Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. f) și i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) și (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Viorel Pele în Dosarul nr. 35/111/2017 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.625D/2017.2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală juridică, a depus note scrise în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate invocate. De altfel, Curtea Constituțională a analizat, în numeroase decizii, critici similare celor ridicate în cauză, constatând constituționalitatea textelor criticate. Conchide că nu există temeiuri pentru ca instanța constituțională să își modifice practica în materia analizată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.Prin Încheierea din 27 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 35/111/2017, Tribunalul Bihor - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. f) și i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) și (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de către Viorel Pele, contestator într-o cauză având ca obiect o contestație formulată împotriva deciziei de pensie.

6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că prin Legea nr. 223/2015 s-au anulat mulți ani de vechime în serviciul militar și totalitatea stagiilor de cotizare în sistemul public și s-a acordat doar un spor de (3-6-9)% aplicat cuantumului pensiei militare, fiind anulat și acesta printr-o grilă de calcul neconformă. De asemenea susține că principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat sunt încălcate.

7.Astfel, principiul unicității este încălcat, întrucât aplicarea normelor de drept fără o actualizare reală a soldelor brute lunare duce, inevitabil, la discriminări și diferențe majore de pensii în interiorul aceluiași sistem. Principiul egalității este încălcat, deoarece militarii care au ieșit la pensie după 2006 au pensii de două ori sau chiar mai mari la aceleași grade, aceleași funcții, aceleași răspunderi, aceeași muncă si aceeași vechime sau chiar mai mică - decât militarii care au ieșit la pensie înainte de 2006. 8. Principiul incesibilității este încălcat, întrucât majoritatea pensiilor recalculate sunt mai mici decât pensiile anterioare bazate pe principiul contributivității și nu respectă principiul neretroactivității legii. În conformitate cu dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015, „pensiile militarilor [...] se recalculează în raport de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“. Ca atare, apreciază autorul, noua pensie militară trebuia să fie ori egală ori mai mare decât pensia contributivă anterioară. Pensia aflată în plată este un drept deja câștigat (nu poate fi diminuat de noua lege a pensiilor militare de stat) și, mai mult, este calculată potrivit principiului contributivității, pe întreaga perioadă de activitate, nu doar pe 6 luni la alegere.

9.Principiul autonomiei este încălcat întrucât s-a emis un ordin comun privind procedura de recalculare si actualizare a pensiilor militare, semnat de miniștrii M.A.I., M.Ap.N., M.J. și directorii S.R.I., S.I.E., S.T.S. și S.P.P, aceasta fiind, poate, motivul apariției unor mari discrepanțe între pensiile calculate de către fiecare minister implicat, perdante fiind pensiile militarilor din MApN.

10.Principiul recunoștinței este încălcat, deoarece nu se acordă pensia suplimentară, evidențiată separat; nu se recunosc mulți ani de vechime în armată și nici stagiul de cotizare în sistemul public; pensia de serviciu și pensia de serviciu pentru limită de vârstă sunt limitate la 65%, respectiv 85% din baza de calcul utilizată; sporul pentru Ordinul „Meritul Militar“ de 10-15-20% din cuantumul pensiei militare este diminuat, pentru că se aplică pensiei de serviciu pentru limită de vârstă plafonată la 85% din baza de calcul, contrar art. 4 din Legea nr. 238/1998; actualizarea nu este transparentă și nu se știe dacă este defectuoasă; sunt scoase din baza de calcul, în mod neconstituțional, drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor, pentru care au fost plătite impozite și contribuții de asigurări sociale.

11.Cuantumul corespunzător stagiului ulterior de cotizare în sistemul public, evidențiat separat prin deciziile de pensii anterioare anului 2016, nu mai apare evidențiat deloc în noile decizii de recalculare, după cum susține autorul excepției. Practic, acest algoritm de calcul elimină mulți ani de vechime în serviciul militar și anulează complet stagiul ulterior de cotizare în sistemul public pentru toți pensionarii militari cu vechime mare în serviciu.

12.În continuare, se susține că dreptul de proprietate este încălcat, întrucât este confiscat cuantumul pensiei contributive.

13.Militarilor care, după trecerea în rezervă, au mai activat și în sistemul public le-au fost calculate punctajul mediu anual și cuantumul pensiei cuvenite, ca urmare a unor stagii de cotizare dobândite pe bază de contributivitate, stabilindu-se pentru această perioadă un număr de puncte-pensie și un cuantum corespunzător de pensie în sistemul public. Autorul apreciază că acesta este un drept legal, dobândit printr-o muncă suplimentară, ulterioară obținerii dreptului la pensie militară de stat, pe baza unei contribuții sistematice, la un alt sistem de pensii, sistemul de pensii publice. În noile decizii de recalculare nu este însă stipulat nici punctajul mediu anual stabilit, nici cuantumul cuvenit al pensiei pentru această perioadă și nicio altă decizie nu a fost eliberată în acest sens. Autorul conchide că în acest fel se încalcă dreptul fundamental de proprietate privată.

14.În final, autorul excepției de neconstituționalitate se raportează la decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți, precum și la o lege adoptată de Parlament, vizând măsuri reparatorii privind încălcarea, față de diverse categorii profesionale, a principiului egalității consacrat de Constituție și modul cum trebuie făcută actualizarea pensiei, și solicită aplicarea lor, prin similitudine, și în cazul pensiilor militarilor.

15.Tribunalul Bihor - Secția I civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

16.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

17.Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, nu sunt încălcate dispozițiile art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât dispozițiile criticate se aplică nediferențiat tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică (minoritate), și nici prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, în acest sens invocând și decizii ale Curții Constituționale prin care s-au soluționat critici similare celor ridicate în cauza de față.

18.Guvernul mai arată că dispozițiile criticate nu conțin, în sine, nicio dispoziție cu caracter retroactiv și nici nu rezultă din vreunul dintre textele criticate că acestea ar urmări să producă efecte retroactive, astfel încât nu se justifică critica întemeiată pe dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție.

19.Guvernul mai arată, în final, că nu se încalcă nici dreptul fundamental de proprietate, invocând, în susținere, jurisprudența Curții Constituționale.

20.Avocatul Poporului arată că dispozițiile criticate nu încalcă art. 15 alin. (2), invocând în sprijinul acestei opinii jurisprudența Curții Constituționale. Cu referire la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție este invocată jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a acestora.

21.Cu referire la critica întemeiată pe încălcarea dreptului de proprietate privată, Avocatul Poporului arată că modificarea modului de calcul al pensiei de serviciu s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenția legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câștigate, pensiile calculate în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la acest principiu care stă la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se plătesc din bugetul asigurărilor sociale - constituit din contribuțiile individuale, ci de la bugetul de stat [art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015]. Or, conchide Avocatul Poporului, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul păstrării în plată a cuantumului cel mai favorabil al pensiei vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca un drept câștigat.

22.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

23.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

24.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 lit. f) și i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) și (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul cuprins:

–Art. 3: „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: […] f) vechime cumulată - perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obținerii unei pensii în condițiile legii; […] i) stagiu de cotizare - perioada în care persoanele prevăzute la lit. a)-c) au datorat/plătit contribuții de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii;“;

–Art. 25 alin. (1): „Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condițiile art. 16-18 și 32 și perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.“;

–Art. 28 alin. (1):

(1)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:

a)diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;

b)compensațiile lunare pentru chirie;

c)valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;

d)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;

e)primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;

f)indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

g)contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;

h)plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i)compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j)restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;

k)majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;

l)drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;

m)sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia;

n)drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;

o)sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare;

p)alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

–Art. 29 alin. (1) lit. b): „Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: […] b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“;

–Art. 30: „Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“;

–Art. 60 alin. (1):

(1)Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:

a)potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și a mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;

b)în funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.

–Art. 77: „Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.“;

–Art. 108: „Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.“;

–Art. 109 alin. (1) și (6): „(1) Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi. […] (6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum și cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.“25. Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 15 privind universalitatea, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, precum și art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

26.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, cu titlu prealabil, că, potrivit art. 1 din Legea nr. 223/2015, „Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare este garantat de stat și se exercită, în condițiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.“ Destinatarii acestei legi sunt menționați în definițiile termenilor care se regăsesc în dispozițiile art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015: „a) militar - cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, soldatul și gradatul profesionist, așa cum sunt definiți de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat pe bază de contract, precum și preotul militar, așa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar;

b)polițist - funcționarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare;

c)funcționar public cu statut special - funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare încadrat în Ministerul Justiției sau în unități subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată“. Cu alte cuvinte, începând cu 1 ianuarie 2016, data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, pensiile acestor categorii de persoane sunt reglementate în sistemul pensiilor militare de stat, în mod distinct de sistemul unitar de pensii publice, reglementat prin Legea nr. 263/2010. Din perspectiva art. 51 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru obținerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obținerea uneia dintre acestea“, pensiile militare de stat fac parte din categoria pensiilor de serviciu, reglementate de o lege cu caracter special, respectiv Legea nr. 223/2015 [pentru noțiunile de pensie de serviciu și legi cu caracter special a se vedea și dispozițiile art. 117, art. 154 alin. (1) și art. 175 alin. (2) din Legea nr. 263/2010].

27.Curtea reține că Legea nr. 223/2015 nu este prima reglementare prin care pensiile, cel puțin ale unora dintre destinatarii săi, sunt reglementate în mod distinct de pensiile din sistemul public. Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) al Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, intrată în vigoare la data de 1 aprilie 2001 [art. 87 al acesteia], „Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru cadrele militare este garantat de stat și se exercită în condițiile prezentei legi“, iar, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, „Dispozițiile prezentei legi se aplică funcționarilor publici cu statut special din unitățile Ministerului Administrației și Internelor, denumiți în continuare polițiști, care se supun prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.“

Ulterior, potrivit dispozițiilor art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militare de stat, precum și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, stabilite în baza Legii nr. 164/2001 și, respectiv, a Legii nr. 179/2004, au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare. Suprimarea regimului distinct al pensiilor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 119/2010 și, ca atare, integrarea acestora în sistemul public de pensii s-au realizat prin recalcularea lor impusă prin dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, potrivit cărora „Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare“.

28.Curtea Constituțională a respins, într-un număr semnificativ de decizii, criticile ridicate împotriva acestor măsuri, atât în cadrul realizării controlului a priori de constituționalitate a Legii nr. 119/2010, cât și ulterior, prin respingerea excepțiilor de neconstituționalitate. Astfel, în Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reținut, din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituție, că textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor, și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

29.De asemenea, dispozițiile Legii nr. 119/2010 au fost constatate a fi constituționale în raport cu dispozițiile art. 44 din Constituție și cu prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar și cu art. 47 alin. (1), art. 53 și art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție. Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea a statuat că pensia de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat [a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 180^1 din Legea nr. 19/2000]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). Se observă că și în cazul noii reglementări oferite pensiilor militare de stat, întregul cuantum al pensiei de serviciu, în mod similar cu Legea nr. 164/2001, este suportat de la bugetul de stat [a se vedea, în acest sens, dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor prevăzute la alin. (1)“]. Curtea a mai statuat că dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. Sub acest aspect, în Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 29 august 2013, Curtea a constatat că atâta vreme cât nu are o consacrare constituțională nu se poate vorbi de un drept fundamental la pensia de serviciu.

30.Curtea reține că Legea nr. 263/2010 a abrogat atât Legea nr. 19/2000, cât și legile speciale, Legea nr. 164/2001 și, respectiv Legea nr. 179/2004. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care pensiile militare de stat au fost, din nou, reglementate în mod distinct, au fost abrogate și dispozițiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 care dispuneau că acestea se vor integra sistemului public de pensii [a se vedea dispozițiile art. 124 lit. a) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a)art. 1 lit. a) […] din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;“.

31.Dispozițiile Legii nr. 223/2015 sunt aplicabile tuturor destinatarilor săi ale căror drepturi la pensie se deschid ulterior intrării sale în vigoare, adică ulterior datei de 1 ianuarie 2016. În ceea ce îi privește pe cei ale căror drepturi la pensie s-au deschis înainte de data de 1 ianuarie 2016, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 dispun că „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi ...“, iar dispozițiile art. 110 din Legea nr. 223/2015 dispun că „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi ...“.

32.Curtea Constituțională, în Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, a clarificat rațiunea avută în vedere de legiuitor prin dispunerea unor astfel de măsuri de recalculare a pensiilor anterioare datei intrării în vigoare a noii legi. Astfel, Curtea a statuat că o nouă legislație referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislației anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenței actului normativ asupra unor situații din trecut, care ar avea efect retroactiv și ar contraveni dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Curtea a stabilit că Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevedea, pentru motive de echitate, ca măsuri de protecție socială recalcularea și recorelarea pensiilor anterior stabilite, procedură prin aplicarea căreia se urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări [a se vedea dispozițiile art. 79 alin. (1) și art. 80 din Legea nr. 164/2001 care aveau un conținut similar celui al dispozițiilor art. 109 și art. 110 din Legea nr. 223/2015]. Existența unor asemenea discrepanțe nu îndreptățește însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-o dată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil.

33.Clarificările prealabile de mai sus sunt necesare soluționării prezentei excepții, întrucât autorul excepției de neconstituționalitate face parte din categoria de persoane ale căror pensii sunt supuse recalculării, potrivit Legii nr. 223/2015. Așa fiind, ținând cont de faptul că recalcularea pensiilor este o măsură care urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări, Curtea își menține practica anterioară și constată netemeinicia criticilor formulate în prezenta cauză.

34.Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate face parte dintr-o categorie de pensionari căreia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.“ Aceste dispoziții legale îi protejează pe pensionarii titulari ai pensiilor recalculate în temeiul Legii nr. 223/2015 de eventualele consecințe ale scăderii cuantumului pensiei aflate în plată la data intrării acesteia în vigoare, respectiv data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, câtă vreme categoriei din care face parte și autorul excepției îi sunt aplicabile dispozițiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

35.Curtea reamintește că legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, de exemplu în Decizia nr. 752 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, paragraful 15, Curtea a reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. În acest sens sunt, de exemplu, și deciziile nr. 105 din 22 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005, nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, nr. 656 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 23 iunie 2009, nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, nr. 851 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 5 aprilie 2018, sau nr. 651 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015.36. Cu referire, în mod deosebit, la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotărârea din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum.

37.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Pele în Dosarul nr. 35/111/2017 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 3 lit. f) și i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) și (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva