potrivit art. 461 din Codul de procedură civilă, apelul împotriva considerentelor poate fi formulat numai în condițiile în care acestea sunt străine de natura cauzei, sunt greșite sau cuprind constatări de fapt care prejudiciază partea. În acest caz, instanța de apel înlătură considerentele criticate și le înlocuiește cu propriile considerente, menținând soluția pronunțată de prima instanță. Astfel, arată că apelul incident nu poate fi formulat împotriva considerentelor hotărârii, iar intenția legiuitorului la edictarea normei legale criticate nu se cunoaște.

6.În continuare, apreciază că prin textul legal criticat se încalcă și principiul egalității procesuale, sub aspectul termenelor, având în vedere faptul că partea poate formula apel principal în 30 de zile de la comunicarea hotărârii, iar partea interesată poate formula apel incident odată cu întâmpinarea. Așadar, chiar dacă este vorba de aceeași cale de atac, regulile nu sunt aceleași pentru toate părțile din proces.

7.Mai susține că în legislația procesual civilă anterioară se prevedea faptul că motivele de apel puteau fi redactate până la prima zi de înfățișare, ceea ce permitea apelantului să răspundă și motivelor invocate de partea care adera la apelul principal. Însă, potrivit noului Cod de procedură civilă, apelantul nu mai are posibilitatea să completeze motivele de apel, astfel încât să poată răspunde la motivele invocate prin apelul incident. Depune concluzii scrise.

8.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că prin dispozițiile legale criticate este respectat principiul egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție, câtă vreme de aceste dispoziții legale poate uza oricare dintre părțile din proces, dacă se află în situația reglementată de acestea, precum și dreptul de acces liber la justiție consacrat de art. 21 din Legea fundamentală. De altfel, mai arată că, în jurisprudența sa, Curtea a reținut cu privire la apelul incident că această reglementare tinde la găsirea echilibrului în respectarea ansamblului drepturilor procesuale ale părților din procesul civil, fără a contraveni Constituției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

9.Prin Încheierea din 7 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.799/216/2014, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 472 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Foresta Argeș - S.A. din Curtea de Argeș, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui apel formulat împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă acțiunea autoarei excepției de neconstituționalitate.

10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, în cauza de față, partea intimată nu a formulat apel, fiind mulțumită de soluția primei instanțe, deși avea această posibilitate în temeiul art. 461 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în măsura în care ar fi considerat că anumite considerente din sentință o prejudiciază. Partea intimată a declarat însă apel incident împotriva unei încheieri interlocutorii pronunțate de instanța de fond și împotriva sentinței civile.

11.Astfel, prin dispozițiile legale criticate se încalcă principiul egalității în drepturi, deoarece legiuitorul a creat posibilitatea intimatului să declare apel peste termenul legal, prin raportare numai la motivele formulate în cauză de cealaltă parte. Or, termenul de declarare a apelului trebuie să fie același pentru toate părțile din procesul civil, promovarea căii de atac fiind la dispoziția fiecăreia dintre părți în raport cu interesele sale și cu aprecierea proprie.

12.Se mai susține că, prin aplicarea dispozițiilor legale criticate, se încalcă și dreptul la un proces echitabil, deoarece părțile care declară apelul în termenul legal comun sunt constrânse de promovarea căii de atac în termenul respectiv, iar partea care declară apelul incident beneficiază de un termen mult mai lung, care curge de la comunicarea de către instanță a apelului motivat deja formulat în cauză, moment situat cu mult după expirarea termenului de apel obișnuit, ceea ce este inechitabil.

13.Se apreciază că toate părțile din litigiu trebuie supuse aceluiași regim în ceea ce privește declararea căii de atac, termenul de declarare sau de motivare.

14.În concluzie, se arată că se creează un dezechilibru procesual, întrucât partea care declară apel incident este favorizată de legiuitor, nu mai este asigurată egalitatea în fața legii pentru toate părțile din procesul civil și nu mai există un proces echitabil.

15.Tribunalul Argeș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apelul incident poate fi formulat de intimat doar împotriva apelantului principal. Dispozițiile legale criticate au la bază și ipoteza în care intimatul din apelul principal nu are un interes pregnant de a formula el însuși apelul principal, având câștig de cauză în fața primei instanțe, însă, observând că partea adversă a procedat la declararea căii de atac și luând la cunoștință de motivele invocate și de limitele devoluțiunii fixate prin apel, poate constata că apărarea poziției sale necesită formularea unui apel, printr-o cerere proprie.

16.Instanța a mai arătat că de dispozițiile legale criticate poate uza oricare dintre părțile procesului, dacă s-ar afla în situația reglementată de acestea.

17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

18.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile legale criticate răspunzând exigențelor principiilor constituționale privind egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil.

19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele și concluziile scrise depuse, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 472 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.“ 22. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate reglementează apelul incident potrivit căruia intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe. Astfel, partea care nu a declarat apel principal, constatând că partea potrivnică a formulat apel prin care tinde la reformarea hotărârii de fond, poate formula apelul incident prin care să tindă, la rândul său, la schimbarea hotărârii de fond, după expirarea termenului de apel, dar numai odată cu depunerea întâmpinării la apelul principal.

24.Așadar, Curtea reține că dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură ce au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale consacrate prin dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“.

25.Odată formulat, apelul incident poate fi exercitat numai cu respectarea condițiilor impuse de lege, respectiv acesta se poate exercita doar de intimatul care justifică un interes în promovarea căii de atac; cererea se poate face după împlinirea termenului de apel, dar numai odată cu depunerea întâmpinării la apelul principal; scopul apelului incident fiind acela de a obține reformarea hotărârii, prin apelul incident trebuie să fie probat și motivat un interes propriu al intimatului, el putându-se face numai la apelul introdus de partea cu interese contrare în proces; apelul incident trebuie să îndeplinească condițiile impuse de lege pentru cererea de apel. Mai mult, în cazul în care apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident rămâne fără efecte.

26.Prin urmare, apelul incident nu reprezintă o instituție procesuală de sine stătătoare, ci o cale de atac ce va fi formulată numai în corelație cu apelul principal formulat în cauză. Astfel, Curtea constată că textul criticat tinde la găsirea echilibrului în respectarea ansamblului drepturilor procesuale recunoscute părților în procesul civil, fără a contraveni prevederilor art. 16 și art. 21 alin. (3) din Constituție (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 1.092 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 2 noiembrie 2011).

27.Curtea mai reține faptul că, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 474 alin. (1), coroborat cu art. 471 alin. (6) din Codul de procedură civilă, apelul incident, depus odată cu întâmpinarea, se comunică de îndată apelantului, instanța punându-i în vedere acestuia faptul că are obligația de a depune la dosar răspunsul în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării, astfel încât apelantul are posibilitatea de a răspunde la motivele invocate prin cererea de apel incident formulată în cauză.

28.De altfel, Curtea observă faptul că instituția apelului incident se regăsea sub denumirea de aderare la apel și în Codul de procedură civilă din 1865 la art. 293, dispoziții legale care au format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare celor formulate în prezenta cauză, Curtea constatând constituționalitatea acestora.

29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Foresta Argeș - S.A. din Curtea de Argeș în Dosarul nr. 1.799/216/2014 al Tribunalului Argeș - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 472 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 aprilie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin