Ordonanţă de urgenţă
Ordonanţă de urgenţă nr. 29 din 20 martie 2011
privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 200 din 22 martie 2011
Textul actului · 18 articole
100%
privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată
În vederea depăşirii de către contribuabili a dificultăţilor generate de lipsa temporară a disponibilităţilor băneşti, precum şi în scopul prevenirii acumulării de noi datorii,
ţinând cont de faptul că volumul arieratelor a crescut semnificativ în perioada de criză economico-financiară, datorită dificultăţilor financiare cu care s-au confruntat contribuabilii,
în scopul asigurării unei mai bune încasări de către stat a arieratelor fiscale,
având în vedere recomandările Fondului Monetar Internaţional, în urma cărora Guvernul României şi-a asumat angajamentul reintroducerii posibilităţii acordării eşalonărilor la plată pentru contribuabili, cu clauze asigurătorii din partea statului român că se va comporta ca un creditor prudent în încasarea veniturilor la bugetul general consolidat, în conformitate cu procedurile europene,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Instituirea posibilităţii acordării eşalonării la plată pentru obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
Pentru obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, organele fiscale competente definite potrivit art. 33 sau 36, după caz, din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Cod de procedură fiscală, pot acorda, la cererea contribuabilului, înlesniri sub forma eşalonării la plată pe o perioadă de cel mult 5 ani, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică contribuabililor, persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, indiferent de modul de organizare.
(1)Eşalonarea la plată se acordă pentru toate obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, înscrise în certificatul de atestare fiscală, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2)Eşalonarea la plată nu se acordă pentru:
a)obligaţiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice şi 1.500 lei în cazul persoanelor juridice;
b)obligaţiile fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări acordate în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, care şi-a pierdut valabilitatea;
c)obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu termene de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
d)obligaţiile fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidenţa art. 116 din Codul de procedură fiscală, în limita sumei de rambursat/de restituit/de plată de la buget;
e)obligaţiile fiscale de a căror plată depinde acordarea sau menţinerea unei autorizaţii, acord ori alt act administrativ similar, potrivit legii;
f)creanţele stabilite de alte organe decât cele prevăzute la art. 1 şi transmise spre recuperare Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, potrivit legii;
g)amenzile de orice fel care se fac venit la bugetul de stat.
(3)Perioada de eşalonare la plată se stabileşte de organul fiscal competent în funcţie de cuantumul obligaţiilor fiscale şi de capacitatea financiară de plată a contribuabilului. Perioada de eşalonare la plată acordată nu poate fi mai mare decât perioada de eşalonare la plată solicitată.
(1)Pentru acordarea eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale, contribuabilii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a)să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal;
b)să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti şi să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eşalonare. Aceste situaţii se apreciază de organul fiscal competent pe baza programului de restructurare sau de redresare financiară ori altor informaţii şi/sau documente relevante, prezentate de contribuabil sau deţinute de organul fiscal;
c)să aibă constituită garanţia potrivit art. 9;
d)să nu se afle în procedura insolvenţei, potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare;
e)să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;
f)să nu li se fi stabilit răspunderea în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 27 şi 28 din Codul de procedură fiscală. Prin excepţie, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative şi judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiţia se consideră îndeplinită.
(2)Condiţia prevăzută la alin. (1) lit. a) trebuie îndeplinită la data eliberării certificatului de atestare fiscală.
(1)Cererea contribuabilului de acordare a eşalonării la plată, denumită în continuare cerere, se depune la registratura organului fiscal competent sau se transmite prin poştă cu confirmare de primire şi se soluţionează de organul fiscal competent, în termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii.
(2)Conţinutul cererii prin care se solicită eşalonarea la plată, precum şi documentele justificative care se anexează acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(1)Pentru deconturile cu suma negativă de TVA cu opţiune de rambursare depuse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, precum şi pe perioada eşalonării la plată se aplică dispoziţiile art. 116 din Codul de procedură fiscală.
(2)Prin excepţie de la prevederile art. 116 alin. (5) lit. b) din Codul de procedură fiscală, în cazul deconturilor cu suma negativă de TVA cu opţiune de rambursare depuse în perioada dintre data eliberării certificatului de atestare fiscală şi data emiterii deciziei de eşalonare la plată, momentul exigibilităţii sumei de rambursat este data emiterii deciziei de rambursare.
(3)Prin data emiterii deciziei de rambursare, prevăzută la alin. (2), se înţelege data înregistrării acesteia la organul fiscal competent.
(4)Diferenţele de obligaţii fiscale rămase nestinse în urma soluţionării deconturilor cu suma negativă de TVA cu opţiune de rambursare se comunică contribuabilului printr-o înştiinţare de plată.
(1)După primirea cererii, organul fiscal competent eliberează, din oficiu, certificatul de atestare fiscală pe care îl comunică contribuabilului. Eliberarea certificatului de atestare fiscală în scopul acordării eşalonării la plată nu este supusă taxei extrajudiciare de timbru.
(2)Certificatul de atestare fiscală se eliberează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. Termenul de eliberare a certificatului de atestare fiscală este de cel mult 10 zile lucrătoare în cazul cererilor depuse de contribuabilii persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere.
(3)Prin excepţie de la prevederile art. 112 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură fiscală, certificatul de atestare fiscală cuprinde obligaţiile fiscale exigibile existente în sold la data eliberării acestuia.
(4)Atunci când există diferenţe între sumele solicitate de către contribuabil în cerere şi cele înscrise în certificatul de atestare fiscală, se procedează la punerea de acord a acestora.
(5)Prin excepţie de la prevederile art. 112 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, certificatul de atestare fiscală are valabilitate de 90 de zile de la data eliberării.
(1)Cererea contribuabilului se soluţionează de organul fiscal competent prin decizie de eşalonare la plată sau decizie de respingere, după caz.
(2)Cuantumul şi termenele de plată a ratelor de eşalonare se stabilesc prin grafice de eşalonare care fac parte integrantă din decizia de eşalonare la plată. În sensul art. 116 din Codul de procedură fiscală, ratele sunt exigibile la aceste termene de plată.
(3)Cererea se soluţionează prin decizie de respingere în oricare dintre următoarele situaţii:
a)în cazul cererilor depuse pentru obligaţiile prevăzute la art. 3 alin. (2);
b)nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute la art. 4 alin. (1);
c)contribuabilul nu depune documentele justificative necesare soluţionării cererii;
d)cererea şi documentele aferente nu prezintă nicio modificare faţă de condiţiile de acordare a eşalonării la plată dintr-o cerere anterioară care a fost respinsă.
(4)După eliberarea certificatului de atestare fiscală şi, după caz, punerea de acord a sumelor potrivit art. 7 alin. (4), organul fiscal competent verifică încadrarea cererii în prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi comunică contribuabilului decizia de respingere sau acordul de principiu privind eşalonarea la plată, după caz.
(1)În termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu, contribuabilii trebuie să constituie garanţii, cu excepţia instituţiilor publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.
(2)Garanţiile pot consta în:
a)mijloace băneşti consemnate pe numele contribuabilului la dispoziţia organului fiscal, la o unitate a Trezoreriei Statului;
b)scrisoare de garanţie bancară;
c)instituirea sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor proprietate a contribuabilului;
d)încheierea unui contract de ipotecă sau gaj în favoarea organului fiscal competent pentru executarea obligaţiilor fiscale ale contribuabilului pentru care există un acord de eşalonare la plată, având ca obiect bunuri proprietate a unei terţe persoane, libere de orice sarcini.
(3)Pot forma obiect al garanţiilor constituite potrivit alin. (2) numai bunurile mobile care nu au durata normală de funcţionare expirată potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Bunul ce constituie obiect al garanţiei prevăzute la alin. (2) lit. d) nu poate să mai constituie obiect al unei garanţii pentru eşalonarea la plată a obligaţiilor unui alt contribuabil.
(5)Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul în care valoarea bunurilor proprietatea contribuabilului deja sechestrate de organul fiscal acoperă valoarea prevăzută la alin. (9) sau (11), după caz, cu condiţia prezentării unui raport de evaluare cu valori actualizate ale bunurilor sechestrate la data depunerii cererii, în termenul prevăzut la alin. (1). Dispoziţiile alin. (7) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(6)În situaţia în care valoarea bunurilor deja sechestrate de organul fiscal nu acoperă valoarea prevăzută la alin. (9) sau (11), după caz, contribuabilul constituie garanţie potrivit prevederilor alin. (1), pentru diferenţa de valoare neacoperită.
(7)Bunurile oferite drept garanţie potrivit alin. (2) lit. c) şi d) se evaluează de un expert evaluator independent, care întocmeşte un raport de evaluare. În cazul bunurilor imobile a căror valoare stabilită în raportul de evaluare este mai mare decât valoarea orientativă stabilită prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, valoarea bunurilor se determină la nivelul valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici. În cazul bunurilor mobile a căror valoare stabilită în raportul de evaluare este vădit disproporţionată faţă de valoarea de piaţă a acestora, organul fiscal competent poate efectua o nouă evaluare, potrivit prevederilor art. 55 din Codul de procedură fiscală. În acest caz, termenul de soluţionare a cererii se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data depunerii raportului de evaluare şi data efectuării noii evaluări.
(8)Pentru bunurile oferite drept garanţie potrivit alin. (2) lit. c) şi d), contribuabilul depune la organul fiscal competent, în termenul prevăzut la alin. (1), raportul de evaluare şi alte documente stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(9)Garanţiile constituite sub formele prevăzute la alin. (2) trebuie să acopere sumele eşalonate la plată, dobânzile datorate pe perioada eşalonării la plată, plus un procent de până la 40% din sumele eşalonate la plată, în funcţie de perioada de eşalonare la plată astfel:
a)pentru eşalonări de la 13 la 24 de luni, procentul este de 10%;
b)pentru eşalonări de la 25 la 36 de luni, procentul este de 20%;
c)pentru eşalonări de la 37 la 48 de luni, procentul este de 30%;
d)pentru eşalonări de la 49 la 60 de luni, procentul este de 40%.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (9), garanţiile constituite sub formele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) trebuie să acopere sumele eşalonate la plată, precum şi dobânzile datorate pe perioada eşalonării la plată.
(11)Prin excepţie de la prevederile alin. (9), în situaţia în care bunurile sunt ipotecate/gajate în favoarea altor creditori, garanţiile constituite sub forma prevăzută la alin. (2) lit. c) trebuie să acopere valoarea pentru care s-a constituit ipoteca/gajul, precum şi sumele eşalonate la plată, dobânzile datorate pe perioada eşalonării la plată, plus un procent de până la 40% din sumele eşalonate la plată, în funcţie de perioada de eşalonare la plată.
(12)Perioada de valabilitate a scrisorii de garanţie bancară trebuie să fie cu cel puţin 3 luni mai mare decât scadenţa ultimei rate din eşalonarea la plată.
(13)Pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată de până la 5.000 lei în cazul persoanelor fizice şi, respectiv, 20.000 lei în cazul persoanelor juridice, nu este necesară constituirea de garanţii.
(14)Pe parcursul derulării eşalonării la plată, garanţia se poate înlocui sau redimensiona în funcţie de valoarea ratelor rămase de achitat, la cererea contribuabilului.
(15)Organul fiscal competent eliberează garanţiile după comunicarea deciziei de finalizare a eşalonării la plată, prevăzută la art. 10 alin. (4), cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 14 alin. (3).
(16)În cazul în care, pe parcursul derulării eşalonării la plată, garanţia constituită potrivit alin. (11) se execută de către un alt creditor, iar sumele distribuite din valorificare, în favoarea organului fiscal competent, nu acoperă valoarea garanţiilor prevăzute la alin. (9), contribuabilul are obligaţia reîntregirii acesteia, pentru obligaţiile fiscale rămase nestinse din eşalonarea la plată.
(17)La cererea contribuabilului, organul fiscal competent poate executa garanţia constituită sub formele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), în situaţia în care se stinge întreaga sumă eşalonată la plată.
(1)Eşalonarea la plată acordată pentru obligaţiile fiscale îşi menţine valabilitatea în următoarele condiţii:
a)să se declare şi să se achite, potrivit legii, obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eşalonare la plată. Eşalonarea la plată îşi menţine valabilitatea şi dacă aceste obligaţii sunt achitate până la data de 25 a lunii următoare scadenţei prevăzute de lege, inclusiv sau până la finalizarea eşalonării la plată în situaţia în care acest termen se împlineşte după data stingerii în totalitate a obligaţiilor fiscale eşalonate la plată;
b)să achite, potrivit legii, orice alte obligaţii fiscale stabilite de organul fiscal competent prin decizie, cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eşalonare la plată. Eşalonarea la plată îşi menţine valabilitatea şi dacă aceste obligaţii sunt achitate în cel mult 30 de zile de la termenul de plată prevăzut de lege sau până la finalizarea eşalonării la plată în situaţia în care termenul de 30 de zile se împlineşte după data stingerii în totalitate a obligaţiilor fiscale eşalonate la plată;
c)să se respecte cuantumul şi termenele de plată din graficul de eşalonare. Eşalonarea la plată îşi menţine valabilitatea şi dacă rata de eşalonare este achitată până la următorul termen de plată din graficul de eşalonare;
d)să se achite obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac obiectul eşalonării la plată, în termen de cel mult 90 de zile de la data comunicării acestei decizii;
e)să se achite, în termen de cel mult 90 de zile de la data comunicării deciziei de eşalonare la plată, obligaţiile nestinse la data comunicării deciziei şi pentru care au fost comunicate somaţii;
f)să se achite obligaţiile de natura celor prevăzute la lit. e), pentru care au fost comunicate somaţii după data comunicării deciziei de eşalonare la plată, în cel mult 30 de zile de la comunicarea somaţiei sau până la finalizarea eşalonării la plată în situaţia în care termenul de 30 de zile se împlineşte după data stingerii în totalitate a obligaţiilor fiscale eşalonate la plată;
g)să achite obligaţiile fiscale rămase nestinse după soluţionarea deconturilor potrivit art. 6 alin. (4), în cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată;
h)să achite sumele pentru care s-a stabilit răspunderea potrivit prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau răspunderea solidară potrivit prevederilor art. 27 şi 28 din Codul de procedură fiscală, în cel mult 30 de zile de la data stabilirii răspunderii;
i)să nu între sub incidenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. d) şi e);
j)să se reîntregească garanţia în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (16), în cel mult 15 zile de la data distribuirii sumelor rezultate din valorificarea bunurilor de către alţi creditori.
(2)În sensul alin. (1) lit. e), prin obligaţii nestinse la data comunicării deciziei şi pentru care au fost comunicate somaţii se înţelege:
a)obligaţiile fiscale către fondul de risc aferent împrumuturilor garantate şi/sau subîmprumutate de stat;
b)ajutorul de stat ilegal sau utilizat abuziv;
c)amenzile de orice fel care se fac venit la bugetul de stat;
d)alte tipuri de creanţe care se recuperează de organele fiscale competente.
(3)În situaţia în care termenele prevăzute la alin. (1) se împlinesc după data finalizării eşalonării la plată, obligaţiile fiscale trebuie stinse până la data finalizării eşalonării la plată.
(4)În situaţia în care sumele eşalonate la plată au fost stinse în totalitate şi au fost respectate condiţiile prevăzute la alin. (1), organul fiscal competent comunică contribuabilului decizia de finalizare a eşalonării la plată.
(1)Pe perioada pentru care au fost acordate eşalonări la plată, pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată, cu excepţia celor prevăzute la art. 119 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, se datorează şi se calculează dobânzi, la nivelul stabilit potrivit art. 120 alin. (7) din Codul de procedură fiscală. Prin excepţie de la prevederile art. 120 alin. (7) din Codul de procedură fiscală, nivelul dobânzii este de 0,03% pentru fiecare zi de întârziere, în situaţia în care contribuabilul constituie întreaga garanţie sub forma scrisorii de garanţie bancară şi/sau consemnare de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei Statului.
(2)Dobânzile se datorează şi se calculează pentru fiecare rată din graficul de eşalonare la plată începând cu data emiterii deciziei de eşalonare la plată şi până la termenul de plată din grafic sau până la data achitării ratei potrivit art. 10 alin. (1) lit. c), după caz.
(3)Dobânzile datorate şi calculate în cazul achitării cu întârziere a ratei potrivit art. 10 alin. (1) lit. c) se comunică prin decizie referitoare la obligaţiile de plată accesorii şi se achită potrivit prevederilor art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.
(4)Prin excepţie de la prevederile art. 120^1 din Codul de procedură fiscală, nu se datorează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată al căror termen de 90 de zile de la scadenţă se împlineşte după data depunerii cererii de eşalonare la plată.
(1)Pentru rata de eşalonare la plată achitată cu întârziere până la următorul termen de plată din graficul de eşalonare, potrivit art. 10 alin. (1) lit. c), precum şi pentru diferenţele de obligaţii fiscale marcate şi rămase nestinse după soluţionarea deconturilor cu suma negativă de TVA cu opţiune de rambursare, potrivit art. 6 alin. (4), se percepe o penalitate, care i se comunică contribuabilului prin decizie referitoare la obligaţiile de plată accesorii şi se achită potrivit prevederilor art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.
(2)Nivelul penalităţii este de 10% din:
a)rata de eşalonare, reprezentând obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţii fiscale accesorii eşalonate la plată, inclusiv dobânzile datorate pe perioada eşalonării la plată, după caz;
b)diferenţele de obligaţii fiscale marcate şi rămase nestinse după soluţionarea deconturilor cu suma negativă de TVA cu opţiune de rambursare.
(3)Penalitatea se face venit la bugetul de stat.
(1)Eşalonarea la plată îşi pierde valabilitatea la data la care nu sunt respectate dispoziţiile art. 10 alin. (1). Organul fiscal competent emite o decizie de constatare a pierderii valabilităţii eşalonării la plată, care se comunică contribuabilului.
(2)Pierderea valabilităţii eşalonării la plată atrage începerea sau continuarea, după caz, a executării silite pentru întreaga sumă nestinsă.
(3)În cazul pierderii valabilităţii eşalonării la plată, pentru obligaţiile fiscale principale rămase de plată din eşalonarea la plată acordată, se datorează de la data emiterii deciziei de eşalonare la plată dobânzi potrivit Codului de procedură fiscală.
(4)În cazul pierderii valabilităţii eşalonării la plată, pentru sumele rămase de plată din eşalonarea la plată acordată, reprezentând obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţii fiscale accesorii eşalonate la plată, se datorează o penalitate de 10%. Prevederile art. 12 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
(1)În cazul pierderii valabilităţii eşalonării la plată, organul fiscal competent execută garanţiile în contul obligaţiilor fiscale rămase nestinse.
(2)Dacă până la pierderea valabilităţii eşalonării la plată nu au fost soluţionate deconturile cu suma negativă de TVA cu opţiune de rambursare, garanţiile se execută şi în contul obligaţiilor marcate în vederea stingerii prin compensare cu sume de rambursat, în limita sumei solicitate la rambursare.
(3)În situaţia în care deconturile cu suma negativă de TVA cu opţiune de rambursare nu sunt soluţionate până la finalizarea eşalonării la plată, organul fiscal competent execută garanţiile constituite sub formele prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a) şi b) în contul obligaţiilor marcate, până la emiterea deciziei de finalizare a eşalonării. În cazul garanţiilor constituite sub formă de bunuri potrivit art. 9 alin. (2) lit. c) şi d), acestea se eliberează după soluţionarea deconturilor. Garanţiile constituite sub formele prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. c) şi d) se execută în situaţia în care după soluţionarea deconturilor au rămas nestinse obligaţii fiscale.
(1)Pentru sumele care fac obiectul eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale, precum şi pentru obligaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a), b) şi d)-h) nu începe sau se suspendă, după caz, procedura de executare silită, de la data comunicării deciziei de eşalonare la plată.
(2)Odată cu comunicarea deciziei de eşalonare la plată către contribuabil, organele fiscale competente comunică, în scris, băncilor la care contribuabilul îşi are deschise conturile bancare şi/sau terţilor popriţi care deţin/datorează sume de bani contribuabilului măsura de suspendare a executării silite prin poprire.
(3)În cazul prevăzut la alin. (2), suspendarea executării silite prin poprire bancară are ca efect încetarea indisponibilizării sumelor viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută, începând cu data şi ora comunicării către instituţiile de credit a adresei de suspendare a executării silite prin poprire.
(4)Sumele existente în cont la data şi ora comunicării adresei de suspendare a executării silite rămân indisponibilizate, contribuabilul putând dispune de acestea numai pentru efectuarea de plăţi în scopul:
a)achitării obligaţiilor administrate/recuperate de organele fiscale competente de care depinde menţinerea valabilităţii eşalonării la plată;
b)achitării drepturilor salariale.
(5)În cazul terţilor popriţi, suspendarea executării silite are ca efect încetarea indisponibilizării sumelor datorate de aceştia contribuabilului, atât a celor prezente, cât şi a celor viitoare, până la o nouă comunicare din partea organului fiscal privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire.
(6)Măsurile de executare silită începute asupra bunurilor mobile şi/sau imobile proprietatea contribuabilului se suspendă de la data comunicării deciziei de eşalonare la plată.
(1)Termenele stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celui prevăzut la art. 7 alin. (2), se calculează pe zile calendaristice începând cu ziua imediat următoare acestor termene şi expiră la ora 24,00 a ultimei zile a termenelor.
(2)În situaţia în care termenele prevăzute la alin. (1) sfârşesc într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, acestea se vor prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
(1)Organul fiscal competent, care emite decizia de eşalonare la plată, poate îndrepta erorile din conţinutul acesteia, din oficiu sau la cererea contribuabilului, printr-o decizie de îndreptare a erorii. Decizia de îndreptare a erorii produce efecte faţă de contribuabil de la data comunicării acesteia, potrivit legii.
(2)În cazul în care în perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală şi data comunicării deciziei de eşalonare la plată s-au stins obligaţii fiscale prin orice modalitate prevăzută de lege şi care sunt cuprinse în suma care face obiectul eşalonării la plată, contribuabilul achită ratele eşalonate până la concurenţa sumei rămase de plată.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţia în care, până la emiterea deciziei de eşalonare la plată, se constată că s-au stins mai mult de 50% din obligaţiile fiscale care fac obiectul eşalonării la plată, la cererea contribuabilului, organul fiscal competent eliberează un nou certificat de atestare fiscală, caz în care prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică în mod corespunzător.
(4)Contribuabilul poate plăti anticipat, parţial sau total, sumele cuprinse în graficul de eşalonare la plată.
(5)În situaţia în care se sting anticipat mai mult de 3 rate din graficul de eşalonare la plată, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de eşalonare cu respectarea perioadei de eşalonare aprobate. În acest caz, ratele ce fac obiectul stingerii anticipate sunt exigibile la data plăţii sau la data emiterii deciziei de rambursare, după caz.
(6)Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură fiscală.
Procedura de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Ialomiţianu
Bucureşti, 20 martie 2011.
Nr. 29.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.