Decizie nr. 40 din 21 ianuarie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea în şedinţa publică din data de 17 decembrie 2013 a reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, excepţie ridicată de Tiberius Moldovan în Dosarul nr. 1.836/107/2013 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 325D/2013.

Dezbaterile au avut loc la termenul din 17 decembrie 2013, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 56 alin. (2) teza a doua din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 16 ianuarie 2014.

La data de 16 ianuarie 2014 Curtea a constatat imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, potrivit dispoziţiilor art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, şi, având în vedere art. 57 din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 21 ianuarie 2014, dată la care a fost pronunţată prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 3.458/CAF/2013, pronunţată în Dosarul nr. 1.836/107/2013, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

Excepţia a fost ridicată de Tiberius Moldovan într-o cauză având ca obiect obligarea Instituţiei Prefectului Judeţului Alba - Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a autovehiculelor la înmatricularea unui autoturism fără plata taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prin prevederile actului normativ criticat s-a instituit obligaţia de plată a unei taxe pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule al cărei cuantum depăşeşte valoarea autovehiculului pentru care se calculează. Reglementarea acestei obligaţii aduce atingere art. 56 alin. (2) din Constituţie privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, deoarece nu se realizează un echilibru între taxele percepute şi nivelul veniturilor contribuabililor. Apreciază, de asemenea, că se află în ipoteza reţinută de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene "în Cauza Nisipeanu împotriva României, în care s-a stabilit că taxa pe poluare este o piedică în calea comerţului cu autovehicule la mâna a doua provenite din Uniunea Europeană."

Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, apreciind că determinarea taxei pentru emisii poluante provenite de la autovehicule este opţiunea legiuitorului, fiind o măsură care dă expresie dispoziţiilor art. 44 alin. (7) coroborat cu art. 56 din Legea fundamentală, care obligă proprietarul ca, în exercitarea dreptului de proprietate, să respecte, printre altele, sarcinile privind protecţia mediului. Prin urmare legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcţie de politica socială şi măsurile de protecţia mediului, asupra cuantumului taxei pentru emisii poluante provenite de la autovehicule.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a fost abrogată la data de 15 martie 2013 prin art. 19 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul excepţiei, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012.

Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică de fapt prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care aveau următorul cuprins: "(1) Obligaţia de plată a taxei intervine:

a)cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare."

Curtea observă că Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a fost abrogată expres prin prevederile art. 19 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013.

Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a constatat că "sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare."

Aşa fiind, Curtea urmează să se pronunţe, prin prezenta decizie, asupra prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

Autorul excepţiei susţine că textul de lege criticat aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

1.Taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule reglementată prin Legea nr. 9/2012, similar taxei pe poluare pentru autovehicule reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008 constituia venit la bugetul Fondului pentru mediu care se gestiona de Administraţia Fondului pentru Mediu, în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. Această taxă a fost instituită de stat în realizarea obligaţiei sale înscrise în art. 35 alin. (2) din Constituţie potrivit căruia "Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept", respectiv dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.

Totodată, obligaţia de plată a taxei are ca temei constituţional art. 35 alin. (3) şi art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora "Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător", iar "Cetăţenii au obligaţia să contribuie prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice".

Curtea observă că taxa reglementată de Legea nr. 9/2012, similar taxei pe poluare reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, este calculată în funcţie de gradul prestabilit de poluare al vehiculului, astfel cum s-a reţinut şi prin Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009.

Referitor la principiul constituţional privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, prin Decizia nr. 325 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013, făcând referire la jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că "fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze [...] pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni. Prin urmare, aşezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuşi principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situaţii identice, şi să ţină cont, în acelaşi timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situaţia individuală şi sarcinile sociale ale acestora."

Prin Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, referitor la taxa pe poluare, reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, Curtea a observat că, din punct de vedere al echităţii, o atare taxă trebuie plătită de către poluator, situaţie care se regăseşte în ipoteza normelor legale criticate. Considerente reţinute sunt valabile şi cu privire la taxa reglementată de Legea nr. 9/2012, în mod similar taxei pe poluare.

Curtea observă că autorul excepţiei formulează criticile de neconstituţionalitate referitoare la cuantumul taxei în mod generic, fără a indica elementele ce îi caracterizează situaţia individuală, astfel încât caracterul proporţional şi rezonabil al taxei nu poate fi apreciat în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situaţii identice, Curtea constată că acesta este respectat, deoarece obligaţia de plată taxei incumbă tuturor celor aflaţi în ipoteza normei criticate.

2.Curtea observă că prin Hotărârea din data de 7 aprilie 2011 pronunţată în Cauza C-402/09 Ioan Tatu împotriva Statului român prin Ministerul Finanţelor şi Economiei ş.a., şi prin Hotărârea din 7 iulie 2011 pronunţată în Cauza C-263/2010 Iulian Nisipeanu împotriva Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj ş.a., Curtea de Justiţie a Uniunii Europene făcând referire la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 a statuat că "Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională."

Prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, Curtea Constituţională, observând că la data de 7 aprilie 2011 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat o hotărâre în Cauza C-402/09 Ioan Tatu împotriva României, a statuat că folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusă celei de referinţă implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei - unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate.

Curtea a apreciat că cerinţele rezultate din această hotărâre nu au relevanţă constituţională, ele ţinând mai degrabă de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-şi eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituţie.

Curtea constată că aceste considerente sunt valabile şi în prezenta cauză, având în vedere similitudinea reglementării taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule prin Legea nr. 9/2012, cu taxa pe poluare reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Tiberius Moldovan în Dosarul nr. 1.836/107/2013 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 ianuarie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu