referitoare la interpretarea dispozițiilor art. III pct. 3 și 4, art. IV, V și VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023
Dosar nr. 2.841/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Lavinia Dascălu | - judecător la Secția I civilă |
| Irina Alexandra Boldea | - judecător la Secția I civilă |
| Andreia Liana Constanda | - judecător la Secția I civilă |
| Liviu Eugen Făget | - judecător la Secția I civilă |
| Mihaela Glodeanu | - judecător la Secția I civilă |
| Rodica Zaharia | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Valentina Vrabie | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ianina Blandiana Grădinaru | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Diana Manole | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Mihaela Mîneran | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Liliana Vișan | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Adriana Florina Secrețeanu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Alina Pohrib | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Mădălina-Elena Vladu-Crevon | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Mihnea Adrian Tănase | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.841/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).
Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La ședința de judecată participă doamna Oana Cristina Popescu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 736/86/2024, privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. III pct. 3 și 4, art. IV, V și VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară, valoarea aferentă celor două tranșe care urmează a fi achitate (la 1.01.2024 și 1.06.2024) se calculează ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică centrală - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) - la 1.01.2024 și salariul funcției din unitatea teritorială - Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM) - la 31.12.2023 sau ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică - ANOFM - la 31.12.2023 și salariul funcției din unitatea teritorială - AJOFM - la 31.12.2023?
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților; părțile nu au depus puncte de vedere asupra raportului.
Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 19 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 736/86/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior menționată.
Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 5 decembrie 2024, cu nr. 2.841/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 16 iunie 2025.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară– art. III pct. 3: „La anexa nr. VIII, la capitolul I litera A punctul I, asteriscul «*)» se modifică și va avea următorul cuprins:
Funcții publice de stat, stabilite și avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administrației Prezidențiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Avocatului Poporului, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, al Consiliului Național al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naționale de Pensii Publice și structurilor subordonate, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și structurilor subordonate, al Inspecției Muncii și structurilor subordonate, al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și structurilor subordonate, al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și structurilor subordonate, al Institutului Național de Statistică și structurilor subordonate, al Ministerului Sănătății și direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, al Ministerului Culturii și direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București, al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și structurilor subordonate, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și structurilor subordonate, al Autorității pentru Reformă Feroviară, al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală și unităților subordonate, al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, al organismelor intermediare pentru programe operaționale, precum și pentru funcțiile publice corespunzătoare înalților funcționari publici din cadrul instituției prefectului.»“;
–pct. 4: „La anexa nr. VIII, la capitolul II litera A punctul I, asteriscul «*)» se modifică și va avea următorul cuprins:
Aparatul de lucru al: Administrației Prezidențiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Curții Constituționale, al Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, al Consiliului Național al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naționale de Pensii Publice și structurilor subordonate, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și structurilor subordonate, al Inspecției Muncii și structurilor subordonate, al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și structurilor subordonate, al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și structurilor subordonate, al Institutului Național de Statistică și structurilor subordonate, al Ministerului Sănătății și direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, al Ministerului Culturii și direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și structurilor subordonate, al Autorității pentru Reformă Feroviară, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și unităților subordonate, al Avocatului Poporului, al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, al Consiliului Economic și Social, al Autorității Electorale Permanente, al organismelor intermediare pentru programe operaționale, altor organe centrale de specialitate.“;
–art. IV: „Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul instituțiilor prefectului, cu excepția serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, serviciului public comunitar de pașapoarte și a funcțiilor de demnitate publică, drepturile salariale aferente se stabilesc la nivelul celor prevăzute pentru Secretariatul General al Guvernului.“;
–art. V:
(1)Diferențele salariale pentru funcțiile din cadrul structurilor subordonate ale Casei Naționale de Pensii Publice, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecției Muncii, Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Institutului Național de Statistică, precum și din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București și instituțiilor prefectului, rezultate din prevederile art. III pct. 3 și 4 și ale art. IV, se aplică în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate.
(2)Pentru funcțiile care nu se regăsesc în capitolul I lit. A pct. I din anexa nr. VIII și capitolul II lit. A pct. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul instituțiilor subordonate ale Casei Naționale de Pensii Publice, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecției Muncii, Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Institutului Național de Statistică, precum și din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București și instituțiilor prefectului, salariul de bază se stabilește prin asimilare cu funcțiile și salariile de bază ale funcțiilor din aceste instituții care intră sub incidența art. III pct. 3 și 4 din prezenta ordonanță de urgență, prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale și al ordonatorilor principali de credite.;
–art. VI: „Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.“
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei să emită noi decizii de salarizare pe numele lor, începând cu data de 1.01.2024, cu aplicarea corectă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, adică la nivelul maxim de salarizare pentru funcția similară (aceeași funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate) din cadrul ANOFM la nivelul grilei de salarizare pentru funcțiile publice și contractuale la nivelul ANOFM, în plată la data de 1.01.2024, iar, acolo unde nu există funcție similară, la nivelul maxim al salariului de bază, prin asimilare cu funcțiile și salariile de bază ale funcțiilor din instituțiile care intră sub incidența art. III pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, la același moment - 1.01.2024 -, cu plata diferențelor de drepturi salariale între cele acordate și cele cuvenite prin aplicarea corectă a prevederilor legale, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, plus dobândă legală de la exigibilitatea diferențelor de drepturi și până la plata efectivă.
Prin întâmpinare, pârâta instituție publică solicită respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că din interpretarea prevederilor art. III pct. 3, art. V și VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 rezultă că din luna ianuarie 2024 se majorează salariile de bază ale personalului din cadrul structurilor subordonate ale Casei Naționale de Pensii Publice, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecției Muncii, Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială la nivelul salariilor de bază ale personalului din administrația publică centrală, în două tranșe, fără însă a beneficia și de majorarea salariilor de bază de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023), cu excepția situației în care din aplicarea majorărilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul de 5%, caz în care respectivele categorii de personal ar beneficia de aplicarea procentului de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, conform art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.
Instanța a avut în vedere prevederile art. 1 alin. (1) și (3) și ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024.
A reținut că trebuie îndeplinite următoarele condiții cumulative pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii de drept ce face obiectul cauzei:
–obiectul cererii de chemare în judecată să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice sau stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la art. 1 alin. (1) din ordonanța de urgență;
–Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective;
–chestiunea de drept care formează obiectul judecății nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
Tribunalul a constatat că obiectul prezentei cauze îl constituie drepturile salariale plătite din fonduri publice reclamanților, toți membri în Sindicatul AJO și angajați ai pârâtei Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă XXX.
Verificând hotărârile prealabile și recursurile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța a reținut că nu există o hotărâre privind chestiunea de drept ce face obiectul cauzei; prin urmare, s-a apreciat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este admisibilă.
Potrivit art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023: „Diferențele salariale pentru funcțiile din cadrul structurilor subordonate ale Casei Naționale de Pensii Publice, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecției Muncii, Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Institutului Național de Statistică, precum și din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București și instituțiilor prefectului, rezultate din prevederile art. III pct. 3 și 4 și ale art. IV, se aplică în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate.“
Tribunalul apreciază că momentul temporal - 31.12.2023 - la care textul redat anterior face referire vizează situația drepturilor salariale ale personalului din unitățile teritoriale.
Altfel spus, opinia instanței care a formulat sesizarea este în sensul că valoarea aferentă celor două tranșe care urmează a fi achitate (la 1.01.2024 și 1.06.2024) se calculează ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică centrală - ANOFM - la 1.01.2024 și salariul funcției din unitatea teritorială - AJOFM - la 31.12.2023, iar nu ca diferența între salariul funcției similare din administrația publică centrală - ANOFM - la 31.12.2023 și salariul funcției din unitatea teritorială - AJOFM - la 31.12.2023.
Față de cele reținute, fiind întrunite condițiile cumulative prevăzute de art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a pronunța o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu asupra chestiunilor de drept anterior amintite.
Părțile nu și-au exprimat în scris punctul de vedere asupra admisibilității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la chestiunea de drept dedusă judecății, acestea susținând oral la termenul de judecată din data de 18 septembrie 2024 că sunt de acord cu sesizarea.
La nivelul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca și asigurări sociale nu a fost identificată practică judiciară.
Judecătorii Secției a II-a contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București și-au exprimat opinia în sensul că valoarea aferentă celor două tranșe care urmează a fi achitate se calculează ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică centrală ANOFM la 1 ianuarie 2024 și salariul funcției din unitatea teritorială AJOFM la 31.12.2023, iar nu ca diferență între salariul funcției din unitatea teritorială AJOFM la 31.12.2023.
La nivelul Tribunalului Giurgiu, Tribunalului Călărași și Tribunalului Ialomița nu a fost identificată practică judiciară.
La nivelul Tribunalului Ilfov, judecătorii și-au exprimat opinia în sensul că valoarea aferentă celor două tranșe care urmează a fi achitate se calculează ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică centrală ANOFM la 1.01.2024 și salariul funcției din unitatea teritorială AJOFM la 31.12.2023, iar nu ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică centrală ANOFM la 31.12.2023 și salariul funcției din unitatea teritorială AJOFM la 31.12.2023.
La nivelul Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal nu a fost identificată practică judiciară în sensul arătat. Opinia judecătorilor de la această instanță este în sensul că valoarea aferentă celor două tranșe care urmează a fi achitate se calculează ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică centrală ANOFM la 1.01.2024 și salariul funcției din unitatea teritorială AJOFM la 31.12.2023, iar nu ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică centrală ANOFM la 31.12.2023 și salariul funcției din unitatea teritorială AJOFM la 31.12.2023.
La nivelul Curții de Apel Iași nu a fost identificată practică judiciară.
Opinia judecătorilor din cadrul Curții de Apel Iași este că valoarea aferentă celor două tranșe care urmează a fi achitate se calculează ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică centrală ANOFM la 1.01.2024 și salariul funcției din unitatea teritorială AJOFM la 31.12.2023, cu referire și la Decizia nr. 70/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegare unor chestiuni de drept.
La nivelul Curții de Apel Timișoara nu a fost identificată practică judiciară.
Pe rolul Tribunalului Caraș-Severin a fost identificată practică judiciară, în sensul că valoarea aferentă celor două tranșe care urmează a fi achitate se calculează ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică centrală ANOFM la 1.01.2024 și salariul funcției din unitatea teritorială AJOFM la 31.12.2023.
La nivelul curților de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Pitești, Ploiești și Târgu Mureș nu a fost identificată practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opiniile teoretice exprimate de către judecători.
Curtea de Apel Suceava nu a comunicat datele solicitate.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.
Prin Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegare unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024, a fost admisă sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 20.154/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și s-a stabilit că:
În interpretarea și aplicarea art. I alin. (1) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupațională „Justiție“, ale cărui drepturi salariale au fost calculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, începând cu 1 ianuarie 2024.
Prin aceeași decizie au fost admise sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 și nr. 1.768/107/2024 și de Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și s-a stabilit că:
În interpretarea și aplicarea art. III pct. 3 și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) și Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.
Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.
Potrivit art. 1 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. (...) Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.“
Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“, iar, potrivit art. 4 „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie.“
Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile:
a)existența unei cauze aflate în curs de judecată, al cărei obiect să se încadreze în categoriile limitativ prevăzute la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024;
b)completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac;
c)să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei;
d)chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Spre deosebire de condițiile de admisibilitate ale sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită, iar Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac, fiind eliminată condiția sesizării doar de către completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță.
Procesul în care a fost formulată sesizarea de față are ca obiect stabilirea drepturilor salariale ale unor persoane ce se înscriu în noțiunea de personal plătit din fonduri publice și se află în curs de soluționare în primă instanță, în fața unui complet de judecată din cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Suceava, primele două dintre condițiile de admisibilitate a sesizării fiind îndeplinite.
În privința întrebării formulate, se constată că aceasta își poate găsi răspuns în dezlegările explicite date prin Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Astfel, această decizie a răspuns și unor sesizări privitoare la „modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 cu referire la art. 6 lit. b) și c) din Legea nr. 153/2017 în materia salarizării funcționarilor publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în sensul dacă stabilirea salariului acestei categorii de personal prin aplicarea art. III pct. 3, art. V și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 se va face prin raportare la salariul, majorat cu 5% prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, de care beneficiază la 1 ianuarie 2024 funcționarul public cu același grad profesional, din aceeași clasă de salarizare și cu aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii sau prin raportare la salariul de la nivelul lunii decembrie 2023 de care beneficia personalul din cadrul Inspecției Muncii, respectiv fără aplicarea majorării de 5% acordată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023“, precum și altor sesizări conexe ce ridicau o problematică identică, dar exprimată în formulări diferite.
Se observă că problema de drept dedusă dezlegării în decizia amintită cu privire la personalul din structurile teritoriale subordonate ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Inspecției Muncii este identică celei ridicate prin sesizarea de față cu privire la modul de calcul al salariului personalului din agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă - structuri subordonate Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, reglementarea supusă analizei anterioare a instanței supreme fiind una comună tuturor acestor structuri.
Practic, atunci când întreabă dacă, în interpretarea dispozițiilor art. III pct. 3 și 4, art. IV, V și VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, valoarea aferentă celor două tranșe care urmează a fi achitate la 1.01.2024 și 1.06.2024 personalului din structurile teritoriale subordonate se calculează în raport cu salariul funcției similare din administrația centrală - Agenția Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă - la data de 1.01.2024 sau în raport cu cel de la data de 31.12.2023, instanța de trimitere a sesizării de față formulează în realitate aceeași problemă cu cea dezlegată anterior prin Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, întrucât ceea ce diferă între salariul de bază al funcției similare din Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la data de 31.12.2023 și cel de la 1.01.2024 - momentele indicate ca reper în sesizare - este tocmai majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, chestiunea acordării acesteia în favoarea personalului din structurile subordonate fiind cea acolo analizată.
Prin amintita Decizie nr. 70 din 11 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizările și a statuat că „în interpretarea și aplicarea art. III pct. 3 și a art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate A.P.I.A. și Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul de majorare cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare lunare brute cuvenite de la 1 ianuarie 2014, reglementată prin acest din urmă act normativ, decât cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care, potrivit legii, se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, beneficiul acestui drept neputând fi recunoscut nici în temeiul art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017.“
Argumentând dezlegarea dată, instanța supremă a reținut în considerentele de la paragrafele 246-249 din această decizie că:
246.În esență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 acordă o serie de majorări la salariile de bază pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice, majorări acordate fie în mod explicit (...) fie în mod implicit, prin operarea de modificări în anexele Legii-cadru nr. 153/2017 și reîncadrarea funcției publice teritoriale la funcția publică de stat în cazul structurilor teritoriale ale mai multor autorități publice centrale (ca în cazul art. III pct. 3 și 4 din ordonanța de urgență sus-menționată) (...).
247.Prin art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 s-a prevăzut expres că diferențele salariale rezultate din acest mecanism implicit de creștere a veniturilor rezultate din prevederile art. III pct. 3 și 4 și ale art. IV se aplică în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, și se raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate.
248.În sfârșit, cu titlu general aplicabil și comun tuturor cazurilor de majorare pe care le instituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, art. VI din același act normativ stabilește - menținând aceeași voință în legiferare ca aceea avută în vedere la edictarea art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 - că «Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (...), cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023249. Aplicarea unor diferențe (în plus) la salariile existente, așa cum reglementează de o manieră implicită art. III pct. 3 și 4 și art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, nu constituie altceva decât creștere de salariu, ceea ce reprezintă tot o majorare de salariu, cu regim derogatoriu de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, dar, în același timp, și de la prevederile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, potrivit voinței legiuitorului exprimate în cuprinsul art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023
Înalta Curte de Casație și Justiție a înlăturat, prin decizia amintită, obiecția referitoare la faptul că, nerecunoscând și structurilor subordonate dreptul la majorarea cu 5% a salariului de bază față de nivelul din anul 2023, se ajunge la menținerea unor diferențe salariale între funcțiile din administrația publică centrală și personalul din structurile teritoriale subordonate - argumente regăsite în paragrafele 255 și 256:255. Acuzarea menținerii unei discriminări între salariații din structurile centrale și cele subordonate ale aceleiași autorități (doar în privința acestora din urmă invocându-se incidența art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023), în circumstanțele anunțării intenției legislatorului de egalizare a acestora, nu poate fi văzută ca un argument valid în condițiile în care actul normativ analizat, în expunerea sa de motive, nu menționează un atare obiectiv, ci se înțelege că, «în contextul diferențelor salariale între funcții din administrația publică centrală și personalul din unități teritoriale, al creșterii volumului de muncă și exercitării de către funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instituțiilor prefectului și unor servicii publice din sectoare de activitate bugetară vizând sănătatea, cultura, munca, agricultura, statistica, dar ținând cont de faptul că se impune recunoașterea principiului importanței muncii și a nivelului de specializare dobândit de-a lungul timpului de aceste categorii de personal bugetar», s-a acordat o majorare salarială personalului din structurile teritoriale ale mai multor autorități publice centrale prin salarizarea de bază a funcțiilor stabilite în structurile subordonate la nivelul salariilor de bază corespunzătoare funcțiilor de stat din structura centrală, ceea ce se află exclusiv în marja de apreciere a legiuitorului.
256.Egalizarea între drepturile salariale ale personalului din structurile teritoriale și centrale ale autorităților menționate în cuprinsul art. III pct. 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 nu doar că nu a constituit obiectivul afirmat în expunerea de motive a actului normativ analizat, dar este exclusă și prin criteriul utilizat de legiuitor atunci când acordă diferențele salariale pentru structurile subordonate (între acestea, și cele ale Inspecției Muncii și A.P.I.A.), rezultate din prevederile art. III pct. 3 din actul normativ sus-menționat, criteriu pe care îl raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023 cuvenit funcției publice de stat, așadar, acela care nu include majorarea cu 5% din art. I alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2024. Or, în procesul de soluționare a conflictelor de drepturi și în virtutea funcției sale jurisdicționale, instanța de judecată este chemată să aplice legea, iar nu să o modifice ori să o ajusteze, neputându-se ajunge pe această cale la schimbarea criteriului de raportare în acordarea acestor diferențe salariale (spre exemplu, la salariul lunii ianuarie 2024, corespunzător funcției publice de stat) pentru rațiuni neavute în vedere de legiuitor.
Constatând, prin urmare, că problema supusă atenției prin sesizarea de față își găsește deja răspuns într-o dezlegare anterioară dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în urma mecanismului de unificare a jurisprudenței reglementat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 736/86/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. III pct. 3 și 4, art. IV, V și VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară, valoarea aferentă celor două tranșe care urmează a fi achitate (la 1.01.2024 și 1.06.2024) se calculează ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică centrală - ANOFM - la 1.01.2024 și salariul funcției din unitatea teritorială - AJOFM - la 31.12.2023 sau ca diferență între salariul funcției similare din administrația publică - ANOFM - la 31.12.2023 și salariul funcției din unitatea teritorială - AJOFM - la 31.12.2023?
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 iunie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent-șef,
Oana Cristina Popescu
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
