Anexe din 15 octombrie 2014

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 834 bis din 17 noiembrie 2014

Anexa nr. 1

CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

STRATEGIA PENTRU CONSOLIDAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

2014 - 2020

Abrevieri

ADI – Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară ANAF – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ANFP – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

AP – Acordul de Parteneriat dintre România şi Comisia Europeană BSGR – Bursa Specială Guvernul României

CAF – Cadrul de Autoevaluare a modului de funcţionare a instituţiilor administratiei publice (Common Assessment Framework)

CCTABG – Comitetul Consultativ Tematic Administraţie şi Bună Guvernanţă CIAP – Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat

CNCISCAP – Comitetul Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014 - 2020

CPM – Cancelaria Primului-ministru FMI – Fondul Monetar Internaţional

GLAP – Grupul de Lucru pentru Administraţie Publică MCS – Modelul Costului Standard

MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice MFP – Ministerul Finanţelor Publice

PALG – Planul Anual de Lucru al Guvernului

POCA – Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020

PODCA – Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007 -2013 PSI – Planul Strategic Instituţional

SFB – Strategia fiscal bugetară

SGG – Secretariatul General al Guvernului

SNA – Strategia Naţională Anticorupţie 2012 -2015

UCAAPI – Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern

UCASMFC – Unitatea Centrală pentru Armonizarea Sistemelor de Management Financiar şi Control UE – Uniunea Europeană

CUPRINS:

I. Viziunea privind administraţia publică din România

II. Introducere

III. Priorităţi, politici şi cadru juridic existent

IV. Principii generale

V. Obiective generale

VI. Obiective specifice şi direcţii de acţiune

VII. Rezultatele politicilor publice şi indicatorii aferenţi

VIII. Rezultatele direcţiilor de acţiune

IX. Implicaţii pentru buget

X. Implicaţii juridice

XI. Cadrul instituţional necesar implementării strategiei

XII. Proceduri de monitorizare şi evaluare

XIII. Documente care au stat la baza fundamentării strategiei

I. VIZIUNEA PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ DIN ROMÂNIA

În 2020, România va avea o administraţie publică eficientă şi receptivă la nevoile societăţii.

Până în 2020, administraţia publică din România va parcurge o spirală a încrederii în raport cu societatea, în care beneficiarii se vor bucura de servicii publice integrate, oportune şi de calitate, furnizate, după o testare riguroasă a opţiunilor, de către autorităţi şi instituţii publice proactive şi receptive la schimbare. Totodată, administraţia publică va oferi fundamentul tehnic pentru agregarea şi implementarea unor proiecte majore de ţară, pentru încurajarea creşterii economice şi susţinerea îmbunătăţirii competitivităţii.

Valorile care stau la baza dezvoltării unei asemenea administraţii sunt transparenţa, profesionalismul, predictibilitatea şi adecvarea la nevoi/receptivitate, toate subsumate interesului public. Administraţia va fi deschisă şi receptivă la soluţii inovatoare, cu resurse umane competente care gestionează fondurile publice în mod eficient.

Administraţia publică va câştiga încrederea cetăţenilor şi a altor tipuri de beneficiari, oferindu-le servicii prompte şi asigurând constanţă în calitatea prestării serviciilor. Autorităţile şi instituţiile publice vor fi apte să stimuleze implicarea cetăţenilor, identificând astfel probleme, anticipând provocări şi propunând soluţii pe care le fundamentează, testează şi validează sistematic. Astfel, se va genera un cadru de servicii adecvate nevoilor cetăţenilor şi ţintite pe eficienţă economică. Relaţia dintre administraţia publică şi beneficiari înseamnă dedicaţie, corelaţie şi orientare pe soluţii care să se armonizeze cu reformele din domeniile social, cultural- educaţional, economico-financiar, justiţie şi democraţie.

În anul 2020 administraţia publică românească va arăta astfel:

!image

Fig.

1.Viziunea Guvernului României cu privire la administraţia publică

I. O administraţie publică orientată spre beneficiarii de servicii publice

Interacţiunea cu administraţia va fi configurată mai ales sub formă de servicii electronice, care vor fi disponibile în pachete intuitive şi vor putea fi accesate oricând şi de oriunde, pe canale multiple, din surse unice.

Serviciile electronice vor avea o interfaţă prietenoasă, personalizată şi focalizată pe livrarea de servicii publice integrate. Beneficiarul nu va interacţiona direct cu aparatul birocratic care contribuie la furnizarea acestora.

Experienţa de utilizare a beneficiarilor va fi monitorizată în scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor, într-un ciclu de învăţare care asigură servicii prompte şi accesibile şi permite integrarea facilă de noi soluţii tehnologice.

Consolidarea serviciilor va fi susţinută de mecanisme de coordonare şi colaborare instituţională în interiorul administraţiei publice.

Integrarea funcţională a serviciilor va reprezenta un mecanism de reducere a birocraţiei, de coordonare inter-instituţională şi de asumare a responsabilităţii.

II. O administraţie publică deschisă şi receptivă la soluţii inovatoare

În conceperea şi furnizarea serviciilor, ca şi în luarea altor tipuri de decizii, administraţia publică se va sprijini pe participarea cetăţenilor, implicarea experţilor şi a actorilor cheie din societate, prin mecanisme stabile de consultare. Autorităţile şi instituţiile publice vor răspunde nevoilor societăţii, susţinând în mod direct iniţiativele acesteia.

Prin utilizarea dialogului sistematic şi a unor sisteme complexe de monitorizare a dinamicii societăţii şi economiei, administraţia publică va dezvolta şi va întreţine o cultură a cunoaşterii anticipative, utilizând permanent noile tehnologii informaţionale. Cunoaşterea anticipativă va conferi robusteţe scenariilor de dezvoltare, asigurând:

a)un dialog real privind opţiunile disponibile;

b)responsabilizarea celor direct afectaţi de opţiunile respective.

Informaţia publică va fi uşor accesibilă, formulată intuitiv şi va explica nu doar procedurile („cum”), ci şi raţiunile („de ce”) intervenţiilor publice.

Centrarea administraţiei publice pe e-servicii va oferi autorităţilor şi instituţiilor publice o bogată sursă de date şi un spaţiu de analiză şi experimentare pentru soluţii noi, care servesc îmbunătăţirii sistematice a serviciilor.

Prin proiecte pilot, care testează impactul intervenţiilor publice, administraţia:

a)îşi calibrează politicile;

b)oferă mai multă legitimitate investiţiilor publice;

c)creează premizele unui proces de inovare continuă în servicii.

III. O administraţie care simplifică şi consolidează instituţii şi mecanisme

A. Proces decizional predictibil şi fundamentat

Prioritizarea, planificarea şi fundamentarea politicilor publice vor fi integrate în cultura şi practica decizională a administraţiei publice.

Politicile publice bazate pe dovezi se vor sprijini pe o arhitectură instituţională care stabileşte graniţe clare între palierul politic şi cel profesional din administraţia publică.

B. Resurse umane profesioniste

Administraţia publică va fi formată din profesionişti, animaţi de esprit de corps, care vor contribui la articularea şi implementarea proiectelor strategice de dezvoltare a societăţii, în ansamblul ei.

Administraţia publică îşi va recruta personalul pe criterii profesionale şi transparente oferindu-i perspective de dezvoltare a carierei în contextul unei culturi organizaţionale moderne şi a neutralităţii funcţiei publice. În acelaşi timp, procesul de selecţie va fi corelat cu mandatele instituţiilor publice şi obiectivele strategice ale acestora. Se va forma un personal profesionalizat ce deţine atât abilităţi de management al calităţii serviciilor, cât şi competenţe avansate de planificare strategică.

Resursa umană din administraţia publică va fi motivată, formată şi profesionalizată în mod constant în funcţie de nevoile şi tendinţele societăţii.

În acelaşi timp, personalul din administraţie va fi încurajat să aibă iniţiativă, să fie deschis la schimbare şi să ofere o fundamentare tehnică adecvată procesului decizional, în conformitate cu principiile integrităţii şi eticii profesionale.

C. Management financiar în interesul public

Fondurile publice vor fi gestionate pe criterii de eficienţă, în interesul cetăţenilor, cu scopul de a maximiza performanţa serviciilor oferite. Implementarea politicilor şi furnizarea serviciilor vor fi monitorizate în mod constant astfel încât managementul financiar să fie transparent şi predictibil.

Responsabilitatea în cheltuirea fondurilor publice va fi susţinută de procese decizionale coerente şi transparente, de proceduri de implementare clare, simple şi predictibile, precum şi de o cultură organizaţională axată pe promovarea interesului public.

De la serviciile pentru cetăţeni la proiectele societăţii

Spirala încrederii va trece dincolo de receptivitatea faţă de nevoile punctuale ale beneficiarilor şi răspunsul adecvat al administraţiei prin servicii de calitate. Ea va permite, prin deprinderile pe care le va cultiva în rândul administraţiei publice şi al cetăţenilor, construcţia unor proiecte comune de anvergură pentru societate.

II. Introducere

Prezenta Strategie pentru consolidarea administraţiei publice are ca scop stabilirea cadrului general de reformă al administraţiei publice pentru perioada 2014-2020.

Administraţia publică din România, atât la nivel central cât şi la nivel local, a trecut prin transformări majore începând cu 1989, culminând cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007, proces care a condus la conectarea administraţiei publice la mecanismele europene de guvernare şi la corelarea cu alte administraţii din statele membre UE. În pofida evoluţiilor pozitive înregistrate, aceasta prezintă în continuare o serie de deficienţe, în principal în termeni de eficienţă, eficacitate şi imagine, care se reflectă în principal într-o cultură organizaţională conservatoare, concentrată mai mult pe latura formală a activităţii administraţiei. Preocuparea redusă faţă de impactul real al rezultatelor sale asupra societăţii şi implicarea insuficientă a partenerilor (mediul academic, de afaceri, societatea civilă, parteneri sociali relevanţi) în cadrul procesului decizional generează un anumit grad de neîncredere între funcţionari şi cetăţeni, pe de o parte, precum şi între funcţionari şi decidenţii politici pe de altă parte.

În pofida sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru a creşte capacitatea administrativă, concretizat în fondurile de preaderare şi ulterior în finanţarea Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, reducerea birocraţiei, creşterea gradului de transparenţă şi profesionalizare a administraţiei, precum şi eficientizarea cheltuirii fondurilor publice continuă să fie obiective majore pentru administraţia publică din România.

În contextul negocierilor cu Comisia Europeană pe tema Acordului de Parteneriat care stă la baza finanţărilor nerambursabile din fonduri structurale pentru perioada 2014-2020, există o preocupare tot mai mare, atât la nivelul Guvernului României, cât şi la nivelul Comisiei Europene, cu privire la modernizarea administraţiei publice şi la crearea capacităţii necesare ca aceasta să-şi îndeplinească în mod eficient rolul de facilitator al dezvoltării socio-economice a României.

Strategia pentru consolidarea capacităţii administraţiei publice este elaborată în contextul procesului de programare a fondurilor europene aferente perioadei 2014 - 2020 şi reprezintă condiţionalitate ex-ante, aşa cum este prevăzut în Regulamentul UE nr. 1303/2013, precum şi în documentul intitulat Poziţia Serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea Acordului de Parteneriat şi a programelor în România pentru perioada 2014 - 2020. Strategia este un document integrat care are în vedere trei elemente cheie:

–necesitatea remedierii unor deficienţe structurale în funcţionarea administraţiei publice;

–recomandările specifice de ţară formulate de Comisia Europeană pentru anii 2013 şi 2014 cu privire la administraţia publică;

–necesitatea asigurării/pregătirii administraţiei publice pentru a îndeplini obligaţiile asumate la nivel european în ceea ce priveşte o serie de ţinte/obiective stabilite prin Strategia Europa 2020, Strategia pentru o reglementare mai bună.

Procesul de elaborare a Strategiei a fost iniţiat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) care, împreună cu Cancelaria Primului-ministru (CPM), a definit principalele orientări strategice. Cele două instituţii vor face parte din structura responsabilă de coordonarea implementării prezentei Strategii.

Obiectivele generale şi specifice ale Strategiei au fost stabilite pe baza ”Analizei socio- economice realizată la nivelul Comitetului Consultativ Tematic Administraţie şi Bună Guvernanţă (CCTABG)” şi a ”Analizei cauzelor structurale care au dus la existenţa unei capacităţi administrative reduse în România”.

Strategia este însoţită de un plan de acţiune care include atât obiective pe termen scurt, care vizează orizontul de timp 2016 (Anexa nr. 3), termen până la care România va trebui să îndeplinească integral condiţionalitatea aferentă domeniului administraţie publică, cât şi obiective strategice pe termen lung, care vor viza orizontul de timp 2020, termen corelat cu derularea Programului Operaţional Capacitate Administrativă. Planul de acţiuni şi rezultatele care vor reieşi în urma implementării, monitorizării şi evaluării acestuia vor constitui bazele pentru revizuirea actualei strategii şi elaborarea celei următoare, în cadrul unui proces coerent şi continuu de reformare a administraţiei publice din România în scopul creşterii calităţii serviciilor oferite de aceasta.

Strategia reprezintă rezultatul unui amplu proces de consultare cu autorităţile administraţiei publice centrale (în special ministerele prioritare identificate prin Acordul de parteneriat), structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi alte instituţii membre ale CCTABG şi CIAP. Pentru a se asigura o participare mai largă la definitivarea şi prioritizarea măsurilor de reformă, s-a derulat, în luna august 2014, o amplă consultare on-line (prin metoda Delphi) cu privire la principalele obiective şi direcţii de acţiune ale Strategiei, la care au participat cca. 450 reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale (atât de la nivel politic cât şi de la nivel tehnic), ai Parlamentului, ai mediului academic şi ai societăţii civile.

Adoptarea Strategiei prin Hotărâre a Guvernului este de natură să asigure asumarea responsabilităţii, atât la nivel politic cât şi tehnic, pentru implementarea efectivă a măsurilor de reformă şi pentru asigurarea unei coordonări şi abordări integrate.

Anterior aderării României la Uniunea Europeană, au fost făcute eforturi considerabile pentru ca ritmul reformelor din diverse domenii să crească şi a existat o susţinere politică transpartinică pentru îndeplinirea unor criterii care să permită aderarea în 2007. Administraţia publică a fost pusă în centrul acestui proces, beneficiind de investiţii importante destinate creşterii capacităţii proprii, eforturile sale fiind distribuite în mod coerent către închiderea capitolelor de negociere.

În acest context, Guvernul a adoptat două strategii succesive privind reforma administraţiei publice: Strategia privind accelerarea reformei administraţiei publice 2001 - 2003 şi Strategia actualizată a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publică 2004 – 2006, care au stat la baza implementării unor reforme în domenii cheie, respectiv: politicile publice, descentralizarea şi funcţia publică.

Din anul 2007 nu a mai existat o strategie integratoare aferentă domeniului administraţie publică1, deşi instituţii ale administraţiei publice centrale au avut mai multe iniţiative care au abordat aspecte ale reformei administraţiei publice2, însă de o manieră fragmentată şi fără a evidenţia cauzele care, chiar în prezenţa unor proceduri şi reglementări clare şi suficiente, afectează funcţionarea eficientă a instituţiilor publice.

Printre principalele rezultate obţinute în perioada 2001-2013, menţionăm următoarele:

1.Au fost adoptate o serie de acte normative şi documente strategice relevante în domeniu: Legea-cadru a descentralizării şi normele metodologice de aplicare a acesteia; Legea privind finanţele publice locale; Legea privind prefectul şi instituţia prefectului; Statutul aleşilor locali; Codul de conduită a funcţionarilor publici, Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central; Strategia pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale; Hotărârea Guvernului privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului; Strategia Naţională Anticorupţie; Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice centrale 2008-2013 etc. Totodată, au fost revizuite şi îmbunătăţite statutul funcţionarilor publici şi legea administraţiei publice locale şi au fost elaborate acte normative care reglementează incompatibilităţile şi conflictele de interese pentru sectorul public, dar şi transparenţa decizională.

2.De asemenea, au fost implementate atât programe şi proiecte care au permis accesul tinerilor cu competenţe superioare mediei celor existente anterior în administraţie (Young Proffesional Scheme - Schema tinerilor profesionişti, consilierii pentru afaceri europene, Bursa Specială Guvernul României), cât şi programe care au integrat specialişti în management în autorităţile publice locale, în poziţii apropiate de nivelul decizional (administratorii publici).

3.Concomitent, au fost înfiinţate unităţile de politici publice în ministere cu scopul de a îmbunătăţi procesul decizional şi au fost demarate acţiuni pentru susţinerea procesului de descentralizare, ca transpunere a principiului subsidiarităţii.

4.Totodată, au fost iniţiate o serie de demersuri privind simplificarea procedurilor administrative pentru cetăţeni (organizarea şi funcţionarea ghişeului unic pentru eliberarea cărţilor de identitate, cărţilor de alegător, certificatelor de înmatriculare, a plăcuţelor de înmatriculare, a permiselor de conducere şi a paşaportului simplu) şi pentru mediul de afaceri (au fost realizate o serie de progrese pentru simplificare în domeniul taxelor şi impozitelor). În anul 2014 a fost finalizată, la nivelul administraţiei publice centrale, măsurarea costurilor administrative pe care reglementările în vigoare le incumbă mediului de afaceri. În acelaşi timp, au fost elaborate recomandări pentru simplificarea acestora pe fiecare domeniu relevant în parte, urmând ca, în perioada următoare să fie implementate planurile de simplificare aferente.

!image

1 În absenţa unei viziuni strategice care să vizeze creşterea capacităţii sectorului public de a formula politici publice şi de a gestiona eficient furnizarea serviciilor în perioada 2007 – 2013 documentele cu impact asupra domeniului au fost reprezentate de Cadrul Naţional Strategic de Dezvoltare a României al cărui rol principal a fost acela de sprijini procesul de programare financiară şi de Programul Naţional de Reforme.

2 În perioada 2007-2013 au fost aprobate prin hotărâri ale Guvernului sau, după caz, prin acte cu caracter normativ ale autorităţilor de reglementare, un număr de peste 40 de strategii sectoriale (dintre care în 2007 – 4, în 2008 – 9, în 2009 – 4, în 2010 – 6, în 2011 – 6, în 2012 – 3, iar în 2013 – 10). Acestora li se adăugă şi alte documente de politici publice (propuneri de politici publice, strategii sau programe strategice) adoptate ca atare, fără includerea lor în acte cu caracter normativ emise de autorităţile în drept sau elaborate în cursul perioadei de referinţă şi aflate în prezent pe circuitul de avizare/în procedură de adoptare.

5.Atât în procesul de pregătire a aderării, cât şi ulterior, în perioada 2007-2013, administraţia din România a cunoscut numeroase reforme instituţionale/sectoriale ce au vizat, pe de o parte, adaptarea în vederea unei mai bune asigurări a obligaţiilor de ţară (de exemplu, înfiinţarea unor instituţii precum Autorităţile de management sau Agenţia Naţională de Integritate), şi, pe de altă parte, reorganizarea în scopul raţionalizării cheltuielilor publice sau implementării unei viziuni politice diferite.

6.La nivelul unor instituţii şi autorităţi publice au fost implementate, de asemenea, mecanisme/sisteme informatice cu rolul de a facilita atât accesul cetăţenilor şi mediului de afaceri la serviciile prestate de administraţie, cât şi de a simplifica procesele interne proprii.3 Totodată, a fost încurajată utilizarea de instrumente de management precum cele vizând calitatea (în principal CAF sau ISO) sau de standarde aplicabile la nivelul administraţiei (Control managerial intern, standarde introduse pe anumite domenii în vederea eficientizării cheltuielilor etc.), şi se au în vedere importante măsuri de eficientizare a cheltuielilor în scopul unei mai bune corelări a resurselor cu rezultatele. Astfel, a fost creat cadrul juridic necesar bugetării pe programe şi au fost luate măsuri în vederea creşterii disciplinei bugetare.

7.De asemenea, în scopul sistematizării legislaţiei şi simplificării procedurilor aplicabile cetăţenilor au fost elaborate/modificate o serie de coduri aferente domeniului judiciar, şi se are în vedere pregătirea Codului administrativ, a Codului de procedură administrativă şi a Codului finanţelor publice locale.

În contextul crizei economico-financiare din ultimii ani şi al reducerii cheltuielilor publice, alocările financiare s-au concentrat preponderent pe desfăşurarea funcţiilor de bază ale administraţiei publice. Guvernul României a apelat la sprijinul Fondului Monetar Internaţional, al Băncii Mondiale şi al Comisiei Europene, inclusiv în ceea ce priveşte analizarea şi consolidarea capacităţii administraţiei publice, în special la nivelul central, în vederea identificărilor principalelor deficienţe precum şi a soluţiilor aferente reducerii sau eliminării acestora. În urma analizelor au rezultat planuri de acţiune, asumate de Guvernul României şi aflate în diverse stadii de implementare de către instituţiile vizate.

Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) 2007 – 2013 a susţinut efortul instituţiilor publice de modernizare şi de a face faţă unor sarcini tot mai complexe pe care administraţia românească trebuie să le îndeplinească, finanţând proiecte care au vizat nu numai organizarea de sesiuni de formare pentru angajaţii administraţiei dar şi elaborarea de metodologii, proceduri, analize relevante şi utile prin prisma concluziilor şi recomandărilor acestora. Astfel de exemple sunt: Analizele funcţionale ale administraţiei publice centrale realizate de Banca Mondială (2010 - 2011) şi proiectele derivate din implementarea recomandărilor din planurile de acţiuni aferente acestora, Rapoartele privind măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative aferente legislaţiei din diferite domenii, Studiul privind disfuncţionalităţile cadrului legal incident în domeniul administraţiei publice, Studiul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară din România, Studiul privind implementarea funcţiei de administrator public la nivel local, Studiul diagnostic privind fenomenul de corupţie în administraţia

!image

3 De exemplu, la nivelul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru eficientizarea/fluidizarea proceselor asociate managementului resurselor umane din administraţia publică, a fost creat Portalul de management al funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, la care au acces, prin internet, toate instituţiile publice, pentru gestionarea structurii proprii de funcţii publice. De asemenea, a fost implementată o soluţie informatică de gestionare a activităţii de formare profesională.

publică locală, precum şi diverse studii vizând funcţia publică sau anumite categorii de funcţionari publici, disponibile pe site-ul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici etc.

În acelaşi timp, deşi eficienţa gestionării programului este de remarcat (a doua rată de absorbţie între programele operaţionale), efectele proiectelor asupra capacităţii reale a administraţiei sunt limitate, la acest lucru concurând mai mulţi factori. Unul dintre aceştia se referă la fragmentarea finanţării în proiecte relativ mici, răspândite în administraţia publică centrală şi locală, fără subsumarea acestora în cadrul unor direcţii strategice majore4.

În momentul de faţă, responsabilitatea Guvernului de a identifica principalele acţiuni de reformă este, în prezent, preluată de trei instituţii: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (consolidarea capacităţii administrative la nivel local şi întărirea autonomiei locale atât din perspectiva descentralizării de noi competenţe, cât şi din perspectiva politicilor bugetare şi fiscale etc.), Cancelaria Primului-ministru (coordonarea politicilor publice şi a procesului decizional de la nivelul administraţiei publice centrale) şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (funcţia publică). O bună coordonare între aceste instituţii este esenţială pentru conturarea unei viziuni integrate care să susţină un efort constant în realizarea unor proiecte capabile să genereze impact la nivel naţional.

În definirea obiectivelor strategice pentru perioada 2014 – 2020, instituţiile implicate şi-au propus să pornească de la analizele recent elaborate, precum şi de la lecţiile învăţate în exerciţiul programatic anterior, încercând să contureze o viziune coerentă a cărei aplicare să genereze o îmbunătăţire substanţială a activităţii administraţiei. Pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie îndeplinite o serie de precondiţii:

–angajamentul politic transpartinic pentru susţinerea acelor măsuri menite să combată cauzele structurale care au contribuit la limitarea efectelor iniţiativelor de reformă propuse în trecut;

–constituirea unui mecanism de coordonare a implementării măsurilor de reformă susţinut de la cel mai înalt nivel, gestionat de către Cancelaria Primului-ministru şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi care să fie însoţit de proceduri transparente de monitorizare şi evaluare şi să permită implicarea reprezentanţilor întregului spectru politic, ai mediului academic şi ai societăţii civile;

–constituirea unui mecanism de colaborare şi consultare cu societatea civilă şi de responsabilizare a acesteia în vederea sprijinirii procesului de implementare, monitorizare şi evaluare a acestor iniţiative de reformă.

În plus, documentul are ca obiectiv să stabilească bazele pentru conturarea unor proiecte strategice prioritare care să abordeze trans-sectorial anumite iniţiative pentru reforma procesului decizional, a funcţiei publice şi a capacităţii de gestionare a serviciilor publice astfel încât să fie asigurată implementarea unitară şi chiar standardizată, acolo unde este cazul, a măsurilor prevăzute.

!image

4 Acest aspect este semnalat şi detaliat în Analiza activităţilor de dezvoltare a capacităţii în administraţia publică, raport elaborat de Banca Mondială în 2013.

III. Priorităţi, politici şi cadru juridic existent

1.Administraţia publică, chiar dacă nu este un domeniu direct legat de ţintele Strategiei Europa 20205, joacă un rol cheie în coordonarea, reglementarea, promovarea şi implementarea politicilor şi acţiunilor care creează cadrul pentru atingerea acestora. În acest context, este necesar să existe o administraţie publică eficientă, coerentă, stabilă şi predictibilă, în măsură să asigure luarea deciziilor (politici publice şi reglementări) în mod fundamentat, realist şi coordonat (cu accent pe planificarea strategică riguroasă, integrată şi coerentă, inclusiv corelarea cu resursele financiare), implementarea măsurilor adoptate (cu accent pe corelarea competenţelor alocate cu capacitatea administrativă), sistemul de monitorizare şi evaluare (care să vizeze atât design-ul sistemului, cât şi capacitatea instituţiilor de a colecta, corela şi interpreta datele), astfel încât să se poată identifica rapid abaterile şi să se ia măsurile de corecţie în timp util.

Datorită faptului că principalele ţinte ale Strategiei Europa 2020 implică armonizare şi eforturi comune din partea palierelor central şi local, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, este necesar ca aspectele vizând capacitatea administrativă să fie abordate de o manieră integrată.

2.Cu scopul de a asigura condiţiile necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020, dar şi pentru a contribui la creşterea impactului utilizării fondurilor europene în administraţia publică, Comisia Europeană a impus o serie de condiţionalităţi prin Poziţia Serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea Acordului de Parteneriat şi a programelor în România pentru perioada 2014 – 2020, precum şi prin Regulamentul UE nr. 1303/2013.

Pentru obiectivul tematic ”Consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă”, condiţionalitatea ex-ante este definită în felul următor: existenţa unei strategii de consolidare a eficienţei administrative a statelor membre, inclusiv o reformă a administraţiei publice. În mod specific, criteriile care au termen de îndeplinire anul 2016 vizează următoarele aspecte:

–analiza şi planificarea strategică a acţiunilor de reformă juridică, organizaţională şi/sau procedurală;

–dezvoltarea unor sisteme de management al calităţii;

–acţiuni integrate de simplificare şi raţionalizare a procedurilor administrative;

–dezvoltarea şi punerea în aplicare a unor strategii şi politici privind resursele umane care să acopere planurile de recrutare şi parcursul carierei personalului, construirea capacităţilor şi finanţarea;

–dezvoltarea de competenţe la toate nivelurile;

–dezvoltarea de proceduri şi instrumente de monitorizare şi evaluare.

!image

3.Totodată, Recomandările specifice de ţară pentru anii 2013 şi 2014, precum şi Documentul de lucru al serviciilor comisiei care însoţeşte recomandările aferente anului 2014 au acordat o atenţie deosebită unor aspecte precum coordonarea în cadrul guvernului şi între niveluri administrative, combaterea birocraţiei, modernizarea sistemului de resurse umane din

!image

5 Ţinte stabilite la nivel european şi asumate la cel naţional, în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, cercetarea şi dezvoltarea, schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei, educaţie şi lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale.

administraţie, e-guvernarea, modificarea cadrului legislativ, planificare strategică şi proces decizional, dar şi absorbţia fondurilor europene sau achiziţiile publice.

4.În absenţa unui document strategic dedicat reformei administraţiei publice în perioada 2007 – 2013, Programul Naţional de Reformă a inclus o serie de obiective asumate de principalele instituţii responsabile şi a monitorizat îndeplinirea acestora pe baza raportărilor periodice furnizate de ministere şi alte instituţii ale administraţiei publice centrale. Astfel, Programul Naţional de Reformă 2011 - 2013 a monitorizat punerea în aplicare a unor obiective precum: creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice, asigurarea unei mai bune reglementări la nivelul administraţiei publice centrale, consolidarea guvernanţei şi a calităţii instituţiilor şi a administraţiei publice, profesionalizarea funcţionarilor publici, standardizarea procedurilor administrative sau utilizarea mijloacelor IT C pentru modernizarea administraţiei publice6.

5.Reforma administraţiei publice este, de asemenea, una dintre priorităţile Programului de Guvernare 2013-2016. Principalele obiective în acest context vizează: creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin declanşarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarităţii; armonizarea legislaţiei în vederea eficientizării actului administrativ; introducerea unui sistem de indicatori de evaluare a modului de funcţionare a tuturor instituţiilor din administraţia publică, atât de la nivel central cât şi local, prin utilizarea standardelor de calitate şi de cost; operaţionalizarea conceptului de „ghişeu unic” şi a sistemelor de guvernare electronică pentru reducerea birocraţiei, a costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice şi extinderea accesului cetăţenilor la informaţiile publice de interes naţional şi local. Totodată, Programul de Guvernare are în vedere şi creşterea şi consolidarea profilului şi rolului României în cadrul UE, în condiţiile create de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

6.Alte documente strategice care conţin politici şi măsuri în domeniile care vizează îmbunătăţirea procesului decizional, managementul resurselor umane din administraţia publică şi consolidarea autonomiei publice locale sunt:

 Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice centrale 2008 - 2013, document iniţiat de Secretariatul General al Guvernului în parteneriat cu Departamentul pentru Afaceri Europene care şi-a propus, în principal, îmbunătăţirea calităţii documentelor de politici publice şi a reglementărilor. În acest context, au fost abordate teme precum: evaluarea preliminară a impactului, măsurarea şi simplificarea costurilor administrative pentru mediul de afaceri, simplificarea legislaţiei sau aplicarea efectivă a dreptului comunitar7;

 Analizele funcţionale ale administraţiei publice în România, elaborate de experţii Băncii Mondiale şi planurile de acţiune aferente;

 Poziţia constantă a Comitetului Regiunilor, manifestată în special prin avize, cu privire la necesitatea utilizării inovării în sectorul public. În acest sens trebuie menţionat Avizul

!image

6 Dintre cei 6 indicatori monitorizaţi de Banca Mondială cu privire la buna guvernanţă, în perioada avută în vedere, doar 2 indicatori - statul de drept şi calitatea reglementărilor - au înregistrat o evoluţie constant pozitivă, 1 indicator – democraţia participativă şi responsabilizare a înregistrat un relativ regres, pentru ceilalţi 3 (stabilitate politică, eficienţa guvernării şi controlul corupţiei) valorile înregistrate au cunoscut fluctuaţii, dar valorile înregistrate în 2012, sunt inferioare celor din 2007.

7 http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/proiecte_finale/Strategia_BR_varianta_finala_aprobata_de_Guvern.pdf

Comitetului Regiunilor din mai 2013 (Avizul Comitetului Regiunilor - Eliminarea decalajelor din domeniul inovării - (2013/C 218/03)) referitor la eliminarea decalajelor din domeniul inovării, care atrage atenţia asupra necesităţii consolidării rolului sectorului public şi în special al autorităţilor administraţiei publice în promovarea inovării şi extinde perspectiva inovării şi asupra sectorului public în sine, cu accent asupra rolului pe care ar trebui să îl aibă oraşele şi regiunile în promovarea sa ca modalitate de reducere a decalajelor de dezvoltare şi de creştere a accesibilităţii şi calităţii serviciilor8;

 Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2012-2015, care asigură punerea în aplicare a recomandărilor făcute de către Comisia Europeană şi încorporează recomandările specifice formulate în urma evaluării independente a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală din România 2008-20109 şi alte documente strategice, precum şi planuri sectoriale de acţiune;

 Memorandumul de aderare la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă şi Planul Naţional de acţiune 2012-2014 aferent, prin care Guvernul se angajează să promoveze transparenţa, combaterea corupţiei, creşterea integrităţii funcţionarilor publici, utilizarea mai eficientă a resurselor şi a noilor tehnologii pentru a îmbunătăţi actul de guvernare şi dialogul cu cetăţenii şi corelativ cu Planul Naţional de acţiune 2012-201410;

 Strategia fiscal bugetară 2014-2016;

 Memorandumul cu tema Planul de acţiune pentru elaborarea, aprobarea şi implementarea noii metodologii privind elaborarea şi execuţia programelor bugetare, precum şi a ministerelor pilot care vor implementa noua metodologie începând cu bugetul pe anul 2015;

 Documentul strategic privind măsurile necesare accelerării procesului de regionalizare- descentralizare în România 2013-2016, care cuprinde obiective generale şi specifice precum şi măsurile necesare în vederea creşterii calităţii serviciilor publice furnizate cetăţenilor, ca efect al transferului de competenţe de la nivel central la nivel local sau regional. Documentul cuprinde totodată şi o analiză a stadiului actual al procesului de descentralizare din anul 2001 până în prezent, bazat pe o serie de studii/rapoarte/documente elaborate de experţi români sau internaţionali în perioada de referinţă;

 Alte documente care vizează elemente de planificare strategică şi care au fost luate în considerare în vederea asigurării unei viziuni integrate, la nivel naţional asupra reformării administraţiei publice, menţionate în Capitolul XIII.

7.Reglementări relevante care conţin politici şi măsuri în domeniile care vizează îmbunătăţirea procesului decizional, managementul resurselor umane din administraţia publică şi consolidarea autonomiei publice locale:

 Legislaţia privind organizarea administrativ-teritorială a României şi competenţele administraţiei publice locale: Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 2/1968 privind organizarea

!image

8 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2013:218:0012:0021:RO:PDF

9 http://sna.just.ro/SNA/SNA20122015.aspx

10 http://ogp.gov.ro/wp-content/uploads/2013/08/ROMANIA-OGP-National-Action-Plan.pdf

administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul,cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legislaţia vizând procesul de descentralizare şi standardele de calitate şi cost: Legea – cadru nr. 195/2006 a descentralizării şi Hotărârea Guvernului nr. 139/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru nr. 195/2006 a descentralizării; Hotărârea Guvernului nr. 961/2009 privind aprobarea Ghidului-cadru pentru elaborarea standardelor minime de calitate şi a standardelor minime de cost pentru serviciile publice de calitate;

 Legislaţia în domeniul financiar-bugetar şi fiscal: Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, Legea nr. 69/2010 responsabilităţii fiscal-bugetare;

 Legislaţia în domeniul transparenţei la nivelul administraţiei publice: Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Hotărârea Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

 Legislaţia în domeniul evaluării preliminare a impactului: Hotărârea Guvernului nr 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central şi Hotărârea Guvernului nr. 1361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului, reglementări care prevăd cerinţele specifice cu privire la evaluarea preliminară a impactului care trebuie îndeplinite de instituţiile administraţiei publice centrale atunci când prezintă, spre aprobare/adoptare Guvernului, documente de politici publice sau acte normative;

 Legislaţia în domeniul managementului funcţiei publice şi al corpului funcţionarilor publici: Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi legislaţia secundară adoptată în aplicarea acestuia11. Acesteia i

!image

11 Normele privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, aprobate prin HG 611/2008, cu modificările şi completările ulterioare; Normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, aprobate prin HG nr. 1344/2007, cu modificările şi completările ulterioare; Normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective, aprobate prin HG nr. 833/2007, cu modificările ulterioare; Intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, reglementate prin HG nr. 341/2007, cu modificările şi completările ulterioare ; Normele privind formarea profesională a funcţionarilor publici, aprobate prin HG nr. 1066/2008; Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea programului de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, aprobat prin HG nr. 832/2007, cu modificările şi completările ulterioare; Dosarul profesional al funcţionarilor publici, reglementat prin HG nr. 432/2004, cu modificările ulterioare; Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, adoptat de Comisia de Concurs pentru Recrutarea Înalţilor Funcţionari Publici sub titulatura “Regulamentul 1/2008” şi modificat prin “Regulamentul 2/2012; Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, stabilită prin HG nr. 1000/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

se adaugă regulile stabilite prin legi speciale cu privire la anumite categorii de funcţii publice şi funcţionari publici, împreună constituind temeiul juridic de naştere şi, ulterior, exercitare a aşa-numitelor “raporturi de serviciu”;

 Legislaţia în domeniul conduitei şi eticii: Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.

De asemenea, în elaborarea Strategiei s-a ţinut cont de priorităţile avute în vedere şi prin alte documente strategice în lucru la nivelul diverselor structuri ale administraţiei publice precum: Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România (coordonată de Ministerul Societăţii Informaţionale) sau de priorităţile aferente condiţionalităţii orizontale vizând achiziţiile publice.

Totodată, pornind de la prevederile Strategiei, se vor dezvolta o serie de analize, documente strategice şi planuri sectoriale pentru detalierea unor aspecte punctuale specifice.

IV. Principii generale

Prezenta strategie se întemeiază pe următoarele principii generale: Principii în raport cu cetăţenii:

 Principiul transparenţei – autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să îşi desfăşoare activitatea într-o manieră deschisă faţă de public, în care accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public să constituie regula, iar limitarea accesului la informaţie să constituie excepţia, în condiţiile legii;

 Principiul participării - organizaţiile non-guvernamentale, sectorul privat, autorităţile locale şi instituţiile internaţionale contribuie la procesul de stabilire a priorităţilor strategiei.

 Principiul echităţii - implică asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile publice şi de utilitate publică;

 Principiul egalităţii de şanse - se asigură participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii, a tinerilor, precum şi egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criterii de sex, apartenenţă la grupuri minoritare, rasă, religie, dizabilităţi.

 Principiul dezvoltării durabile – care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezente, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi;

Principii în raport cu propria activitate:

 Principiul bunei guvernări - conform acestui principiu Guvernul trebuie să stabilească acţiuni clare şi eficiente pe baza unor obiective de calitate şi să aibă capacitatea de a răspunde rapid unor necesităţi sociale;

 Principiul responsabilităţii - stabilirea priorităţilor reformei administraţiei publice este un proces orientat spre obţinerea de rezultate. Răspunderea există la toate nivelurile administraţiei publice;

 Principiul eficienţei şi eficacităţii - se va urmări atingerea obiectivelor printr-o utilizare optimală a resurselor disponibile şi obţinerea unor rezultate care să fie conforme cu obiectivele fixate;

 Principiul stabilităţii şi predictibilităţii - măsurile de reformă urmăresc să creeze, în timp, un cadru stabil şi predicitibil, atât pentru instituţiile din administraţia publică, cât şi pentru cetăţeni şi mediul de afaceri;

 Principiul proporţionalităţii - orice măsură luată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit;

 Principiul subsidiarităţii - constă în exercitarea competenţelor de către autoritatea administraţiei publice situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean şi care dispune de capacitate administrativă necesară.

V. Obiective generale

OBIECTIVE GENERALE PROPUSE PRIN STRATEGIE SUNT:

I. Adaptarea structurii şi mandatului administraţiei la nevoile cetăţenilor şi la posibilităţile reale finanţare

Realocarea mandatelor administraţiei publice centrale şi locale prin delimitarea clară a rolului, funcţiilor şi competenţelor exercitate de către acestea este esenţială pentru asigurarea unui climat de predictibilitate, stabilitate şi eficienţă a activităţii administraţiei publice. Pentru acesta, autorităţile administraţiei publice centrale vor păstra competenţele cheie care vizează natura şi menirea existenţei acestora, axate pe principalele funcţii exercitate, respectiv funcţia de planificare strategică, de reglementare, de reprezentare şi de autoritate de stat. În egală măsură, pentru îndeplinirea mandatului acestora, autorităţile administraţiei publice locale, trebuie să deţină competenţele, capacitatea şi nivelul de autonomie necesar pentru furnizarea serviciilor publice şi rezolvarea treburilor publice în comunităţile locale.

Realocarea mandatelor administraţiei publice centrale şi locale presupune modificări de structură şi de proces a administraţiei publice din România, care vor contribui, totodată, la consolidarea unei viziuni unitare şi unei abordări integrate la nivelul întregii administraţii publice şi o mai bună alocare a resurselor şi ulterior, în timp, la creşterea încrederii între palierele politic şi administrativ şi la creşterea eficienţei administraţiei publice în general.

Necesitatea revizuirii structurii administraţiei publice din România ca urmare a clarificării rolurilor şi mandatelor instituţionale ale autorităţilor şi instituţiilor publice reprezintă fundamentul necesar pentru asigurarea consolidării capacităţii administrative a administraţiei publice, a creşterii coerenţei actului administrativ şi a asigurării unei bune guvernări.

II. Implementarea unui management performant în administraţia publică

Implementarea unui management performant în administraţia publică reprezintă o condiţie esenţială pentru derularea reformelor actuale şi viitoare, fiind necesară abordarea coerentă şi coordonată a aspectelor referitoare la procesul decizional, resursele umane, tehnologia informaţiei, procesele interne, asigurarea calităţii şi cercetarea şi inovarea ca premise ale dezvoltării viitoare.

Operaţionalizarea unui mecanism de implementare a priorităţilor primului-ministru, cu scopul de a obţine rezultate imediate în legătură cu anumite politici relevante pentru cetăţeni, consolidarea planificării strategice şi introducerea bugetării pe programe la nivel central, îmbunătăţirea procesului de evaluare a impactului reglementărilor, a procesului de consultare publică, inclusiv prin creşterea capacităţii principalilor parteneri ai administraţiei publice (ONG-uri şi mediu academic de profil, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, alţi parteneri sociali relevanţi – sindicate, patronate etc.) concomitent cu sistematizarea şi simplificarea legislaţiei12, precum şi promovarea unor măsuri referitoare la etică şi integritate13 şi

!image

12 În cadrul consultării online realizată în luna august 2014 sistematizarea legislaţiei a fost identificată drept una dintre principalele 5 priorităţi atât de către administraţia publică centrală cât şi de către ONG-uri şi mediul academic.

13 Toate categoriile de respondenţi care au participat la procesul de consultare online au ales între principalele 5 priorităţi promovarea eticii şi integrităţii în administraţie, sprijinind astfel ideea ca implementarea de măsuri vizând

la reducerea şi prevenirea corupţiei sunt de natură să determine creşterea coerenţei, eficienţei, predictibilităţii şi transparenţei procesului decizional în administraţia publică. Toate aceste măsuri vor răspunde principalelor cauze structurale şi se vor reflecta în politici publice şi reglementări coerente şi fundamentate, adoptate în cadrul unui proces transparent şi participativ şi o cheltuiere mai eficientă a fondurilor publice.

Clarificarea rolurilor şi mandatelor instituţionale în managementul resurselor umane, concomitent cu consolidarea capacităţii administrative pentru o abordare strategică, unitară şi integrată a politicilor de personal pentru toate categoriile de personal, coroborată cu adaptarea procedurilor de recrutare, selecţie şi evaluare la cerinţele managementului performanţei, cu revizuirea politicilor motivaţionale, inclusiv din perspectiva oportunităţilor de carieră şi a salarizării orientate către performanţă14, precum şi cu abordarea modernă şi integrată a dezvoltării de competenţe şi cu dezvoltarea standardelor etice sunt de natură să contribuie la creşterea gradului de profesionalizare şi a stabilităţii în funcţie. Totodată, un management performant al resurselor umane, de natură să asigure omul potrivit la locul potrivit şi o gestiune previzională, coerentă şi stimulativă a carierei, asigurând, în acelaşi timp flexibilitate instituţiilor din administraţia publică, va avea efecte benefice atât pentru instituţiile publice, din perspectiva eficientizării cheltuielilor de personal şi creşterii calităţii rezultatelor, cât şi pentru personal, din perspectiva motivării şi stabilităţii în funcţie. De asemenea, chiar dacă în mod mai puţin direct, o atare abordare va avea efecte benefice şi asupra societăţii în ansamblul său, prin creşterea capacităţii administraţiei publice de a oferi servicii de calitate, de a genera, gestiona şi promova schimbare în scopul dezvoltării, de a-şi trata beneficiarii mai mult ca pe nişte parteneri decât ca pe administraţi/contribuabili şi de a răspunde cu soluţii adecvate nu doar problemelor punctuale, ci şi celor de sistem.

Totodată, pentru creşterea eficienţei activităţii derulate de administraţie este foarte important ca tehnologia informatică să fie utlizată la o scară cât mai largă, atât în raport cu cetăţenii/beneficiarii serviciilor cât şi cu alte instituţii publice15. O abordare nouă, orientată pe nevoile beneficiarilor – cetăţeni şi mediul de afaceri, concentrată aşadar pe aşa-numitele evenimente de viaţă, trebuie să înlocuiască abordarea clasică orientată pe instituţiile furnizoare de servicii.

Pentru a-şi dovedi eficienţa, aspectele mai sus menţionate trebuie completate cu îmbunătăţirea proceselor interne la nivelul instituţiilor publice astfel încât structura organizatorică şi procedurile interne să fie dimensionate şi definite de o manieră corespunzătoare, care să asigure atât unitatea de abordare pe categorii de instituţii, cât şi flexibilitatea şi adaptarea la situaţii noi. În acest context este necesară dinamizarea implementării standardelor de management în administraţia publică şi creşterea capacităţii structurilor de audit intern, ale căror recomandări sunt esenţiale pentru creşterea performanţei în cadrul instituţiilor publice, limitarea risipei de resurse şi posibilităţilor de fraudă şi corupţie, detectarea din timp a disfuncţionalităţilor şi a neregulilor.

!image

etica şi integritatea în administraţia publică reprezintă o direcţie de acţiune cheie în modernizarea administraţiei publice şi modificarea imaginii acesteia.

14 În cadrul consultării online menţionate anterior toate categoriile de respondenţi care au participat la acest proces au ales între principalele 5 priorităţi elaborarea de politici de motivare a resurselor umane orientate către performanţă şi oportunităţi de carieră. Acest lucru consolidează ideea că se resimte necesitatea creşterii motivării personalului atât din perspectiva administraţiei cât şi din cea a celor care intră în contact cu reprezentanţii acesteia.

15 Acest aspect a fost considerat de altfel o prioritate, atât de către administraţia centrală cât şi de către cea locală, regăsindu-se, de asemenea, în top 5 priorităţi.

Totodată, având în vedere faptul că un management performant urmăreşte nu doar gestionarea unei situaţii actuale, ci şi anticiparea situaţiilor viitoare, urmărirea tendinţelor în domeniu şi chiar crearea de tendinţe noi, o importanţă deosebită trebuie acordată managementului calităţii, promovarii şi utilizării de bune practici, transferului de know-how şi cercetării şi inovării în administraţia publică.

De asemenea, este necesar ca resursele materiale (imobile, vehicule, mobilier, echipamente, produse consumabile) utilizate în administraţia publică să fie gestionate corespunzător pentru creşterea eficienţei activităţilor. Prezenta Strategie are în vedere o serie de măsuri referitoare la creşterea capacităţii de a elabora, asigura implementarea şi monitoriza planuri multianuale de investiţii pentru modernizarea imobilelor, a mobilierului şi a echipamentelor, pornind de la analize în ceea ce priveşte nevoile de modernizare a acestora, cu accent pe necesitatea organizării ergonomice a spaţiilor de lucru (birouri, săli de reuniuni), cât şi a dotării corespunzătoare cu echipamente necesare desfăşurării activităţii.

III. Debirocratizare şi simplificare pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi administraţie

Reducerea birocraţiei şi simplificarea procedurilor16, atât pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, cât şi la nivel inter şi intra-instituţional, sunt de natură să eficientizeze activitatea administraţiei publice (din perspectiva costurilor şi timpului de reacţie) şi să crească gradul de transparenţă şi integritate în prestarea serviciilor, contribuind totodată la creşterea gradului de satisfacţie al cetăţeanului şi la îmbunătăţirea imaginii administraţiei publice.

În timp ce pentru mediul de afaceri situaţia este mai avansată, pentru unele domenii fiind deja măsurate costurile administrative şi elaborate planurile de simplificare, pentru cetăţeni şi nivelul inter şi intra-instituţional se impune realizarea unor analize detaliate pentru identificarea problemelor şi fundamentarea pertinentă a soluţiilor de simplificare. Implementarea efectivă a soluţiilor de simplificare trebuie însoţită de un mecanism coerent şi consecvent de monitorizare şi evaluare a impactului.

IV. Consolidarea capacităţii administraţiei publice de a asigura calitatea şi accesul la serviciile publice

Consolidarea capacităţii administraţiei publice este esenţială pentru asigurarea unor servicii publice de calitate, în condiţii de eficienţă şi accesibile beneficiarilor finali.

Serviciile publice constituie principalul element la care cetăţeanul se raportează atunci când evaluează rezultatele/performanţele administraţiei publice. Pentru a asigura creşterea calităţii şi a accesului la serviciile publice este important să se dezvolte şi să se implementeze mecanisme care să asigure un nivel minim, indiferent de locul şi timpul de livrare (standarde de calitate şi de cost), permiţând în acelaşi timp instituţiilor şi autorităţilor publice cu interes pentru inovare şi dezvoltare şi resursele necesare să dezvolte servicii la calitate superioară, precum şi diverse mecanisme alternative de livrare a acestora.

Totodată este important să fie dezvoltate instrumente care să încurajeze autorităţile publice, ca, în mod voluntar, să eficientizeze utilizarea resurselor prin exploatarea economiilor de scară

!image

16 Totodată simplificarea şi reducerea procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor s-a regăsit între primele 5 priorităţi, atât pentru administraţia locală cât şi pentru cea centrală, interesul manifestat în acest sens fiind mult mai ridicat decât pentru simplificarea şi reducerea procedurilor administrative aplicabile mediului de afaceri.

generate de prestarea în comun a unor servicii publice, care permite, totodată, şi accesul la expertiză suplimentară.

Pentru consolidarea elementelor de mai sus este absolut necesar ca autorităţile administraţiei publice locale, responsabile de prestarea majorităţii serviciilor publice, să dispună de resursele financiare necesare. În acest sens se impune crearea cadrului şi mecanismelor necesare asigurării stabilităţii şi predictibilităţii surselor de venit pentru unităţile administrativ- teritoriale, prioritizării şi corelării necesarului de investiţii locale, promovarea de măsuri care să conducă la creşterea veniturilor proprii ale acestora şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de gestiune a execuţiei bugetare, cu accent pe calitatea şi eficienţa cheltuielilor publice şi corelarea planificării strategice cu resursele financiare, care să eficientizeze managementul la nivelul autorităţilor publice locale17.

Aceste elemente trebuie să se completeze cu măsuri de responsabilizare a administraţiei cu privire la obligaţiile pe care le are de îndeplinit în ceea ce priveşte serviciile publice, atât la nivel instituţional cât şi la nivel sectorial; se impune totodată crearea unui sistem coerent şi integrat de monitorizare şi evaluare a acestora, care să permită fundamentarea şi prioritizarea politicilor guvernului cu privire la acestea. De asemenea, aceste măsuri trebuie să fie corelate cu măsuri de creştere a nivelului de informare/de conştientizare a cetăţenilor şi mediului de afaceri cu privire la drepturile pe care le au.

!image

17De menţionat faptul că pentru administraţia publică locală consolidarea capacităţii financiare a u.a.t-urilor a reprezentat şi în cadrul consultării online o prioritate majoră, specifică acestui nivel administrativ. În schimb, pentru mediul academic şi ONG-uri această măsură, ca şi cea vizând soluţiile IT C, este relevantă doar prin corelarea cu îmbunătăţirea accesului beneficiarilor la servicii publice şi cu creşterea gradului de utilizare a sistemelor şi instrumentelor de management al calităţii în adminiastraţia publică.

VI. Obiective specifice şi direcţii de acţiune

Obiectiv general I: Adaptarea structurii şi mandatului administraţiei la nevoile cetăţenilor şi la posibilităţile reale de finanţare

Obiectiv specific I.1: Creşterea gradului de predictibilitate în privinţa organizării şi funcţionării instituţiilor de la nivelul administraţiei publice centrale şi a politicilor pe care acestea le gestionează

În perioada 2010-2011, la recomandarea Comisiei Europene şi ca o condiţionalitate în cadrul Memorandumului de Înţelegere semnat între România şi Comisie, Banca Mondială a realizat 11 analize funcţionale la nivelul administraţiei publice centrale18. Aceste analize au avut în vedere, printre altele, elemente generale precum:

–Structura instituţiilor analizate şi adecvarea ei la mandatul şi obiectivele pe care le are de îndeplinit;

–Managementul resurselor umane şi capacitatea de alocare a acestora în funcţie de nevoile instituţionale;

–Capacitatea de planificare strategică şi programare a resurselor financiare, în strânsă legătură cu capacitatea de a fundamenta politicile elaborate.

Parte a acestor elemente au fost evidenţiate şi în analiza cauzelor structurale care au dus la existenţa unei capacităţi administrative reduse în România. De asemenea, analizele funcţionale ale administraţiei publice centrale, realizate de Banca Mondială, au evidenţiat necesitatea stringentă de a întări capacitatea instituţională a Guvernului de a coordona politicile publice şi asigura coerenţa şi viziunea necesară unei acţiuni guvernamentale eficiente. Reducerea fragmentării responsabilităţilor care a condus la diluarea asumării acestora şi a coordonării precare inter- sectoriale sunt de asemenea relevante. Concluzia potrivit căreia ministerele ar trebui să asigure direcţiile strategice şi să se asigure că structurile sau companiile naţionale aflate în subordinea sau sub coordonarea acestora ating obiectivele de performanţă stabilite fără a se implica în furnizarea directă a serviciilor publice este în mod special relevantă.

Ţintind către o administraţie publică centrală capabilă să asigure viziunea, direcţiile şi coerenţa strategică sectorială a acţiunii guvernamentale, degrevată de încărcătura cotidiană a exercitării competenţelor legate de gestionarea şi furnizarea serviciilor publice, măsurile principalele avute în vedere de prezenta Strategie în acest domeniu se referă la:

–Definirea clară a mandatelor instituţiilor administraţiei publice de la nivel central;

Este o realitate faptul că de la un ciclu electoral la altul, structura şi mandatul instituţiilor publice (în special în cazul ministerelor şi agenţiilor subordonate) se modifică, afectând activitatea acestora. În acest sens, pe baza recomandărilor analizelor funcţionale, se are în vedere o definire

!image

18 Instituţiile analizate au fost: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – învăţământ pre-universitar, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Secretariatul General al Guvernului , Consiliul Concurenţei, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – învăţământ universitar şi cercetare, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii.

mai clară a structurii instituţiilor administraţiei publice centrale şi a mandatului acestora pentru a- şi putea atinge mai eficient şi mai eficace obiectivele pe care încearcă să le implementeze. Se are în vedere o redefinire a structurii instituţionale în funcţie de domeniile de politici publice.

–Guvernul României va propune, de asemenea, măsuri concrete de asigurare a stabilităţii pe termen lung a structurii instituţiilor publice. Se va avea în vedere inclusiv oportunitatea adoptării unei legi organice cu privire la structura instituţională a Guvernului, pentru a se asigura o coerenţă mai mare a domeniilor de politici publice gestionate.

Obiectiv specific I.2: Asigurarea cadrului optim pentru repartizarea competenţelor între administraţia publică centrală şi administraţia publică locală şi exercitarea lor sustenabilă

Parcursul reformei administraţiei publice din România s-a încadrat în ultimii 10 ani în liniile generale impuse, pe de o parte de asigurarea criteriilor politice în vederea aderării la Uniunea Europeană şi ulterior de îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al acesteia, pe de altă parte de nevoia constantă de adaptare la schimbările socio-economice ale ţării. Şi într-un caz şi în altul, amploarea şi ritmul proceselor de transformare a fluctuat, cu impact direct în substanţa şi efectele procesului de reformă.

Oportunitatea revizuirii structurii administraţiei publice, coroborat cu repartizarea coerentă a competenţelor între administraţia publică centrală şi administraţia publică locală, reprezintă un pilon important al reformei administraţiei publice, asigurând astfel premisele necesare pentru consolidarea capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale.

Pentru a asigura coerenţa, eficienţa şi sustenabilitatea procesului de descentralizare, pe termen mediu şi lung sunt avute în vedere următoarele acţiuni:

I.2.1. Întărirea capacităţii structurilor instituţionale implicate în transferul competenţelor între diferitele paliere administrative

Această direcţie de acţiune reprezintă premisa necesară pentru asigurarea coerenţei întregului proces decizional. În acest sens, strategia vizează consolidarea capacităţii administrative şi instituţionale a structurilor tehnice ale procesului de descentralizare constituite în cadrul ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în sensul utilizării şi partajării de date statistice şi informaţii certe care, într-un mediu partenerial, transparent şi bazat pe dialog, să contribuie la sprijinirea procesului decizional.

I.2.2. Dezvoltarea de mecanisme/instrumente de coordonare metodologică de la nivel central cu privire la modul de exercitare a competenţelor descentralizate

Pornind de la scopul principal al descentralizării de a îmbunătăţi calitatea serviciilor publice prin furnizarea lor de către autorităţile publice care cunosc cel mai bine nevoile colectivităţilor, exercitarea competenţelor descentralizate presupune dezvoltarea de mecanisme/instrumente de coordonare metodologică din partea autorităţilor şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale. De asemenea, împreună cu acestea este avută în vedere dezvoltarea unui sistem coerent de management al bunurilor din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

I.2.3. Fundamentarea soluţiilor referitoare la repartizarea optimă a competenţelor între diferitele paliere administrative

Stabilirea palierului optim de exercitare a competenţelor este un proces complex care implică determinări pe termen scurt, mediu şi lung cu privire la impactul măsurilor propuse a fi descentralizate. Astfel de analize au în vedere implicaţiile oportunităţii transferului de competenţe, al impactului bugetar, al impactului resurselor umane, precum şi al transferului de proprietate, exemple sau modele de bună practică din ţară sau din state membre ale Uniunii Europene. Este avut în vedere inclusiv sprijinul pentru viitoarele strategii sectoriale de descentralizare sau pentru strategiile sectoriale de îmbunătăţire a modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz.

I.2.4. Dezvoltarea politicii de descentralizare financiară şi fiscală

Elaborarea strategiei de descentralizare financiară reprezintă fundamentul necesar pentru stabilitatea şi predictibilitatea asigurării resurselor financiare sustenabile ale bugetului de stat consolidat pentru exercitarea competenţelor descentralizate, alocate diferitelor paliere administrative.

I.2.5. Dezvoltarea de mecanisme de monitorizare şi evaluare a modului de exercitare de către autorităţile administraţiei publice locale a competenţelor descentralizate

Aceste aspecte vizează evaluarea corectă a capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale de a exercita, pe fiecare domeniu în parte, competenţele conferite de lege, în special cele partajate, şi măsura în care acestea pot primi altele noi. Datele obţinute pot fundamenta viitoare măsuri de corecţie necesare aplicării cadrului normativ în vigoare din fiecare domeniu vizat şi pot contribui la alocarea de noi competenţe, precum şi la modalitatea acestora de exercitare, respectiv: exclusive, partajate sau delegate. De asemenea, rezultatele obţinute ca urmare a aplicării consecvente a instrumentelor de monitorizare şi evaluare pot servi la evidenţierea generală a bunelor practici şi pot constitui un reper important în modalităţile şi ritmul continuării procesului de descentralizare.

Obiectiv specific I.3: Reorganizarea administrativ-teritorială

Limitele actualei forme de organizare administrativ-teritorială a României, care datează din anul 1968, nu permit dezvoltarea unitară a teritoriului şi valorificarea coerentă a potenţialului acestuia, cu repercusiuni asupra dezvoltării economice echilibrate la nivel naţional. Dezvoltarea şi implementarea politicilor locale şi a celor teritoriale, inevitabil, sunt îngreunate fie de capacitatea administrativă limitată a autorităţilor administraţiei publice locale, fie de lipsa palierului administrativ regional. Actualele judeţe, cu o veche tradiţie în sistemul nostru administrativ, sunt mult prea mici şi prea departe de nivelul central al administraţiei publice pentru a putea coagula, pe baza resurselor existente în acestea, politici durabile şi sustenabile de dezvoltare.

În acest sens, Strategia are în vedere:

I.3.1. Dezvoltarea unei metodologii de calcul al indicelui de dezvoltare locală şi instituţionalizarea monitorizării periodice a acestuia la nivel naţional

Această măsură are în vedere elaborarea, pornind de la diferiţi indici de dezvoltare locală utilizaţi/analizaţi până în prezent la nivelul mediului academic şi societăţii civile, a unei formule de calcul pentru un indice al dezvoltării locale comprehensiv şi relevant, care să poată fi aplicat

tuturor categoriilor de unităţi administrativ-teritoriale şi care să reflecte gradul de dezvoltare locală, din perspectiva sistemului administrativ şi a serviciilor publice prestate în acel areal. Totodată, va fi creat cadrul instituţional şi mecanismul de colectare a datelor pentru monitorizarea periodică a acestui indice. Monitorizarea acestui indice va permite identificarea decalajelor de dezvoltare pe baza unei formule de calcul unitare şi va permite atât o mai bună fundamentare a deciziilor în vederea dezvoltării locale, cât şi o prioritizare a investiţiilor.

I.3.2. Revizuirea cadrului legal şi instituţional necesar pentru reorganizarea administrativ- teritorială a României

Această măsură vizează, pe de o parte, conturarea principalelor opţiuni referitoare la organizarea administrativ-teritorială, precum introducerea şi operaţionalizarea palierului regional, ca unităţi administrativ-teritoriale, fundamentate pe baza unor studii şi analize complexe, pluridisciplinare şi, pe de altă parte, analiza principalilor indicatori cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităţilor. Un proces de o asemenea complexitate trebuie susţinut cu expertiză de specialitate, într-un larg cadru de dialog şi dezbatere.

De asemenea, se are în vedere formularea de propuneri viabile de revizuire a cadrului normativ incident înfiinţării regiunilor, precum şi alte măsuri legislative de îmbunătăţire a structurii, organizării şi funcţionării autorităţilor administraţiei publice locale şi a relaţiei acestora cu organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu alte instituţii publice, precum şi cu cetăţenii.

I.3.3. Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice regionale precum şi a aparatelor acestora de specialitate

Această direcţie de acţiune vizează dezvoltarea de instrumente menite să asigure un nivel optim al capacităţii administrative şi instituţionale a autorităţilor regionale şi a aparatelor acestora de specialitate, în perioada imediat următoare constituirii regiunilor, în vederea îndeplinirii rolului şi funcţiilor acestora.

Obiectiv general II: Implementarea unui management performant în administraţia publică

Obiectiv specific II.1: Creşterea coerenţei, eficienţei, predictibilităţii şi transparenţei procesului decizional în administraţia publică

II.

1.1.Operaţionalizarea unui Sistem de implementare a priorităţilor - Delivery Unit

Cancelaria Primului-Ministru a iniţiat primele demersuri pentru definirea şi operaţionalizarea unui mecanism de implementare a priorităţilor Primului-Ministru, scopul principal fiind acela de a obţine rezultate imediate în legătură cu anumite politici relevante pentru cetăţeni. Punerea în aplicare a acestui mecanism va presupune:

–Facilitarea dialogului la nivel înalt în vederea identificării indicatorilor prioritari de rezultate şi a dificultăţilor de implementare asociate. Activitatea presupune:

–Mecanisme simple şi directe de monitorizare a priorităţilor majore ale guvernului;

–Sistem de semnalare a principalelor priorităţi de implementare ale guvernului în cadrul şi în afara sectorului public;

–Forum pentru soluţionarea problemelor atunci când este necesar în scopul sprijinirii, şi coordonării diferitelor ministere, cu prezenţa unei componente de inovare.

–Stabilirea cadrului instituţional pentru îmbunătăţirea implementării politicilor şi a punerii în aplicare a priorităţilor guvernului. Activitatea presupune:

–Evaluarea, pentru fiecare domeniu prioritar şi elaborarea unei liste de rezultate rapide pentru aceste domenii. Evaluarea va include date şi informaţii cu privire la problematicile de politică publică propuse, mecanismul de implementare şi monitorizare al Delivery Unit şi impactul previzionat pe termen scurt şi mediu. Procedurile operaţionale pentru activitatea desfăşurată de Delivery Unit împreună cu ministerele de linie;

–Dezvoltarea unui model conceptual şi structuri instituţionale aferente Delivery Unit;

–Derularea unei asistenţe tehnice pentru implementarea Delivery Unit;

–Transferarea expertizei la nivelul Cancelariei Primului-ministru şi continuarea acestui tip de abordare prin crearea unei structuri Delivery Unit permanente după încheierea asistenţei tehnice.

–Stabilirea unui sistem de monitorizare şi a unor indicatori pentru urmărirea progreselor cu privire la implementarea priorităţilor selectate şi monitorizarea pro-activă ulterioară a implementării recomandărilor specifice de ţară. Acest lucru se va realiza prin implementarea următoarelor activităţi:

–Identificarea împreună cu ministerele de linie a priorităţilor care vor fi abordate iniţial şi stabilirea potenţialelor rezultate rapide (quick wins);

–Elaborarea planurilor de implementare preliminare, care să includă identificarea “câştigurilor rapide”;

–Obţinerea rezultatelor rapide stabilite în următoarele domenii prioritare:

► implementarea reformei în sectorul energetic, orientată spre dezvoltarea potenţialului de creştere a acestuia prin stimularea investiţiilor private şi prin creşterea calităţii administrării acestuia, precum şi prin protejarea categoriilor celor mai vulnerabile ale populaţiei faţă de impactul negativ potenţial al acestei reforme - instituţii: Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei, Departamentul pentru Energie, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice;

► susţinerea unei reforme bine orientate în cadrul sistemului de achiziţii publice, cu accent pe implementarea masivă a practicilor de e-achiziţie, vizând îmbunătăţirea eficacităţii de implementare a investiţiilor publice şi a absorbţiei fondurilor europene de coeziune – instituţii: Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Ministerul Finanţelor Publice, Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Autoritatea de Audit;

► implementarea la termen a elementelor esenţiale ale Planului naţional pentru investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă, cu accent pe angajarea tinerilor

în câmpul muncii - instituţii: Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Educaţiei Naţionale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Ministerul Tineretului şi Sportului;

► susţinerea eforturilor permanente de îmbunătăţire şi modernizare a sistemelor de colectare a taxelor şi impozitelor, cu accent pe ameliorarea serviciilor destinate contribuabililor şi utilizarea pe larg a soluţiilor de e-guvernare – instituţii: Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

–Dezvoltarea capacităţii instituţionale de monitorizare şi comunicare cu factorii implicaţi relevanţi cu privire la progresele înregistrate prin:

–Elaborarea de proceduri destinate monitorizării şi raportării, de către Delivery Unit către Primul-ministru, cu privire la priorităţile selectate;

–Elaborarea de recomandări privind îmbunătăţirea coordonării inter-guvernamentale în legătură cu implementarea priorităţilor de politică şi furnizarea de instruire la locul de muncă principalilor factori implicaţi, din cadrul şi din afara guvernării centrale, în scopul facilitării operaţiilor sistemului;

–Dezvoltarea de mecanisme de responsabilizare privind monitorizarea implementării priorităţilor majore ale Guvernului.

II.

1.2.Consolidarea planificării strategice şi introducerea bugetării pe programe la nivel

central

Planificarea strategică şi bugetul pe programe reprezintă instrumente foarte importante în asigurarea unui management performant în administraţia publică. Aceste instrumente sunt esenţiale în articularea coerentă a principalelor politici strategice pe care instituţiile publice doresc să le implementeze, cu obiective clare şi măsurabile şi de-o manieră prioritizată şi în deplină corelare cu alocarea resurselor financiare. Planificarea strategică şi bugetul pe programe prezintă trei avantaje esenţiale:

–Asigură o definire mai clară a politicilor implementate, în termeni de obiective urmărite, rezultate aşteptate (inclusiv ţinte şi indicatori) şi corelarea cu sursele de finanţare;

–Facilitează o înţelegere mai bună a priorităţilor de finanţare, în contextul în care resursele financiare la dispoziţie vor fi întotdeauna mai reduse decât nevoile existente;

–Nu în ultimul rând, asigură un grad crescut de transparenţă în actul de guvernare.

Toate aceste elemente contribuie la creşterea calităţii cheltuirii fondurilor publice, un pilon major, alături de managementul resurselor umane, în asigurarea unui management performant în administraţia publică.

Principalele măsuri avute în vedere de prezenta Strategie în acest domeniu se referă la:

–Actualizarea şi unificarea celor două metodologii de planificare strategică şi programare bugetară cu normele de programare bugetară dezvoltate de Ministerul Finanţelor Publice;

În cursul anului 2014, Ministerul Finanţelor Publice (MFP), cu sprijinul Cancelariei Primului- Ministru (CPM), al Secretariatului General al Guvernului (SGG) şi al Băncii Mondiale, va finaliza normele privind bugetarea pe programe ce vor fi utilizate în elaborarea bugetului anual. Până la finalul anului 2014, CPM şi SGG vor actualiza şi unifica metodologiile existente de planificare strategică şi programare bugetară (aprobate prin HG. nr. 1807/2006 şi HG. nr. 158/2008) şi le vor armoniza cu normele privind bugetarea pe programe elaborate de MFP.

–Definirea rolului Consiliului de Planificare Strategică şi operaţionalizarea acestuia;

Cancelaria Primului-Ministru şi Secretariatul General al Guvernului vor elabora proceduri de lucru pentru Consiliul de Planificare Strategică (înfiinţat prin H.G. nr. 750/2005) şi va redefini rolul acestuia. Consiliul urmează să se întrunească începând cu prima parte a anului 2015 şi se va implica în stabilirea priorităţilor de finanţare la nivel guvernamental, coordonând în acest sens procesul de actualizare anuală a Strategiei Fiscal-bugetare (SFB).

–Coordonarea şi monitorizarea anuală a procesului de elaborare şi actualizare a planurilor strategice instituţionale în corelare cu Strategia Fiscal-bugetară (SFB);

Pe baza calendarului elaborat de asistenţa tehnică, Cancelaria Primului-ministru, cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice, va coordona procesul de elaborare şi actualizare a planurilor strategice instituţionale ale ministerelor de resort, în corelare cu plafoanele bugetare aprobate prin SFB.

–Monitorizarea implementării Planurilor Strategice Instituţionale (PSI) şi a Planului Anual de Lucru al Guvernului (PALG);

PSI elaborate de ministere vor sta la baza alcătuirii programelor bugetare pentru anul următor, asigurând coerenţa din punct de vedere al politicilor implementate şi oferind obiective clare, ţinte măsurabile şi indicatori de performanţă pe baza cărora MFP să poată realiza execuţia programelor bugetare. Priorităţile legislative ce derivă din PSI vor fi introduse în PALG.

–Implementarea bugetării pe programe la nivelul a două ministere pilot (educaţie şi sănătate) pentru bugetul pe 2015;

Pentru anul 2015 vor exista două ministere pilot (Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii) care vor elabora pe baza PSI şi a normelor de programare bugetară elaborate de MFP, bugetul pe programe. CPM şi SGG vor asigura sprijin metodologic celor două ministere pilot, în cazul Ministerului Sănătăţii punându-se la dispoziţie şi o asistenţă tehnică în perioada iunie- decembrie 2014 în vederea elaborării PSI şi a bugetului pe programe.

–Extinderea bugetului pe programe la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în special de la nivelul ministerelor;

Începând cu anul 2015, pentru anul 2016, MFP, cu sprijinul Cancelaria Primului-ministru, va extinde bugetarea pe programe la toţi ordonatorii principali de credite de la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în special de la nivelul ministerelor, ţinând cont de experienţa acumulată în exerciţiul pilot.

II.

1.3.Îmbunătăţirea procesului de evaluare a impactului reglementărilor, a procesului de consultare publică, concomitent cu sistematizarea şi simplificarea legislaţiei

Măsurile din cadrul acestui obiectiv general cu privire la evaluarea preliminară a impactului, monitorizarea şi evaluarea, sistematizarea legislaţiei şi consolidarea procesului de consultare vor fi detaliate separat în cadrul Strategiei pentru o Reglementare Mai Bună 2014 – 2020. Aceasta va

descrie principalele măsuri care vor fi avute în vedere pe termen scurt şi mediu, precum şi rezultate, termene şi instituţii responsabile cu implementarea lor.

Strategia pentru o Reglementare Mai Bună 2014 - 2020 va fi adoptată în cursul anului 2014, măsurile prevăzute de aceasta subsumându-se obiectivelor generale ale Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice (2014 – 2020).

În acelaşi timp, CPM şi SGG vor asigura integrarea monitorizării Strategiei pentru o Reglementare Mai Bună 2014 - 2020 în procesul mai larg coordonat de Comitetul Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020, prin anexarea rapoartelor de monitorizare periodice la raportul general consolidat ce va fi prezentat CNCISCAP.

Mai jos sunt prezentate acţiunile principale care sunt avute în vedere pentru îmbunătăţirea procesului decizional şi a calităţii reglementărilor:

!image

IV. Îmbunătăţirea capacităţii Guvernului în domeniul evaluării impactului reglementărilor:

1.Revizuirea procedurilor standard de evaluare a impactului reglementărilor şi elaborarea unei metodologii simple şi clare pentru ministere, cu accent pe evaluarea impactului economic, financiar şi asupra mediului de afaceri;

2.Măsuri pentru consolidarea capacităţii ministerelor şi a Centrului Guvernului în domeniul evaluării impactului, precum şi pentru integrarea unităţilor de politici publice în procesul decizional, inclusiv cele legat de buget, din ministere;

3.Asigurarea suportului financiar pentru externalizarea studiilor de impact aprofundate în perioada 2014 - 2020, pornind de la priorităţile guvernamentale;

4.Înfiinţarea unui mecanism la Centrul Guvernului care să permită furnizarea unui punct de vedere avizat asupra conţinutului fundamentării reglementărilor cu impact major.

V. Îmbunătăţirea capacităţii Parlamentului de a fundamenta iniţiativele legislative

1.Analiza cu privire la capacitatea Parlamentului din acest moment;

2.Sprijin pentru elaborarea unor proceduri şi, eventual, a unui cadru instituţional în acest sens;

3.Programe de formare pentru staff-ul tehnic implicat.

VI. Creşterea calităţii proceselor de monitorizare şi evaluare a politicilor publice guvernamentale:

1.Redefinirea şi îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă aferenţi programelor bugetare în concordanţă cu indicatorii din principalele documente strategice ale Guvernului;

2.Monitorizarea îndeplinirii indicatorilor din bugetul anual de stat.

VII. Sistematizarea legislaţiei

1.Crearea unui grup de experţi la centrul guvernului, în colaborare cu experţi din cadrul Parlamentului şi al Consiliului Legislativ;

2.Stabilirea principalelor domenii asupra cărora urmează a se interveni în scopul simplificării şi stabilirea criteriilor de prioritizare a actelor normative aferente fiecărui domeniu selectat. În domeniul administraţie publică principalul instrument de sistematizare şi raţionalizare a legislaţiei va consta în codificarea acesteia, sens în care vor fi elaborate Codul Administrativ (decembrie 2015) şi Codul de Procedură Administrativă (decembrie 2016).

3.Analiza stocului legislativ selectat şi propunerea celor mai potrivite metode de simplificare;

4.Includerea propunerilor de simplificare a legislaţiei în Planul Anual de Lucru al Guvernului.

VIII. Consolidarea procesului de consultare publică în stabilirea priorităţilor guvernamentale şi în elaborarea documentelor strategice guvernamentale.

1.Implicarea stakeholderilor încă din etapele iniţiale a le procesului de formulare a politicilor publice şi a reglementărilor;

2.Promovarea strategiilor şi politicilor adoptate prin intermediul unor campanii de comunicare. Asigurarea capacităţii instituţiilor administraţiei publice centrale în acest sens.

3.Organizarea unor dezbateri politice în comisiile de specialitate ale Parlamentului care să implice reprezentanţi ai opoziţiei cu privire la strategiile şi politicile majore propuse de Guvern.

4.Îmbunătăţirea instrumentelor IT C astfel încât să se asigure un acces uşor şi rapid la informaţiile/documentele care fac obiectul consultării publice;

5.Îmbunătăţirea accesului la informaţii publice în format reutilizabil.

II.

1.4.Creşterea calităţii procesului decizional la nivelul administraţiei publice locale, pentru a răspunde în mod fundamentat şi coerent nevoilor comunităţilor locale

–Creşterea calităţii procesului de fundamentare a deciziei la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale:

–Introducerea abordării de politici publice în procesul decizional de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, în special prin introducerea / extinderea utilizării de instrumente de fundamentare a deciziei (hotărâri ale autorităţilor deliberative şi dispoziţii ale autorităţilor executive, programe, proiecte, strategii etc.) la nivel local: analize de impact, analize cost-beneficiu, evaluarea implicaţiilor financiare ale deciziilor etc. În acest sens, MDRAP va coordona introducerea unor astfel de instrumente la nivelul a cel puţin 100 unităţi administrativ-teritoriale şi va elabora un set de standarde minime pentru fundamentarea procesului decizional de la nivelul administraţiei publice locale. Standardele minime vor fi prezentate în cadrul unui ghid, care va aborda procesul de evaluare ex-ante adaptat pentru nivelul administraţiei publice locale, inclusiv din perspectiva modelelor de bună practică utilizate la nivelul administraţiei publice din România. Ghidul va fi diseminat şi prezentat autorităţilor administraţiei publice locale.

–Asigurarea premiselor legislative pentru îmbunătăţirea procesului de fundamentare, elaborare, aplicare, monitorizare şi evaluare a reglementărilor de la nivelul administraţiei publice locale. În funcţie de rezultatele obţinute în procesul de introducere a instrumentelor de fundamentare la nivelul a cel puţin 100 de unităţi administrativ-teritoriale, MDRAP, în colaborare cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, va revizui cadrul legislativ aplicabil actelor administrative de la nivelul administraţiei publice locale şi va elabora propuneri pentru îmbunătăţirea procesului de fundamentare, elaborare, aplicare, monitorizare şi evaluare a reglementărilor. Acestea vor viza inclusiv propuneri de reglementare a setului de standarde minime pentru fundamentarea actelor administrative de la nivel local (format standard cuprinzând elementele minime ale etapei de fundamentare – evaluare impact/analize cost beneficiu/etc.), precum şi a criteriilor pe baza cărora se va stabili care dintre reglementări necesită o astfel de fundamentare aprofundată.

–Îmbunătăţirea corelării componentei bugetare cu componenta strategică în cadrul procesului decizional la nivel local şi dezvoltarea sistemului de planificare bugetară multianual. Astfel, MDRAP va coordona elaborarea de către cel puţin 100 autorităţi publice

locale a unor planuri strategice cu un orizont de 10 ani – pornind de la modelul Corporate Plans sau Business Plans (ale autorităţilor administraţiei publice locale din ţări cu tradiţie în procesul politicilor publice şi bugetării multianuale).

II.

1.5.Consolidarea transparenţei procesului decizional

În pofida unor reglementări suficient de clare şi detaliate şi a tuturor eforturilor realizate până în prezent în domeniul transparenţei decizionale, atât autorităţile/instituţiile publice cât şi factorii interesaţi nu îşi îndeplinesc în totalitate şi cu responsabilitate sarcinile ce decurg din implementarea principiilor unei administraţii deschise. Acest fapt este generat atât de cauze obiective, care ţin de contextul socio-politic, cât şi de cauze subiective, toate acestea neputând fi diminuate în lipsa unui mecanism de monitorizare şi sancţionare a abaterilor de la regulile transparenţei decizionale. În acest context Strategia îşi propune:

–Consolidarea cadrului legal şi instituţional incident procedurilor de transparenţă decizională

O implementare deplină şi eficientă a principiului transparenţei decizionale nu se poate realiza în absenţa unei actualizări/îmbunătăţiri sistematice a reglementărilor incidente în acest domeniu. Astfel, prezenta strategie propune următoarele:

–Completarea cadrului legal aplicabil procedurii de transparenţă decizională cu prevederi de ordin sancţionator - legislaţia cadru aplicabilă procedurii pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, alese sau numite, precum şi al altor instituţii publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora (Legea nr. 52/2003) şi Legea adminstraţiei publice locale nr. 215/2001 se vor revizui în sensul instituirii unor sancţiuni individuale (cu identificarea autorităţilor şi procedurii constatatoare) de ordin disciplinar şi de altă natură pentru încălcarea cerinţelor de transparenţă.

–Crearea la nivelul legii transparenţei decizionale a unei proceduri suple şi eficiente prin care principiile transparenţei decizionale sunt extinse şi în cazul punctelor de vedere ale Guvernului la iniţiativele parlamentare cu impact major asupra administraţiei publice. Astfel, Guvernul, prin intermediul autorităţilor centrale competente, în demersul său de a elabora un punct de vedere cu privire la propunerile legislative parlamentare (care se nu se bucură de un regim juridic strict pentru transparenţă decizională) beneficiază, într-un termen dictat de cel impus de Parlament pentru Guvern, de poziţia tuturor factorilor interesaţi;

–Procedurile de transparenţă decizională de la nivelul administraţiei publice centrale vor fi monitorizate de către Cancelaria Primului-Ministru şi Secretariatul General al Guvernului, care vor elabora anual rapoarte privind aplicarea prevederilor legale incidente şi va formula propuneri/recomandări corective. Rapoartele elaborate vor fi publicate pe site-ul Guvernului.

–Întărirea capacităţii administraţiei publice locale de a implementa principiul transparenţei decizionale

Prezentul document strategic urmăreşte promovarea unor măsuri menite să contribuie la o mai bună implementare a regulilor transparenţei procesului decizional de la nivelul administraţiei publice locale. În acest sens, se au în vedere următoarele:

–Revizuirea procedurii de adoptare/emitere a actelor administrative de la nivel local, de la etapa de fundamentare, înscriere pe ordinea de zi, până la etapa de adoptare/emitere a actelor administrative, cu accentuarea regulilor de transparenţă decizională;

–Stimularea dezvoltării de parteneriate între adminstraţia publică locală şi companiile IT în vederea creării unor aplicaţii de date deschise (aplicaţii informatice de tip smart prin care se furnizează cetăţenilor informaţii utile din respectiva comunitate) şi/sau pentru crearea, acolo unde nu există, a unor portaluri referitoare la activitatea autorităţilor locale, inclusiv procesul decizional;

–Cooperarea dintre consiliile judeţene şi unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul judeţului care nu au resursele informatice necesare pentru desfăşurarea unui proces de transparenţă decizională, în sensul de a găzdui pe pagina electronică a consiliilor judeţene o secţiune dedicată respectivelor unităţi administrativ-teritoriale.

II.

1.6.Dezvoltarea capacităţii societăţii civile, mediului academic şi altor parteneri sociali relevanţi (sindicate, patronate etc.) de a susţine şi promova reforma administraţiei publice

Această abordare strategică este circumscrisă necesităţii de a consolida rolul pe care societatea civilă, mediul academic şi ceilalţi parteneri sociali relevanţi trebuie să îl aibă într-un stat modern, respectiv acela de a contribui constant cu analize, evaluări şi formulări de politici alternative şi de a monitoriza activitatea autorităţilor publice.

Din perspectiva administraţiei publice, factorii interesaţi, cu precădere organizaţiile neguvernamentale şi sindicatele reprezentative, sunt priviţi, de cele mai multe ori, ca nişte adversari, care manifestă tendinţa de a pune o presiune nejustificată pe umerii statului, în procesul de adoptare a deciziilor, neţinând cont de constrângerile invocate şi de resursele deficitare. Totodată, deşi actualul cadru normativ în materie de transparenţă decizională instituie unele mecanisme legale capabile să stimuleze participativitatea factorilor interesaţi, de cele mai multe ori, uzul acestor mecanisme este caracterizat de formalism, fără a avea o contribuţie reală la îmbunătăţirea calităţii deciziilor administraţiei publice.

Prezenta Strategie îşi propune să crească dimensiunea participativă a sectorului ONG, a mediului academic românesc şi a celorlalţi parteneri sociali relevanţi, să dezvolte cultura dialogului politic şi social în România şi să consolideze capacitatea acestora de a-şi realiza cât mai bine şi cât mai eficient activităţile, astfel încât acestea să fie parteneri vizibili pe scena politico-administrativă şi cenzori ai activităţii autorităţilor publice. Astfel, este absolut necesar ca până la finalul perioadei de implementare a prezentei strategii (2020), perspectiva administraţiei publice cu privire la societatea civilă să se modifice radical, aceasta urmând a fi abordată ca partener real de dialog, capabil să sprijine în mod constructiv eforturile administraţiei de a lucra în beneficiul cetăţeanului.

Principalele măsuri au în vedere:

–Analiza şi îmbunătăţirea cadrului legislativ necesar pentru funcţionarea ONG-urilor şi eficientizarea comunicării dintre acestea şi administraţia publică;

–Dezvoltarea de reţele şi parteneriate între societatea civilă, mediul academic şi alţi factori interesaţi în vederea derulării de activităţi de advocacy;

–Dezvoltarea de acţiuni de formulare şi promovare de propuneri alternative la politicile publice initiate de Guvern;

–Dezvoltarea de instrumente şi mecanisme de monitorizare şi evaluare a progresului şi impactului politicilor publice şi altor demersuri de reformă ale autorităţilor publice.

II.

1.7.Consolidarea capacităţii structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale

Având în vedere faptul că structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o categorie de ONG-uri aparte în relaţia cu administraţia publică, rolul lor fiind consfinţit prin Legea administraţiei publice locale (Legea nr. 215/2001), care le identifică nominal şi statuează obligativitatea consultării acestora de către administraţia publică centrală în toate problemele cu impact asupra palierului local, este necesar ca acestea să fie abordate separat, cu atât mai mult cu cât, suplimentar rolului de promovare a intereselor autorităţilor locale în cadrul procesului decizional, acestea pot contribui la promovarea şi susţinerea în rândul membrilor a unor soluţii generate de practică pentru facilitarea furnizării serviciilor publice, scăderea birocraţiei şi creşterea veniturilor la bugetele locale etc.

De aceea, prin prezenta Strategie se urmăreşte consolidarea capacităţii acestor structuri prin diferite instrumente şi mecanisme care să permită pe de o parte, creşterea capacităţii tehnice a acestora astfel încât să devină un facilitator în promovarea măsurilor de reformă la nivel local şi, pe de altă parte, întărirea capacităţii de colaborare şi participare activă în procesul de consultare iniţiat de autorităţile administraţiei publice centrale:

–Dezvoltarea de competenţe specifice la nivelul personalului de specialitate din cadrul structurilor asociative

La nivel local, resursa umană bine pregătită este scumpă în raport cu posibilităţile autorităţilor administraţiei publice. Neavând o structură de personal suficient de bine dimensionată, dublată de migrarea personalului către locuri de muncă mai bine plătite, capacitatea de răspuns a structurilor asociative este diminuată. Prin această măsură, Strategia îşi propune stimularea creării unui corp de specialişti însărcinaţi cu rezolvarea problemelor curente cu care se confruntă, în general, membrii structurilor asociative şi valorificarea în comun a acestei resurse. Aceştia ar putea fi eligibili pentru programele de formare profesională dedicate personalului din administraţia publică. În cadrul acestei etape, CNCISCAP va susţine implementarea de programe guvernamentale de formare pentru membrii aparatelor tehnice din cadrul structurilor asociative.

–Întărirea cooperării structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale cu administraţia publică centrală

Pentru consolidarea rolului structurilor asociative de reprezentare a nevoilor şi intereselor autorităţilor locale şi de promovare a acestora la nivelul autorităţilor cu putere de decizie, Strategia propune o serie de măsuri de natură a consolida relaţia dintre acestea prin:

–Crearea unui mecanism de schimb de informaţii şi propuneri între structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi administraţia publică centrală. Acest mecanism permite cunoaşterea promptă şi completă a nevoilor, intereselor şi priorităţilor de dezvoltare ale autorităţilor locale. Ca urmare a dezvoltării de competenţe specifice la nivelul structurilor asociative se vor asigura premisele pentru crearea unui mecanism de eficientizare a comunicării de informaţii/propuneri între administraţia locală şi administraţia centrală. Astfel, structurile asociative vor furniza informaţii utile pentru fundamentarea actelor normative/politicilor publice/proiectelor administraţiei publice centrale, referitoare la organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale.

–Modificarea prevederilor legale privind consultarea structurilor asociative în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative şi documentelor de politică publică în sensul consolidării rolului structurilor asociative în procesul decizional de la nivel central corelativ cu responsabilizarea autorităţilor centrale în demersurile de consultare cu reprezentanţii structurilor asociative.

–Stimularea dezvoltării unor canale de comunicare eficiente în cadrul structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale

Având în vedere multitudinea membrilor structurilor asociative şi diversitatea problemelor şi nevoilor acestora, Strategia propune consolidarea rolului de integrator şi diseminator al acestor structuri. În acest sens, vor fi dezvoltate instrumente de facilitare a comunicării între structurile asociative şi membrii lor, CNCISCAP urmând a sprijini implementarea unei platforme informatice de comunicare care să permită economia de timp şi resurse, facilitând luarea deciziilor şi partajarea informaţiilor.

–Prestarea de servicii / acordarea de consultanţă pentru membrii structurilor asociative care nu au capacitatea administrativă necesară

Constrângerile privind resursele financiare şi umane de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale generează dificultăţi în exercitarea unor atribuţii de bază, esenţiale pentru funcţionarea corespunzătoare a aparatelor de specialitate ale acestora (ex. finanţe şi contabilitate, audit public, consultanţă juridică, achiziţii publice, urbanism, fond funciar, atragere de fonduri nerambursabile). În vederea surmontării acestora, Strategia prevede posibilitatea externalizării prin crearea de birouri dedicate în cadrul structurilor asociative, care pot presta activităţi cu un grad ridicat de profesionalism şi care, prin partajarea lor, duc la o reducere considerabilă a costurilor curente ale autorităţilor publice locale şi la eficientizarea activităţii lor. În cadrul acestei etape, CNCISCAP va sprijini adoptarea măsurilor necesare înfiinţării şi funcţionării birourilor de specialitate pe domeniile cheie, din cadrul structurilor asociative.

Obiectiv specific II.2: Adaptarea politicilor şi sistemului de resurse umane la obiectivele şi exigenţele unei administraţii moderne

O rezolvare eficientă a deficienţelor existente la nivel de management al resurselor umane presupune o abordare simultană a tuturor categoriilor de surse generatoare ale problemelor specifice - modul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte politicile naţionale sectoriale,

„arhitectura” sistemului, cunoaşterea regulilor şi aplicarea acestora (atât din perspectiva conformării, cât şi din cea a eficienţei).

II.

2.1.Clarificarea rolurilor şi mandatelor instituţionale în managementul resurselor umane, concomitent cu consolidarea capacităţii administrative pentru o abordare strategică, unitară şi integrată a politicilor de personal

Răspunzând problemelor asociate fragmentării proceselor de management al resurselor umane, clarificarea rolurilor şi mandatelor instituţionale presupune o mai bună definire şi, acolo unde se dovedeşte imperios necesar, o reaşezare a competenţelor şi atribuţiilor, astfel încât toate etapele asociate acestor procese să fie orientate într-o direcţie comună, să aibă din punct de vedere calitativ un nivel similar şi să contribuie la atingerea unor obiective strategice, nu doar la satisfacerea unor necesităţi imediate. În fapt, această direcţie va presupune atât intervenţii normative, cât şi fără caracter normativ, dintre care prioritare vor fi:

–Consolidarea rolului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, concomitent cu reconsiderarea cadrului legal, instituţional, organizatoric şi funcţional al gestionării resurselor umane din administraţia publică

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este definită ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu misiunea de a crea şi a dezvolta un corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial. Opţiunea de consolidare a rolului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici are ca premisă valorificarea expertizei, a experienţei instituţionale, a rezultatelor pozitive şi a lecţiilor învăţate în domeniul managementului funcţiei publice, precum şi integrarea acestora, ca resurse strategice, într-un cadru de dezvoltare a managementului personalului din administraţia publică.

În vederea gestionării resurselor umane din administraţia publică, se va analiza stabilirea cadrului instituţional privind competenţele şi categoriile de funcţii componente.

Prin implementarea acestei măsuri se urmăreşte îmbunătăţirea capacităţii sistemului de a genera, promova şi implementa o viziune integrată, pe termen lung, fundamentată pe date reale, relevante, comparabile şi accesibile, care să permită o abordare integrată a serviciilor în legătură cu managementul resurselor umane din administraţie. Acest deziderat se doreşte a fi atins prin implementarea a cel puţin următoarelor acţiuni:

–sprijinirea/facilitarea proceselor de planificare a resurselor umane la nivelul instituţiilor publice, prin dezvoltarea şi utilizarea de instrumente informatice pentru evidenţa şi gestiunea carierei personalului;

–crearea şi administrarea unei evidenţe informatizate, a tuturor categoriilor de funcţii aparţinând administraţiei publice, prin integrarea datelor din evidenţele sectoriale/instituţionale;

–definirea de componente specifice de evidenţă bazată pe date statistice generale, în cazul unor statute speciale;

–introducerea graduală a informatizării concursurilor în domeniul administraţiei publice;

–definirea unor principii pentru asigurarea, în mod sustenabil şi corect fundamentat, a necesarului de resurse umane şi financiare alocate de stat pentru un management unitar al resurselor umane din administraţie;

–asigurarea cu titlu permanent, în mod sustenabil, colaborativ şi corect fundamentat, a viziunii, principiilor şi direcţiilor strategice în dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică;

–prezentarea în format de date deschise a tuturor informaţiilor statistice agregate la nivel naţional despre resursele umane din administraţia publică.

În ceea ce priveşte sprijinirea/facilitarea proceselor de planificare a resurselor umane şi respectiv, crearea şi administrarea evidenţei, aceasta va fi realizată pornind de la o generalizare a aplicării şi dezvoltarea instrumentelor informatice utilizate în prezent pentru funcţia publică, pe termen lung rezultatul urmărit constând în crearea unui sistem naţional de evidenţă a ocupării în administraţia publică, capabil de a oferi în timp real informaţii referitoare la categoriile de funcţii/posturi şi situaţia acestora, la organizarea şi desfăşurarea de concursuri, precum şi la structura personalului din administraţia pe categorii de vârstă, gen, pregătire etc.

Înregistrarea autorităţilor şi instituţiilor ca operatori ai Sistemului naţional de evidenţă a ocupării în administraţia publică va permite menţinerea competenţelor privind evidenţele detaliate pe funcţii şi ocupanţi la autorităţile direct responsabile, oferind în acelaşi timp posibilitatea obţinerii de informaţii de ansamblu, permanent actualizate, cu privire la toate categoriile de funcţii/posturi din administraţie.

Informaţiile statistice agregate la nivel naţional despre resursele umane din administraţia publică, generate prin utilizarea sistemului prezentat, vor fi puse la dispoziţia persoanelor interesate prin publicare periodică, în format de date deschise susceptibile a permite atât înţelegerea, cât şi valorificarea lor de către persoanele interesate de reutilizare.

În ceea ce priveşte asigurarea cu titlu permanent, în mod sustenabil şi corect fundamentat, a necesarului de resurse alocate de stat pentru un management unitar al resurselor umane din administraţie, aceasta poate fi asigurată de ANFP sau de către o instituţie cu competenţe în acest sens. Pe termen mediu şi lung, se estimează că o atare abordare va permite inclusiv o reală creştere a eficienţei şi eficacităţii, precum şi a gradului de transparenţă în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor publice.

–Înfiinţarea unui organism colectiv de specialişti în resurse umane (board)

Urmărind logica punerii în comun de resurse (inclusiv informaţionale şi de expertiză) în vederea definirii în mod unitar a viziunii, principiilor şi direcţiilor strategice în dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică, se propune înfiinţarea unui organism colectiv cu următoarele atribuţii:

–evaluări detaliate ale situaţiei curente din perspectiva disponibilităţii şi, respectiv, a necesarului de resurse umane la nivelul administraţiei publice, precum şi din perspectiva cadrului instituţional, cu formularea de propuneri de optimizare a acestuia din urmă, bazate pe dovezi obiective, pentru a răspunde cerinţelor privind definirea unei orientări strategice comune şi soluţionarea problemelor specifice identificate (cum ar fi: fragmentarea deciziilor, lipsa datelor şi informaţiilor comparabile etc.);

–facilitarea coordonării, monitorizării şi evaluării implementării politicilor în domeniul resurselor umane, oferirea de informaţii de ansamblu decidenţilor politici şi formularea de propuneri de abordări strategice/reglementare în acest domeniu.

Rolul acestei structuri va fi unul de suport, respectiv acela de a asigura premisele unei abordări integrate în managementului resurselor umane din administraţie, fără a se substitui autorităţilor pe domeniile de competenţă conferite prin lege sau a crea un mecanism decizional paralel. Membrii săi vor proveni din diferite domenii de activitate, specifice implementării de politici sectoriale, iar activităţile sale vor fi reprezentative pentru toate categoriile de personal.

În stabilirea mecanismelor şi modalităţilor practice de funcţionare, vor fi avute în vedere modele europene general recunoscute drept constituind bune practici, cum ar fi cele asociate reţelelor de expertiză gen European Public Administration Network sau EPSO Network of Experts, ori cele structurării activităţilor pe componente strategice (strategic units) şi componente operaţionale (delivery units). Aceasta va permite, pe lângă un proces participativ de fundamentare/urmărire a implementării deciziilor strategice, şi crearea unui aşa-numit „spaţiu de experimentare”, în cadrul căruia vor putea fi identificate şi se va putea acorda un sprijin real inclusiv pentru derularea de iniţiative în sistem proiect pilot, ori de iniţiative axate pe valorificarea capacităţii de inovare în ceea ce priveşte procesele de management al resurselor umane. Din punct de vedere funcţional, organismul colectiv de specialişti va implica participarea tuturor autorităţilor ce au în gestiune diferite categorii de funcţii specifice domeniului administraţie publică.

Organismul colectiv creat îşi va desfăşura iniţial activitatea ca parte integrantă a Comitetului Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020.

–Clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor asociate fiecărei categorii de personal care îşi desfăşoară activitatea în autorităţi şi instituţii publice

Complementară abordării anterior menţionate, clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor asociate fiecărei categorii de funcţii vizate (politice, publice şi contractuale) va avea în centrul său redefinirea prerogativei de putere publică şi o mai bună delimitare a competenţelor decizionale între nivelul politic şi cel administrativ. În fapt, această direcţie va presupune atât intervenţii normative, cât şi fără caracter normativ, dintre care prioritară va fi modificarea şi completarea Statutului funcţionarilor publici, urmată, acolo unde va fi cazul, de modificarea şi completarea unor acte normative conţinând dispoziţii specifice anumitor categorii de funcţii (cum ar fi, spre exemplu, Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, Ordonanţa Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală etc.). Ulterior intrării în vigoare a intervenţiilor normative, vor fi demarate proceduri administrative de adaptare a noilor structuri organizaţionale, oferindu-se astfel răspuns şi necesităţilor de flexibilizare a alocărilor de personal. În egală măsură, se va urmări profesionalizarea fiecărei categorii de personal conform rolului şi responsabilităţilor sale, cu accent în special pe încurajarea şi promovarea leadership-ului instituţional, precum şi pe o mai bună delimitare a palierului politic de cel administrativ, cu diminuarea tendinţelor de ingerinţă arbitrară în deciziile tehnice/administrative.

–Iniţierea unui program destinat adecvării reglementărilor în domeniul resurselor umane din administraţie

Similar iniţiativelor specifice domeniului Better Regulation de la nivelul Uniunii Europene, programul va fi particularizat pe domeniul resurselor umane şi va răspunde cu prioritate următoarelor provocări:

–reunirea în aria de aplicare a iniţiativei a tuturor categoriilor de resurse umane – funcţiile politice, funcţiile publice şi funcţiile contractuale;

–includerea în procesul de adecvare (simplificare, sistematizare, facilitarea accesului, eliminarea neconcordanţelor, reducerea costurilor la aplicare etc.) a tuturor dispoziţiilor aplicabile resurselor umane la dispoziţia autorităţilor şi instituţiilor publice;

–o mai bună aplicare a principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii în reglementare;

–crearea şi, ulterior, implementarea de mecanisme instituţionale pentru managementul resurselor umane (viziune integrată vs. management unitar), în contextul descentralizării gestiunii, deciziilor şi proceselor administrative.

Finalizarea cu succes a unui astfel de program va genera, pe lângă efectele implicite ale simplificării, sistematizării, facilitării accesului, eliminării neconcordanţelor, reducerii costurilor la aplicare etc., şi o creştere substanţială a capacităţii de management integrat al resurselor umane din administraţie. Mai mult, devenind un sistem cu reguli clare, generate pornind de la o viziune şi de la principii unitare, orice abatere sau tentativă de abatere de la normă va deveni mult mai vizibilă pentru toţi cei interesaţi şi va putea fi sancţionată corespunzător, ceea ce se aşteaptă a conduce în timp la o diminuare a interesului inclusiv pentru acele categorii de activităţi specifice aşa-numitei ”politizări a administraţiei publice”.

–Facilitarea implementării, la nivelul instituţiilor administraţiei centrale, a diferitelor tipuri de organizare şi desfăşurare a activităţii specifice unui management flexibil, orientat spre atingerea obiectivelor strategice şi bazat pe utilizarea de structuri organizatorice adaptabile

Aria de intervenţie prioritară are ca obiect corelarea implementării principiilor şi regulilor specifice managementului prin obiective cu modalităţile efective de alocare a resurselor umane pe activităţi gen proiecte şi programe, şi planificarea, respectiv evaluarea activităţilor şi responsabilizarea persoanelor în mod corespunzător, atât la nivel de grup cât şi la nivel individual. În fapt, intervenţia porneşte de la o diferenţiere a activităţilor-suport din cadrul unei organizaţii (destinate asigurării organizării şi funcţionării acesteia) de cele strategice (destinate implementării politicilor sectoriale conform obiectivelor asumate la nivel instituţional în funcţie de priorităţile generate de documente programatice şi de planificare strategică), inclusiv cu recunoaşterea limitelor în ceea ce priveşte posibilităţile unei instituţii publice de atragere şi menţinere a unei expertize calitativ superioare la toate nivelurile operaţionale specifice unei organizări ierarhice.

Astfel, spre exemplu, un specialist în planificare strategică, sau în management financiar, va putea participa nu doar la îndeplinirea atribuţiilor departamentului de încadrare, ci şi la atingerea unor obiective instituţionale aflate în sarcina altor departamente, activităţile planificate făcând parte integrantă din atribuţiile sale pe întreg parcursul derulării programului/proiectului asociat, iar cele efectiv realizate fiind ulterior cuantificate la evaluarea performanţelor profesionale individuale. În mod corelativ, vor fi avute în vedere măsuri care să conducă la o flexibilizare a duratei programului de lucru, fără ca acest lucru să afecteze în mod negativ continuitatea în activităţile administrative, găsirea de soluţii adecvate atragerii şi utilizării de personal pentru îndeplinirea unor sarcini limitate în timp, precum şi pentru posturile unde accesul nu este foarte facil datorită condiţiilor solicitate la ocupare, ori pentru cele unde administraţia întâmpină probleme în atragerea de persoane calificate. Pe lângă avantajele din perspectiva managementului organizaţional, pe termen mediu şi lung, o atare abordare va conduce la o mai bună orientare a administraţiei spre furnizarea de servicii calitativ superioare, conforme cu aşteptările beneficiarilor.

II.

2.2.Creşterea gradului de profesionalizare şi a stabilităţii în funcţia publică ca urmare a adaptării procedurilor de recrutare, selecţie şi evaluare la cerinţele managementului performanţei

Funcţia publică reprezintă principala modalitate a statului de exercitare, pe termen lung, a prerogativelor sale. Ca şi consecinţă, abordarea diferenţiată a acestei categorii de personal se justifică în primul rând prin nevoia asigurării continuităţii şi coerenţei actului de guvernare, fiind considerată necesară atât asigurarea priorităţii faţă de intervenţiile asupra celorlalte categorii de funcţii, cât şi măsuri cu caracter special. În fapt, această direcţie va presupune atât intervenţii normative, cât şi fără caracter normativ, orientate în primul rând spre:

–Stabilirea şi implementarea unui sistem de standardizare a competenţelor pe domenii strategice de desfăşurare a activităţilor în administraţie (politici publice, elaborarea reglementărilor, resurse umane, management financiar şi audit intern, management de proiect, reprezentare instituţională în cadrul activităţii de relaţii internaţionale etc.), pentru diferitele categorii de funcţii

Prin similitudine cu sistemul specific pieţei muncii, ulterior identificării celei mai bune variante de definire şi elaborare a unui sistem de standardizare19, vor fi identificate sau, acolo unde este cazul, actualizate, cerinţele standard privind competenţele necesare ocupării posturilor în administraţia publică şi desfăşurării în condiţii optime a activităţilor asociate acestora. În stabilirea ordinii de prioritate şi a unora dintre elementele de fond privind acest sistem de standardizare, un rol major îl va avea structura nou-înfiinţată, din specialişti în domeniul resurselor umane. În subsidiar, pentru acele categorii de funcţii pentru care există deja standarde ocupaţionale aprobate, va fi iniţiat de către instituţiile competente un proces de analiză şi, acolo unde se dovedeşte necesar, de actualizare a respectivelor standarde. Pe termen mediu şi lung, o atare abordare va genera creşterea atractivităţii pentru ocuparea de funcţii în administraţie, în primul rând prin creşterea gradului de transparenţă şi accesibilitate a informaţiilor cu privire la ocupare. De asemenea, tot pe termen mediu şi lung şi în corelare cu măsuri precum creşterea gradului de informatizare, clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor, adecvarea reglementărilor, etc., o astfel de standardizare va diminua semnificativ posibilităţile de intervenţie arbitrară în procesele de ocupare a posturilor şi dezvoltare a carierelor, răspunzând într-o oarecare măsură inclusiv problemelor privind politizarea.

–Evaluarea actualelor sisteme de recrutare în vederea introducerii de modificări care să faciliteze existenţa unui mai mare grad de corelare între nevoile de personal ale sistemului şi ale instituţiilor şi abilităţile, cunoştinţele şi competenţele persoanelor interesate de dezvoltarea unei cariere în administraţie, concomitent cu punerea în aplicare a unui sistem de evaluare a personalului bazat pe criterii care urmăresc competenţa, randamentul şi conduita

Aria de intervenţie prioritară urmăreşte generarea unei creşteri sustenabile a capacităţii administraţiei de a face faţă provocărilor generate de principalele probleme identificate, inclusiv cele legate de structura actuală a funcţiei publice şi a corpului funcţionarilor publici

!image

19 La momentul actual pot fi avute în vedere cel puţin 3 variante distincte – condiţii reglementate de ocupare, cadre de competenţe comune sau standarde ocupaţionale -, însă identificarea soluţiei celei mai bune pentru stadiul actual şi nevoile curente ale administraţiei nu poate fi făcută fără o analiză prealabilă detaliată

La implementarea acestei măsuri se vor avea în vedere, pe lângă analiza situaţiei curente din punct de vedere al aplicării normelor în vigoare şi al estimărilor privind introducerea de cadre de competenţe comune, şi o evaluare a impactului programelor tip Young Professional Scheme (Programul tinerilor profesionişti din administraţia publică) şi Bursa Specială Guvernul României - BSGR, care au introdus modalităţi specifice de recrutare, dar şi rezultatele implementării sistemului analitic pilot de dezvoltare a carierei în funcţia publică, Componenta „C2.– Indicatori de performanţă - compatibilitate „funcţionar - post”, instrumente moderne în gestiunea resurselor umane”, din cadrul proiectului „Creşterea capacităţii administraţiei publice de a gestiona procesele de recrutare, selecţie şi evaluare a funcţionarilor publici în contextul creşterii gradului de responsabilizare a administraţiei publice privind gestionarea funcţiei publice”, cod SMIS 35032. Mai mult, în cadrul modificărilor preconizate se va urmări şi facilitarea definirii de politici de ocupare incluzive la nivelul administraţiei publice, care să asigure continuitatea serviciului public nu doar într-o structură de carieră echilibrată în care sunt încadraţi profesionişti, dar şi cu valorificarea oportunităţilor oferite de apartenenţii la grupurile vulnerabile prin raportare la modalitatea de cunoaştere de către aceştia a unor problematici specifice, respectiv cu respectarea obligaţiilor asumate la nivel naţional faţă de aceste categorii.

În ceea ce priveşte sistemele de evaluare, intervenţia va urmări într-o primă fază modificarea acestora inclusiv în vederea compatibilizării criteriilor şi procedurilor cu noile abordări în materie de management al organizaţiilor şi serviciilor publice (flexibilizare, cadre de competenţe comune, politici de ocupare incluzive etc.) şi, ulterior, acordarea de suport şi coordonare metodologică pentru aplicarea corespunzătoare a noilor proceduri.

–Creşterea gradului de transparenţă cu privire la recrutare, promovare şi exercitarea funcţiilor

Aria de intervenţie prioritară va răspunde nevoilor de informare a publicului, în sens larg, cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor administrative asociate recrutărilor şi promovărilor de personal, respectiv exercitării diferitelor categorii de funcţii. Dincolo de latura specifică domeniilor comunicare şi relaţii publice, în general, şi domeniilor publicitatea concursurilor şi liberul acces la informaţiile de interes public, în particular, acţiunile în legătură cu creşterea gradului de transparenţă vor viza în egală măsură şi:

–definirea clară a funcţiilor de management, concomitent cu modul în care se face delegarea competenţelor decizionale;

–definirea unor mecanisme noi cu privire la mobilitate şi sancţiune, având la bază inclusiv criterii de performanţă obiective şi posibilitatea contestării deciziilor pe cale administrativă şi la instanţe/organisme specializate.

Concomitent, vor fi planificate, organizate şi implementate activităţile privind crearea şi administrarea unei evidenţe unitare, informatizate, a tuturor categoriilor de funcţii aparţinând administraţiei publice, respectiv cele privind introducerea graduală a informatizării concursurilor în domeniul administraţiei publice, în forma şi la termenele detaliate în cadrul obiectivului specific II.2.1.

Urmare a măsurilor menţionate, este de aşteptat ca atractivitatea opţiunilor de dezvoltare a unei cariere în administraţie să crească, în principal urmare a creşterii gradului de acces la informaţii şi predictibilităţii privind parcursul profesional, iar odată cu evoluţia atractivităţii, este de aşteptat să se consolideze şi aşa-numitul esprit de corps (”spirit de corp”).

II.

2.3.Revizuirea politicilor motivaţionale în domeniul resurselor umane din administraţia publică, inclusiv din perspectiva oportunităţilor de carieră şi a salarizării orientate către performanţă

Din analiza rezultatelor diferitelor studii efectuate în rândul/cu participarea persoanelor direct vizate, concluzia generală desprinsă a fost aceea că, cel puţin în ceea ce priveşte administraţia românească, cel mai des indicate elemente motivaţionale sunt cele în legătură cu remunerarea muncii şi oportunităţile de carieră. De asemenea, cel mai des indicate elemente de demotivare sunt cele în legătură cu nivelul de salarizare şi cu recompensarea/recunoaşterea performanţelor, în cadrul celor din urmă menţionate intrând atât aspectele de natură financiară, cât şi cele non-financiare. În egală măsură, însă, posibilităţile administraţiei ca şi angajator rămân, din această perspectivă, unele limitate, măsurile pe termen mediu şi lung fiind necesar a răspunde nu doar nevoilor/solicitărilor resurselor umane implicate, dar şi constrângerilor specifice sistemului. De aceea, măsurile propuse în ceea ce priveşte revizuirea politicilor motivaţionale vor viza cu prioritate, în lipsa unor resurse suplimentare:

–Facilitarea implementării Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

Corelativ cu iniţiativa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale, Familiei şi Persoanelor Vârstnice de actualizare a Legii nr. 284/2010, prin prezenta strategie se propune şi o revizuire punctuală a cadrului normativ pe probleme ce ţin de plata muncii prestate şi recompensarea performanţelor: reintroducerea unor elemente salariale care să recompenseze performanţa individuală, cu posibilă soluţie de finanţare a noilor măsuri, pentru neafectarea limitelor acceptate pentru cheltuieli salariale, realizarea de economii la fondul de salarii de către ordonatorii de credite şi acordarea posibilităţii acestora de a utiliza respectivele sume în scopul menţionat anterior.

În vederea stimulării performanţei resurselor umane cu atribuţii în domeniul managementului fondurilor nerambursabile acordate de UE, este în curs de elaborare şi urmează să fie finalizai şi pregătit pentru implementare până la finalul anului 2014, un sistem coerent de recrutare. Totodată, până la sfârşitul anului 2014, va fi dezvoltată o metodologie de evaluare a performanţelor personalului din sistemul de gestiune a fondurilor structurale şi de investiţii, pe baza criteriilor de performanţă prevăzute de legislaţia naţională.

–Evaluarea implementării programelor tip Young Professional Scheme (Programul tinerilor profesionişti din administraţia publică) şi Bursa Specială Guvernul României – BSGR şi integrarea aspectelor/rezultatelor pozitive printr-o nouă abordare a dezvoltării carierei în funcţia publică

Aşa cum s-a menţionat anterior, o atare evaluare va fi avută în vedere în cadrul proceselor de actualizare a sistemelor de recrutare, selecţie şi evaluare în vederea introducerii de modificări care să faciliteze existenţa unui mai mare grad de corelare între nevoile de personal ale sistemului şi ale instituţiilor şi abilităţile, cunoştinţele şi competenţele persoanelor interesate de dezvoltarea unei cariere în administraţie. Întrucât programe de tipul celor menţionate şi-au dovedit deja, în timp, capacitatea de a genera valoare adăugată pentru sistem, rezultatele lor fiind apreciate inclusiv de partenerii externi, însă şi potenţialul de a genera probleme grave în aplicare datorită în primul rând creării unui statut special şi în cea de-al doilea, intervenţiei directe în autonomia decizională a autorităţilor şi instituţiilor publice cu privire la gestiunea necesarului de resurse

umane, opţiunea logică este aceea de integrare a lecţiilor învăţate. Iar modalitatea cea mai simplă şi imediată de integrare a aspectelor/rezultatelor pozitive constă în asigurarea finanţării de către stat a organizării şi desfăşurării de programe de formare specializată pentru persoanele cu potenţial, din sistem sau din afara acestuia, pe modelele deja consacrate. Astfel se va putea răspunde, pe termen mediu şi lung, inclusiv nevoilor administraţiei de personal dotat cu abilităţi de management al calităţii serviciilor, respectiv cu competenţe avansate de planificare strategică, cu capacitate şi interes pentru iniţiativă şi cu o cât mai mare deschidere la schimbare.

–Dezvoltarea unui sistem de pensii ocupaţionale pentru personalul din administraţia publică

Măsura se doreşte a fi atât una de motivare a personalului din administraţia publică (o schemă de pensii ocupaţionale în sistem contributiv permite să se acumuleze în contul individual al angajatului, odată cu vechimea în domeniul de activitate, sume consistente de bani), cât şi de asigurare a unui comportament etic şi integru şi de prevenire a corupţiei (sistemul urmând a avea în vedere mecanisme de sancţionare a personalului condamnat pentru activităţi de corupţie, dimensiunea sancţiunilor putând merge până la pierderea totală a resurselor financiare din contul individual de pensii ocupaţionale).

II.

2.4.Abordarea integrată a dezvoltării de competenţe pentru administraţia publică

La fel ca şi celelalte elemente componente ale managementului resurselor umane din administraţia publică, dezvoltarea de competenţe este supusă aceluiaşi efect de fragmentare, cu suprapunere de competenţe şi lipsă de claritate cu privire la exercitarea competenţelor instituţionale. În consecinţă, o abordare integrată a domeniului va presupune o viziune strategică axată pe necesarul de competenţe şi, respectiv, necesarul de intervenţie pentru dezvoltarea acestor competenţe, pornind mai puţin de la regimul juridic aplicabil categoriilor de persoane vizate, şi mai mult de la nevoile instituţionale. Astfel, în ceea ce priveşte domeniul supus discuţiei, pentru perioada următoare se vor avea în vedere cu prioritate:

–Redefinirea sistemului de formare profesională (cadru strategic, normativ, metodologic şi instituţional) şi dezvoltare de competenţe pentru administraţia publică

Prioritatea strategică va avea în vedere crearea unui sistem de formare profesională pentru resursele umane din administraţie, care să se bazeze pe cele 3 componente urmărite în procesul de evaluare (competenţă, randament şi conduită). La fundamentarea procesului de modificare a sistemului actual se vor avea în vedere cu prioritate: sustenabilitatea cadrului instituţional, cerinţa de respectare a regulilor concurenţiale, diversificarea metodelor de dezvoltare de competenţe (cu accent pe o mai bună valorificare a schimburilor de experienţă şi mobilităţii în scopul învăţării, a învăţării aplicate şi pe bază de experienţe practice, precum şi a utilizării TIC în cadrul proceselor de instruire), introducerea de mecanisme care să asigure participarea obligatorie la instruiri conform rezultatelor evaluării şi planificării activităţilor pe perioadele următoare, dezvoltarea unui sistem de asigurare a calităţii proceselor de formare pentru administraţia publică şi crearea premiselor pentru trecerea treptată la utilizarea exclusivă de cadre de competenţe şi de pregătire standardizate. Totodată, în procesul de redefinire a sistemului de formare profesională se vor identifica şi se vor avea în vedere şi nevoile specifice de formare existente în domenii precum: planificare teritorială, urbanism, administrare aplicaţii IT C, etc.

De asemenea, o componentă importantă şi distinctă a procesului menţionat va fi dedicată dezvoltării unui sistem de formare „in house”, cu reţea internă de traineri şi mentori susţinută de o infrastructură şi resurse adecvate. În atingerea rezultatelor estimate, un rol major îl va avea în primul rând structura nou-înfiinţată, din specialişti în domeniul resurselor umane, iar în al doilea, societatea civilă şi mediul academic, esenţială în acest domeniu fiind considerată o abordare participativă a procesului de fundamentare, definire şi promovare a unui nou sistem.

–Stabilirea şi implementarea principiilor pentru asigurarea calităţii în domeniul formării profesionale pentru administraţia publică

În cadrul activităţilor de redefinire a sistemului de formare profesională şi dezvoltare de competenţe pentru administraţia publică, una dintre direcţiile strategice urmărite va avea ca obiect alinierea graduală a acestui sistem la sistemul naţional de dezvoltare şi recunoaştere a competenţelor, inclusiv în ceea ce priveşte instrumentele de control al calităţii. În fapt, aceasta va presupune crearea unor mecanisme de colaborare permanentă între instituţii cu diferite competenţe pe domeniul supus discuţiei, o mai bună orientare a proceselor de standardizare pe domeniul formării, dezvoltării şi recunoaşterii de competenţe în administraţia publică spre îndeplinirea cerinţelor specifice privind asigurarea calităţii, precum şi o consolidare a rolului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în acest domeniu, instituţia menţionată urmând:

–a stabili priorităţile şi a elabora sau, după caz, aviza strategiile şi politicile naţionale în domeniul formării profesionale pentru administraţia publică, în corelare cu politicile naţionale/europene în domeniul formării profesionale, însă pornind de la necesităţile administraţiei;

–a stabili competenţele necesare şi relevante pentru exercitarea diferitelor categorii de funcţii ori, acolo unde este cazul, a diferitelor categorii de activităţi specifice exercitării de prerogative de putere publică, în corelare cu sistemele naţionale de inventariere şi descriere a respectivelor competenţe, însă pornind de la necesităţile direct rezultate din arhitectura sistemelor de recrutare şi selecţie în funcţia publică, respectiv a celor de dezvoltare a carierei în funcţia publică;

–a defini modalităţile de recunoaştere a competenţelor rezultate din activităţile de învăţare realizate de fiecare persoană pe parcursul exercitării funcţiei sale, corespunzător modului în care acestă învăţare a fost realizată - în contexte formale, nonformale sau informale;

–a-şi redefini obiectivele instituţionale şi priorităţile astfel încât activităţile/atribuţiile specifice statutului de furnizor de formare să facă obiectul unor politici de promovare de sine-stătătoare similare activităţilor de branding, rebrandig şi marketing de produs;

–a-şi defini o structură instituţională adecvată noilor obiective, inclusiv pe baza resurselor suplimentare alocate

Tot cu titlu de măsură distinctă destinată asigurării calităţii în formarea pentru administraţia publică, în scopul abordării unitare şi sustenabile a dezvoltării de competenţe pentru exercitarea anumitor categorii de funcţii, pentru programele de formare specializată definite prin lege ca obligatorii pentru ocuparea unor categorii funcţii publice (cum ar fi, spre exemplu, înalţii funcţionari publici) sau stabilite la nivel naţional ca fiind destinate unor grupuri-ţintă strategice (cum ar fi, spre exemplu, funcţionarii de conducere, secretarii unităţilor administrativ-teritoriale, prefecţii şi subprefecţii, în special în ipoteza modificării statutului acestora, personalul unităţilor de politici publice, personalul departamentelor de resurse umane etc.), Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici va continua organizarea şi desfăşurarea de instruiri dedicate. Se va analiza posibilitatea înfiinţării unei entităţi cu atribuţii în domeniul formării profesionale a personalului din administraţia publică.

–Profesionalizarea activităţilor de consiliere din cadrul cabinetelor demnitarilor

Această măsură nu îşi propune nici condiţionarea ocupării funcţiilor de existenţa unei formări iniţiale sau continue dedicate, şi nici nu îşi propune crearea unui filtru între opţiunea demnitarilor privind acordarea încrederii, respectiv componenţa cabinetului, şi ocuparea respectivelor funcţii. Privită ca o direcţie de intervenţie complementară celei privind clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor asociate fiecărei categorii de personal din administraţie, şi constituind particularitate specifică revizuirii politicilor motivaţionale în domeniul resurselor umane din administraţia publică, inclusiv din perspectiva oportunităţilor de carieră pe de o parte, şi a relaţionării palierului administrativ cu cel politic, pe de altă parte, profesionalizarea activităţilor de consiliere în cadrul cabinetelor demnitarilor este considerată drept susceptibil a produce schimbări majore în eficienţa organizaţiilor, dar şi în ceea ce priveşte interferenţa factorilor politici în decizia administrativă. Altfel spus, profesionalizând această categorie de angajaţi, ca urmare a participării la o serie de cursuri/sesiuni de instruire cu privire la specificul domeniului/activităţii pentru care aceştia sunt angajaţi ca şi consilieri, este de aşteptat ca factorul politic, independent de pregătirea sa iniţială, să fie mai bine informat cu privire la rolul său, la obligaţiile asumate odată cu preluarea conducerii unei instituţii cu rol, obiective, şi de cele mai multe ori, direcţii de acţiune predefinite, la modalităţile practice pe care le are la dispoziţie pentru a interveni şi la limitele intervenţiilor sale.

De asemenea, în cadrul priorităţii strategice se va avea în vedere şi soluţionarea aspectelor procedurale legate de posibila constituire a persoanelor care ocupă funcţii politice sau funcţii în legătură cu exercitarea funcţiilor politice (cum este cazul anumitor categorii de personal din cadrul cabinetului demnitarului) în grupuri-ţintă pentru activităţi de instruire finanţate din fonduri publice.

Pe termen mediu şi lung, se aşteaptă ca această abordare să fie complementară celorlalte măsuri orientate spre o mai clară delimitare a palierului politic de cel administrativ şi să răspundă, fie şi doar parţial, necesităţii de intervenţie în vederea reducerii aşa-zisei politizări a administraţiei.

Obiectiv specific II.3: Promovarea eticii şi integrităţii în administraţia publică şi continuarea măsurilor privind reducerea şi prevenirea corupţiei şi sprijinirea implementării recomandărilor aferente formulate în cadrul Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)

II.

3.1.Promovarea eticii şi integrităţii în administraţia publică

Promovarea eticii şi integrităţii în administraţia publică este realizată prin intermediul Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2012-2015, un document cu o viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acţiune în sprijinul promovării integrităţii şi a bunei guvernări la nivelul tuturor instituţiilor publice. Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice care reprezintă puterea executivă, legislativă şi sistemul judiciar, autorităţile publice locale, mediul de afaceri şi societatea civilă.

Scopul SNA este de a reduce şi a preveni fenomenul corupţiei, printr-o aplicare riguroasă a cadrului legal şi instituţional deja existente. Prin urmare, SNA pune un accent pe respectarea standardelor de integritate şi implementarea efectivă a măsurilor în vigoare (cum ar fi declaraţiile de avere, gestionarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, protecţia avertizorilor de integritate, consilierul de etică, declararea cadourilor, dar şi transparenţa în procesul decizional şi accesul la informaţiile de interes public, abordate în alte secţiuni ale prezentei Strategii). Mai mult decât atât, SNA include domeniile identificate ca priorităţi la nivelul Uniunii Europene de către Comunicarea Anticorupţie a Comisiei Europene, cum ar fi recuperarea produselor infracţiunii şi protecţia intereselor financiare ale UE, dar şi alte zone/sectoare vulnerabile la corupţie.

De la adoptarea SNA, toate instituţiile participante pe platformele de cooperare specifice, inclusiv instituţiile independente de aplicare a legii, au continuat să implementeze măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei, fiind menţinută o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte complexitatea cazurilor şi gama de persoane cercetate. Totodată, la nivelul a peste 2400 de instituţii publice au fost desemnaţi coordonatori de planuri sectoriale anticorupţie şi periodic, prin intermediul platformelor de cooperare şi al Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, se evaluează gradul de implementare a măsurilor preventive. O contribuţie importantă la asigurarea implementării SNA este adusă de către Secretariatul tehnic al SNA, asigurat de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei (MJ). Dezvoltat ca structură interinstituţională cu activitate permanentă, Secretariatul a fost constituit la nivelul MJ pentru sprijinirea procesului de monitorizare şi este gândit ca un centru de expertiză anticorupţie pus la dispoziţia instituţiilor publice. Secretariatul joacă un rol pivotal în implementarea strategiei, având ca principale atribuţii elaborarea rapoartelor de monitorizare semestriale şi anuale; centralizarea şi actualizarea periodică a stadiului implementării listei de măsuri preventive anticorupţie, în baza rapoartelor de autoevaluare; organizarea reuniunilor de monitorizare la nivel de platforme, ale comisiei la nivel înalt şi conferinţei anuale; documentarea şi diseminarea de bune practici anticorupţie identificate; realizarea unor sondaje de opinie; orice alte informări privind stadiul implementării SNA. În cadrul acestei structuri sunt cooptaţi experţi din cadrul MJ care asigură şi reprezentarea României în cadrul mecanismelor de cooperare internaţională anticorupţie, dar şi reprezentanţi ai altor instituţii publice şi private. În cadrul Secretariatului activează un expert delegat din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie şi un expert în administraţie publică locală delegat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Intervenţiile propuse în prezenta strategie, din perspectiva resurselor umane din administraţie, au un caracter complementar în raport cu SNA şi sunt orientate pe următoarele cinci paliere:

–Continuarea dezvoltării şi a implementării planurilor de acţiune sectoriale de la nivelul tuturor autorităţilor publice, bazate pe evaluarea riscurilor şi o implementare eficientă a măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare prevăzuţi în Anexa II la SNA;

–Sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale/centrale în vederea implementării măsurilor de prevenire a corupţiei prin dezvoltarea, promovarea şi utilizarea de instrumente specifice (ghiduri, metodologii, proceduri, instruiri etc.);

–Dezvoltarea şi utilizarea de mecanisme instituţionale şi interinstituţionale, în parteneriat cu societatea civilă şi/sau autorităţile administraţiei publice locale, care vizează

implementarea şi monitorizarea măsurilor cuprinse în documentele programatice în domeniul prevenirii corupţiei;

–Implementarea măsurilor de prevenire a corupţiei la nivelul administraţiei publice locale, prin: organizarea de campanii de informare/conştientizare a cetăţenilor şi funcţionarilor publici, organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupţie la nivelul administraţiei publice locale şi creşterea încrederii cetăţenilor; elaborarea de studii privind fenomenul corupţiei din administraţia publică locală; dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel teritorial/local după modelul Grupurilor de Acţiune Anticorupţie;

–Creşterea capacităţii Secretariatului tehnic al Ministerului Justiţiei de a asigura o implementare coordonată a planurilor sectoriale, a măsurilor preventive şi de a derula programe de formare profesionala anticorupţie pentru angajaţi (module de e-learning, e- SNA, e-monitorizare).

Totodată, este necesară întărirea capacităţii operaţionale pentru prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie a instituţiilor de aplicare a legii din cadrul puterii executive, în condiţiile legii.

În ceea ce priveşte promovarea eticii, integrităţii şi conduitei corespunzătoare la nivelul personalului din administraţia publică, prezenta Strategie propune o abordare bazată atât pe promovarea conceptelor şi instrumentelor de natură să le asigure implementarea, cât şi pe măsuri concrete, de îmbunătăţire a cadrului instituţional şi legislativ:

–Actualizarea cadrului general de stabilire şi monitorizare a respectării normelor de conduită, precum şi a mecanismelor instituţionale actuale de implementare a prevederilor legale privind conduita personalului din administraţia publică;

–Formarea şi informarea consilierilor de etică din autorităţi şi instituţii publice;

–Introducerea de măsuri specifice, necesare dezvoltării unei culturi organizaţionale caracterizate prin etică şi integritate în ceea ce priveşte definirea şi aplicarea de politici/strategii de resurse umane la nivel sectorial/instituţional.

Realizarea măsurilor şi atingerea rezultatelor preconizate va fi asigurată şi prin finalizarea implementării documentului de politică publică intitulat „Dezvoltarea de standarde etice în administraţia publică”, iniţiativă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici corespondentă inclusiv obligaţiilor asumate prin Strategia Naţională Anticorupţie 2012-201520, aflată deja într-un stadiu avansat de adoptare/aprobare formală şi pentru care parte din activităţile planificate au fost deja realizate.

II.

3.2.Măsuri privind reducerea şi prevenirea corupţiei şi sprijinirea implementării recomandărilor aferente formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV);

Sprijinirea implementării măsurilor cuprinse în Strategia Naţională Anticorupţie.

!image

20 În speţă, obligaţiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015, la Obiectivul specific 1. Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive, măsura 5. Consolidarea statutului şi a rolului consilierului de etică.

Obiectiv specific II.4: Soluţii IT pentru eficientizarea administraţiei publice

Pentru dezvoltarea unei administraţii publice moderne, eficiente, transparentă şi deschisă în relaţia cu cetăţenii şi mediul de afaceri, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor are un rol foarte important, acela de a fundamenta soluţia tehnică aferentă preluării, procesării şi stocării, după caz, a datelor relevante pentru problemele ridicate de cetăţeni/mediu de afaceri.

Strategia creează cadrul de coordonare pentru întreaga administraţie pentru a se ajunge la:

–Identificarea problemelor curente ridicate de cetăţeni/mediu de afaceri (evenimente de viaţă);

–Tratarea unitară din punct de vedere procedural a evenimentelor în cauză, cu luarea în considerare a tuturor situaţiilor în care legea prevede acordarea unor avize din partea unor terţe instituţii;

–Stabilirea cerinţelor operaţionale care derivă din procedurile de tratare a evenimentelor de viaţă, de natură să conducă la identificarea unor limite de timp admisibile precum şi la un nivel de performanţă tehnică din domeniul ITC;

–Identificarea şi implementarea soluţiilor ITC avizate de instituţiile abilitate potrivit legii, de natură să îndeplinească cerinţele operaţionale identificate.

Prin măsurile cuprinse în prezenta Strategie, autorităţile competente vor identifica nevoile de reforme organizaţionale, procedurale şi legislative pentru instituţiile din administraţia publică, sub coordonarea Comitetului Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei şi având ca responsabili MDRAP şi CPM, în colaborare cu fiecare minister de linie pentru domeniul de competenţă şi cu sprijinul MSI pentru aspectele incidente domeniului ITC.

Măsurile de reformă a căror necesitate a fost identificată vor preceda orice proiect de investiţie în infrastructura de ITC pe baza rezultatelor provenite din analizele efectuate.

Preluarea documentelor şi datelor în format electronic de la cetăţeni/mediu de afaceri:

În relaţia cu administraţie publică centrală şi locală cetăţenii şi mediul de afaceri vor putea să alegă între două modalităţi:

–Predarea directă (înmânarea) a documentelor şi a datelor care vor fi procesate cu mijloace electronice de către funcţionarul abilitat în acest sens, caz în care definim că cetăţeanul/mediul de afaceri s-a adresat direct ghişeului unic fizic constituit la nivelul administraţiei publice locale (primărie şi consiliu judeţean);

În această situaţie responsabilitatea procesării electronice a documentelor şi datelor primite, precum şi autentificarea rezultatelor procesării revine exclusiv funcţionarului care efectuează respectiva procesare.

–Predarea on-line a documentelor în format electronic, cu eventuala completare a formularelor electronice disponibile, caz în care definim că cetăţeanul/mediul de afaceri s-a adresat ghişeului unic virtual, constituit şi funcţionând pe paginile de internet alocate în acest sens de către autorităţile abilitate.

În această situaţie, cetăţeanul/mediul de afaceri trebuie să deţină un mijloc de autentificare şi semnătură electronica, iar responsabilitatea asupra documentelor şi datelor procesate şi autentificate/semnate revine petentului.

Obiectiv specific II.5: Îmbunătăţirea proceselor interne la nivelul instituţiilor publice

Pentru ca instituţiile şi autorităţile publice să fie în măsură să îşi îndeplinească rolul în condiţii de calitate şi eficienţă este esenţial ca structura organizatorică şi procesele interne să fie dimensionate şi definite de o manieră corespunzătoare, care să asigure atât unitatea de abordare pe categorii de instituţii, cât şi flexibilitatea şi adaptarea la situaţii noi. În acest context, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe creşterea gradului de implementare a standardelor de management în administraţia publică şi creşterea capacităţii structurilor de audit intern din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice.

II.

5.1.Creşterea gradului de utilizare a sistemului de control intern/managerial (standardelor de management) în administraţia publică

În ceea ce priveşte creşterea gradului de utilizare a standardelor de management sau a sistemului de control intern/managerial în administraţia publică, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe direcţii de acţiune care vor viza realizarea de analize referitoare la valorificarea, în prezent, a acestor sisteme şi instrumente, identificarea priorităţilor pentru implementarea standardelor de management într-o manieră coerentă, coordonată şi etapizată, precum şi promovarea, monitorizarea şi evaluarea impactului implementării standardelor de management/ a sistemului de control intern/managerial, respectiv:

–Elaborarea unei analize cu privire la stadiul implementării sistemului de control intern/managerial la nivelul entităţilor publice centrale şi locale şi a nevoilor de training pentru personalul cheie implicat în implementarea SCI/M;

–Reevaluarea şi regruparea standardelor de management, conform celor de la nivelul Comisiei Europene, astfel încât să se ajungă la reducerea numărului de standarde de la 25 la 16;

–Dinamizarea procesului de implementare a SCI/M, inclusiv creşterea gradului de implicare reală a tuturor factorilor de conducere şi a celor din departamentele de audit din cadrul entităţilor publice, în implementarea standardelor de management.

II.

5.2.Întărirea capacităţii auditului intern la nivelul structurilor din administraţia publică centrală şi locală

În ceea ce priveşte consolidarea funcţiei de audit intern în administraţia publică din România, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe direcţii de acţiune care să influenţeze funcţionarea optimă a auditului intern pe termen scurt şi mediu, în special pentru structurile de audit responsabile cu gestionarea programelor şi proiectelor finanţate din fonduri europene la nivel naţional, regional şi local/sectorial. Având în vedere că auditul intern are o deosebită importanţă în creşterea performanţei în cadrul instituţiilor publice, limitarea risipei de resurse şi posibilităţilor de fraudă şi corupţie, detectarea din timp a disfuncţionalităţilor, suprapunerilor de competenţă şi a neregulilor, este necesar a se implementa metode mai eficiente de asigurare obiectivă şi consiliere, în scopul îmbunătăţirii sistemelor şi activităţilor instituţiilor, sprijinirea îndeplinirii obiectivelor instituţiei printr-o abordare sistematică şi metodică prin care se evaluează şi se îmbunătăţesc eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării, prin cel puţin:

–Realizarea de metodologii privind creşterea calităţii şi eficienţei activităţii de audit intern şi implementarea acestor metodologii în managementul structurilor de audit intern din instituţiile publice;

–Dezvoltarea de sisteme şi instrumente moderne de management pentru creşterea performanţei auditorilor interni din instituţiile publice implicate în implementarea programelor şi proiectelor finanţate din fonduri europene;

–Dezvoltarea de ghiduri, manuale şi metodologii cu privire la auditul performanţei, cu accent pe achiziţii publice, eficacitatea utilizării cheltuielilor publice, evaluarea proiectelor finanţate din fonduri europene;

–Dezvoltarea pe baze moderne a managementului riscurilor în cadrul misiunilor de audit intern;

–Armonizarea legislaţiei privind gestionarea fondurilor europene în raport cu importanţa activităţilor realizate efectiv de personalul implicat în activităţi de audit intern şi directivele Uniunii Europene şi cu Standardele Internaţionale;

–Crearea şi implementarea unei baze de date care să cuprindă informaţii necesare desfăşurării activităţii de audit intern.

Obiectiv specific II.6: Calitate, cercetare şi inovare în administraţia publică

În contextul în care cerinţele beneficiarilor/clienţilor serviciilor publice sunt tot mai numeroase şi mai diversificate, administraţia publică trebuie să se adapteze în permanenţă pentru a răspunde prompt şi eficient nevoilor părţilor interesate, prin identificarea permanentă de surse/resurse noi care să contribuie la o mai bună furnizare a serviciilor oferite de administraţie beneficiarilor.

Activităţile de cercetare, utilizarea managementului calităţii, a bunelor practici şi a inovării reprezintă instrumente şi practici de natură să contribuie la modernizarea şi eficientizarea autorităţilor şi instituţiilor publice şi să aducă un plus de valoare în activitatea acestora, cu efecte pozitive pe termen lung asupra gradului de satisfacţie a cetăţeanului.

II.

6.1.Promovarea bunelor practici şi a inovării în administraţia publică şi încurajarea schimbului de experienţă şi a networking-ului între instituţiile şi autorităţile publice

În ceea ce priveşte promovarea bunelor practici şi a inovării în administraţia publică, precum şi încurajarea schimbului de experienţă şi networking-ului între instituţiile şi autorităţile publice, pe plan intern şi extern, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe patru direcţii de acţiune care vor viza: introducerea de mecanisme moderne de comparare a performanţei în administraţie şi de acordare de sprijin reciproc pentru învăţarea din bune practici, colaborarea cu mediul academic şi de cercetare pentru identificarea de concepte şi metode inovative aplicabile administraţiei publice, organizarea de acţiuni de promovare a bunelor practici, a inovării şi networking-ului în administraţia publică, precum şi elaborarea de materiale suport pentru promovarea bunelor practici şi a inovării în administraţia publică.

–Instituirea de mecanisme de benchmarking, bench doing şi bench-learning în administraţia publică

Această abordare strategică presupune atât dezvoltarea şi implementarea unor mecanisme prin care să se realizeze compararea şi ierarhizarea performanţei obţinute de autorităţile şi instituţiile publice în realizarea activităţilor şi în furnizarea anumitor servicii publice, cât şi încurajarea autorităţilor şi instituţiilor publice de a realiza parteneriate pentru a identifica/aplica soluţii comune în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă.

Principalele instrumente vizate prin Strategie pentru realizarea aspectelor mai sus- menţionate sunt următoarele:

Benchmarking – mecanism prin care instituţii publice cu activităţi sau preocupări similare îşi compară periodic performanţa/activitatea, pentru a identifica existenţa decalajelor sau a ariilor deficitare;

Bench-learning – mecanism de învăţare din experienţa altora, utilizat în scopul preluării şi adaptării, în cadrul propriei instituţii, a unor bune practici/soluţii de îmbunătăţire;

Bench doing – implementarea unor măsuri inovative sau a unor bune practici în mai multe instituţii sau autorităţi publice în acelaşi timp, permiţând astfel ca acestea să înveţe şi să dezvolte împreună.

Pentru realizarea acestei direcţii de acţiune vor fi identificate o serie de domenii/arii prioritare (de exemplu tipuri de activităţi sau tipuri de servicii) pentru care autorităţile şi instituţiile publice vor fi încurajate să deruleze acţiuni de bench-learning, benchmarking şi bench doing. În acest scop, vor fi elaborate materiale suport (ghiduri, metodologii şi manuale) care să faciliteze înţelegerea şi aplicarea acestor concepte de către autorităţile şi instituţiile publice.

Strategia vizează îndeosebi utilizarea unor astfel de instrumente de către instituţiile de la nivel central, în special în raport cu structurile deconcentrate ale acestora, pentru a încuraja evaluarea performanţei şi schimbul de experienţă, în vederea creşterii calităţii serviciilor oferite, fiind avute în vedere pentru perioada 2014-2020 ministerele prioritare menţionate în Acordul de Parteneriat. Astfel de mecanisme bine aplicate pot constitui un factor important în scopul dezvoltării prin adaptarea şi implementarea unor bune practici şi prin învăţarea din experienţa altora. Totodată strategia îşi propune să încurajeze şi autorităţile locale şi structurile cu atribuţii de reglementare şi monitorizare a serviciilor publice, dar nu numai, să implementeze astfel de instrumente, în special pentru domeniile pentru care se pot utiliza indicatori de performanţă comuni.

–Colaborarea cu mediul academic şi de cercetare pentru identificarea şi implementarea de concepte şi metode inovative în domeniul administraţiei publice

Această direcţie de acţiune are în vedere dezvoltarea unor parteneriate, proiecte, colaborări între administraţia publică şi mediul academic şi de cercetare în scopul:

–identificării unor teme de interes comun şi realizării unor studii/analize/cercetări cu privire la anumite aspecte ale administraţiei publice;

–identificării unor concepte şi măsuri inovatoare care să sprijine creşterea calităţii activităţilor administraţiei publice şi a serviciilor furnizate de aceasta;

–furnizării de expertiză de specialitate/de formare adaptată noilor provocări cu care se confruntă administraţia publică.

–Elaborarea de ghiduri, manuale, metodologii pentru promovarea inovării şi bunelor practici în administraţia publică

Această direcţie de acţiune are în vedere sprijinirea instituţiilor şi autorităţilor publice în procesul de îmbunătăţire a activităţilor proprii, prin facilitarea accesului acestora la informaţii privind soluţiile identificate şi implementate de alte instituţii, din ţară sau străinătate, pentru rezolvarea unor probleme similare.

În prima etapă, Comitetul Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei (CNCISCAP) va asigura crearea unui cadru general de promovare a bunelor practici şi a inovării şi va identifica o serie de instituţii cu atribuţii şi preocupări în domeniu, care să asigure o abordare unitară/la nivel strategic în realizarea şi promovarea unor metodologii/ghiduri şi manuale în domeniu. La rândul lor, instituţiile şi autorităţile publice, după caz, vor identifica şi promova propriile bune practici.

–Organizarea de acţiuni de promovare şi diseminare a bunelor practici, inovării şi networking-ului în administraţia publică

Pentru a asigura diseminarea bunelor practici identificate şi a încuraja comunicarea şi sprijinul reciproc, cu privire la implementarea acestora, între instituţiile şi autorităţile publice vor fi realizate evenimente (sesiuni de prezentare, conferinţe naţionale şi internaţionale), va fi încurajată crearea de reţele specializate pe sectoare de activitate sau tematici şi vor fi identificate mijloace de comunicare dedicate (site-uri, buletine informative, grupuri de e-mail etc.). De asemenea, la nivelul Comitetului Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei vor fi identificate instituţii care vor avea rolul de a promova, la nivel internaţional, bunele practici din România şi de a facilita participarea instituţiilor şi autorităţilor publice din România la reţele în domeniu.

II.

6.2.Creşterea gradului de utilizare a sistemelor şi instrumentelor de management al calităţii în administraţia publică

În ceea ce priveşte creşterea gradului de utilizare a sistemelor şi instrumentelor de management al calităţii în administraţia publică, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe direcţii de acţiune care vor viza realizarea de analize referitoare la valorificarea, în prezent, a acestor sisteme şi instrumente, identificarea priorităţilor pentru implementarea managementului calităţii într-o manieră coerentă, coordonată şi etapizată, promovarea, monitorizarea şi evaluarea impactului implementării sistemelor şi instrumentelor de management al calităţii.

–Realizarea unei analize a situaţiei actuale în ceea ce priveşte evaluarea nevoilor părţilor interesate şi utilizarea sistemelor şi instrumentelor de management al calităţii în autorităţile şi instituţiile publice din România. Realizarea analizei presupune aplicarea unui chestionar pentru colectarea de informaţii relevante de la autorităţile şi instituţiile publice cu privire la evaluarea nevoilor părţilor interesate şi la utilizarea sistemelor şi instrumentelor de management al calităţii, cu accent pe nevoile şi obiectivele de dezvoltare în domeniu.

–Identificarea şi asumarea priorităţilor în vederea implementării managementului calităţii la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, într-o manieră coerentă, coordonată şi etapizată. Realizarea acestei căi de acţiune se referă la stabilirea de către Comitetul Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei a obiectivelor în domeniul managementului calităţii pentru perioada 2015 – 2020, la elaborarea unui plan de acţiune pentru prioritizarea şi etapizarea implementării managementului calităţii, pe tipuri de instituţii (ministere, instituţii subordonate/în coordonare, structuri deconcentrate ale

acestora, judeţe, municipii, oraşe, comune), precum şi la stabilirea şi implementarea acţiunilor necesare pentru consolidarea cadrului legislativ pentru implementarea managementului calităţii la nivelul administraţiei publice, cu accent pe un sistem unitar şi recunoscut la nivel naţional şi/sau european, spre exemplu ISO, CAF, BSC21.

–Implementarea şi monitorizarea Planului de acţiune etapizat pentru implementarea managementului calităţii. Această etapă vizează implementarea efectivă a măsurilor şi acţiunilor de sprijin pentru implementarea managementului calităţii, precum şi monitorizarea sistematică a acestora. În cadrul acestei etape Comitetul Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei:

–va sprijini instituţiile responsabile pentru implementarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiune etapizat pentru implementarea managementului calităţii (prin asigurarea unui consens politic, asigurarea eligibilităţii finanţării din POCA a proiectelor pentru implementarea sistemelor şi instrumentelor de management al calităţii etc.);

–va elabora un mecanism de monitorizare a Planului de acţiune etapizat pentru implementarea managementului calităţii;

–va monitoriza periodic Planul de acţiune etapizat pentru implementarea managementului calităţii.

–Derularea de acţiuni de informare, promovare şi formare privind sistemele şi instrumentele de management al calităţii. Realizarea acestei căi de acţiune vizează promovarea managementului calităţii prin realizarea şi transmiterea de documente de informare/promovare către instituţii şi autorităţi publice şi organizarea unor seminarii/ateliere de lucru destinate instituţiilor şi autorităţilor publice pentru informarea/formarea reprezentanţilor acestora privind managementul calităţii, precum şi pentru prezentarea bunelor practici identificate, la nivel naţional şi/sau internaţional, în acest domeniu.

–Realizarea şi implementarea unui mecanism de monitorizare a utilizării sistemelor şi instrumentelor de management al calităţii în administraţia publică. Realizarea acestei căi de acţiune vizează elaborarea unui mecanism de monitorizare a utilizării managementului calităţii în administraţia publică pentru a avea o imagine a gradului de utilizare a acestuia la nivelul întregii ţări. Colectarea de informaţii privind utilizarea managementului calităţii se va realiza anual de către autorităţile şi instituţiile publice competente şi datele obţinute vor fi utilizate în monitorizarea gradului de atingere a obiectivelor/ţintelor stabilite.

–Evaluarea impactului implementării sistemelor şi instrumentelor de management al calităţii în administraţia publică. Realizarea acestei căi de acţiune vizează evaluarea impactului obţinut la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice în ceea ce priveşte îmbunătăţirea modului de realizare a activităţilor şi de prestare a serviciilor publice. În acest sens, va fi dezvoltată o metodologie de evaluare şi colectare de informaţii care va fi realizată etapizat de către autorităţile şi instituţiile competente, în funcţie de realizarea principalelor măsuri de dezvoltare a utilizării managementului calităţii.

!image

21 Prin intermediul Balanced Scorecard (BSC), instituţiile administraţiei publice vor putea să-şi planifice, coordoneze şi monitorizeze performanţa organizaţională. BSC priveşte strategia instituţiei din patru perspective - perspectiva financiară, perspectiva beneficiarilor, procesele interne, învăţare şi dezvoltare şi permite transpunerea obiectivelor strategice în obiective, acţiuni, indicatori şi ţinte operaţionale (targets) până la ultimul nivel organizaţional.

Obiectiv specific II.7: Îmbunătăţirea managementului resurselor materiale la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivel central

Resursele materiale (imobile, vehicule, mobilier, echipamente, produse consumabile) utilizate în administraţia publică trebuie gestionate corespunzător pentru creşterea eficienţei activităţilor. Este important ca resursele materiale utilizate să fie de calitate şi să aibă o durată de utilizare îndelungată şi, din această perspectivă, este necesar ca, la momentul achiziţionării de produse/servicii/lucrări, accentul să fie pus pe calitatea produselor/serviciilor/lucrărilor şi nu pe preţul cel mai scăzut la care acestea pot fi achiziţionate.

În ceea ce priveşte managementul resurselor materiale, prezenta Strategie propune pentru autorităţile şi instituţiile publice de la nivel central o direcţie de acţiune bazată pe necesitatea implementării de măsuri în vederea modernizării şi gestionării corespunzătoare a resurselor materiale, respectiv:

–Realizarea de analize în ceea ce priveşte nevoile de modernizare a imobilelor, cu accent pe necesitatea organizării ergonomice a spaţiilor de lucru (birouri, săli de reuniuni), cât şi a dotării corespunzătoare cu echipamente necesare desfăşurării activităţii;

–Realizarea de planuri multianuale de investiţii pentru modernizarea imobilelor, a mobilierului şi a echipamentelor;

–Monitorizarea planurilor multianuale de investiţii pentru modernizarea imobilelor, a mobilierului şi a echipamentelor;

–Consolidarea capacităţii de a derula acţiuni de colectare şi valorificare a materialelor reciclabile (hârtie şi alte produse consumabile) rezultate din activitatea administraţiei publice;

–Consolidarea capacităţii de a asigura servicii de întreţinere şi reparaţii ale echipamentelor

după expirarea perioadelor de garanţie.

Obiectiv general III: Debirocratizare şi simplificare pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi administraţie

Obiectiv specific III.1: Reducerea birocraţiei pentru cetăţeni

În ceea ce priveşte reducerea barierelor birocratice, în sensul simplificării procedurilor administrative care generează un impact negativ asupra cetăţenilor (în termeni de costuri de informare, timp de reacţie etc.), prezenta Strategie propune o abordare bazată pe patru direcţii de acţiune care vor viza o analizare a nevoilor şi obiectivelor în termeni de simplificare şi raţionalizare a procedurilor administrative pentru cetăţeni, realizarea unui plan integrat pentru simplificarea acestora, precum şi implementarea şi monitorizarea planului integrat de simplificare, respectiv evaluarea periodică a impactului măsurilor adoptate.

III.

1.1.Analizarea nevoilor şi obiectivelor în termeni de simplificare şi raţionalizare a procedurilor administrative pentru cetăţeni

Această abordare strategică presupune, într-o primă etapă, identificarea şi analizarea nevoilor reale cu privire la simplificarea şi raţionalizarea procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor, cuprinzând o serie de măsuri concrete referitoare la:

–inventarierea domeniilor de activitate cu impact major asupra cetăţenilor, cu accent pe principalele „evenimente de viaţă”. În scopul evidenţierii principalelor „evenimente de viaţă”, ministerele şi alte autorităţi centrale competente vor analiza, pe baza unei metodologii agreate de Comitetul Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei şi în corelare cu prevederile Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România, cel puţin următoarele domenii: evidenţa persoanelor şi acte de stare civilă, înmatricularea vehiculelor, munca şi prestaţiile sociale, sănătatea, educaţia, plata taxelor şi impozitelor, locuinţele şi aspectele colaterale acestora etc.;

–identificarea principalelor probleme cu care se confruntă cetăţenii în relaţia cu administraţia publică. În funcţie de evenimentele de viaţă identificate anterior, utilizând instrumente specifice cercetării sociologice (chestionare/sondaje de opinie ş.a.), precum şi prin organizarea de grupuri de lucru/mese rotunde/sesiuni de dezbatere vor fi identificate principalele probleme cu care se confruntă cetăţenii în relaţia cu autorităţile şi instituţiile publice. Categoriile de probleme vizate se referă, în principal, la costurile impuse cetăţenilor, timpul alocat, precum şi gradul de satisfacţie al acestora, în cadrul interacţiunii cu administraţia publică;

–pe baza principalelor probleme identificate conform celor arătate mai sus, se vor stabili obiectivele generale în materie de simplificare şi raţionalizare a procedurilor administrative cu impact asupra cetăţenilor.

III.

1.2.Realizarea unui plan integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor

Cea de-a doua etapă a procesului de reducere a birocraţiei pentru cetăţeni presupune o planificare integrată a măsurilor de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor.

Elementele minimale ale planificării vor fi reprezentate de:

–identificarea domeniilor prioritare de simplificare, pe baza analizei nevoilor şi a obiectivelor; în funcţie de rezultatele interpretării rapoartelor de cercetare sociologică şi a concluziilor grupurilor de lucru/meselor rotunde/sesiunilor de dezbatere organizate se vor identifica domeniile care prezintă cele mai multe deficienţe din punctul de vedere al relaţiei cetăţeni-administraţie publică;

–stabilirea ţintelor/obiectivelor specifice de simplificare pentru fiecare domeniu prioritar; CNCISCAP va stabili metodologia pe baza căreia vor fi stabilite ţintele de simplificare;

–identificarea măsurilor de simplificare pentru fiecare domeniu prioritar (cu indicarea responsabililor, termenelor şi a bugetului). Astfel, în funcţie de particularităţile fiecărui domeniu şi de stadiul existent în materie de simplificare, măsurile vor viza, într-o manieră integrată, cel puţin următoarele dimensiuni: organizaţională, procedurală, legislativă, financiară şi de infrastructură.

Complementar realizării măsurilor cuprinse în această etapă se va elabora un registru/nomenclator/inventar al procedurilor administrative cu impact major asupra cetăţenilor, instrument care va prezenta într-o manieră sintetică şi comprehensivă, cele mai importante elemente ale procedurilor administrative aferente principalelor „evenimente de viaţă”.

III.

1.3.Implementarea şi monitorizarea Planului integrat de simplificare a procedurilor aplicabile cetăţenilor:

Această etapă vizează implementarea efectivă a măsurilor de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor, precum şi monitorizarea sistematică a acestora.

În cadrul acestei etape CNCISCAP:

–va sprijini instituţiile responsabile pentru implementarea măsurilor de simplificare (prin asigurarea unui consens politic, asigurarea eligibilităţii finanţării din POCA a proiectelor pentru implementarea măsurilor de simplificare etc.);

–va elabora şi implementa un mecanism de monitorizare a Planului integrat de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor;

–va monitoriza periodic Planul integrat de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor.

III.

1.4.Evaluarea periodică a impactului măsurilor de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor:

În vederea evaluării impactului măsurilor de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor:

–CNCISCAP va elabora un mecanism pentru evaluarea impactului măsurilor de simplificare. Mecanismul implică măsurarea regulată a sarcinilor administrative generate de procedurile administrative aplicabile cetăţenilor;

–Se va evalua periodic impactul măsurilor de simplificare; fiecare autoritate sau instituţie publică competentă va aplica mecanismul de evaluare a măsurilor de simplificare şi va propune CNCISCAP eventuale acţiuni corective;

–Stabilirea de acţiuni corective a măsurilor de simplificare. Pe baza propunerilor autorităţilor şi instituţiilor publice competente, CNCISCAP va stabili acţiunile corective ale măsurilor de simplificare.

Obiectiv specific III.2: Reducerea birocraţiei pentru mediul de afaceri

Reducerea birocraţiei pentru mediul de afaceri reprezintă un pilon esenţial al Strategiei pentru o Mai Bună Reglementare 2014-2020, măsurile aferente fiind iniţiate în contextul acesteia, în perioada anterioară de implementare. Prin urmare, aceasta va include toate detaliile cu privire la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute pe termen scurt şi mediu, ţinând cont de necesitatea îndeplinirii criteriilor din condiţionalitatea ex-ante aferentă obiectivului tematic ”Consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă” pe acest subiect. Mai jos, sunt prezentate principalele acţiuni ce sunt avute în vedere pentru orizontul de timp menţionat şi care vor fi detaliate în cadrul Strategiei pentru o Mai Bună Reglementare 2014-2020:

III.

2.1.Finalizarea procesului de măsurare a costurilor administrative şi iniţierea procesului de reducere a sarcinilor administrative pe baza unei metodologii comune – formularea şi implementarea planurilor de simplificare la nivelul ministerelor;

III.

2.2.Dezvoltarea unui proiect de tip ”burdens’ hunting” în coordonarea Centrului Guvernului în colaborare cu partenerii instituţionali din cadrul Strategiei Smart Regulation;

III.

2.3.Măsurarea şi reducerea costurilor de conformare ale operatorilor economici;

III.

2.4.Implementarea unor soluţii IT pentru simplificarea unor proceduri orizontale, trans-sectoriale pentru mediul de afaceri (pe modelul ghişeului unic);

III.

2.5.Fixarea unor ţinte de atins pentru următoarea perioadă în ceea ce priveşte simplificarea procedurilor pentru companii.

Obiectiv specific III.3: Reducerea birocraţiei inter şi intra-instituţionale

Procedurile de avizare a documentelor din cadrul instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi circuitul acestora intra şi inter-instituţional îngreunează mult procesul de luare a deciziilor dar şi comunicarea între actorii instituţionali implicaţi în elaborarea şi implementarea politicilor publice. Astfel, este esenţial ca Guvernul să pună în aplicare o serie de măsuri care să simplifice procedurile de avizare menţionate şi, mai ales, să eficientizeze circuitul documentelor în administraţie. Pentru aceasta sunt avute în vedere urmatoarele masuri punctuale:

III.3.1 Elaborarea unei analize cu privire la procedurile care îngreunează inutil activitatea instituţiilor publice şi comunicarea acestora cu instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale din exterior;

III.3.2 Elaborarea şi implementarea unor propuneri de simplificare a acestora;

III.3.3 Extinderea utilizării instrumentelor IT C în comunicarea inter şi intra-instituţională;

III.3.4 Identificarea, de către Ministerul Fondurilor Europene, în parteneriat cu Cancelaria Primului-ministru, a modalităţilor de reducere a complexităţii procedurilor corespunzătoare iniţierii, derulării (raportare), controlului şi verificării implementării proiectelor finanţate din fonduri structurale (ţinte reprezentate de valori ai unor indicatori cum ar fi: număr de proceduri de control respectate, număr de zile pentru depunere, număr de controale efectuate/perioadă de timp, număr de instituţii cu atribuţii de control, unificarea procedurilor de control şi verificare). Această etapă va fi urmată şi de un plan de simplificare a acestor proceduri.

Obiectiv general IV: Consolidarea capacităţii administraţiei publice de a asigura calitatea şi accesul la serviciile publice

Obiectiv specific IV.1: Creşterea calităţii şi accesului la serviciile publice prin eficientizarea costurilor şi reducerea timpilor de furnizare a serviciilor publice

Eficientizarea costurilor şi reducerea timpilor de furnizare a serviciilor publice reprezintă o

condiţie esenţială atât pentru funcţionalitatea administraţiei publice ca sistem, cât şi pentru transpunerea în practică a misiunii de bază a acesteia - furnizarea serviciilor publice în condiţii optime de calitate şi eficienţă pentru a răspunde cât mai pertinent şi anticipativ nevoilor beneficiarilor finali. În acest sens, prezenta Strategie propune o abordare care vizează patru domenii majore de intervenţie: stabilirea standardelor de cost şi calitate pentru servicii publice, încurajarea asocierilor în vederea promovării economiilor de scară, dezvoltarea culturii

manageriale în instituţiile şi autorităţile care furnizează servicii publice şi îmbunătăţirea accesului la serviciile publice.

IV.

1.1.Stabilirea standardelor de calitate şi de cost

Această abordare strategică are în vedere acţiuni concertate la nivelul tuturor palierelor administrative, vizând eficientizarea şi reducerea discrepanţelor de cost şi calitate în furnizarea serviciilor publice şi asigurarea unui nivel minim de calitate al prestaţiei pentru fiecare beneficiar, indiferent de locaţia geografică sau de furnizorul de servicii, respectiv:

–stabilirea standardelor de calitate şi de cost pentru serviciile publice. În coordonarea Comitetului Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei, ministerele de linie vor actualiza standardele deja elaborate şi vor elabora standarde pentru serviciile publice prestate la nivel central şi local;

–elaborarea pachetului minim de servicii publice, necesar şi obligatoriu a fi prestate la fiecare nivel administrativ-teritorial identificat, precum şi a pachetului opţional. Având în vedere fragmentarea administrativ-teritorială şi diferenţele de capacitate administrativă la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, este necesară o abordare diferenţiată, pentru a se asigura, pe de o parte, respectarea unor condiţii minime de calitate şi eficienţă la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, iar pe de altă parte, pentru a se permite şi stimula, acolo unde se poate, o prestaţie la nivel superior.

În acest sens, într-o primă etapă se va identifica un pachet minim de servicii publice, necesar şi obligatoriu a fi prestate la fiecare nivel administrativ-teritorial, corespunzător populaţiei deservite. Spre exemplificare, la nivelul administraţiei publice locale acestea pot fi: evidenţa persoanelor, amenajarea teritoriului şi urbanism, situaţii de urgenţă, învăţământ şi servicii auxiliare pentru educaţie, sănătate, cultură, asistenţă socială, servicii comunitare de utilităţi publice etc. Suplimentar pachetului minim de servicii publice, necesare şi obligatorii, se va identifica un pachet opţional de servicii publice, pentru care se vor stabili standarde de calitate şi de cost, astfel încât unităţile administrativ-teritoriale mai dezvoltate să poată asigura servicii suplimentare, cu respectarea unor condiţii minime de cost şi calitate care să asigure un tratament unitar şi nediscriminatoriu beneficiarilor.

–elaborarea cadrului legislativ pentru asigurarea implementării standardelor de calitate şi de cost la nivel local şi corelării acestora cu alocările financiare de la bugetul de stat. Ulterior elaborării celor două pachete pentru fiecare dintre tipurile de servicii publice identificate şi se vor defini indicatori clari, uşor de cuantificat, pe baza cărora să se poată măsura gradul de atingere a standardelor. Totodată, se va elabora un mecanism de monitorizare a modului în care sunt prestate serviciile publice la costurile şi calitatea standardizate, care să asigure cheltuirea corectă şi eficientă a fondurilor publice, precum şi un sistem de corecţie în cazul în care indicatorii corespunzători standardelor nu au fost atinşi, respectiv un sistem de stimulare, în cazul în care, din venituri proprii, s-a crescut calitatea prestării serviciilor sau au fost finanţate servicii noi identificate ca fiind necesare comunităţii. Toate aceste aspecte vor fi reglementate prin măsuri legislative corespunzătoare. De asemenea, se are în vedere realizarea de analize şi studii de impact, care să permită ajustarea permanentă a standardelor de calitate şi de cost la nevoile curente, la situaţiile de criză sau alte situaţii economice neprevăzute, asigurându-se astfel un management de risc pentru serviciile publice.

–întărirea capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale pentru furnizarea serviciilor publice la standardele de calitate şi de cost stabilite. Autorităţile locale vor elabora studii, analize, mecanisme şi proceduri care să asigure implementarea standardelor şi vor asigura formarea personalului implicat în acest sens.

IV.

1.2.Încurajarea asocierii unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea furnizării de servicii publice mai eficiente

Această abordare strategică are în vedere două dimensiuni: o dimensiune teoretică, de orientare metodologică, care să ofere instrumentele necesare pentru ca unităţile administrativ- teritoriale să poată lua cele mai bune decizii în materie de asociere şi furnizare a serviciilor publice şi o dimensiune practică, de suport şi sprijin efectiv pentru unităţile administrativ-teritoriale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, respectiv:

–identificarea unei liste a serviciilor publice care pot fi furnizate cel mai bine în colaborare între mai multe unităţi administrativ-teritoriale. Pe baza analizării situaţiei actuale, atât din perspectivă legislativă, cât şi din perspectivă organizaţională şi a resurselor necesare (financiare, umane, materiale), coroborat cu exemplele de bună practică în domeniu identificate la nivel naţional şi internaţional, se va elabora o listă a serviciilor publice care pot fi furnizate mai eficient prin colaborarea dintre mai multe unităţi administrativ- teritoriale, cu evidenţierea avantajelor şi dezavantajelor şi indicarea principalelor demersuri în vederea transpunerii în practică;

–dezvoltarea mecanismelor de prestare a serviciilor publice în sistem asociativ/partenerial între unităţile administrativ-teritoriale. Se va avea în vedere identificarea, la nivel naţional şi internaţional, de metode şi modele de prestare a serviciilor publice în sistem asociativ/partenerial şi promovarea acestora la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale şi autorităţilor cu atribuţii de reglementare în domeniul serviciilor publice;

–elaborarea unui sistem de încurajare/stimulare a unităţilor administrativ-teritoriale în scopul prestării în comun a unor servicii. Se va avea în vedere elaborarea unui mecanism de prioritizare a accesului în cadrul unor programe şi proiecte naţionale de dezvoltare locală a proiectelor depuse în asociere sau de către asociaţii de dezvoltare intercomunitară, precum şi identificarea altor mecanisme de stimulare şi încurajare;

–instituirea unui program naţional de sprijinire a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, care să contribuie la creşterea capacităţii administrative a asociaţiilor existente şi să stimuleze asocierea unităţilor administrativ-teritoriale în asociaţii de dezvoltare intercomunitară.

IV.

1.3.Dezvoltarea culturii manageriale în instituţiile şi autorităţile care furnizează servicii publice

Această abordare strategică are în vedere instituirea unui management modern în instituţiile şi autorităţile care furnizează servicii publice, din mai multe perspective: corelarea planificării strategice cu bugetul şi resursele umane; eficienţa cheltuirii fondurilor publice şi gestionarea responsabilă a bunurilor; urmărirea asigurării calităţii; deschidere, promptitudine şi anticipativitate în relaţia cu clienţii; responsabilizare atât pentru acţiunile întreprinse cât şi pentru inacţiuni. Pentru realizarea acestui deziderat se au în vedere, pe de o parte, acţiuni coordonate de formare în domeniul managementului serviciilor publice pentru decidenţii din instituţiile şi autorităţile care

furnizează servicii publice şi schimburi de experienţă între instituţii cu profil similar, elaborarea de manuale pentru managerii de servicii publice şi, pe de altă parte, măsuri legislative şi procedurale care să conducă la respectarea obiectivelor instituţionale sau a angajamentelor asumate prin contractele de management.

De asemenea, se va continua promovarea funcţiei de administrator public la nivelul autorităţilor locale, ca resursă specializată în aspecte tehnice şi manageriale în sprijinul primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene, care şi-a dovedit utilitatea în ultimii ani.

IV.

1.4.Îmbunătăţirea accesului beneficiarilor la serviciile publice

Această abordare strategică este circumscrisă necesităţii de apropiere a administraţiei de cetăţeni şi are în vedere elaborarea şi punerea la dispoziţia cetăţenilor a unor instrumente şi facilităţi care să contribuie la îmbunătăţirea accesului la serviciile publice şi la conştientizarea drepturilor şi obilgaţiilor aferente furnizării serviciilor publice. Implementarea instrumentelor propuse va genera creşterea gradului de deschidere şi de responsabilizare a administraţiei faţă de clienţii săi. Astfel, avem în vedere:

–stabilirea listei serviciilor publice şi prezentarea acestora sub o interfaţă accesibilă. Vor fi identificate serviciile publice furnizate la toate nivelurile administrativ-teritoriale, autorităţile şi instituţiile publice responsabile cu furnizarea acestora, procedurile, actele şi operaţiunile necesare pentru ca cetăţenii şi agenţii economici să beneficieze de acestea şi va fi realizată o interfaţă online (pagină web) în care să se regăsească toate aceste informaţii într-o formă clară şi uşor de urmărit;

–eficientizarea activităţilor de relaţii cu publicul şi apropierea de cetăţean - se au în vedere: implementarea de sisteme tip tel-verde; crearea de pagini web de către autorităţi şi instituţii care să prezinte în mod clar serviciile publice pe care le furnizează şi demersurile necesare pentru a beneficia de acestea; crearea de ghişee unice fizice pentru anumite categorii de servicii furnizate într-un anumit areal; crearea de puncte mobile de colectare a documentelor; asigurarea, la sediul primăriilor din mediul rural, de puncte de contact telefonic direct cu consiliul judeţean şi instituţia prefectului pentru facilitarea accesului cetăţenilor la informaţiile necesare; instruirea corespunzătoare a personalului cu atribuţii în domeniul relaţii cu publicul etc.;

–dezvoltarea de instrumente în vederea creşterii asumării responsabilităţii la nivelul instituţiilor publice care furnizează serviciile publice - autorităţile de reglementare în domeniul serviciilor publice vor elabora manuale / ghiduri privind serviciile publice pe care le furnizează pentru cetăţeni şi agenţii economici, carte ale serviciilor publice prin care se fac publici indicatorii de performanţă şi parametrii de calitate la care instituţiile publice îşi asumă furnizarea serviciilor etc.

Obiectiv specific IV.2: Consolidarea capacităţii financiare a autorităţilor administraţiei publice locale

Autonomia financiară a autorităţilor administraţiei publice locale este o premisă şi o condiţie esenţială atât pentru furnizarea unor servicii publice de calitate la nivel local, cât şi pentru creşterea capacităţii de a răspunde necesităţilor punctuale ale cetăţenilor aflaţi în aria de competenţă georgrafică a acestora.

În vederea consolidării autonomiei financiare a autorităţilor administraţiei publice locale, Strategia propune o abordare integrată, care vizează atât cadrul legislativ şi mecanismul de alocare a resurselor de la bugetul de stat, cât şi întărirea capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale de a-şi gestiona eficient resuresele şi de a genera venituri propii, creând, totodată, pârghiile necesare pentru fundamentarea deciziilor în domeniu, asigurarea stabilităţii şi predicitibilităţii surselor de venit pentru unităţile administrativ-teritoriale, cheltuirea eficientă şi responsabilă a fondurilor publice şi prioritizarea investiţiilor.

În acest sens, direcţiile de acţiune ale Strategiei au în vedere:

IV.

2.1.Crearea cadrului şi mecanismelor necesare asigurării stabilităţii şi predictibilităţii surselor de venit pentru unităţile administrativ-teritoriale

Direcţia de acţiune vizează reglementarea unitară a aspectelor financiar-bugetare locale, astfel încât să se sistematizeze legislaţia vastă şi în continuă modificare din domeniul politicilor fiscale şi bugetare locale şi să se adapteze realităţilor din administraţia publică locală. Totodată se va avea în vedere alocarea resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale pe baza standardelor de cost obligatorii, elaborate în corelaţie cu standardele de calitate, pentru serviciile de bază, cu posibilitatea de a ajusta aceste alocări în funcţie de rezultatul monitorizării modului în care au fost respectate aceste standarde.

IV.

2.2.Întărirea rolului Comitetului pentru Finanţe Publice Locale

Prin măsurile din Strategie se doreşte întărirea rolului acestui comitet, prin impunerea obligativităţii obţinerii avizului Comitetului pentru Finanţe Publice Locale pentru măsurile care au un impact major asupra bugetelor locale - stabilirea sumelor pentru echilibrare alocate anual bugetelor locale de la bugetul de stat, proiectele de acte normative cu caracter financiar şi fiscal privind unităţile administrativ-teritoriale etc. Autorităţile administraţiei publice locale îşi vor putea susţine poziţia mult mai ferm în cazul unor proiecte legislative care pot avea drept efect diminuarea majoră a veniturilor sau creşterea majoră a cheltuielilor bugetare.

IV.

2.3.Elaborarea unor analize cu privire la inventarierea, prioritizarea şi corelarea necesarului de investiţii locale, prin prisma sumelor ce pot fi disponibile în acest sens, de la bugetul de stat, prin programe naţionale gestionate de ministere şi pentru identificarea altor surse de finanţare care să asigure realizarea investiţiilor

IV.

2.4.Elaborarea unor mecanisme pentru asigurarea predictibilităţii alocării sumelor de la bugetul de stat în vederea finalizării investiţiilor locale

Această direcţie de acţiune presupune elaborarea de analize şi studii privind: identificarea programelor naţionale gestionate prin autorităţile admnistraţiei publice centrale (ministere) ale căror beneficiari sunt autorităţile administraţiei publice locale şi corelarea acestor programe în vederea sprijinirii dezvoltării locale durabile. Se vor identifica şi centraliza nevoile de finanţare pentru investiţiile locale şi vor fi corelate cu disponibilităţile financiare de la bugetul de stat pentru finanţarea şi finalizarea investiţilor locale.

Având în vedere faptul că alocările de la bugetul de stat nu vor putea acoperi necesarul de finanţare a investiţiilor locale se impune definirea unor criterii clare de prioritizare a investiţiilor locale. Totodată se vor elabora analize în scopul identificării unor surse suplimentare la bugetul de stat pentru realizarea investiţiilor propuse, analize privind alocări de la bugetul de stat pentru investiţii locale şi simulări în acest sens.

Un element important al dezvoltării durabile din punct de vedere al sustenabilităţii proiectelor de investiţii îl reprezintă strategiile de dezvoltare locală, corelarea lor, în vederea unor

prioritizări a investiţiilor cu costuri optimizate şi reducerea timpului de realizare a investiţiilor. În acest sens se va urmări analizarea programelor naţionale prin care se finanţează investiţii locale, în vederea corelării lor cu prioritizarea nevoilor de investiţii din local, cuprinse în strategiile de dezvoltare locală pe termen mediu şi lung.

Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, în baza prioritizării nevoilor de investiţii locale şi a disponibilităţilor existente la bugetul de stat pentru finanţarea lor, vor permite autorităţilor administraţiei o bugetare sustenabilă multianuală şi un efort cuantificabil multianual de la bugetul de stat.

IV.

2.5.Promovarea unor măsuri de natură să stimuleze unităţile administrativ-teritoriale pentru identificarea şi exploatarea de surse alternative generatoare de venituri proprii sau modalităţi alternative de diminuare a cheltuielilor bugetare (proiecte cu finanţare nerambursabilă, diferite mecanisme de colaborare/parteneriat, apelarea la voluntariat, sponsorizări etc.)

IV.

2.6.Asigurarea de asistenţă tehnică pentru elaborarea planurilor de redresare financiară

Elaborarea unor serii de măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esenţiale de către autorităţile administraţiei publice locale pe durata aplicării planului de redresare financiară, măsuri de îmbunătăţire a managementului financiar şi a mecanismelor de control necesare pentru eficientizarea furnizării serviciilor publice esenţiale şi măsuri de creştere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum şi de generare de venituri suplimentare şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor.

IV.

2.7.Promovarea de măsuri care care să asigure creşterea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor locale. Prin Strategie se vor avea în vedere măsuri legislative care să contribuie la extinderea bazei de impozitare (cu accent pe măsuri care să genereze dezvoltarea economică locală), precum şi măsuri pentru creşterea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor locale.

IV.

2.8.Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de gestiune a execuţiei bugetare, cu accent pe calitatea şi eficienţa cheltuielilor publice şi corelarea planificării strategice cu resursele financiare, care să eficientizeze managementul la nivelul instituţiilor publice

Obiectiv specific IV.3: Dezvoltarea de mecanisme de monitorizare şi evaluare a serviciilor publice

Serviciile publice de calitate şi accesibile reprezintă atât un drept al cetăţenilor, cât şi o obligaţie şi responsabilitate a autorităţilor şi instituţiilor publice pe care prezenta Strategie îşi propune să le asigure prin dezvoltarea şi aplicarea la scară largă a unor sisteme şi proceduri de măsurare, monitorizare şi evaluare a performanţei autorităţilor administraţiei publice cu privire la furnizarea serviciilor publice a cărui coordonare să revină Comitetului Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei. În acest sens, prezenta Strategie propune o abordare care vizează trei domenii majore de intervenţie: elaborarea metodologiei cadru pentru monitorizarea şi evaluarea integrată a performanţei în furnizarea serviciilor publice, elaborarea de metodologii sectoriale pentru detalierea şi adaptarea metodologiei cadru pentru fiecare sector, precum şi elaborarea unei analize integrate a performanţei autorităţilor administraţiei publice cu privire la furnizarea serviciilor publice care ulterior să fie replicată periodic.

IV.

3.1.Elaborarea metodologiei-cadru pentru monitorizarea şi evaluarea integrată a performanţei în furnizarea serviciilor publice

Această abordare strategică presupune crearea premiselor metodologice pentru realizarea de monitorizări şi evaluări integrate a performanţei autorităţilor publice situate pe toate nivelurile administrativ-teritoriale în ceea ce priveşte responsabilitatea lor de a furniza servicii publice în toate sectoarele de competenţă. Măsurile concrete necesare pentru elaborarea unei metodologii- cadru de monitorizare şi evaluare integrată au în vedere:

–identificarea şi analizarea metodologiilor de monitorizare şi evaluare a serviciilor publice utilizate în prezent atât la nivel central - sectorial, cât şi la nivel local - cu acoperirea întregii sfere de competenţe privind furnizarea serviciilor publice. De asemenea, vor fi identificate cele mai bune practici privind astfel de sisteme de monitorizare şi evaluare care pot fi armonizate şi replicate în sistem;

–elaborarea unui set de indicatori agregaţi relevanţi pentru monitorizarea şi evaluarea performanţei sistemului administraţiei publice în furnizarea serviciilor publice care să asigure o mai bună corelare a politicilor sectoriale;

–pe baza modelelor de metodologii şi practici de monitorizare şi evaluare a serviciilor publice identificate şi în scopul colectării datelor şi informaţiilor necesare generării indicatorilor agregaţi, sub coordonarea Comitetului Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei va fi elaborată metodologia-cadru pentru monitorizarea şi evaluarea integrată a performanţei în furnizarea serviciilor publice.

IV.

3.2.Elaborarea de metodologii sectoriale pentru detalierea şi adaptarea metodologiei cadru pentru fiecare sector

Pe baza metodologiei-cadru pentru monitorizarea şi evaluarea integrată a performanţei în furnizarea serviciilor publice, ministerele, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale şi structurile asociative ale acestora, vor elabora metodologii sectoriale de monitorizare şi evaluare în care vor identifica indicatorii specifici sectorului, tipurile de date şi informaţii necesare, precum şi mecanismele specifice de colectare şi raportare. Metodologiile sectoriale vor avea în vedere atât necesitatea colectării de date/indicatori agregaţi la nivelul autorităţilor centrale responsabile, cât şi la nivelul palierelor administrativ-teritoriale (comune/oraşe/municipii şi judeţe) şi vor avea atât o componentă internă (din perspectiva entităţilor care asigură managementul şi/sau furnizarea de servicii publice), cât şi o componentă externă (din perspectiva cetăţenilor, beneficiari ai serviciilor publice).

IV.

3.3.Elaborarea de analize integrate a performanţei autorităţilor administraţiei publice cu privire la furnizarea serviciilor publice

Pe baza metodologiei-cadru şi în urma realizării monitorizărilor şi evaluărilor sectoriale se va elabora o analiză integrată a performanţei autorităţilor administraţiei publice cu privire la furnizarea serviciilor publice prin care vor fi identificate valorile de bază; acestea vor reprezenta sistemul de referinţă pentru evaluările ulterioare care vor avea un caracter periodic.

În vederea elaborării analizelor integrate şi valorificării lor în procesul decizional guvernamental, până la finalul anului 2015 se va constitui o structură în subordinea Primului- Ministru cu atribuţii privind monitorizarea şi evaluarea performanţei în furnizarea serviciilor

publice, precum şi cu atribuţii în ceea ce priveşte alte aspecte referitoare la calitatea în administraţia publică.

VII. Rezultatele politicilor publice şi indicatorii aferenţi

Pentru a măsura rezultatele obţinute prin implementarea măsurilor aferente strategiei au fost stabiliţi o serie de indicatori, ce vor fi urmăriţi prin procesul de monitorizare, indicatori care se regăsesc în tabelul de mai jos.

La stabilirea indicatoririlor s-a avut în vedere corelarea acestora cu informaţii/ţinte/indicatori asumate şi prin alte strategii cu impact asupra domeniului precum Strategia naţională privind Agenda Digitală pentru România 2014-2020, Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020, Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015, precum şi de alte strategii sectoriale aflate în implementare sau în curs de elaborare. Astfel, o serie de indicatori specifici urmăriţi prin acestea vor fi avuţi în vedere şi în rapoartele de monitorizare periodice, în baza metodologiei de monitorizare descrise la capitolul XII. Proceduri de monitorizare şi evaluare.

Pentru obiectivele generale I şi II. Adaptarea structurii şi mandatului administraţiei la nevoile cetăţenilor şi la posibilităţile reale de finanţare şi Implementarea unui management performant în administraţia publică

!image

22 Sursa: calculat pe baza Rapoartelor anuale ale Consiliului Legislativ, Monitorul Oficial,

http://www.clr.ro/binform.htm#b1_14, http://www.clr.ro/Statistici/Statistici.aspx

23 Sursa: Analiza anuală CPM/SGG

24 Sursa: Raportări anuale ale autorităţilor de reglementare, Rapoartele anuale al Consiliului Legislativ

http://www.clr.ro/binform.htm#b1_14

!image

25 Sursa: Rapoartele anuale al Consiliului Legislativ, http://www.clr.ro/binform.htm#b1_14

26 Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivităţii Globale http://www.weforum.org/reports/

27 Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivităţii Globale, http://www.weforum.org/reports/

28 Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivităţii Globale, http://www.weforum.org/reports/

29 Sursa: MDRAP

30 Sursa: Rapoarte ale Agenţiei Naţionale de Integritate, Ministerului Afacerilor Interne, Secretariatului General al Guvernului

31 Sursa: Rapoarte ale Agenţiei Naţionale de Integritate, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

32 Sursa: Transparency International România, http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/ipc/index.html

!image

33 Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivităţii Globale, http://www.weforum.org/reports/

34 Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivităţii Globale, http://www.weforum.org/reports/

35 Sursa: Rapoarte anuale ale Secretariatului General al Guvernului

36 Sursa: Rapoarte anuale ale MDRAP

37 Sursa: MDRAP

38 Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP

!image

39 Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP

40 Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP

41 Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP

42 Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP

43 Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP

44 Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP

!image

45 Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP

46 Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP

47 Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP

48 Sursa: Analize ale MDRAP/CPM

49 Sursa: Analize ale MFP - UCAAPI

50 Sursa: Analize ale MFP - UCAAPI

51 Sursa: Analize ale CPM/MDRAP

Pentru obiectivul general III. Debirocratizare şi simplificare pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi administraţie

!image

52 Sursă: http://www.doingbusiness.org/rankings

53 Sursa: Analiza MDRAP/CPM

Pentru obiectivul general IV. Consolidarea capacităţii autorităţilor administraţiei publice de a asigura calitatea şi accesul la serviciile publice

!image

54 Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivităţii Globale, http://www.weforum.org/reports/

55 Sursa: Rapoarte anuale ale CNCISCAP

56 Sursa: MDRAP, în baza rapoartelor ministerelor de linie

57 Sursa: MDRAP, în baza rapoartelor ministerelor de linie

58 Sursa: MDRAP, MFP

59 Sursa: MDRAP

60 Sursa: ANFP şi ministere de linie

61 Sursa: MDRAP

!image

62 Sursa: CNCISCAP, CPM - prin structura nou creată pentru monitorizare

63 Sursa: CNCISCAP şi secretariatul tehnic

64 Sursa: Rapoartele CNCISCAP, MDRAP/CPM

65 Sursa: MSI

66 Sursa: MDRAP

67 Sursa: MDRAP

68 Sursa: MDRAP

69 Sursa: MDRAP

70 Venituri depersonalizate = impozite, taxe locale, cote şi sume din impozitul de venit, sume de echilibrare

71 Sursa: MDRAP

72 Sursa: MDRAP

VIII. Rezultatele direcţiilor de acţiune

Rezultatele direcţiilor de acţiune sunt prezentate în Planul de acţiune pentru implementarea

Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014 - 2020 – Anexa nr. 2.

IX. Implicaţii pentru buget

Bugetul total estimat pentru îndeplinirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune propuse prin prezenta Strategie este de cca. 4.008.936 mii lei. Sursele aferente efortului financiar necesar implementării acestora sunt: fondurile alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale, precum şi fonduri europene.

Finanţarea de la bugetul de stat şi de la bugetele locale este estimată la cca. 25% din bugetul total estimat al Strategiei şi implică, în general, activităţi care pot fi realizate în limita cheltuielilor cu salariile adoptate anual prin Legea bugetului de stat. De asemenea, din aceste bugete vor fi acoperite cheltuielile aferente co-finanţării necesare pentru activităţile realizate prin proiecte finanţate din fonduri structurale.

Finanţarea din fonduri europene este estimată la cca. 75% din bugetul total estimat al Strategiei şi constă în alocări, în special, din Programul Operaţional pentru Capacitate Administrativă 2014 - 2020 (cca. 50% din bugetul total estimat), dar şi din Programul Operaţional Competitivitate 2014 - 2020 şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2014 - 2020. Această valoare nu reflectă integral fondurile cu finanţare externă nerambursabilă ce pot fi accesate pe acest domeniu, având în vedere faptul că la data elaborării prezentului document alocările financiare pentru aceste instrumente nu erau definitivate în sensul unor date certe şi a unor priorităţi de finanţare ferme care să confere informaţiile precise necesare pentru prognoză.

X. Implicaţii juridice

Măsurile prevăzute de prezenta strategie implică următoarele modificări legislative:

Obiectivul general I - Adaptarea structurii şi mandatului administraţiei la nevoile cetăţenilor şi la posibilităţile reale de finanţare presupune, din perspectiva asigurării cadrului optim pentru repartizarea competenţelor între administraţia publică centrală şi administraţia publică locală şi şi reorganizării administrativ-teritorială, fundamentarea şi iniţierea demersurilor legale necesare demarării procesului de revizuire a Constituţiei, în condiţiile legii, în vederea reglementării statutului de unitate administrativ-teritorială al regiunilor, precum şi elaborarea de proiecte de acte normative de către ministere pentru modificarea şi/ sau completarea următoarelor legi: Legea privind organizarea teritorială a României nr. 2/1968, cu modificările şi completările ulterioare, Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea privind statutul aleşilor locali nr. 393/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Legea dezvoltării regionale nr. 315/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legea privind Codul Fiscal nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, Legea privind bunurile proprietate publică nr. 213/1998, cu modificările şi completările ulterioare. Odată cu derularea proceselor de regionalizare şi descentralizare, pentru numeroase acte normative sectoriale va fi necesar un proces de modificare sau de

completare astfel încât întregul cadru legislativ privind administraţia publică să fie coerent şi unitar, iar autorităţile publice de la toate nivelurile să-şi desfăşoare activitatea în mod eficient.

Obiectivul general II - Implementarea unui management performant în administraţia publică implică modificări legislative în ceea ce priveşte mecanismele de planificare strategică (ex. planurile strategice instituţionale), procesele de management, sistemele de monitorizare şi evaluare.

Măsurile referitoare la îmbunătăţirea procesului de evaluare a impactului reglementărilor, a procesului de consultare publică, concomitent cu sistematizarea şi simplificarea legislaţiei generează o serie de intervenţii legislative asupra actelor normative ce privesc procesul de elaborare a reglementărilor şi de formulare a politicilor publice: Legea privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative nr. 24/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legea privind transparenţa decizională în administraţia publică nr. 52/2003, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării nr. 561/2009, Hotărârea Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, Hotărârea Guvernului cu privire la conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului nr. 1361/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central nr. 775/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale nr. 870/2006 etc. De asemenea, obiectivul implică elaborarea Codului Administrativ şi a Codului de Procedură Administrativă, precum şi a unor coduri sectoriale.

Măsurile referitoare la eficientizarea resurselor umane din administraţia publică îşi pot atinge finalitatea şi rezultatele prin elaborarea unor proiecte de acte normative pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind funcţia publică şi personalul contractual din cadrul autorităţilor publice: Legea privind statutul funcţionarului public nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici nr. 341/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici nr. 611/2008, cu modificările şi completările ulterioare, Legea privind Codul de conduită a funcţionarilor publici nr. 7/2004, republicată, Legea privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice nr. 477/2004, Legea cadru privind salarizarea unitară a personalului platit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare etc.

Obiectivul general III - Debirocratizare şi simplificare pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi administraţie implică intervenţii legislative asupra actelor normative care reglementează proceduri administrative aplicabile cetăţenilor şi/sau mediului de afaceri, identificate pe baza analizelor propuse prin strategie, şi care vor fi supuse procesului de simplificare.

Obiectivul general IV - Consolidarea capacităţii administraţiei publice de a asigura calitatea şi accesul la serviciile publice presupune, din perspectiva consolidării capacităţii financiare a autorităţilor administraţiei publice locale, realizarea de intervenţii legislative cu privire la: Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legea privind Codul Fiscal nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare; un act normativ inovativ şi util ce trebuie elaborat şi adoptat este Codul finanţelor publice locale.

Din perspectiva măsurilor privind creşterea calităţii şi accesului la serviciile publice este necesară elaborarea unor proiecte de acte normative pentru modificarea sau completarea actelor normative care privesc competenţele exercitate şi serviciile publice furnizate la toate nivelurile administrativ-teritoriale din România: Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, precum şi acte normative sectoriale în domeniul educaţiei naţionale, sănătăţii publice, serviciilor comunitare de utilităţi publice (Legea nr. 51/2006) etc.

XI. Cadrul instituţional necesar implementării strategiei

Cadrul organizatoric necesar implementării prezentei Strategii presupune colaborarea tuturor instituţiilor implicate şi interesate pentru a pune în aplicare, într-un mod eficient, măsurile prevăzute în cadrul direcţiilor de acţiune.

În vederea realizării acestui deziderat, înfiinţarea şi operaţionalizarea unui Comitet Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014- 2020 (CNCISCAP) reprezintă o primă etapă deosebit de importantă, în cadrul procesului de implementare a măsurilor de reformă a administraţiei publice, măsuri propuse prin Strategie. Oportunitatea creării acestui organism rezidă din necesitatea asigurării, la nivel guvernamental, a unui cadru instituţional coerent şi eficace, care să coordoneze în mod unitar măsurile de reformă a administraţiei publice.

Înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020 (CNCISCAP) constituie totodată, o manifestare a voinţei executivului de a veni în întâmpinarea recomandărilor formulate în repetate rânduri de Comisia Europeană, recomandări care vizează asigurarea consensului politic pentru sprijinirea acţiunilor de remediere a deficienţelor structurale prezente în funcţionarea administraţiei publice româneşti.

Comitetul Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020 (CNCISCAP) va fi format din Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Finanţelor Publice. Reprezentarea acestor structuri în cadrul CNCISCAP poate fi realizată la nivel de ministru sau la nivel de secretar de stat.

Coordonarea CNCISCAP este realizată de primul-ministru, sau, în lipsa acestuia, de către viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

CNCISCAP se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este necesar, la convocarea coordonatorului său.

La lucrările CNCISCAP, în funcţie de tematica supusă dezbaterii, pot fi invitaţi şi reprezentanţi ai altor ministere/autorităţi publice centrale, cât şi reprezentanţi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

La nivel tehnic, activitatea CNCISCAP va fi sprijinită de un secretariat tehnic şi de grupuri de lucru tematice, stabilite prin decizia Comitetului.

Secretariatul tehnic va fi asigurat de către Cancelaria Primului-Ministru şi rolul său va fi de a realiza pregătirea reuniunilor CNCISCAP, inclusiv din punct de vedere al integrării documentelor suport ce vor fi realizate la nivelul grupurilor de lucru tematice şi de a elabora semestrial rapoarte de activitate ale CNCISCAP, care vor fi prezentate în cadrul sedinţelor Guvernului.

Principalele atribuţii ale CNCISCAP sunt următoarele:

–stabileşte componenţa grupurilor de lucru tematice şi, în funcţie de necesităţi, poate modifica numărul, componenţa sau coordonatorii acestora;

–ia decizii cu privire la măsurile necesare a fi aplicate pentru implementarea şi monitorizarea corespunzătoare a Strategiei, pe baza analizelor şi propunerilor înaintate de către grupurile de lucru tematice;

–analizează şi aprobă rapoartele de monitorizare a stadiului implementării Strategiei;

–analizează şi aprobă rapoartele de evaluare ale implementării Strategiei şi le înaintează Guvernului în vederea aprobării.

În termen de 30 de zile de la aprobarea Strategiei, CNCISCAP îşi va stabili şi aproba regulamentul de organizare şi funcţionare.

XII. Proceduri de monitorizare şi evaluare

Monitorizarea implementării Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014 – 2020, precum şi evaluarea acesteia, vor fi coordonate de către Comitetul Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020 (CNCISCAP).

Pentru monitorizarea acţiunilor prevăzute în planul de acţiuni al Strategiei, se vor elabora planuri de acţiune subsecvente, cu un grad de detaliere superior faţă de planul de acţiune al Strategiei, în care vor fi avute în vedere şi propunerile şi proiectele specifice ale ministerelor formulate în cadrul consultărilor din etapa de elaborare a Strategiei.

Autorităţile şi instituţiile publice responsabile de implementarea acţiunilor stabilite a fi realizate până la finalul lunii decembrie 2016, ca parte a îndeplinirii condiţionalităţii ex-ante, vor raporta lunar progresele înregistrate în implementarea acţiunilor şi atingerea rezultatelor. Pe baza datelor primite, la nivelul grupurilor de lucru vor fi realiza analize şi rapoarte de monitorizare şi vor fi formulate propuneri privind implementarea şi monitorizarea corespunzătoare a Strategiei.

Pentru acţiunile prevăzute în planul de acţiuni al Strategiei care nu vor avea o contribuţie directă la îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante, până la finalul anului 2016, monitorizarea se va realiza trimestrial.

Trimestrial vor fi prezentate, în cadrul CNCISCAP, rapoarte de monitorizare realizate de către grupurile de lucru tematice în baza raportărilor primite din partea autorităţilor şi instituţiilor publice responsabile de implementarea acţiunilor şi măsurilor din Strategie. Urmare a concluziilor rapoartelor trimestriale, CNCISCAP va putea decide intensificarea eforturilor pentru un anumit domeniu, eventual suplimentarea resurselor necesare îndeplinirii obiectivului. Anual, în cadrul

raportului trimestrial aferent ultimului trimestru, se va prezenta evoluţia indicatorilor de îndeplinire a rezultatelor aşteptate ale Strategiei prezentaţi în Capitolul VII.

CNCISCAP, prin Secretariatul tehnic, elaborează semestrial rapoarte de activitate, care vor fi prezentate în cadrul sedinţelor Guvernului.

În termen de 60 de zile de la aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a CNCISCAP se va elabora metodologia detaliată de monitorizare şi evaluare a Strategiei, care va cuprinde formate standard de raportare, machete şi fişe pentru monitorizare, mecanism de colectare a datelor şi procedura de comunicare cu instituţiile responsabile de furnizarea datelor.

Autorităţile şi instituţii publice responsabile pentru realizarea activităţilor prevăzute în planul de acţiuni al Strategiei vor avea responsabilitatea colectării, interpretării şi transmiterii către coordonatorii grupurilor tematice a datelor aferente acţiunilor implementate, pe formatele şi la termenele prevăzute în metodologia de monitorizare.

În procesul de implementare şi monitorizare a Strategiei vor participa şi membrii Reţelei Naţionale de Modernizare - RNM (constituită în baza HG nr. 925/2003 privind reorganizarea Consiliului Guvernamental pentru Monitorizarea Reformei Administraţiei Publice, cu modificările şi completările aduse prin HG nr. 544/2005), alcătuită din grupuri de modernizatori constituite la nivelul fiecărui judeţ şi din care fac parte reprezentanţi ai autorităţilor locale de la nivelul judeţelor şi unităţilor administrativ-teritoriale, de la nivelul instituţiilor prefectului, instituţiilor publice din judeţ, mediului academic şi societăţii civile.

Instituţiile şi autorităţile publice menţionate ca surse pentru calcularea indicatorilor pentru rezultatele aşteptate ale strategiei sunt responsabile pentru calcularea acestora şi comunicarea lor către CNCISCAP şi/sau includerea lor în rapoartele publicate. Institutul Naţional de Statistică va oferi sprijin CNCISCAP pentru colectarea şi monitorizarea unor indicatori specifici solicitaţi de acesta.

La începutul anilor 2017 şi 2019 vor fi elaborate rapoarte de evaluare intermediară a Strategiei care vor reflecta evoluţiile în perioada 2014-2016, respectiv 2016-2018. Rapoartele, elaborate la nivelul grupurilor de lucru tematice, vor conţine recomandări pentru perioada următoare şi vor fi supuse analizei CNCISCAP. În funcţie de conţinutul recomandărilor, planul de acţiune al Strategiei poate fi adaptat sau revizuit. Rapoartele de evaluare intermediară şi dacă este cazul şi planurile de acţiune revizuite, vor fi prezentate Guvernului în vederea aprobării. La finalul perioadei de implementare a Strategiei (decembrie 2020), va fi realizată evaluarea ex-post a rezultatelor obţinute în urma implementării.

Rapoartele de monitorizare şi de evaluare ale Strategiei, după aprobarea de către CNCISCAP, respectiv după aprobarea de către Guvern, vor fi publice.

XIII. Documente care au stat la baza fundamentării strategiei

1.Documentul „Analiza cauzelor structurale care au dus la reducerea capacităţii administrative a instituţiilor publice”

2.„Analiza socio - economică realizată la nivelul Comitetului Consultativ Tematic Administraţie şi Bună Guvernare” http://www.fonduriadministratie.ro/pictures/analiza%20socio%20economica%20-%20CCT%20ABG.pdf

3.„Analiza funcţională a administraţiei publice în România”, elaborată de experţii Băncii Mondiale în 2011, însoţită de planurile de acţiune aferente http://www.sgg.ro/index.php?politici_publice_documente

4.„Raport privind concluziile evaluării necesităţilor/oportunităţilor de reglementare în domeniul funcţiei publice si propuneri de modificare si completare a Legii nr 188/1999 transmise de instituţii publice - 2013"

http://www.anfp.gov.ro/PaginaContinut.aspx?Id=237

5.„Analiza actelor normative care cuprind dispoziţii referitoare la statutele speciale aplicabile funcţionarilor publici http://www.anfp.gov.ro/DocumenteEditor/Upload/2013/STUDIU%20TENDINTE%20UE%20OECD%20.pdf

6.„Evaluarea reformei procesului politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale ") - Cod SMIS: 12124 - Proiect co-finanţat prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative” - 2011

http://www.sgg.ro/index.php?politici_publice_programe_si_parteneri

7.„Disparităţi şi fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României” – 2013

http://regionalizare.mdrap.ro/wp-content/uploads/2013/04/Raport-de-progres-2_CONREG.pdf

8.„Fundamentele procesului actual de regionalizare în Romania”-2013

http://regionalizare.mdrap.ro/wp-content/uploads/2013/04/Raport-CONREG-I-final.pdf

9.„Organizarea administrativ-teritorială a României - Evoluţie. Propuneri de optimizare” –

2013

http://regionalizare.mdrap.ro/wp-content/uploads/2013/04/Organizarea-administrativ-teritoriala-a-Romaniei.pdf

10.„Stadiul procesului de descentralizare în România” – 2013

http://regionalizare.mdrap.ro/wp-content/uploads/2013/04/Evoluţia-procesului-de-descentralizare-istoric.pdf

11.Memorandumul privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare - descentralizare din România http://www.mdrap.ro/comunicare/presa/comunicate/informatie-de-presa-8464

12.Raport privind activităţile desfăşurate de către Consiliul Legislativ

http://www.clr.ro/eBuletin/3_2013/Buletin_3_2013.pdf

13.Raport privind concluziile evaluării necesitătilor/oportunitătilor de reglementare în domeniul funcţiei publice şi propuneri de modificare şi completare a Legii nr. 188/1999 transmise de instituţii publice http://www.anfp.gov.ro/DocumenteEditor/Upload/2013/RAPORT%20FINAL%20CHESTIONARE%20LEGEA%20188%20( cu%20anexe).doc

14.Analiza actelor normative care cuprind dispoziţii referitoare la statutele speciale aplicabile funcţionarilor publici http://www.anfp.gov.ro/DocumenteEditor/Upload/2013/Studii%20si%20analize/Studiu%20statute%20speciale.pdf

15.Raport privind dificultăţile administraţiei publice locale în gestionarea proceselor de resurse umane http://www.anfp.gov.ro/DocumenteEditor/Upload/2013/proiecte/Raport%20dificultati%20procese%

16.Raport privind analiza informaţiilor extrase din chestionarele de evaluare a implementării normelor de conduită profesională a funcţionarilor publici, prevăzute de Legea nr. 7/2004

http://www.anfp.gov.ro/DocumenteEditor/Upload/2013/Raport%20privind%20analiza%20informatiilor%20extrase%2 0din%20chestionarele%20de%20evaluare.pdf

80

Anexa nr.2

Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014 – 2020

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

114

115

116

117

118

119

120

121

122

Anexa nr. 3

Graficul activităţilor din Strategia pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020, stabilite a se desf ăşura în perioada 2014 - 2016

Legenda

!image

Măsuri legislative şi cadru instituţional Analize, studii

123

Planificări, rapoarte, monitorizări, evaluări Măsuri de implementare

124

OG I. Adaptarea structurii şi mandatului administraţiei la nevoile cetăţenilor şi la posibilităţile reale de finanţare

125

126

127

OG II. Implementarea unui management performant în administra ţia publică

128

129

130

131

132

133

134

135

OG III. Debirocratizare şi simplificare pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi administraţie

136

OG IV. Consolidarea capacităţii administraţiei publice de a asigura calitatea şi accesul la serviciile publice

137