Decizia nr. 553 din 26 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 4 lit. e), pct. 5 și pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 28, art. 29 și art. 108 din Legea nr. 223/2015, excepție ridicată de Gheorghe Cioroianu în Dosarul nr. 1.202/110/2017 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 180D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și să se constate că principiile invocate de către autorul excepției au mai fost analizate. Reglementarea criticată a mai fost analizată de Curtea Constituțională, nefiind rațiuni de la îndepărtarea de la această jurisprudență.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 12 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.202/110/2017, Tribunalul Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 4 lit. e), pct. 5 și pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care aduc modificări art. 28, art. 29 și art. 108 din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată de către Gheorghe Cioroianu, contestatar într-o cauză având ca obiect contestarea deciziei de pensionare.

5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile criticate încalcă dreptul la pensie, în care se regăsește și principiul contributivității, așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin deciziile nr. 872 din 25 iunie 2010 și, respectiv, nr. 874 din 25 iunie 2010, dar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în aplicarea art. 1 din Protocolul adițional la Convenție. În situația concretă a autorului excepției, acesta arată că legislația în vigoare în perioada în care a fost încadrat îi garanta că se va folosi de pensia aferentă contribuției la pensia suplimentară și a primelor de parașutare, generând astfel o „prezumție legitimă a unui drept de proprietate“, care este însă încălcată prin dispozițiile criticate.

6.Contribuțiile plătite pentru primele de salt reprezintă, în opinia autorului, în mod clar contribuții la sistemul de asigurări sociale. În schimb, autorul excepției admite că persistă un dubiu cu privire la caracterul contributiv al contribuției la pensia suplimentară. Cu toate acestea, autorul menționează Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care, în opinia autorului, a consfințit caracterul contributiv al contribuției la pensia suplimentară. Limitarea cuantumului pensiei la 65% din baza de calcul prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015 are ca efect excluderea contribuțiilor plătite în vederea acordării pensiei suplimentare, iar excluderea primelor de parașutare din baza de calcul al pensiei, dar pentru care au fost realizate contribuții, are ca efect nevalorificarea acestor contribuții.

7.Tribunalul Bacău - Secția I civilă arată că dispozițiile criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale ale art. 47. Astfel, împrejurarea invocată de către autor nu se circumscrie încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor. Faptul că legiuitorul a stabilit un alt procent al calculului pensiei nu echivalează cu un tratament discriminatoriu la care este supus autorul.

8.De asemenea, în opinia instanței judecătorești, nu rezultă din economia textelor criticate care este elementul discriminatoriu, câtă vreme dreptul la pensie militară este recunoscut de lege, calculându-se pentru toate persoanele care au această calitate, reclamantul continuând să se bucure de pensie, potrivit Legii nr. 223/2015.

9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

10.Avocatul Poporului arată că dispozițiile art. 40 pct. 4 lit. e), pct. 20 și pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, față de critici similare, precum și faptul că își menține punctul de vedere în sensul constituționalității normelor criticate, reținut în deciziile Curții nr. 656 din 30 octombrie 2018, nr. 43 din 22 ianuarie 2019 și nr. 783 din 29 noiembrie 2018.

11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 40 pct. 4 lit. e), pct. 5 și pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, prin care a fost modificată și completată Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Cu toate acestea, formal, Curtea urmează a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. e), art. 29 și art. 108 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin dispozițiile criticate. Temeiul acestei circumscrieri îl reprezintă dispozițiile art. 62 teza întâi („Efectele dispozițiilor de modificare și de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“. Dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015 vizează art. 28 alin. (1) lit. e) referitor la neincluderea anumitor venituri în baza de calcul al pensiilor militare de stat, art. 29 referitor la determinarea cuantumului pensiei de serviciu și art. 108 referitor la acordarea sporului pentru plata contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget.

14.Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată și art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. De asemenea, se consideră că este încălcat și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind protecția proprietății.

15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, cu referire la critica autorului privind excluderea primelor de parașutare din baza de calcul al pensiilor de serviciu, că ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 15, sau nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Cu alte cuvinte, contrar celor susținute de către autorul excepției, achitarea sau nu a unei contribuții sociale aferente încasării unor astfel de prime nu reprezintă un criteriu de care legiuitorul trebuie să țină seama atunci când stabilește care sunt veniturile care intră în baza de calcul al pensiilor de serviciu.

16.În ceea ce privește critica adusă art. 108 din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că, în Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, a constatat constituționalitatea acestuia. Astfel, în paragraful 16 al deciziei menționate, a făcut trimitere la Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit căreia „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“.

17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Cioroianu în Dosarul nr. 1.202/110/2017 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. e), art. 29 și art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva