Decizie nr. 752 din 5 noiembrie 2015

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Marin Voinea în Dosarul nr. 5.293/118/2014 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 241D/2015 al Curţii Constituţionale.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat reproduce conţinutul normativ al art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, asupra căruia Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, în jurisprudenţa sa, constatând conformitatea acestuia cu prevederile din Legea fundamentală invocate în cauza de faţă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Sentinţa nr. 88 din 21 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.293/118/2014, Tribunalul Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Marin Voinea într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unei decizii prin care Casa Judeţeană de Pensii Constanţa a respins solicitarea de recalculare a pensiei formulată de reclamantul-autor al excepţiei.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că prevederile art. 165 din Legea nr. 263/2010 limitează cuantumul pensiilor cuvenite cetăţenilor, cuantum determinat potrivit aceleiaşi legi. Precizează că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. l) şi art. 96 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, punctajul lunar reprezintă numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câştigului salarial brut lunar/soldei brute lunare sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Arată că atât salariile medii brute comunicate de Institutul Naţional de Statistică, cât şi cele din anexa nr. 7 la Legea nr. 263/2010, folosite de casele teritoriale de pensii la calcularea punctajului lunar realizat de asiguraţi, includ toate drepturile salariale primite de asiguraţi în luna respectivă, iar angajatorii au determinat şi plătit contribuţia de asigurări sociale pentru sumele respective. Or, prin limitarea câştigurilor luate în calcul la stabilirea punctajului dispusă de art. 165 din Legea nr. 263/2010, în urma raportării se obţine un punctaj lunar micşorat şi, implicit, un cuantum mai mic al pensiei calculate.

6.Tribunalul Constanţa - Secţia civilă apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 47 din Constituţie care garantează dreptul la pensie pentru toţi cetăţenii. În condiţiile în care stabilirea veniturilor în funcţie de care se datorează contribuţia la fondul asigurărilor sociale şi în raport cu care se calculează cuantumul pensiilor şi al altor ajutoare sociale constituie opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar dispoziţiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 se aplică fără nicio distincţie tuturor persoanelor care solicită recalcularea pensiei pe baza veniturilor brute realizate, nu se poate vorbi despre încălcarea dreptului la pensie. De altfel, textul a mai constituit obiect al analizei de constituţionalitate, inclusiv în forma anterioară Legii nr. 263/2010, respectiv art. 164 din Legea nr. 19/2000.

7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8.Avocatul Poporului arată că la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale. Apreciază că, în cauză, este pusă în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, care intră în competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti, nu a Curţii Constituţionale. Ca atare, consideră că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă

9.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Întrucât autorul excepţiei are în vedere doar problematica sporurilor prin luarea în considerare a cărora se stabileşte venitul în funcţie de care se calculează pensia, Curtea va examina doar prevederile corespunzătoare, respectiv art. 165 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010, acestea urmând să constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Textele de lege criticate au următoarea redactare:

–Art. 165 alin. (2)-(4): "(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

(3)Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:

a)perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:

–3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

–5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

–7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

–10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b)perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:

–3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;

–6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

–9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

–12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

–15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.

(4)Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare."

12.În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, care consacră dreptul la pensie al cetăţenilor.

13.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unei decizii prin care Casa Judeţeană de Pensii Constanţa a respins solicitarea de recalculare a pensiei formulată de reclamantul - autor al excepţiei, precum şi a hotărârii prin care Casa Naţională de Pensii Publice a respins contestaţia administrativă împotriva deciziei menţionate. Autorul excepţiei solicitase recalcularea pensiei în baza unei adeverinţe emise de Societatea Industrializarea Laptelui - S.A. în care au fost înscrise salariile brute realizate de reclamant în perioada lucrată în cadrul acestei unităţi, dar, deşi a fost confirmată şi achitarea contribuţiei de asigurări sociale, fostul angajator nu a precizat dacă această contribuţie a fost achitată în funcţie de venitul brut indicat. În consecinţă, prin sentinţa care constituie şi act de sesizare a Curţii Constituţionale, Tribunalul Constanţa a respins cererile reclamantului, apreciind că adeverinţa analizată nu cuprinde date certe referitoare la venitul bază de calcul al contribuţiei la asigurările sociale, iar în lipsa unei menţiuni exprese privind raportarea contribuţiei de asigurări sociale la întregul venit brut lunar, instanţa nu a putut prezuma că acest venit a fost cel în funcţie de care trebuie aplicat principiul contributivităţii.

14.Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că autorul acesteia îşi axează critica pe ideea că salariile medii brute la care se face raportarea în vederea stabilirii punctajului lunar pe baza căruia se calculează cuantumul pensiei cuvenite cuprind toate drepturile salariale primite de asiguraţi în luna respectivă şi pentru care angajatorii au plătit contribuţia de asigurări sociale, deci inclusiv toate sporurile, pe când celălalt termen al raportului, reprezentat de câştigul salarial brut lunar (sau, după caz, solda brută lunară ori venitul lunar asigurat) care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, nu ar include, în toate cazurile, toate sporurile. Or, prin neincluderea tuturor sporurilor în valoarea acestui câştig salarial brut în funcţie de care se stabileşte punctajul, cuantumul pensiei se diminuează.

15.Curtea observă că textul de lege supus controlului de constituţionalitate în cauza de faţă a preluat soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din capitolul X al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a mai examinat critici similare celor formulate de autorul prezentei excepţii. Astfel, referindu-se la prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000, Curtea a reţinut că, potrivit art. 47 din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. În acest sens, a arătat că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Totodată, Curtea a observat că modul de stabilire a punctajului anual şi a punctajului mediu, a valorii punctului de pensie, a condiţiilor de includere a anumitor perioade în stagiul de cotizare şi acordarea anumitor sporuri pentru perioadele cotizate peste stagiul standard sunt prevăzute prin norme cu caracter tehnic, care se aplică în mod egal persoanelor aflate în situaţii identice. Valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, precum şi Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009.

16.De asemenea, prin Decizia nr. 43 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 5 februarie 2007, Curtea a reţinut că art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 prevedea luarea în calcul la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariu, şi a sporurilor cu caracter permanent, printre care şi sporul de vechime, aşa cum acestea sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi. Numai pentru cazurile în care nu se poate face această dovadă, stabileşte procentele, diferenţiate pe perioade şi în raport cu vechimea în muncă, la care se calculează valoarea sporului de vechime. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 336 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 23 iunie 2011.

17.De altfel, în ceea ce priveşte categoriile de venituri stabilite pentru determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunţată într-un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cu referire la sporurile şi veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 19/2000, în procedura de stabilire şi recalculare a drepturilor de pensie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că "sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale". Aşadar, Înalta Curte a statuat trei condiţii, care trebuie îndeplinite cumulativ. În argumentarea acestei decizii, instanţa supremă a reţinut că "principalul element obiectiv apt să conducă la o justă şi legală stabilire şi reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuţiile de asigurări sociale plătite, astfel că, la stabilirea şi reactualizarea drepturilor de pensie, trebuie luate în calcul toate sporurile şi alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuţia pentru asigurările sociale de stat".

18.În acest context relevantă este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.233 din 20 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 14 februarie 2008, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cap. I pct. 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, dispoziţii potrivit cărora "Pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime în muncă se calculează automat, potrivit prevederilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, şi în consecinţă nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverinţe". Cu acel prilej, Curtea a constatat că textul de lege criticat a fost conceput să vină în sprijinul persoanelor care, anterior datei de 1 aprilie 1992, au obţinut un spor pentru vechime în muncă, spor ce nu poate fi dovedit cu însemnări în carnetul de muncă sau adeverinţă. Prin urmare, nu mai este necesară dovedirea existenţei acestui spor prin adeverinţe care, în cele mai multe cazuri, sunt imposibil de procurat, procedându-se la calcularea automată, potrivit dispoziţiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000. Aşa fiind, Curtea a constatat că acest text de lege are în vedere doar situaţia în care nu se poate face dovada drepturilor obţinute, astfel că nu pot fi reţinute criticile invocate de autorul excepţiei care vizează, în realitate, aspecte de aplicare a legii ce ţin de competenţa instanţei de judecată, iar nu a instanţei de contencios constituţional. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 a fost abrogată prin art. 196 lit. n) din cap. X din Legea nr. 263/2010, fără ca soluţia legislativă prevăzută de textul de lege criticat să fie, însă, preluată în noua lege a pensiilor.

19.Totodată, prin Decizia nr. 301 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 26 august 2004, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 şi a reţinut că determinarea punctajului pentru pensiile anterior stabilite s-a prevăzut ca o măsură în vederea recalculării şi recorelării, în viitor, a tuturor pensiilor, urmărindu-se prin aceasta înlăturarea discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări, pentru motive de echitate şi de protecţie socială.

20.În fine, referitor la stabilirea bazei de calcul al pensiilor în funcţie de anumite categorii de venituri realizate de salariaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, a reţinut că verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislaţiei anterioare, s-au încasat sau nu contribuţii la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual şi dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluţionare intră în competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti.

21.Întrucât prevederile art. 165 din Legea nr. 263/2010 au preluat într-o redactare identică soluţia legislativă analizată de Curtea Constituţională prin deciziile mai sus menţionate şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Voinea în Dosarul nr. 5.293/118/2014 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 165 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu