Decizie nr. 886 din 15 decembrie 2015

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronie.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Gheorghe Urse în Dosarul nr. 3.852/113/2013 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.488D/2015.

2.La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Ministerul Apărării Naţionale şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 5 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.852/113/2013, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Urse cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 925 din 10 decembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Brăila în Dosarul nr. 3.852/113/2013, având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de revizuire a pensiei.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie, în măsura în care se aplică numai celor care se vor pensiona după data intrării lor în vigoare, nu şi celor al căror drept la pensie a fost deschis anterior, aşa cum este cazul său. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 fac trimitere la dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, în forma modificată prin Hotărârea Guvernului nr. S1019/2010, începând cu data de 5 ianuarie 2011, dispoziţii ce sunt mai favorabile decât cele pe care Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001le stabilea la momentul pensionării sale. Or, aplicarea noilor dispoziţii de lege mai favorabile numai cadrelor militare care s-au pensionat ulterior acestei date înseamnă crearea unei mari inechităţi faţă de cadrele militare deja trecute în rezervă şi care au desfăşurat aceleaşi tipuri de activităţi, în aceleaşi condiţii de muncă şi în aceleaşi tip de unitate. Prin urmare, instituirea unui tratament juridic distinct, în funcţie de data înscrierii la pensie, nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, aducând atingere prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

6.Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care se interpretează că nu se aplică decât cadrelor militare în activitate, cărora li se deschid drepturile de pensie şi care îndeplinesc condiţiile de pensionare sub imperiul Legii nr. 263/2010.

7.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în care s-a reţinut că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create de resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în aceste resurse. Această prerogativă a legiuitorului nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale invocate.

9.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora: "În domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare."

12.Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

13.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de art. 29 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nu au mai fost analizate prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză, însă problema pusă în discuţie de autorul excepţiei a mai fost supusă atenţiei instanţei de contencios constituţional cu privire la alte prevederi de lege. Astfel, în esenţă, critica autorului excepţiei vizează aplicarea unor dispoziţii de lege referitoare la stabilirea pensiei numai persoanelor al căror drept la pensie se deschide ulterior intrării în vigoare a acestor dispoziţii de lege, iar nu şi celor pensionate anterior. Or, prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17, Curtea a statuat că "persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum."

14.De altfel, Curtea observă că, în cauză, o expresie a acestui principiu o reprezintă înseşi dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 care prevăd că "sunt încadrate în condiţii deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor şi metodologiei prevăzute de legislaţia în vigoare la data încadrării acestora".

15.Cât priveşte tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, Curtea, prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, a statuat că "situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări". Prin Decizia nr. 103 din 26 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, Curtea a precizat că "noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permite sau impune, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite." Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.

16.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Urse în Dosarul nr. 3.852/113/2013 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea