Normă de metrologie legală din 29 noiembrie 2005

Anexa

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 023-05 "Standuri cu role pentru verificarea sistemului de frânare al vehiculelor rutiere"

l. Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice standurilor cu role pentru verificarea sistemului de frânare al următoarelor vehicule rutiere:

a)vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată până la 3,5 tone inclusiv, cu excepţia mopedelor, motocicletelor şi remorcilor acestora (clasa a II-a de inspecţie tehnică);

b)vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone (clasa a III-a de inspecţie tehnică).

1.2 Standurile cu role pentru verificarea sistemului de frânare al vehiculelor rutiere care fac obiectul prezentei norme de metrologie ]egală au în componenţă mijloace de măsurare a următoarelor mărimi:

a)fbrţa de rezistenţă la rulare şi forţa de frânare;

h)forţa de apăsare la pedala de frână;

c)presiunea în instalaţia de frânare (numai pentru clasa a III-a de inspecţie tehnică);

d)încărcarea pe axă.

1.3 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, standurile cu role pentru verificarea sistemului de frânare al vehiculelor rutiere prevăzute la punctul I. I trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelul 4.

1.4 Prezenta normă de metrologie legală nu se aplică la alte tipuri de standuri pentru verificarea sistemului de frânare al vehiculelor rutiere: inerţiale, cu plăci etc.

2.Terminologie

În sensul prezentei norme de metrologie ]egală, termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:

2.1 stand cu role pentru verificarea sistemului de frânare al vehiculelor rutiere: mijloc de măsurare destinat să măsoare şi să indice, în condiţiile de măsurare, forţa care ia naştere între pneurile vehiculelor şi calea de rulare, simulată prin rolele de rulare, în timpul acţionării sistemului de frânare.

2.2 eroare de justeţe (e): raport între media aritmetică a diferenţelor între indicaţiile mijlocului de măsurare şi valoarea convenţional adevărată, obţinute într-un număr adecvat de măsurări şi limita superioară a domeniului de măsurare.

2.3 eroare de fidelitate (ej): raport între diferenţa între indicaţia maximă şi indicaţia minimă a mijlocului de măsurare obţinute la măsurarea repetată în aceleaşi condiţii de măsurare şi limita superioară a domeniului de măsurare.

2.4 eroare de histerezis (e,J: raport între diferenţa între mediile indicaţiilor mijlocului de măsurare când aceeaşi forţă este atinsă prin valori descrescătoare şi crescătoare, obţinute într-un număr adecvat de măsurări şi limita superioară a domeniului de măsurare.

2.5 eroare de zero (fo): raport între indicaţia mijlocului de măsurare pentru valoarea zero a forţei atinsă prin valori descrescătoare şi limita superioară a domeniului de măsurare.

2.6 prag de discriminare (p) : raport între cea mai mare modificare a forţei de frânare care nu produce o modificare detectabilă a indicaţiei mijlocului de măsurare, variaţia forţei fiind lentă şi monotonă, şi forţa de frânare.

3.Cerinţe metrologice şi tehnice

3.1 Condiţii nominale de funcţionare

Producătorul trebuie să specifice, prin inscripţionare, condiţiile nominale de funcţionare ale standului cu role pentru verificarea sistemului de frînare al vehiculelor rutiere, în special:

3.1.1 Încărcarea maximă pe axă

3.1.2 Forţa maximă de frânare

3.1.3 Diametrul rolelor

3.1.4 Viteza periferică a rolelor

3.1.5 Limita superioară şi inferioară a domeniului de temperatură

3.2 Erori tolerate

În condiţii nominale de funcţionare şi în absenţa oricărei perturbaţii, erorile de măsurare ale standurilor cu role pentru verificarea sistemului de frânare al vehiculelor rutiere trebuie să nu depăşescă valorile erorilor maxime tolerate prevăzute în prezenta normă de metrologie legală.

3.2.1 Erorile maxime tolerate la măsurarea forţei de rezistenţă la rulare şi a forţei de frânare sunt prevăzute în tabelul 1.

Tabelul 1 - Erori maxime tolerate la măsurarea forţei de rezistenţă la rulare şi a forţei de frânare

3.2.2 Erorile maxime tolerate la măsurarea forţei de apăsare la pedala de frână sunt prevăzute în tabelul 2.

Tabelul 2 - Erori maxime tolerate la măsurarea forţei de apăsare la pedala de frână

3.2.3 Erorile maxime tolerate la măsurarea presiunii în instalaţia de frânare sunt:

a)±10 kPa (0,1 bar) pentru valoarea presiunii de cel mult 0,5 MPa (5 bar);

b)±2 % din presiunea indicată, pentru presiuni mai mari de 0,5 MPa (5 bar).

3.2.4 Erorile maxime tolerate la măsurarea încărcării pe axă sunt prevăzute în tabelul 3: Tabelul 3 - Erori maxime tolerate la măsurarea încărcării pe axă

3.2.5 Pragul de discriminare la măsurarea foqei de rezistenţă la rulare şi a foqei de frânare trebuie să fie cel mult 0,45 %.

3.3 Indicarea rezultatului măsurării

3.3.1 Stadurile cu role pentru verificarea sistemului de frânare al vehiculelor rutiere trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de afişare analogică sau digitală a valorilor mărimilor măsurate şi cu posibilitatea de tipărire a acestora.

3.3.2 Scările dispozitivelor de a.fişare analogice trebuie să fie liniare.

3.3.3 Nwnărul total de diviziuni ale dispozitivelor de afişare a forţei de rezistenţa la rulare şi a foqei de frânare trebuie să fie cel puţin egal cu:

a)50 pentru dispozitivele de afişare analogice;

b)250 pentru dispozitivele de afişare digitale.

3.3.4 Forţa măsurată de standurile cu role pentru verificarea sistemului de frânare al vehiculelor rutiere trebuie să fie indicată în unităţi de forţă ( newton, cu simbolul N sau multiplii acestuia).

4.Atestarea legalităţii

4.1.Modalităţile de control metrologic legal aplicabile standurilor cu role pentru verificarea sistemului de frânare al vehiculelor rutiere sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.

4.2.Atestarea legalităţii unui stand cu role pentru verificarea sistemului de frânare al vehiculelor rutiere se realizează nwnai după demonstrarea conformităţii acesteia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile, prevăzute în tabelul 4 pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune sau utilizării.

Tabelul 4 - Cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile modalităţilor de control metrologic legal

4.3 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor documente specifice (certificate de aprobare de model, buletine de verificare).

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 062-05 îInstalații pentru determinarea sarcinii pe roți la locomotive“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările și completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 062-05 îInstalații pentru determinarea sarcinii pe roți la locomotive“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Norma de metrologie legală prevăzută la art. 1 înlocuiește Procedura de încercare/verificare metrologică P 151-01 îInstalație pentru determinarea sarcinii pe roți la locomotive“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a Procedurii de încercare/verificare metrologică P 151-01 îInstalație pentru determinarea sarcinii pe roți la locomotive“, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestei norme, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 29 noiembrie 2005.

Nr. 316.

!image

*)Ordinul nr. 316/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 9 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexa

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 062-05 "Instalaţii pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive"

1.Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice instalaţiilor pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive.

1.2 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, instalaţiile pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelul 2.

2.Terminologie

În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:

2.1 instalaţie pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive: mijloc de măsurare destinat să măsoare şi să indice, în condiţiile de măsurare, forţa cu care una sau mai multe roţi ale materialului rulant apasă pe şinele de cale ferată.

2.2 cupoane: porţiuni individuale de şină de cale ferată, echipate corespunzător, utilizate pentru măsurarea forţei de apăsare în instalaţiile pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive.

2.3 eroare relativă de justeJe (q): Raport între media aritmetică a diferenţelor între indicaţiile mijlocului de măsurare şi valoarea convenţional adevărată, obţinute într-un număr adecvat de măsurări şi valoarea convenţional adevărată.

2.4 eroare relativă de repetabilitate (b): Raport între diferenţa între indicaţia maximă şi indicaţia minimă a mijlocului de măsurare obţinute la măsurarea repetată în aceleaşi condiţii de măsurare şi valoarea convenţional adevărată.

2.5 eroare relativă de reversibilitate (u): Raport între diferenţa între mediile indicaţiilor mijlocului de măsurare când aceeaşi forţă este atinsă prin valori descrescătoare şi crescătoare (cu excepţia valorilor corespunzătoare limitei superioare şi inferioare ale domeniului de măsurare), obţinute într-un număr adecvat de măsurări şi valoarea convenţional adevărată.

2.6 eroarea raportată de zero (Io): Raport între indicaţia mijlocului de măsurare pentru valoarea zero a forţei aplicate şi limita superioară a domeniului de măsurare.

2.7 derivă a indica/iei (d): modificarea în timp a indicaţiei mijlocului de măsurare, în condiţiile păstrării constante a forţei.

3.Cerinţe metrologice şi tehnice

3.1 Condiţii nominale de funcţionare

Producătorul trebuie să specifice, prin inscripţionare, condiţiile nominale de funcţionare ale instalaţiei pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive, în special:

3.1.1 Domeniul de forţe

3.1.2 Forţa maximă admisă

3.1.3 Limita superioară şi inferioară a domeniului de temperatură

3.2 Clasa de exactitate

Clasa de exactitate a instalaţiei pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive trebuie să facă parte din următoarea serie: 0,5; 1; 2; 3.

3.3 Erori tolerate

În condiţii nominale de funcţionare şi în absenţa oricărei perturbaţii, eroarea de măsurare a instalaţiei pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive trebuie să nu depăşească erorile maxime tolerate, pozitive sau negative, prevăzute în tabelul 1.

Tabelul 1 - Erori maxime tolerate

3.4 Deriva indicaţiei

Deriva indicaţiei instalaţiei pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive, constatată la o oră de la aplicarea forţei, trebuie să nu depăşească:

50 daN pentru clasa de exactitate 0,5; 100 daN pentru clasa de exactitate 1;

–200 daN pentru clasa de exactitate 2 şi 3.

3.5 Indicarea rezultatului măsurării

Forţa de apăsare măsurată de instalaţia pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive trebuie să fie indicată în unităţi de forţă ( newton, cu simbolul N sau multiplii acestuia).

4.Atestarea legalităţii

4.1.Modalităţile de control metrologic legal aplicabile instalaţiilor pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.

4.2.Atestarea legalităţii unei instalaţii pentru determinarea sarcinii pe roţi la locomotive se realizează numai după demonstrarea conformităţii acesteia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile, prevăzute în tabelul 2 pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune sau utilizării.

Tabelul 2 - Cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile modalităţilor de control metrologic legal

4.3 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor documente specifice (certificate de aprobare de model, buletine de verificare).

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

pentru aprobarea Normei de metrologie legală NML 039-05 îElectroencefalografe“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 039-05 îElectroencefalografe“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 10-01-94 îVerificarea metrologică a electroencefalografelor“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a Normei NTM 10-01-94 îVerificarea metrologică a electroencefalografelor“, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model

acordată în baza acestui act normativ, pe o perioadă de

10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 29 noiembrie 2005.

Nr. 317.

!image

*)Ordinul nr. 317/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. nr. 1.115 din 9 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

!image

2.3 electrod de culegere- electrod aplicat pe o anumita zona specifica a capului, pentru culegerea biocurentilor câmpurilor transcraniene.

2.4 electrod de referinta- electrod aplicat pe o zona cu o activitate a sistemului nervos central , consideratâ

nulâ ( pe fosa nazala sau pe lobul urechii).

2.5 electroencefalografie-metodâ electrofiziologica de explorare a sistemului nervos central, constând în înregistrarea biocurentilor câmpurilor transcraniene la nivelul tegumentelor si înregistrarea graficâ a acestora în timp sub forma de unde.

2.6 ritm - unde specifice activitatii bioelectrice cerebrale emise într-un interval de frecventa.

.,•

2.7 ritm principal - ritmul activitatii biolectrice ce se defineste prin mai multi parametri: frecventa (c/s), amplitudinea (µV), morfologia si localizarea topograficâ (regiunea posterioara a , regiunea anterioara '

regiunea temporala 0) variabila.

2.8 ritm secundar- varianta ritmului principal cu frecventa asemânâtoare dar cu morfologie, amplitudine si localizare diferita ( elemente de tinete în interpretarea electroencefalogramei)

2.9 modificârea traseului electroencefalografie- modificarea de amplitudine, de frecventa si a morfologiei.

2.1 O modificâre de amplitudine - amplitudinea crescuta, amplitudinea scazutâ si amplitudinea absenta.

2.11 sensibilitate: raportul, exprimat în mm/µV, între amplitudinea varf la varf inregistata si amplitudinea semnalului de intrare (µV) care o produce.

2.12 nivel de referintâ: nivelul de aproximativ lOmm/µV.

2.13 tensiune de calibrare: saltul de tensiune înregistrat în scopul calibrârii amplitudinii.

2.14 calibrare: operatie care permite înregistrarea tensiunii de calibrare sau a tensiunii zero, în locul înregistrarii electroencefalogramei.

2.15 constanta în timp: timpul necesar pentru ca amplitudinea unui semnal dreptunghiular (de calibrare-test) înregistrat, sa scadâ panâ la 1/e (cca 37%) din valoarea sa initială (unde e=2,7182818285 reprezintă baza logaritmului natural).

2.16 tensiunea de dezechilibru: tensiunea continuâ datorata proceselor electrochimice la

suprafata de contact a electrozilor cu scalpul.

2.17 timp de blocare: timp în care lantul de amplificare iesit din caracteristicile sale, este inutilizabil.

2.18 factor de rejectie:

–factorul de rejectie în mod comun este raportul între amplitudinea vfuf

la vfuf a unui semnal în fază, aplicat la intrarea aparatului si amplitudinea vfuf Ia vârf a unui semnal în contrafază, si care produce o amplitudine identica cu amplitudinea vârf la vârf a semnalului înregistrat pe hârtie.

Factorul de rejectie caracterizează abilitatea amplificatorului diferential de a alege între semnalul

diferential util si semnalul de mod comun (cu sau fară rezistenta de dezechilibru) si masâ.

2.19 bit de semnificatie minimă (BS min)- reprezinta cifra cel mai putin semnificativa amplasată

de regulă în extremitatea dreapta a numărului. Acest bit poarta într-un sistem numeric cea mai mică înformatie care are sens, reprezentând rezolutia sistemului respectiv. Din aceastâ cauză toate erorile analogice trebuie sâ reprezinte fractiuni din valoarea (curentului sau tensiunii) asociată acestui bit.

2.20 bit de semnificatie maximă (BS Max)- reprezintâ cifra pozitionatâ de obicei la scrierea din partea extrema stânga si care are pondere maxima în numâr.

2.21 domeniul maxim al iesirii (ful! output range FR)- reprezinta valoarea marimii analogice de la iesirea convertorului digital. Deoarece convertorul digital analog este în esentâ un atenuator programabil, mărimea de iesire este o fractiune din mărimea de intrare (REF); astfel pentru un convertor cu "n" biti valoarea maximă a iesirii este FR=k(2n-1)/2, unde k este factorul de scară.

2.22 capăt de scarâ -reprezintă valoarea mărimii de iesire egalâ cu mârimea de intrare multiplicată cu factorul de scara FS=k x REF.

2.23 rezolutie - numarul de stâri (nivele) distincte posibile ale mârimii de la iesirea

convertorului digital analog sau de la intrarea convertorului analog numeric; se exprimă în "biti", în procente din valoarea dinamicii sau în numar de nivele de cuantificare; în cazul convertorului digital analog pentru "n" biti la iesire vom avea un număr de 2n nivele posibile.

2.24 caracteristica amplitudine-frecventa, reprezinta variatia în functie de frecventa a

amplitudinii semnalului de iesire înregistrat, cand amplitudinea semnalului de intrare este mentinuta constanta

2.25 hysterezisul de înregistrare-reprezinta distanta dintre liniile de baza ale traiectoriei obtinute

ucerea la zero a unui semnal de intrare pozitiv sau negativ.

3.Cerinte metrologice si tehnice

3.1.Conditii nominale de functionare

Electroencefalografele sunt utilizate in incaperi închise lipsite de praf, gaze, noxe, campuri electromagnetice radiante de frecvente radio puternice sau perturbatii care ar putea influenta buna functionare a lor.

Conditiile nominale de functionare sunt urmatoarele:

3.1.1 Limitele de temperatura admise pentru utilizare: (5... 30) ° C;

3.1.2 Umiditatea relativa a aerului: de la 50% la 80%.

3.1.3 Presiunea ambianta: de la 96 kPa la 104 kPa ( pana la 1300 m altitudine)

3.1.4 Variatiile tensiunii de retea: 220V± 10%

3.1.5 Variatia frecventei de retea 50 Hz± 2%

3.2.Cerinte metrologice

3.2.1.In documentatia insotitoare (cartea tehnica ) pentru electroencefalografe trebuie sa fie declarate urmatoarele caracteristici metrologice:

3.2.1.1.Constanta de timp

3.2.1.2 Caracteristica de raspuns (amplitudine-frecventa) într-un anumit intetval de frecventa, pentru un semnal de intrare constant

3.2.1.3 Factorul de rejectie de mod comun cu sau fara tensiune de dezechilibru aplicata, pentru fiecare canal al electroencefalografului

3.2.1.4.Impedanta de intrare masurata

3.2.1.5.Nivelul de zgomot intrisec raportat la intrare intr-un anumit inteival de timp precizat de catre constructor

3.2.1.6.Latimea liniei de baza

3.2.1.7.Deriva liniei de baza intr-un timp precizat de catre constructor

3.2.1.8.Hysterezisul de înregistrare pentru electroencefalografele analogice

3.2.1.9.Coeficientul de cuplaj parazit intre canale intr-un anumit interval de frecventa

3.2.1.10.Curentul auxiliar prin circuitul format, cand electrozii sunt conectati la pacient.

Toate caracteristicile metrologice enumerate mai sus, determinate conform prevederilor procedurilor de verificare specifice, nu trebuie sa depaseasca valorile indicate de catre producator.

Caracteristicile metrologice se determina în conditii nominale de functionare, enumerate la capitolul 3.1 si in absenta oricarei perturbatii.

3.2.2.In documentatia insotitoare (cartea tehnica ) pentru electroencefalografe trebuie sa fie

declarate urmatoarele erori tolerate:

3.2.2.1.Eroarea relativa de masurare a tensiunii pentru semnalele înregistrate

3.2.2.2.Eroarea relativa de masurare a sensibilitatii pentru semnalele înregistrate

3.2.2.3.Eroarea relativa de masurare a vitezei de înregistrare

3.2.2.4.Eroarea relativa de masurare a inteivalelor de timp

3.2.2.5.Eroarea relativa de masurare a dispozitivelor de etalonare interna

3.2.2.6.Eroarea relativa de masurare a rezistentei interne a electrodului.

Toate erorile de masurare prezentate mai sus, determinate conform procedurilor de verificare specifice nu trebuie sa depaseasca valorile indicate de catre producator. Erorile de masurare se determina in conditii nominale de functionare, enumerate la capitolul 3.1. si în absenta oricarei perturbatii.

3.2.3 Reproductibilitate

In cazul masurarii activitatii cerebrale cu un electroencefalograf într-un loc diferit sau de catre un alt utilizator, toate celelalte conditii fiind identice, rezultatele masurarilor succesive ( pentru cinci determînari) trebuie sa fie foarte apropiate intre ele. Diferenta dintre rezultatele masurarilor comparate, trebuie sa fie cel mult jumatate din valoarea erorii maxime tolerate indicata de catre producator.

3.2.4.Repetabilitate

1n cazul masurarii activitatii cerebrale cu un electroencefalograf, al aceluiasi pacient in conditii de masurare identice, rezultatele masurarilor succesive ( pentru cinci determinari) trebuie sa fie foarte apropiate intre ele. Diferenta dintre rezultatele masurarilor trebuie sa fie cel mult jumatate din valoarea erorii maxime tolerate indicata de catre producator.

3.2.5.Unitati de masura

Unitatile de masura folosite trebuie sa fie in concordanta cu reglementarile in vigoare privind unitatile de masura legale si simbolurile lor.

3.2.6.Indicarea rezultatului masurarii

3.2.6.1.Indicare( înscrierea) rezultatului masurarii trebuie sa se faca prin intermediul înregistratorului grafic pe hartie carbon (indigou), pe hartie cu penita cu cerneala sau pe hartîe obisnuita cu ajutorul unei imprimante, functie de tipul de electroencefalografului verificat.

3.2.6.2.lndicarea rezultatului masurarii trebuie sa fie clara si neambigua si sa fie insotita de acele marcaje si inscriptionari necesare pentru a informa utilizatorul asupra semnificatiei rezultatului. 1n conditii normale de utilizare, rezultatul indicat trebuie sa poata fi citit cu usurinta.

3.2.6.3.Electroencefalografele înscriu (tiparesc) rezultatul masurarii pe o hartie conform punctului 3.2.6.1, iar acesta trebuie sa fie usor lizibil si sa nu poata fi sters

–3.3. Cerinte tehnice.

In conditii nominale de functionare electroencefalografele trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte:

3.3.1.Electroencefalografele supuse verificarilor metrologice trebuie sa prezinte integritate constructiva, sa nu prezinte coroziuni, deformari si defectiuni mecanice, care pot influenta buna lor functionare (deteriorarea afisajelor, a butoanelor, mufelor, conectoarelor, a cablului de legatura dintre pacient si intrarile aparatului, a înregistratorului grafic)

3.3.2.Electtoencefalografele trebuie sa sa permita controlul functiilor de masurare. Daca este necesar, echipamentele sau programele informatice speciale care fac posibil acest control trebuie sa fie integrate in mijlocul de masurare, iar procedurile de încercare trebuie descrise in manualul de utilizare. Daca electroencefalograful are programe informatice asociate care asigura si alte functii (de interpretare a rezultatelor si indicare a diagnosticului ) decat cele de masurare, programul informatic care este important pentru verificarea caracteristicile metrologice trebuie sa fie identificabil si sa nu poata fi influentat într-o maniera inadmisibila de catre programele informatice asociate.

3.3.3.Toate tastele, bornele si comutatoarele dispozitivelor electroencefalografelor, trebuie sa fie inscriptionate precum si panoul de comanda , astfel încât sa se înteleaga rolul lor.

3.3.4.Electroencefalografele trebuie sa fie însotite de un numar de coductoare de legatura intre pacient sî circuitele de intrare, functie de numarul canalelor de amplificare, care au la capete banane sau la un capat banane si la celalalt capat diverse dispozitive de fixare a electrozilor.

3.3.5.Carcasele electroencefalografelor trebuie sa protejeze componentele din interior fata de atingere, praf, umiditate, si sa fie prevazute cu posibilităti de sigilare

3.3.6.Butoanele comutatoarelor, tastele, elementele afisajelor trebuie sâ functîoneze corect, conform destinatiei fiecăruia. Comutatoarele trebuie sâ fie manevrate cu usurinta îarâ socun prea mari sau întepcniri pe/sau între pozitiile normale de functionare.

3.3.7 Verificarea electroencefalografului trebuie sa cuprinda si verificarea cerintelor privind sistemul de

inregistrare astfel:

existentei urmei (traseului) liniei izoelectrice pe hârtia de inregistrare; a presiunii inscriptorului (penitei) pentru cele analogice;

alimentarea cu cerneala a penitei; deplasarea inregistrarii la diferite viteze;

semnalul de etalonare (calibrare) sa figureze la începutul fiecarei inregistrari; sa existe posibilitatea de reglare a sensibilitatii in mod continuu sau în trepte.

3.3.8.Electroencefalograful trebuie sa aiba in buna stare de functionare sistemele de programare prescrise de catre producator in cartea tehnica astfel:

programarea electroencefalografelor, trebuie sa poata fi facuta manual

utilizatorului;

!image

!image

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

pentru aprobarea Normei de metrologie legală NML 006-05 îContoare de energie termică“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 006-05 îContoare de energie termică“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 4-06-01 îContoare de energie termică“ și Norma tehnică de metrologie NTM 3-159-94 îVerificarea metrologică a contoarelor de energie termică“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor prezentate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la 6 luni de la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 29 noiembrie 2005.

Nr. 318.

!image

*)Ordinul nr. 318/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 9 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexă

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 006-05 "Contoare de energie termică'' 1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legala se refora la cerinţele metrologice şi tehnice şi la modalităţile de atestare a legalităţii, specifice contoarelor de energie termica definite mai jos şi destinate utilizării în domenii de interes public.

1.2 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în mâsurarile de interes public, contoarele de energie termică prevăzute la punctul 1.1 trebuie sa îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevazute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelul 1.

2 Terminologie

În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici şi simbolurile literale utilizate au următoarele semnificaţii:

2.1 contor de energie termicii.: mijloc de măsurare destinat să măsoare energia termică cedată, într-un circuit de schimb termic, de către un lichid numit agent termic.

Un contor de energie termică este fie un mijloc de măsurare complet, fie un mijloc de măsurare combinat constituit din subansambluri (traductor de debit, pereche de traductoare de temperatură şi calculator), aşa cum sunt definite la punctul 1.13.7 din NML 001-05, sau o combinaţie de câte două asemenea subansambluri.

2.2 simboluri:

0 = temperatura agentului termic;

Sin = valoarea lui 0 la intrarea circuitului de schimb termic; 80u1 = valoarea lui 0 la ieşirea circuitului de schimb termic;

.ii0 = diferenţa de temperatură 0m - 0out, cu .ii0 O;

0max = limita superioară a lui 0 pentru funcţionarea corectă a contorului de energie termică în limitele erorii tolerate; ,.

emin = limita inferioară a lui 0 pentru funcţionarea corectă a contorului de energie termică în limitele erorii tolerate;

A0nm = limita superioară a lui A0 pentru funcţionarea corectă a contorului de energie termică în limitele erorii tolerate;

A0min = limita inferioară a lui .ii0 pentru funcţionarea corectă a contorului de energie termica în limitele erorii tolerate;

q = debitul agentului termic;

q8 = cea mai mare valoare a lui q admisă pentru perioade scurte pentru funcţionarea corectă a contorului de energie termică;

qp = cea mai mare valoare a lui q admisă permanent pentru funcţionarea corecta a contorului de energie termică;

qi = cea mai mică valoare a lui q admisă pentru funcţionarea corectă a contorului de energie termică;

P = puterea termică a schimbului termic;

Ps = limita superioară a lui P admisă pentru funcţionarea corectă a contorului de energie termică.

3 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice

3.1 Condiţii nominale de funcţionare

Producătorul trebuie să specifice valorile condiţiilor nominale de funcţionare după cum urmează:

3.1.1 Pentru temperatura lichidului: 0max, 0mm,

–pentru diferenţa de temperatură: .ii0max, A0mm,

cu următoarele restricţii: .ii0maxlA0mm 1O; A0mm = 3 K sau 5 K sau 1O K.

3.1.2 Pentru presiunea lichidului: presiunea internă pozitivă maximă pe care o poate suporta permanent contorul de energie termică la limita superioară a temperaturii agentului termic.

3.1.3 Pentru debitul de lichid: qs, qp, qi, unde valorile lui qp şi qi sunt supuse următoarei restricţii: qp/qi 10.

3.1.4 Pentru puterea termica: P5•

3.2 Clase de exactitate

Pentru contoarele de energie termica sunt definite următoarele clase de exactitate: 1, 2, 3.

3.3 Erori tolerate aplicabile contoarelor complete de energie termicâ

Pentru un contor complet de energie termică, erorile tolerate relative, exprimate în procente din valoarea convenţional adevărata, pentru fiecare clasă de exactitate, sunt:

–pentru clasa 1: E = Er + Et + Ec, unde Er, Et, Ec corespund definiţiilor de la punctele 3.7.1 la 3.7.3;

pentru clasa 2: E = Er + Et + Ec, unde Er, Et, Ec corespund definiţiilor de la punctele 3.7.1 la

3.7.3;

pentru clasa 3: E = Er + Et + Ec, unde Er, Et, Ec corespund definiţiilor de la punctele 3.7.1 la 3.7.3.

3.4 Efecte admise ale perturbaţiilor electromagnetice

3.4.1 Contorul nu trebuie sa fie influenţat de câmpuri magnetice statice şi de câmpuri electromagnetice la frecvenţa reţelei de alimentare.

3.4.2 Influenţa unei perturbaţii electromagnetice trebuie sa fie astfel încât:

variaţia rezultatului măsurării să nu depaşească valoarea admisa a variaţiei definită la punctul 3.4.3, sau

indicarea rezultatului măsurării să se facă într-o asemenea maniera încât acesta să nu poată fi

interpretat ca un rezultat valabil.

3.4.3 Pentru un contor complet de energie termică, valoarea admisă a variaţiei este egală cu valoarea absoluta a erorii tolerate aplicabilă acelui contor de energie termicâ (a se vedea punctul 3.3).

3.5 Durabilitate

După ce a fost realizată o încercare adecvată ţinând cont de o perioada de timp estimata de fabricant, contorul trebuie sa îndeplinească urmatoarele criterii:

3.5.l Traductoare de debit: după încercarea de durabilitate, variaţia rezultatului măsurării în raport cu rezultatul măsurării iniţiale nu trebuie sâ depâşeasca valoarea admisă a variaţiei.

3.5.2 Traductoare de temperatura:

3.6 Inscripţii pe contorul de energie termicâ

Un contor de enrgie termică trebuie să poarte cel puţin următoarele inscripţii : clasă de exactitate;

limite de debit;

limite de temperatură;

limite ale diferenţei de temperatură;

loc al instalării traductorului de debit: tur sau retur; semn a] direcţiei de curgere.

3,7 Subansambluri

Prevederile referitoare la subansambluri se pot aplica subansamblurilor fabricate de un singur sau de mai mulţi fabricanţi. Dacă un contor de energie termică este alcătuit din subansambluri, cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile contorului sunt aplicabile, de asemenea, după caz, subansamblurilor. În plus se aplica şi următoarele cerinţe:

3.7.1 Eroarea tolerata relativă a traductorului de debit, exprimată în procente, pentru clasele de exactitate: clasa 1: Er-'= (1 + 0,01 qp/q), dar nu mai mult de 5 %;

clasa 2: Er-'= (2 + 0,02 qplq), dar nu mai mult de 5 %; clasa 3: Er= (3 + 0,05 qplq), dar nu mai mult de 5 %,

unde eroarea Er stabileşte Jegatura între va]oarea indicata şi valoarea convenţional adevărată a relaţiei între semnalu] de ieşire al traductorului de debit şi masa sau volumul de agent termic.

3.7.2 Eroarea tolerată relativă a perechii de traductoare de temperatura, exprimata în procente:

Et = (0,5 + 3 • LlOmiJLl8),

nnde eroarea Et stabileşte legatura între valoarea indicată şi valoarea convenţional adevărată a relaţiei între semnalul de ieşire al perechii de traductoare de temperatură şi diferenţa de temperatură.

3.7.3 Eroarea tolerata relativa a calculatorului, exprimată în procente:

Ec = (0,5 + ll.0min/ll.0),

unde eroarea Ec stabileşte legatura între valoarea energiei termice indicate şi valoarea convenţional adevaratâ a energiei termice.

3.7.4 Valoarea admisa a variaţiei pentru un subansamblu al unui contor de energie termica este egala cu valoarea absolută a erorii tolerate aplicabilă subansamblului (a se vedea punctele 3.7.1, 3.7.2 şi 3.7.3).

3.7.5 Inscripţii pe subansambluri

Subansamblurile unui contor de energie termică trebuie să poarte cel puţin următoarele inscripţii: Traductor de debit:

clasa de exactitate; limite de debit;

limite de temperatura;

factor nominal al contorului (de ex. litri/impuls) sau semnal de ieşire corespunzător; semn al direcţiei de curgere.

Pereche de traductoare de temperatura: identificare de tip (ex. Pt l 00); limite de temperatură;

limite ale diferenţei de temperatura.

Calculator:

tip de traductoare de temperatura;

limite de temperatură;

limite ale diferenţei de temperatura;

factor nominal al contorului cerut (ex. litri/impuls) sau semnal de intrare corespunzător ce provine de la traductorul de debit;

loc al instalării traductorului de debit: tur sau retur.

3.8 Punerea în funcţiune

Dupâ intrarea în vigoare a prezentei norme, în conformitate cu prevederile punctului 1.5 şi 1.6 din nonna de metrologie legalâ NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune tuturor mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", trebuie respectate următoarele condiţii:

a)masurarea consumurilor casnice de energie termica, individuale sau colective, se poate efectua prin utilizarea unor contoare de clasă de exactitate 3; •

b)în ceea ce priveşte cerinţele prevăzute la punctele 3.1.l. ..3.1.4, autoritatea însărcinată cu acordarea avizului metrologic veghează ca distribuitorul de energie termică sau persoana legal desemnată pentru montarea contorului să asigure determinarea caracteristicilor, astfel încât contorul să fie adecvat masurarii exacte a consumului prevăzut sau previzibil.

4 Atestarea legalităţii

4.1 Atestarea legalitaţii unui contor de energie termică se realizeaza numai dupâ demonstrarea conformităţii acestuia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile, prevăzute în tabelul 1.

4.2 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor documente specifice (certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologică).

Tabelul 1 - Cerinţe metrologice şi tehnice specifice modalităţilor de control metrologic legal, aplicabile contoarelor de energie termică şi subansamblurilor acestora

Tabelul 1 - continuare

3.1 /NML 006-05

3.2 /NML 006-05

3.7.1 /NML 006-05

3.7.2 /NML 006-05

3.7.3 /NML 006-05

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

pentru aprobarea Normei de metrologie legală NML 077-05 îHigrometre“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 077-05 îHigrometre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 8-10-99 îHigrometre electronice“, NML 9-06-95 îPsihrometre cu aspirație“ și Norma tehnică de metrologie NTM 9-35-94 îVerificarea metrologică a higrometrelor cu punct de rouă cu comprimarea gazului“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a reglementărilor prezentate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 29 noiembrie 2005.

Nr. 319.

!image

*)Ordinul nr. 319/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 9 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexă

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 077 - 05 "Higrometre"

I. Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să le îndeplinească, higrometrele cu punct de rouă, higrometrele electronice şi psihrometrele cu aspiraţie, precwn şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice acestor mijloace de măsurare în domeniul de

măsurare a umidităţi relative (5,0...95,0) %, respectiv, (-60,0...80,0) 0e punct de rouă.

1.2 Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la mijloacele de măsurare a umidităţii utilizate exclusiv în scopuri industriale, de control al calităţii producţiei sau de control interfazic.

1.3 Terminologie

În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:

1.3.I temperatura punctului de rouă, Id; fţ îngheţ: temperatura la care vaporii de apă conţinuţi într-un gaz umed, în timpul răcirii adiabatice devin saturaţi în raport cu suprafaţa plană a apei/gheţii.

1.3.2 raport de comprimare (de presiune ), RP : raportul dintre presiunea mediului ambiant şi presiunea la care trebuie comprimat un gaz, la o anumită temperatură, astfel încât prin destindere adiabatică vaporii de apă conţinuţi în gaz să devină saturaţi.

1.3.3 umiditate relativă, Uw; raportul dintre fracţia molară a vaporilor de apă din aer şi fracţia molară a vaporilor de apă din aerul saturat, ambele fiind la aceeaşi temperatură şi presiune; wniditatea relativă se exprimă ca procent (%);

2.Cerinţe metrologice şi tehnice comune tuturor tipurilor de higrometre

Higrometrele trebuie să asigure un înalt nivel de protecţie metrologică pentru ca orice parte interesată să aibă încredere în rezultatele măsurării şi trebuie proiectate şi fabricate la un înalt nivel de calitate cu respectarea tehnologiei de măsurare şi securitate a rezultatelor măsurării.

2.1 Unităţi de măsură

Umiditatea gazului/aerului măsurată trebuie să fie afişată în °e punct rouă sau, în cazul umidităţii relative în procente (%). Simbolul unităţii de măsură trebuie să fie inscripţionat sau să fie afişat pe dispozitivul indicator al aparatului.

2.2 Adecvare

2.2.1 Higrometrul trebuie să fie conceput astfel încât să poată funcţiona în orice poziţie, cu excepţia cazurilor când există o altă indicaţie specificată de producător.

2.3 Condiţii de mediu .

2.3.1 În cazul unui higrometru echipat cu dispozitive electrice sau electronice, producătorul trebuie să specifice condiţiile de mediu climatic, mecanic şi electromagnetic în care este destinat să funcţioneze higrometrul, conform cerinţei 2.1.3 din norma NML 001-05 " Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal".

2.3.2 După ce este supus unor condiţii de mediu climatic, mecanic sau electromagnetic, higrometrul trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiţii :

-să-şi pastreze toate funcţiile de măsurare;

-să se repună în funcţiune în limitele erorii maxim tolerate.

2.4 Repetabilitate

În cazul măsurării aceluiaşi măsurand în condiţii de măsurare identice, rezultatele măsurărilor succesive nu trebuie să depăşească 1,0 % respectiv 1,0 °e punct de rouă.

3.Cerinţe metrologice şi tehnice specifice higrometrelor cu punct de rouă

3.1 Domeniul nominal al temperaturii punctului de rouă a unui gaz al higrometrelor cu punct de rouă trebuie să fie de minimum (-30,0...+20,0) 0c cu posibilităţi de extindere până la (-90,0...+I00,0) 0e;

3.2 Erorile maxime tolerate, în condiţii nominale de funcţionare şi în absenta oricărei perturbaţii sunt

± 2,5 °c punct de rouă .

3.3 Domeniul nominal al temperaturii măsurate cu termometrul din componenţa higrometrelor cu punct de rouă cu comprimarea gazului trebuie să fie : (0,0...50,0) 0c;

3.4 Erorile tolerate pentru termometrele inco7,orate în higrometrele cu punct de rouă sau neincorporate dar utilizate împreună cu acestea, sunt ± 1,0 e.

3.5 Higrometrele cu punct de rouă cu comprimarea gazului trebuie să satisfacă unnătoarele condiţii specifice:

3.5.1 Toate componentele exterioare trebuie să fie în stare de funcţionare.

3.5.2 Coloana de lichid a termometrului trebuie să fie continuă şi să aibă reperele lizibile şi corect conturate;

3.5.3 Coloana manometrică trebuie să nu prezinte scurgeri de lichid şi reperele scării gradate trebuie să fie corect trasate, iar pistonul cu cap de reglare trebuie să nu fie blocat şi să nu aibă joc faţă de cilindru de ghidare;

3.5.4 Ventilul pentru evacuarea gazului trebuie să nu fie blocat şi să permită închiderea etanşă a ieşirii gazului din aparat în timpul comprimării;

3.5.5 Locul de acces pentru completarea lichidului manometric trebuie să fie etanş, pentru a se evita scurgerile de ulei pe carcasa aparatului.

3.5.6 Lichidul din coloana manometrică trebuie să fie omogen şi fără bule.

3.5.7 Nivelul lichidului în coloana manometrică trebuie să fie reglabil la reperul 1,0 marcat pe scara gradată a aparatului.

3.5.8 Circuitul de gaz trebuie să fie închis etanş, astfel încât nivelul lichidului manometric să nu se modifice timp de 1 minut, după comprimare.

3.5.9 Supapa de comunicare a acrului din coloana manometrică cu mediul ambiant trebuie să fie funcţională, adică să se permită echilibrarea cu presiunea atmosferică a aerului din coloană.

3.5.10 Sursa de iluminare care serveşte la observarea conului de ceaţă trebuie să fie în bună stare de funcţionare, astfel încât la acţionarea bruscă a manetei pentru destinderea gazului să se aprindă becul. Sursa de lumină trebuie să fie aprinsă şi în stare de funcţionare numai în momentul în care se produce ceaţa, adică numai la acţionarea manetei pentru destinderea gazului (spre a se evita modificarea echilibrului termic al gazului în timpul măsurării).

3.5.11 Lentilele şi fereastra de la camera de ceaţă trebuie menţinute curate, pentru a se putea vizualiza cât mai bine momentul formării condensului.

3.6 Higrometrele cu punct de rouă cu oglindă răcită trebuie să satisfacă următoarele condiţii specifice:

3.6.1 Debitul de aer, pentru pompele care însoţesc higrometrele cu punct de rouă cu oglindă răcită, trebuie să fie de maximum 2,5 m3/h.

3.6.2 Oglinda de răcire a higrometrelor cu punct de rouă cu oglindă răcită trebuie să fie în perfectă stare funcţională şi să nu prezinte zgârieturi sau pete de coroziune pe suprafaţa ei.

4 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice higrometrelor electronice

4.1 Higrometrele trebuie să aibă un domeniu maxim de măsurare a umidităţii relative de : (5,0...98,0) %;

4.2 Higrometrele trebuie să aibă un domeniu maxim de măsurare a temperaturii punctului de rouă de : (-30,0...+100,0) °C;

4.3 Erorile maxime tolerate a higrometrelor sunt:± 2,5 % şi respectiv ± 2,5 °c;

4.4 Eroarea datorată variaţiei temperaturii mediului ambiant, în limitele domeniului nominal, trebuie să nu depăşească eroarea intrinsecă prevăzută la pct.4.3;

4.5 Higrometrul trebuie să fie conceput astfel încât să permită controlul funcţiilor de măsurare după ce a fost introdus pe piaţă şi pus în funcţiune. Dacă este necesar, echipamentele sau programele informatice speciale care fac posibil acest control trebuie să fie integrate în mijlocul de măsurare. Procedurile de încercare trebuie descrise în manualul de utilizare.

Dacă higrometrul are programe informatice asociate care asigură şi alte funcţii decât cele de măsurare, programul informatic care este important pentru caracteristicile metrologice trebuie să fie identificabil şi să nu poată fi influenţat într-o manieră inadmisibilă de către programele informatice asociate.

4.6 Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării informaţiei

4.6.1 Caracteristicile metrologice ale unui higrometru trebuie să nu fie influenţate într-o manieră inadmisibilă de conectarea lui la un alt dispozitiv, de orice caracteristică a dispozitivului conectat sau de orice dispozitiv de la distanţă care comunică cu aparatul.

5 Cerinfe metrologice şi tehnice specifice psihrometrelor cu aspiraţie

5.1 Psihrometrele cu aspiraţie trebuie să aibă un domeniu maxim de măsurare a wnidităţii relative de : (10,0...95,0) %;

5.2 Erorile maxime tolerate a psihrometrelor cu aspiraţie sunt:± 3,0 %;

5.3 Cele doua termometre ale psihrometrului trebuie să fie de acelaşi tip constructiv, să aibă acelaşi interval de măsurare şi aceeaşi exactitate;

5.4 Materialul textil din care este confecţionat manşonul trebuie să fie curat şi hidrofil.

6.Atestarea legalităţii

6.1 Atestarea legalităţii unui higrometru se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestuia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile, prevăzute în tabelele 1, 2 sau 3.

6.2 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi emiterea unor documente specifice, conform prevederilor instrucţiunilor de metrologie legală.

6.3 în cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive şi/sau subansambluri care

funcţionează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare.

Tabelul 1 - Cerinte metrologice si tehnice specifice modalitatilor de control metrologic legal pentru h"t2rometreIe cu ounct d e roua s1 ceIe cu comnr1•marea eazuIu1•

2.1.3.1 /NML 001-05

2.1.3.2 /NML 001-05

2.1.3.1 /NML 001-05

2.1.3.2 /NML 001-05

2.1.3.1 /NML 001-05

2.1.3.2 /NML 001-05

Tabelul 3 - Cerinte metrologice si tehnice specifice rnodalitatilor de control metrologic legal pentru psihrometrele cu aspiratie

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 060-05 îMașini/aparate pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice și măsurarea cuplului mecanic. Partea I. Mașini/aparate pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările și completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 060-05 îMașini/aparate pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice și măsurarea cuplului mecanic. Partea I. Mașini/aparate pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Norma de metrologie legală prevăzută la art. 1 înlocuiește Norma de metrologie legală NML 1-08-97 îMașini de încercare statică a materialelor“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a normei prevăzute la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestei norme, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice și după reparații.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 29 noiembrie 2005.

Nr. 320.

!image

*)Ordinul nr. 320/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 9 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexa

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 060-05 "Maşini/aparate pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice şi măsurarea cuplului mecanic"

Partea I"Maşini/aparate pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice"

1.Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice sistemelor de măsurare a forţei ale maşinilor/ aparatelor pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice, utilizate în măsurările efectuate în domenii de interes public.

1.2 Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la aparatele şi dispozitivele auxiliare asociate pentru efectuarea încercării materialelor la solicitări mecanice (mijloace de măsurare a deplasării sau extensiei, dispozitive de calcul a rezultatelor încercării, dispozitive de reglare a forţei aplicate, mijloace de măsurare a timpului de încercare etc.),

1.3 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, maşinile/ aparatele pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice prevăzute la punctul

1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelul 2.

2.Terminologie

În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:

2.1 maşină/ aparat pentru încercarea materiale/or la solicitări mecanice: dispozitiv (sau ansamblu de dispozitive) destinat încercării unor mostre de materiale pentru determinarea uneia sau a mai multor proprietăţi mecanice ale acestora.

2.2 sistem de măsurare a forţei: mijloc de măsurare a forţei aplicate de dispozitivul de generare a forţei al maşinii/ aparatului pentru-încercarea materialelor.

2.3 eroare relativă de justeţe (q): raport între media aritmetică a diferenţelor între indicaţiile mijlocului de măsurare şi valoarea convenţional adevărată, obţinute într-un număr adecvat de măsurări şi valoarea convenţional adevărată.

2.4 eroare relativă de repetabilitate (b): raport între diferenţa între indicaţia maximă şi indicaţia minimă a mijlocului de măsurare obţinute la măsurarea repetată în aceleaşi condiţii de măsurare şi valoarea convenţional adevărată.

2.5 eroare relativă de reversibilitate (u): raport între diferenţa între mediile indicaţiilor mijlocului de măsurare când aceeaşi forţă este atinsă prin valori descrescătoare şi crescătoare (cu excepţia valorilor corespunzătoare limitei superioare şi inferioare ale domeniului de măsurare), obţinute într-un număr adecvat de măsurări şi valoarea convenţional adevărată.

2.6 rezoluţie (r): cea mai mică diferenţă între indicaţiile dispozitivului de indicare a forţei care poate fi percepută în mod semnificativ.

2.7 rezoluţie relativă (a): raport între rezoluţia mijlocului de măsurare şi forţa în punctul considerat.

3.Cerinţe metrologice şi tehnice

3.1 Condiţii nominale de funcţionare

Producătorul trebuie să specifice, prin inscripţionare, condiţiile nominale de funcţionare ale maşinilor/ aparatelor pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice, în special:

–forţa maximă de încercare;

–tipul forţei aplicate (de exemplu: tracţiune, compresiune sau amândouă);

–parametrii privind alimentarea cu energie electrică (tensiune, frecvenţă, putere);

–limita superioară şi inferioară a domeniului de temperatură.

3.2 Dispozitivul de producere a forţei

Dispozitivul de producere a forţei trebuie să asigure aplicarea lină a forţei asupra probei de încercat, rară şocuri sau pulsaţii semnificative în tot domeniul de forţe al maşinii. Sistemul de producere a forţei poate fi mecanic, hidrauluic, pneumatic sau electric sau combinaţii ale acestor tipuri.

Pentru efectuarea încercărilor şi verificărilor necesare sistemele de producere a forţei şi de deplasare trebuie să poată fi conduse manual sau automat în tot domeniul de forţe al maşinii.

3.3 Dispozitivul de indicare a forţei

3.3.I Maşinile/ aparatele pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de indicare a forţei, ataşat permanent de cadrul maşinii sau demontabil/ interschimbabil. Dispozitivul trebuie prevăzut cu posibilitatea aducerii la zero a indicaţiei.

3.3.2 Forţa măsurată de maşinile/ aparatele pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice trebuie să fie indicată în unităţi de forţă ( newton, cu simbolul N sau multiplii acestuia).

3.3.3 Dispozitivul de indicare analogic

Rezoluţia dispozitivului de indicare analogic, exprimată în unităţi de forţă, se determină pe baza raportului dintre grosimea indicelui şi lungimea diviziunii. Valoarea raportului poate fi 1/2, 1/5 sau 1/1O. Pentru o valoare a raportului de 1/1O este necesar ca lungimea diviziunii să fie mai mare sau egală cu 2,5 mm. Scara dispozitivului de indicare trebuie să fie uniformă.

Numerele, cuvintele, simbolurile sau combinaţiile acestora trebuie să fie amplasate astfel încât să nu afecteze claritatea observării dispozitivului de indicare.

Dispozitivul de indicare trebuie să aibă clar marcate valoarea zero şi limita superioară a domeniului de indicaţii.

Orice serie de marcaje ale scării trebuie să cuprindă marcaje sau unităţi de măsură uniforme ca mărime şi caractere dacă au acelaşi ordin de mărime sau importanţă. Marcajele scării care au un ordin de mărime sau o importanţă mai mică trebuie să fie clar indicate printr-o mărime mai mică sau mai puţin proeminentă decât indicaţiile principale cărora le sunt asociate.

Dispozitivul de indicare trebuie astfel construit încât să minimizeze erorile de paralaxă şi efectul vibraţiilor indicelui.

La valoarea zero sau maximă a forţei indicate indicele nu trebuie să fie în dreptul dispozitivului de limitare a cursei acestuia.

3.3.4 Dispozitivul de indicare numeric

Rezoluţia dispozitivului de indicare numeric este valoarea unui increment al indicaţiei numerice exprimată în unităţi de forţă, dacă indicaţia nu variază cu mai mult de un increment atunci când maşina/ aparatul nu este încărcat sau este încărcat cu o forţă constantă. În caz contrar, rezoluţia este egală cu valoarea unei jumătăţi din intervalul de variaţie la care se adaugă un increment, exprimată în unităţi de forţă. Pentru maşinile/ aparatele care selectează sau extind automat domeniul de măsurare, rezoluţia trebuie determinată pentru fiecare decadă a dispozitivului de indicare.

Dispozitivul numeric trebuie să indice semnul şi valoarea măsurandului şi să cuprindă valoarea zero şi limita superioară a domeniului de indicaţii.

3.4 Clasa de exactitate

3.4.1 Clasa de exactitate a maşinilor/ aparatelor pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice trebuie să facă parte din următoarea serie: 0,5; 1; 2; 3.

3.4.2 Clasa de exactitate trebuie stabilită pentru fiecare domeniu de indicaţii pe baza a cel puţin două serii succesive de aplicare a forţei, cuprinzând câte cinci valori discrete ale forţei distribuite uniform între 20% şi 100% din limita superioară a domeniului respectiv de indicaţii.

3.5 Erori tolerate

În condiţii nominale de funcţionare şi în absenţa oricărei perturbaţii, eroarea de măsurare a maşinilor/ aparatelor pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice trebuie să nu depăşească erorile maxime tolerate, pozitive sau negative, prevăzute în tabelul 1.

3.6 Domeniul de măsurare a forţei

Domeniul de măsurare a forţei pentru maşinile/ aparatele pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice trebuie să includă limita maximă specificată şi limita minimă, stabilită în funcţie de clasa de exactitate.

Limita minimă a domeniului de măsurare trebuie să nu fie mai mică decât valoarea stabilită prin multiplicarea rezoluţiei r, determinată în conformitate cu 3.2.1 sau 3.2.2, cu:

–400 pentru clasa de exactitate 0,5;

–200 pentru clasa de exactitate 1; 100 pentru clasa de exactitate 2;

–67 pentru clasa de exactitate 3.

Tabelul 1 - Erori maxime tolerate

Note

L Rezoluţia relativă trebuie determinată la valori ale forţelor care depăşesc 1/5 din limita superioară a domeniului de indicaţii.

2.Dacă maşina/ aparatul pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice nu se utilizează pentru aplicarea forţelor în sens descrescător, determinarea erorilor relative de reversibilitate nu este necesară.

4.Atestarea legalităţii

4.1 Modalităţile de control metrologic legal aplicabile maşinilor/ aparatelor pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.

4.2.Atestarea legalităţii unei maşini/ aparat pentru încercarea materialelor la solicitări mecanice se realizează numai după demonstrarea: conformităţii acesteia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile, prevăzute în tabelul 2 pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune sau utilizării.

Tabelul 2 - Cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile modalităţilor de control metrologic legal

4.3 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice ş1 eliberarea unor documente specifice (buletine de verificare metrologică).

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

pentru aprobarea Normei de metrologie legală NML 050-05 îSisteme/echipamente de măsurare

și taxare a duratei convorbirilor telefonice și comunicațiilor telex“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 050-05 îSisteme/echipamente de măsurare și taxare a duratei convorbirilor telefonice și comunicațiilor telex“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Norma de metrologie legală prevăzută la art. 1 înlocuiește procedurile de încercare/verificare metrologică P1-96 îMașini de timp utilizate în centrale telefonice tip TW- 55“, P20-97 îEchipamente de taxare din centralele digitale tip DRX-4“, P 37-97 “Echipamente de contorizare după durată pentru convorbiri telefonice tip TTA-IDT ALSTON“, P 55-98 îEchipamente de taxare după durată a convorbirilor telefonice în centralele telefonice digitale tip ALCATEL 1000 E 10 (OCB283)“, P 71-99 îEchipamente de taxare a convorbirilor telefonice din centralele telefonice automate tip STAREX IMS“, P164-02 îEchipament de măsurare și taxare a convorbirilor telefonice pentru telefonia mobilă, din centrala telefonică tip AXE10 ERICSSON și tip AXE810 ERICSSON“, P 168-02 îEchipament de taxare după durată a comunicațiilor telex din centralele telegrafice tip DK-TLX- SW“, P 204-03 îEchipament de taxare după durată a convorbirilor telefonice tip ARRAY 3000“, P221-03 îSistem de măsurare și taxare a duratei convorbirilor telefonice prin rețea Internet Protocol, tip Gatekepeer 1000 Vocaltec— VGKFTDC“, P 206-04 îEchipament de taxare a convorbirilor telefonice după durată tip INFONOVA BILLING SYSTEM“, P 211-04 îSistem de măsurare și taxare a convorbirilor telefonice tip TTS 2000“ și P 227-05 îEchipament de măsurare și taxare a duratei convorbirilor telefonice, din sistem digital de acces în rețea, tip TA-IS“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a reglementărilor prezentate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială la introducerea pe piață și punerea în funcțiune;

— timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, în utilizare, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4. — Se abrogă Norma de metrologie legală NML 1-12-99 îEchipament ceasornic-generator de impulsuri de tarif din centralele telefonice automate analogice urbane“. Art. 5. — Unitățile din structura și în subordonarea

Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 29 noiembrie 2005.

Nr. 321.

!image

*)Ordinul nr. 321/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 9 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexă

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML

NML 050-05 "Sisteme/echipamente de măsurare şi taxare a duratei convorbirilor telefonice şi comunicaţiilor telex "

I .Domeniu de aplicare

Prezenta normă de metrologie legală se aplică sistemelor/echipamentelor de măsurare şi taxare a duratei convorbirilor telefonice şi comunicaţiilor telex din centralele telefonice şi telex .

2.Terminologie

2.1 Mers zilnic: diferenţa dintre eroarea ceasornicului la un moment dat şi eroarea pe care a avut-o cu 24 ore în urmă.

2.2 Palier orar: interval de timp, bine definit, în care se menţin aceiaşi parametri de taxare.

3.Descriere

Sistemele/echipamentele de măsurare şi taxare a duratei convorbirilor telefonice şi comunicaţiilor telex din centralele telefonice şi telex, denumite în continuare sisteme/echipamente, sunt destinate măsurării duratei convorbirilor telefonice şi a comunicaţiilor telex în vederea taxării acestora. Aceste sisteme/echipamente sunt parte integrantă a centralelor telefonice şi telex.

Centrala telefonică/telex cuprinde:

Structura hardware care asigură comutaţia globală şi locală, unitatea de comunicaţii, bazele proprii de timp, sistemele de sincronizare, generatoarele de tact şi semnalizări, interfaţarea cu abonaţii, blocurile de exploatare şi întreţinere, echipamentul de măsurare, traductoarele, surse de alimentare;

–Structura software cu rolul de control şi supraveghere al întregului proces de comutaţie şi conexiuni, precum şi a întregului ansamblul destinat exploatării, întreţinerii şi procesării datelor necesare pentru realizarea taxării;

Funcţiile îndeplinite de sistemul/echipamentul de măsurare şi taxare a duratei convorbirilor telefonice şi a comunicaţiilor telex sunt:

–asigurarea măsurării în vederea taxării a duratei convorbirilor telefonice naţionale, internaţionale şi cu telefonia mobilă precum şi a comunicaţiilor telex;

–asigurarea taxării duratei corecte a convorbirilor telefonice şi a comunicaţiilor telex în concordanţă cu perioada din zi (paliere orare);

–asigurarea taxării duratei convorbirilor telefonice şi comunicaţiilor telex în concordanţă cu tarifele reduse de taxare (sărbători legale, sfârşit de săptămână) în vigoare;

–asigurarea restricţionării apelurilor de plecare;

–asigurarea serviciilor speciale taxabile şi netaxabile;

–posibilitatea eliberării, la cerere, a Iistingului convorbirilor telefonice şi comunicaţiilor telex pentru fiecare abonat.

4.Cerinţe metrologice şi tehnice

4.1 Cerinţe generale

4.1.1 Mersul zilnic al ceasornicului centralei în condiţii nominale de funcţionare trebuie să corespunda cerinţelor prevăzute în cartea tehnică a centralei.

4.1.2 Sistemul/echipamentul trebuie să asigure înregistrarea duratei convorbirilor, în fişierele de facturare, respectând cerinţele metrologice de la punctele 4.2.1.. .4.2.6.

4.1.3 Sistemul/echipamentul trebuie să asigure restricţionarea apelurilor de plecare.

4.1.4 Sistemul/echipamentul trebuie permită activarea serviciilor taxabile şi netaxabile

4.1.5 Sistemul/echipamentul trebuie să asigure protecţia prin parolă împotriva accesului persoanelor neautorizate la componentele sistemului.

4.2 Erorile în condiţii nominale de funcţionare, fără perturbaţii .

4.2.1 Eroarea maximă tolerată pentru durata convorbirilor telefonice (naţionale, internaţionale şi cu reţeaua de telefonie mobilă) pentru convorbiri finalizate de abonatul chemător este de± 1 s.

4.2.2 Eroarea maximă tolerată pentru durata convorbirilor telefonice efectuate de la posturile telefonice publice este de ± 3 s.

4.2.3 Eroarea maximă tolerată pentru convorbirile telefonice (naţionale, internaţionale şi cu reţeaua de telefonie mobilă), convorbiri finalizate de abonatul chemat este de ± 1 s + VS, unde VS este valoarea setată a centralei pentru timpul de eliberare întârziată a liniei telefonice.

4.2.4 Eroarea maximă tolerată pentru durata comunicaţiilor telex, comunicaţii încheiate de abonatul chemător, este de ± 2 s.

4.2.5 Eroarea maximă tolerată pentru durata comunicaţiilor telex, comunicaţii încheiate de

abonatul chemat, este de± 2 s + VS, unde VS are semnificaţia prevăzută la punctul 4.2.3.

4.2.6 Diferenţa dintre ora centralei şi ora oficială nu trebuie să depăşească 5 s.

4.2.7 Taxarea duratei convorbirilor telefonice şi a comunicaţiilor telex trebuie să fie efectuată în concordanţă cu tarifele în vigoare practicate de operator, respectând cerinţele de la punctele 4.2.1.. .4.2.6.

4.3 Condiţii de mediu

Producătorul sau utilizatorul trebuie să specifice condiţiile de mediu climatic, şi electromagnetic în care este destinat să funcţioneze sistemul /echipamentul, conform cerinţei 2.1.3 din NML 001-05

ăCerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal.

4.3.1 Cerinţe de mediu climatic

În limitele temperaturii de funcţionare erorile de măsurare ale sistemului /echipamentului nu trebuie să depăşească valorile maxime tolerate prevăzute la punctele 4.2.1.. .4.2.6

4.3.2 Condiţii de mediu electromagnetic

Producătorul trebuie să specifice clasa de mediu electromagnetic în conformitate cu semnificaţiile prezentate la punctul 2.1.3.3 din NML 001-05.

În timpul în care se află sub influenţa unei perturbaţii electromagnetice (descărcări electrostatice, câmp electromagnetic radiant, etc.) sistemul/echipamentul trebuie să funcţioneze în limitele erorilor maxim tolerate.

5 Atestarea legalităţii

5.1 Modalităţile de control metrologic legal aplicabile sistemelor/echipamentelor sunt prevăzute în Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.

5.2 Atestarea legalităţii sistemelor/echipamentelor se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestora cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile prevăzute în tabelul 1, pentru fiecare modalitate de control metrologic legal, la introducerea pe piaţă, punerea în funcţiune şi utilizare.

5.3 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor documente specifice (certificat de aprobare de model, buletin de verificare metrologică, etc.)

Tabelul I.Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile modalităţilor de control metrologic legal

!image

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

pentru aprobarea Normei de metrologie legală NML 007-05 îSisteme de măsurare continuă

și dinamică a cantităților de lichide, altele decât apa“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările și completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 007-05 îSisteme de măsurare continuă și dinamică a cantităților de lichide, altele decât apa“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 1-04-01 îDistribuitoare de carburanți auto“ și NML 4-04-01 îTermometre cu rezistență din platină“, normele tehnice de metrologie NTM 1-119/2-83 îVerificarea metrologică prealabilă a contoarelor pentru măsurarea volumelor de lichide industriale, NTM 3-131-82 îVerificarea metrologică a manometrelor, vacuummetrelor și manovacuummetrelor cu semnal de ieșire unificat pneumatic (traductoare pneumatice)“, NTM 3-160-83 îVerificarea metrologică a traductoarelor pneumatice de diferență de presiune“, NTM 3-161-83 îVerificarea metrologică a traductoarelor electronice de diferență de presiune“ și procedurile P 176-02 îSistem de măsurare a cantităților de produse petroliere SP-1 Arpechim și SP-2 Arpechim“, P 46-98 îContoare cu tambur pentru alcool și dispozitivele lor complementare“, P 34-97 îProcedură de verificare pentru calculatoarele de debit cu unitate de achiziție de date, tip CUAD/u EMC-xy fabricație

S.C. Microsim S.R.L. Timișoara“, P 68-99 îCalculatoare de debit“, P 207-04 îAdaptoare de temperatură“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a reglementărilor prezentate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială la introducerea pe piață și punerea în funcțiune;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, în utilizare, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la 6 luni de la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 29 noiembrie 2005.

Nr. 322.

!image

*)Ordinul nr. 322/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 9 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

!image

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 007-05 "Sisteme de

măsurare continuă şi dinamică a cantităţilor de lichide altele decât apa"

1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile specifice de atestare a legalităţii sistemelor de măsurare continuă şi dinamică a cantităţilor de lichide altele decât apa, denumite în continuare "sisteme de măsurare" sau ăsisteme", utilizate în măsurările efectuate în domenii de interes public. În prezenta normă de metrologie legală termenul "volum" şi simbolul "L" pot fi înlocuiţi, după caz, cu "masă" şi, respectiv, "kg".

1.2 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate, sistemele de măsurare prevăzute la punctul 1.1, trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice din prezenta normă, cât şi cele aplicabile, prevăzute în norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelele 10-15.

2 Terminologie

În prezenta normă de metrologie legală, termenii specifici au următoarele semnificaţii:

2.1 contor: mijloc de măsurare conceput să măsoare în mod continuu, să memoreze şi să indice în condiţii de măsurare cantitatea de lichid care trece prin interiorul traductorului de măsurare într-o conductă închisă şi plină.

2.2 calculator: parte a sistemului care primeşte semnalele de ieşire de la unul sau mai multe traductoare de măsurare şi, eventual, de la mijloacele de măsurare asociate şi afişează rezultatele măsurării.

2.3 mijloc de măsurare asociat: mijloc de măsurare conectat la calculator pentru a măsura anumite mărimi caracteristice lichidelor, în vederea aplicării unei corecţii şi/sau conversii.

2.4 dispozitiv de conversie: parte a sistemului de măsurare care, ţinând cont de caracteristicile lichidului (temperatură, presiune, densitate etc.) măsurate cu ajutorul mijloacelor de măsurare asociate sau stocate în memorie, converteşte automat:

–volumul lichidului măsurat în condiţii de măsurare într-un volum în condiţii de bază şi/sau în masă, sau

–masa lichidului măsurat în condiţii de măsurare într-un volum în condiţii de măsurare şi/sau într-un volum în condiţii de bază.

3.1.2 Proprietăţile lichidului, prin specificarea denumirii sau tipului de lichid, sau caracteristicilor sale relevante, de exemplu:

–domeniul de temperatură;

–domeniul de presiune;

–domeniul de densitate;

–domeniul de viscozitate.

3.1.3 Valoarea nominală a tensiunii'de alimentare în curent alternativ şi/sau limitele tensiunii de alimentare în curent continuu.

3.1.4 Condiţiile de bază pentru valorile convertite.

3.1.5 Condiţiile de mediu climatic şi mecanic în care este destinat să funcţioneze sistemul de măsurare, conform cerinţelor 2.1.3.1 şi 2.1.3.2 din norma NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal".

3.2 Clase de exactitate şi erori maxime tolerate

3.2.1 Pentru cantităţi egale cu sau mai mari de 2 L sau masa corespunzătoare acestui volum, erorile de măsurare trebuie să fie mai mici decât erorile maxime tolerate (EMT) prevăzute sub forma valorii A în tabelul 2, cu respectarea condiţiei de la paragraful 3.2.3.

Tabelul 2 - Erorile maxime tolerate ale sistemelor pentru cantităti egale cu sau mai mari de 2 L

3.2.2 Pentru cantităţi mai mici de 2 L sau masa corespunzătoare acestui volum, erorile de măsurare (EMT) trebuie să fie mai mici decât erorile maxime tolerate prevăzute în tabelul 3, cu respectarea condiţiei de la paragraful 3.2.3.

Tabelul 3 - Erorile maxime tolerate ale sistemelor pentru cantităţi mai mici de 2 L

3.2.3 Indiferent de cantitatea măsurată, eroarea maximă tolerată este cea mai mare dintre următoarele două valori:

–valoarea absolută a erorii maxime tolerate prevăzute în tabelul 2 sau în tabelul 3,

–valoarea absolută a erorii maxime tolerate pentru cantitatea minimă măsurată (Emin).

3.2.4 Cerinţe cu privire la eroarea maximă tolerată pentru cantitatea minimă măsurată (Emin)

3.2.4.1 Pentru cantităţile minime măsurate egale cu sau mai mari de 2 L, sau masa corespunzătoare acestui volum, se aplică următoarele condiţii:

Condiţia 1: Emin trebuie să îndeplinească condiţia: Emin 2: 2R, unde R este cea mai mică

diviziune a scării dispozitivului de indicare.

Condiţia 2: Emin este dat de fonnula: = (2 MMQ) x (A/100), unde MMQ este cantitatea

minimă măsurată şi A este valoarea numerică prevăzută în tabelul 2.

3.2.4.2 Pentru cantităţile minime măsurate mai mici de 2 L, sau masa corespunzătoare acestui volum, se aplică condiţia I menţionată mai sus, iar Enun este dublul valorii specificate în tabelul 3, în funcţie de valoarea numerică A prevăzută în tabelul 2.

3.2.5 Cerinţe privind indicaţia convertită

În cazul unei indicaţii convertite, erorile maxime tolerate sunt cele care corespund valorilor numerice A din tabelul 2.

3.3 Efecte admise ale perturbaţiilor

3.3.1 Producătorul trebuie să precizeze condiţiile de mediu electromagnetic în care este destinat să funcţioneze sistemul, confonn cerinţei 2.1.3.3 din norma NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic ]egal".

3.3.2 Efectul unei perturbaţii electromagnetice corespunzătoare c1asei de mediu electromagnetic specificate de producător, conform cerinţei 3.3.1 din prezenta normă, trebuie să fie astfel încât:

–variaţia rezultatului măsurării nu depăşeşte valoarea variaţiei critice definite la punctul 3.3.3, sau

–indicaţia rezultatului măsurării prezintă o variaţie momentană ce nu poate fi interpretată, memorată sau transmisă ca rezultat al măsurării. In plus, în cazul unui sistem întreruptibil, aceasta poate însemna imposibilitatea de a realiza măsurarea sau

–variaţia rezultatului măsurării este mai mare decât valoarea variaţiei critice, caz în care sistemul de măsurare trebuie să permită recuperarea rezultatului măsurării chiar înainte de apariţia valorii variaţiei critice şi să întrerupă curgerea.

3.3.3 Valoarea variaţiei critice este cea mai mare dintre următoarele două valori:

–a cincea parte din eroarea maximă tolerată;

–Emin•

3.4 Durabilitate

3.4.1 Un sistem de măsurare care face obiectul prezentei norme trebuie să fie proiectat şi realizat astfel încât după efectuarea încercării de durabilitate corespunzătoare perioadei de timp estimate şi specificate de producător, variaţia rezultatului măsurării, comparativ cu rezultatul iniţial al măsurării, să nu depăşească valoarea B prevăzută în tabelul 5.

3.5 Adecvare

3.5.1 Pentru oricare dintre mărimile măsurate în cadrul aceleiaşi măsurări, indicaţiile furnizate de diferite dispozitive nu trebuie să difere între ele cu mai mult decât valoarea unei diviziuni în cazul în care dispozitivele au aceeaşi valoare a diviziunii. În cazul în care dispozitivele au valori ale diviziunii diferite, abaterea nu trebuie să depăşească cea mai mare valoare a diviziunii.

În cazul instalaţiilor de autoservire, valoarea diviziunii dispozitivului principal de indicare al sistemului de măsurare şi valoarea diviziunii dispozitivului de autoservire trebuie să fie aceleaşi, iar rezultatele măsurării nu trebuie să difere între ele.

3.5.2 În condiţii normale de utilizare nu trebuie să fie posibilă deturnarea cantităţii măsurate cu excepţia situaţiilor în care această curgere în derivaţie este evidentă.

3.5.3 Orice proporţie de aer sau gaz care nu este uşor detectabilă în lichid nu trebuie să conducă la o variaţie a erorii mai mare decât:

–0,5 % pentru alte lichide decât cele potabile şi pentru lichide cu o viscozitate care nu depăşeşte 1 mPa.s, sau

–1 % pentru lichide potabile şi lichide cu o viscozitate mai mare de 1 mPa.s. Cu toate

acestea,, variaţia admisă nu trebuie să fie niciodată mai mică de I % din MMQ. Această valoare se aplică în cazul existenţei pungilor de aer sau gaz.

3.6 Cerinţe privind întreruperea alimentării cu energie electrică

3.6.1 Un sistem de măsurare trebuie să fie echipat cu o sursă de alimentare cu energie electrică de urgenţă care recuperează toate funcţiile de măsurare în timpul defectării dispozitivului principal de furnizare a energiei electrice, sau să fie echipat cu mijloace de salvare şi afişare a datelor existente pentru a permite încheierea tranzacţiei în curs de desfăşurare şi cu un mijloace de oprire a curgerii în momentul defectării dispozitivului principal de fumizare a energiei electrice.

3.7 Unităţi de măsură

3.7.1 Cantitatea măsurată trebuie să fie afişată în mililitri (ml) sau centimetri cubi (cm\ litri (1 sau L), metri cubi (m\ grame (g), kilograme (kg) sau tone (t).

3.8 Cerinţe privind punerea În funcţiune

3.8.1 Între clasa de exactitate şi destinaţia sistemului de măsurare trebuie să existe o relaţie biunivocă, în conformitate cu prevederile din tabelul 4.

•​'

–distribuitoare de combustibil pentru autovehicule (altele decât cele pentru gaze lichefiate)

–sisteme de măsurare pe camioane cisternă pentru lichide cu viscozitate scăzută (< 20 mPa.s)

–sisteme de măsurare pentru încărcarea/descărcarea navelor, vagoanelor cisternă şi camioanelor cisternă1>

–sisteme de măsurare pentru lapte

–sisteme de măsurare neutru realimentarea avioanelor

–a căror temperaturi este mai mică decât-to °C sau mai mare decât 50°C

–a căror viscozitate dinamică este mai mare de 1 OOO mPa.s

Tabelul 4- Clasa de exactitate în functie de domeniul de utilizare

4 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice sistemelor de măsurare destinate vânzării directe

În completarea cerinţelor metrologice şi tehnice prevăzute la cap. 3, sistemelor de măsurare destinate vânzării directe li se aplică următoarele cerinţe:

4.1 Un sistem de măsurare destinat vânzărilor directe trebuie prevăzut cu un mijloc de aducere la zero a dispozitivului de afişare. Nu trebuie să fie posibilă deturnarea cantităţii măsurate.

4.2 Afişarea cantităţii pe care se bazează tranzacţia trebuie să fie menţinută, până în momentul în care părţile implicate în tranzacţie acceptă rezultatul măsurării.

4.3 Sistemele de măsurare pentru vânzări directe trebuie să fie întreruptibile.

4.4 Prezenţa oricărei proporţii de aer sau gaz în lichid nu trebuie să ducă la o variaţie a erorilor mai mare decât valorile prevăzute la punctul 3.5.3.

5 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice distribuitoarelor de combustibil pentru autovehicule

În completarea cerinţelor metrologice şi tehnice prevăzute la cap. 3 şi, eventual, 4, distribuitoarelor de combustibil pentru autovehicule li se aplică următoarele cerinţe:

5.1 Dispozitivele de afişare ale distribuitoarelor de combustibil pentru autovehicule nu trebuie să

poată fi aduse la zero în timpul măsurării.

5.2 Începerea unei noi măsurări trebuie să fie oprită până în momentul aducerii la zero a dispozitivului de afişare.

5.3 Dacă un sistem de măsurare este prevăzut cu un afişaj al preţului, diferenţa dintre preţul indicat

şi preţul calculat în funcţie de preţul unitar şi cantitatea indicată nu trebuie să fie mai mare decât preţul corespunzător lui Errun· Totuşi, această diferenţă nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mică unitate monetară.

6 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice subansamblurilor sistemului de măsurare care fac obiectul unor evaluări separate

În completarea cerinţelor metrologice şi tehnice aplicabile, prevăzute la capitolele 3, 4 şi 5, părţilor

componente care sunt încercate sau verificate separat li se aplică următoarele cerinţe:

6.1 Cerinţe specifice contorului (traductorului de debit)

6.1.1 Pentru cantităţi mai mari de sau egale cu 2 L sau cu masa corespunzătoare acestui volum, în funcţie de dasa de exactitate a sistemului în care urmează să funcţioneze, erorile de măsurare ale contorului (traductorului de debit) trebuie să fie mai mici decât valorile B ale erorilor maxime tolerate prevăzute în tabelul 5, cu respectarea condiţiei de la paragraful 6.1.3.

Tabelul 5- Erorile maxime tolerate ale contorului (traductorului de debit) pentru cantităţi egale cu sau mai mari de 2 L

6.1.2 Pentru cantităţi mai mici de 2 L sau masa corespunzătoare acestui volum, erorile de măsurare ale contorului (traductorului de debit) trebuie să fie mai mici decât erorile maxime tolerate prevăzute în tabelul 6, cu respectarea condiţiei de la paragraful 3.2.3.

Tabelul 6 - Erorile maxime tolerate ale contorului (traductorului de debit) pentru cantităţi mai mici de 2 L

6.1.3 Indiferent de cantitatea măsurată, eroarea maximă tolerată este cea mai mare dintre următoarele două valori:

–valoarea absolută a erorii maxime tolerate prevăzute în tabelul 5 sau în tabelul 6,

–valoarea absolută a erorii maxime tolerate pentru cantitatea minimă măsurată (Emin).

6.2 Cerinţe specifice dispozitivului de conversie

6.2.1 Erorile maxime tolerate ale indicaţiilor convertite de un dispozitiv de conversie sunt egale cu

!image

(A- B), A şi B fiind valori absolute prevăzute în tabelul 2 şi, respectiv, 5.

6.2.2 Cerinţe specifice subansamblurilor dispozitivului de conversie care fac obiectul unor evaluări separate

6.2.2.1 Cerinţe specifice calculatorului

6.2.2.1.1 Erorile maxime tolerate pozitive sau negative pentru indicaţiile cantităţilor de lichid, aplicabile calculelor, sunt egale cu o zecime din eroarea maximă tolerată definită prin valoarea A din tabelul 2.

6.2.2.l .2 Eroarea maximă tolerată, pozitivă sau negativă, pentru calculul fiecărei mărimi caracteristice lichidului, este egală cu două cincimi din valorile corespunzătoare prevăzute la paragrafele 6.2.2.2.1.1, 6.2.2.2.2.1 şi 6.2.2.2.3.1, de mai jos.

6.2.2.2 Cerinţe specifice mijloacelor de măsurare asociate

6.2.2.2.1 Cerinţe specifice traductoarelor de temperatură

6.2.2.2.1.1 Traductoarele de temperatură trebuie să aibă o exactitate cel puţin ]a fel de bună ca valorile prevăzute în tabelul 7, care se aplică temperaturii afişate de către dispozitivul de conversie.

Tabelul 7- Erorile maxime tolerate pentru măsurarea temperaturii

6.2.2 2.2 Cerinţe specifice traductoarelor de presiune

6.2.2.2.2.1 Traductoarele de presiune trebuie să aibă o exactitate cel puţin la fel de bună ca valorile prevăzute în tabelul 8, care se aplică presiunii afişate de către dispozitivul de conversie.

!image

Tabelul 8- Erorile maxime tolerate resiunii

6.2.2.2.3 Cerinfe specifice traductoarelor de densitate

6.2.2.2.3.l Traductoarele de densitate trebuie să aibă o exactitate cel puţin la fel de bună ca valorile prevăzute în tabelul 9, care se aplică valorii densităţii afişate de către dispozitivul de conversie.

!image

!image

!image

!image

!image

Tabelul 9- Erorile maxime tolerate entru măsurarea densită ii

0,5

m m

1,5

2,5

±5k m

7 Atestarea legalităţii

7.1 Atestarea legalităţii sistemelor de măsurare, respectiv subansamblurilor componente ale sistemelor de măsurare se realizează numai după demonstrarea confonnităţii acestora cu cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în tabelele 1O- 15.

7.2 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor documente specifice (certificate de aprobare de model, buletine de verificare).

Tabelul 1O - Cerinţe metrologice si tehnice aplicabile sistemelor de măsurare

1> Evaluările se efectuează numai la subansamblurile echipate cu dispozitive electrice sau electronice;

Z) Evaluările se efectuează numai la sistemele de măsurare destinate vânzării directe;

3>Evaluările se efectuează numai la distribuitoarele de combustibil pentru autovehicule.

Tabelul 11 - Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile contoarelor (traductoarelor de debit) din componenţa sistemelor de măsurare

1> Evaluările se efectuează numai la contoarele (traductoarele de debit) echipate cu dispozitive electrice sau electronice;

2) Evaluările se efectuează numai la contoarele (traductoarele de debit) din componenţa sistemelor

destinate vânzării directe;

3) Evaluările se efectuează numai la contoarele (traductoarele de debit) din componenţa

–distribuitoarelor de combustibil pentru autovehicule.

Tabelul 12 - Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile calculatoarelor din componenta sistemelor de măsurare

1

' Evaluările se efectuează numai la calculatoarele din componenţa sistemelor destinate vânzării directe;

2>Evaluările se efectuează numai la calculatoarele din componenţa distribuitoarelor de combustibil pentru autovehicule.

Tabelul 13 - Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile traductoarelor de temperatură

a·m componen1ţa •sisteme1or de măsurare

11 Evaluările se efectuează numai la traductoarele echipate cu dispozitive electrice sau electronice; 2> Evaluările se efectuează numai la traductoarele din componenţa sistemelor destinate vânzării directe;

J) Evaluările se efectuează numai la traductoarele din componenţa distribuitoarelor de combustibil pentru autovehicule.

Tabelul 14 - Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile traductoarelor de presiune d'm componenţa sistemeIor de masurare

tJ Evaluările se efectuează numai la traductoarele echipate cu dispozitive electrice sau electronice;

2l Evaluările se efectuează numai la traductoarele din componenţa sistemelor destinate vânzării directe;

3> Evaluările se efectuează numai la traductoarele din componenţa distribuitoarelor de combustibil

pentru autovehicule.

Tabelul 15 - Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile traductoarelor de densitate din componenta sistemelor de măsurare a cantităţilor de lichide altele decât apa

1>Evaluările se efectuează numai la traductoarele echipate cu dispozitive electrice sau electronice;

2

> Evaluările se efectuează numai la traductoarele din componenţa sistemelor destinate vânzării directe;

3

> Evaluările se efectuează numai la traductoarele din componenţa distribuitoarelor de combustibil pentru autovehicule.

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

pentru aprobarea Normei de metrologie legală NML 043-05 îButirometre“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 043-05 îButirometre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 1-121-87 îVerificarea metrologică a butirometrelor“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei prezentate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială la introducerea pe piață și punerea în funcțiune;

— timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, în utilizare, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 29 noiembrie 2005.

Nr. 323.

!image

*)Ordinul nr. 323/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 9 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexa

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 043-05ăButirometre''

1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele esenţiale metrologice si tehnice, aplicabile pentru toate tipurile de butirometre pentru lapte integral, zer si zară, lapte smântânit, lapte praf, smântană si brânză.

1.2 Butirometrele sunt mijloace de măsurare din sticlă care se folosesc la determinarea conţinutului de grăsime din lapte si produse lactate prin metoda acid butirometrică.

1.3 Scara gradată a butirometrului este stabilită convenţional in procente, care reprezintă conţinutul de grăsime în grame la 100g sau la 100cm3 de produs din proba analizată.

2 Cerin te metrologice

Domeniul de măsurare, valoarea diviziunii şi erorile tolerate sunt prezentate în tabelul 1.

3 Cerinţe tehnice

3.1 Calitatea sticlei

3.1.1 Butirometrele trebuie să fie construite din sticlă transparentă, incoloră sau cu slabe nuanţe verzui, fără defecte vizibile.

Pe corpul butirometrului se admit in masa sticlei un numar de maxim trei băşici care nu se sparg prin apăsare cu un vârf metalic, cu dimensiuni de maxim 1,5mm, canale de aer filiforme cu lăţimea maximă de 0,25mm, în număr maxim de trei incluziuni inactive, cu dimensiunea maximă de I mm.

Nu se admit băşici care se sparg prin apăsare cu un vârf metalic, incluziuni active, ştirbituri sau crăpături.

3.1.2 Sticla din care sunt construite butirometrele trebuie să se încadreze în clasa 1 de stabilitate faţă de apă şi acizi şi în clasa 2 de stabilitate faţă de alcalii, conform standardului in vigoare privind clasele de stabilitate chimică a sticlei.

3.2 Forma

3.2.1 Părţile componente ale butirometrului trebuie să fie simetrice şi coaxiale.

3.2.2 Variaţiile secţiunilor transversale.trebuie să fie uniforme, în special la îmbinarea tijei cu corpul.

3.2.3 Suprafaţa interioară trebuie să fie lisă, fără deformări şi îngroşări vizibile in zona sudurilor. Grosimea pereţilor trebuie să fie de minim 0,9 mm, pentru ca butirometrele să fie suficient de rezistente la folosirea pentru care sunt destinate.

3.3 Gâtul Gâtul poate fi :

–lis, întărit la extremitate prin retopire, având o îngroşare spre exterior de 2,5 mm grosime maximă;

–cu caneluri care trebuie să fie perpendiculare pe axa butirometrului; diametrul interior al gâtului se măsoară în acest caz la vârful canelurilor.

3.4 Corpul

Corpul butirometrului, de forma cilindrică, trebuie să aibă un diametru exterior de maxim 25 mm pentru toate tipurile, în afară de butirometrele pentru smântană, la care diametrul exterior este de maxim 25,5mm .

3.5 Tija

Tija butirometrului trebuie să fie de tip aplatîsat.

3.6 Capul

Capul butirometrului, atunci când este închis Ia o extremitate, trebuie să aibă o forma uşor tronconică. Volumul interior _al capului, până la cel mai apropiat reper al scării gradate,trebuie să fie în acest caz de minim 1,5 cm3.La butirometrele care au o deschidere şi la partea superioară, marginea acesteia trebuie să fie întărită, fără zimţi sau neregularităţi.Pe capul butirometrului trebuie să fie prevăzută o suprafaţă mată, de obicei de formă ovală sau circulară, care să permită notarea unor date in timpul lucrului.

Tabelul l. Cerinte tehnice si metrologice.

Note: l)A se vedea tabelul 2.

2.) În principiu (I1±0,04)cm3, dar în conformitate cu prescripţiile normelor privind determinarea conţinutului de materie grasă (metoda curentă )-urmează ca această valoare să fie testată pentru concordanţa cu metoda de referinţă (prin extracţie),

3) Fără paharul de cântărit.

4) n = 0,1,2,3,4.......

3.7 Scara gradată

3.7.1 Pe tija fiecărui butirometru se traseză scara gradată.

Poziţia scării pe tijă trebuie sa fie centrală în raport cu lungimea tijei, iar secţiunea interioară a tijei trebuie să fie uniformă pe toata lungimea scării şi pe o distanţă care să depăsească cu cel puţin 3mm extremităţile scării.

3.7.2 Reperele trebuie să fie distincte şi să se găsească în planuri perpendiculare pe axa longitudinală a tijei, fără nici o neregularitate vizibilă în ceea ce priveşte uniformitatea distribuirii lor de-a lungul scării; mijlocul reperelor trebuie să coincidă cu axul longitudinal al tijei.

Grosimea reperelor trebuie să fie uniformă, având cel puţin O,1 mm şi cel mult 0,2 mm. La butirometrele pentru lapte smântânit (0... 0,5)% şi pentru zer şi zară (O.. .4)% se recomandă ca grosimea reperelor să nu depasească 0,15 mm.

Reperele pot fi scurte, mijlocii şi lungi.

Reperle scurte trebuie să aibă o lungime de cel puţin 2 mm pentru butirometrele de lapte smântânit (O... 0,5)%, zer şi zară (0.. .4)% şi de cel puţin 3mm pentru celelalte butirometre.

Reperele mijlocii trebuie să depăşească reperele scurte în mod egal de fiecare parte cu cel puţin 1mm. Reperele lungi trebuie să se întindă pe toată faţa tijei.

3.7.3 Cifrele scării gradate trebuie să fie de neşters, uşor de citit şi fiecare cifră trebuie să se găsească imediat deasupra reperului la care se referă, în dreapta axei longitudinale a scării gradate atunci când butirometrul este ţinut cu capul în sus.

3.7.4 Simbolul procent(%) trebuie să fie inscripţionat pe fiecare scară gradată în mod permanent şi uşor de citit, şi trebuie să fie situat imediat în stânga cifrei celei mai de sus de pe scara gradată, atunci când butirometrul este ţinut în poziţia cu capul în sus.

3.7.5 Cerinţele specifice fiecărui tip constructiv privind scara gradată sunt cuprinse în tabelul 1.

3.8 Cerintele dimensionale

Cerinţele dimensionale specifice fiecărui tip constructiv sunt cuprinse în tabelul 1.

!image

!image

!image

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 026-05 îTransformatoare pentru măsurare“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 026-05 îTransformatoare pentru măsurare“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 5-03-97 îTransformatoare de curent pentru măsurare“ și NML 5-04-99 îTransformatoare de tensiune pentru măsurare“, cu excepția cazurilor la care se

referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor și procedurilor prezentate la art. 2, prin mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 29 noiembrie 2005.

Nr. 324.

!image

*)Ordinul nr. 324/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 9 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexă

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 026-05 "Transformatoare pentru măsurare"

1.Domeniul de aplicare.

l. l Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să le îndeplinească transformatoarele pentru măsurare (de curent şi de tensiune) pentru a asigura ,în combinaţie cu contoarele de energie electrică adecvate, desfăşurarea corectă a tranzacţiilor comerciale cu energie electrică. Norma prevede şi modalităţile de atestare a legalităţii transformatoarelor pentru măsurare în scopul introducerii lor pe piaţă, punerii în funcţie sau utilizării în tranzacţii comerciale.

1.2 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţie sau utilizate în măsurările de interes public, transformatoarele pentru măsurare prevăzute Ia pct.1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din nonna de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal" Aplicabi1itatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelele 10 şi 11

1.3 Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la transformatoarele pentru măsurare destinate a fi utilizate în combinaţie cu echipamente, altele decât contoarele de energie electrică (circuite de protecţie sau semnalizare, instalaţii de automatizare, comandă sau control).

2.Terminologie

În sensul prezentei norme de metrologie legală, principalii termeni specifici sunt definiţi după cum urmează:

Pentru transformatoare de curent:

2.1 transformator de curent pentro măsurare: dispozitiv Ja care curentul secundar, în condiţii normale de utilizare, este practic proporţional cu curentul primar şi defazat în raport cu acesta cu un unghi apropiat de zero, pentru o legare corespunzătoare a înfăşurărilor.

2.2 curent primar nominal: valoare a curentului prin care este caracterizat transformatorul şi în

funcţie de care se detennină condiţiile de funcţionare.

2.3 curent secundar nominal: valoare a curentului secundar prin care este caracterizat transformatorul şi în funcţie de care se determină condiţiile de funcţionare.

2.4 curent termic de durată nominal: valoare a curentului care poate parcurge timp îndelungat înfăşurarea primară, înfăşurarea secundară debitând pe sarcina de precizie, îară ca încălzirea să depăşească limitele admise.

2.5 raport de transformare: raport între curentul primar şi curentul secundar.

2.6 raport de transformare nominal: raportul între curentul primar nominal şi curentul secundar nominal.

2.7 eroare de curent (eroare de raport): eroare pe care transformatorul o introduce în măsurarea unui curent şi care provine din aceea că raportul de transformare nu este egal cu raportul nominal de transformare

2.8 eroare de unghi: diferenţa de fază între vectorii curentului primar şi curentului secundar, sensul vectorilor fiind astfel ales încât unghiul să fie zero pentru un transformator ideal.

Pentru transformatoare de tensiune:

2.9 transformator de tensiune pentru măsurare: dispozitiv la care tensiunea secundară, în condiţii normale de utilizare, este practic proporţională cu tensiunea primară şi defazată în raport cu aceasta cu un unghi apropiat de zero, pentru o legare corespunzătoare a înfăşurărilor.

2.1 O tensiune primară nominală: valoare a tensiunii prin care este caracterizat transformatorul şi în funcţie de care se determină condiţiile de funcţionare.

2.11 tensiune secundară nominală: valoare a tensiunii secundare prin care este caracterizat transformatorul şi în funcţie de care se determină condiţiile de funcţionare.

2.12 raport de transformare: raport între tensiunea primară şi tensiunea secundară.

2.13 raport de transformare nominal: raportul între tensiunea primară nominală şi tensiunea secundară nominală.

2.14 eroare de tensiune (eroare de raport): eroare pe care transformatorul o introduce în măsurarea

unei tensiuni şi care provine din aceea că raportul de transformare nu este egal cu raportul nominal de transformare.

2.15 eroare de unghi: diferenţa de fază între vectorii tensiunii primare şi tensiunea secundară , sensul vectorilor fiind astfel ales încât unghiul să fie zero pentru un transformator ideal.

2.16 transformator de tensiune capacitiv pentru măsurare: transformator de tensiune pentru măsurare care conţine un divizor capacitiv şi un element electromagnetic conceput şi conectat astfel încât tensiunea secundară a elementului electromagnetic să fie practic proporţională cu tensiunea primară aplicată divizorului capacitiv şi în fază cu acesta.

2.17 sarcina de precizie: valoarea sarcinii pentru care sunt îndeplinite condiţiile de precizie.

2.18 nivel de izolaţie prescris: combinaţie de valori de tensiune care caracterizează izolaţia unm transformator în ce priveşte capacitatea acestuia de a rezista la solicitări dielectrice.

3.Cerinţe metrologice şi tehnice specifice

3.1 Condiţii nominale de funcţionare

Producătorul trebuie să specifice, prin inscripţionare, condiţiile nominale de funcţionare ale transformatorului pentru măsurare, în special :

-J valoarea frecvenţei pentru care sunt aplicabile prescripţiile prezentei norme

–lpn : vezi pct. 2.2

–ls11: vezi pct. 2.3

–Upn: vezi pct. 2.10

–Us11: vezi pct. 2.11

–P11: impedanţa circuitului secundar exprimată în ohmi cu indicaţia factorului de putere. Este, în general, caracterizată prin puterea aparentă absorbită, în volt-amperi, la un factor de putere indicat şi pentru curentul (tensiunea) secundar(ă) nominal(ă).

-1,h: valoarea eficace a curentului primar pe care transformatorul o poate suporta timp de • 1 s, secundarul fiind pus în scurtcircuit, fără ca el să sufere defecţiuni.

–ldyn: valoarea de creastă a curentului primar pe care transformatorul o poate suporta fără să sufere defecţiuni electrice sau mecanice datorate forţelor electromagnetice rezultate, secundarul fiind pus în scurtcircuit.

3.2 Calitatea energiei electrice

Un transformator trebuie să îndeplinească cerinţele privind exactitatea prevăzute în prezenta normă, în cazul în care calitatea energiei electrice este cea specificată mai jos. În cazul în care calitatea energiei electrice este, chiar şi numai temporar, inferioară celei specificate mai jos, nici una din cerinţele legale referitoare la performanţa metrologică nu este aplicabilă.

Valorile tensiunii şi frecvenţei sunt cuprinse în următoarele limite:

0,9-Un ::;; U $ 1,l•Uă

0,98:fn $ f $ l ,02fn

Factorul de putere este cuprins între următoarele limite: de la cos

= 0,5 inductiv la cos cp = 0,8 capacitiv.

3.3 Condiţiile de mediu

Producătoru] trebuie să specifice condiţiile de mediu climatic, mecanic şi electromagnetic în care erste destinat să funcţioneze transformatorul pentru măsurare, conform cerinţei 2.1.3 din norma 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal".

Din punct de vedere climatic, transformatoarele pentru măsurare sunt clasificate în trei categorii, conform tabelului 1.

Tabelul 1 - Categorii de temperaturi

Condiţiile mecanice se aplică numai transformatoarelor pentru măsurare având Um (tensiunea cea mai ridicată pentru echipament) egală sau mai mare de 72 kV. Tabelul 2 dă valorile sarcinilor statice pe care transformatoarele pentru măsurare trebuie să le suporte. Valorile cuprind şi sarcinile datorate vântului sau gheţii.

Tabelul 2 - Sarcinile statice

3.4 Clase de exactitate

Sunt definite următoarele clase de exactitate: O, l; 0,2; 0,5; 1

Pentru transformatoarele de curent pentru măsurare, mai sunt prevăzute şi următoarele clase speciale: 0,2 S 0,5 S.

3.5 Erori maxime tolerate

În tabelul 3 sunt indicate erorile de raport şi erorile de unghi pe care trebuie să le respecte transformatorul de curent pentru măsurare, în condiţiile nominale de funcţionare, pentru o energie electrică a cărei parametri de calitate se încadrează în limitele specificate la pct. 3.2 din prezenta normă, atunci când sarcina secundară este cuprinsă între 25% şi 100% din sarcina nominală.

Tabelul 3. Erorile tolerate, de raport şi de unsmi, la transformatoarele de curent pentru măsurare

În tabelul 4 sunt indicate erorile de raport şi erorile de unghi pe care trebuie să le respecte transformatorul de tensiune pentru măsurare, în condiţiile nominale de funcţionare, pentru o energie electrică a cărei parametri de calitate se încadrează în limitele specificate la pct. 3.2 din prezenta normă, atunci când sarcina secundară este cuprinsă între 25% şi 100% din sarcina nominală.

Tabelul 4 Erorile tolerate, de raport şi de unghi, la transformatoarele de tensiune pentru măsurare

3.6 Marcarea bornelor

Marcarea bornelor trebuie să permită identificarea:

–înfăşurărilor primare şi secundare secţiunilor fiecărei înfăşurări (dacă există)

–polaritatea relativă a bornelor ieşirile intermediare (dacă există)

3.7 Încălzirea

Încălzirea unui transformator de curent pentru măsurare, parcurs de un curent egal cu curentul său de încălzire, cu înfăşurarea secundară alimentată cu o sarcină egală cu sarcina sa de precizie, la factor de putere egal cu unu, nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 5.

Încălzirea unui transformator de tensiune pentru măsurare, alimentat la l ,2·Un, la frecvenţa nominală, pentru sarcina de precizie şi la un factor de putere cuprins între 0,8 şi I, nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 5.

Tabelul 5 - Limitele de încălzire

3.8 Nivelul de izolaţie a înfăşurărilor primare

Nivelul de izolaţie a înfăşurărilor primare, trebuie să aibă la bază tensiunea cea mai ridicată pentru echipament - Um.

pentru înfăşurările cu Um cuprins,în intervalul 0,72 kV:s; Um s; 300 kV nivelul de izolaţie nominal, definit prin încercarea la tensiunea nominală de ţinere Ja impuls de trăsnet şi prin tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială, este unul din cele indicate în tabelul 6.

în cazul unui transformator de curent pentru măsurare fără înfăşurare primară şi fără izolaţie primară, valoarea lui Um se presupune a fi egală cu O,72 kV

pentru înfăşurările cu Um mai mare sau egal cu 300 kV, nivelul de izolaţie nominal definit prin încercarea la tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie, impuls de trăsnet şi tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la :frecvenţa industrială, este unul din cele indicate în tabelul 7

Verificarea nivelului de izolaţie sub ploaie artificială - pentru transformatoarele de exterior - se face la aceleaşi valori, menţionate mai sus.

Tabelul 6- Nivelul de izolaţie pentru înfăsurările având Ummai mic de 300 kV

Tabelul 7 - Nivelul de izolaţie pentru înfăşurările având Um egal sau mai mare de 300 kV

3.9 Nivelul de izolaţie a înfăşurărilor secundare şi a izolaţiei între secţiunile înfăşurării secundare

(dacă există}

Nivelul de izolaţie al înfăşurărilor secundare şi izolaţia între secţiunile înfăşurării secundare (dacă există) se definesc prin încercarea de ţinere la tensiunea de frecvenţă industrială cu o valoare efectivă de 3 kV timp de 1 minut.

3.10 Descărcări parţiaJe

Prescripţiile referitoare la descărcările parţiale sunt aplicabile transfonnatoarelor pentru măsurare având

Um 7,2 kV

Nivelul descărcărilor parţiale nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 8 şi din tabelul 9.

3.11 Perturbaţii radio

Prescripţiile privind perturbaţiile radio se aplică transformatoarelor pentru măsurare având Um 123 kV, montate în staţii deschise.

3.12 Încercarea de ţinere la curentul de scurtcircuit termic

Încercarea de ţinere la curentul de scurtcircuit tennic (la transformatoarele de curent pentru măsurare), se efectuează cu înffişurăriJe secundare în scurtcircuit, prin înfăşurarea primară trecând un curent I în timpul t, astfel ca valoarea 12-t să fie cel puţin egală cu Ilh2,( valoarea lui t să fie cuprinsă între 0,5 şi 5 secunde).

Tabelul 8 - Limitele descărcărilor partiale pentru transformatoarele de curent pentru măsurare.

Tabelul 9 - Limitele descărcărilor parţiale pentru transformatoarele de tensiune pentru măsurare.

3.13 Încercarea de ţinere la curentul de scurtcircuit dinamic

încercarea de ţinere la curentul de scurtcircuit dinamic.. (la transformatoarele de curent pentru măsurare) se efectuează cu înfăşurările secundare în scurtcircuit, prin înfăşurarea primară trecând un astfel de curent încât valoarea primului vârf să fie cel puţin egală cu curentul dinamic nominal ldyn•

3.14 Încercarea de ţinere la scurtcircuit secundar

Pentru încercarea de ţinere la scurtcircuit secundar (la transformatoarele de tensiune pentru măsurare), transformatorul se alimentează prin primar, iar la bornele secundare se provoacă, timp de 1 secundă, scurtcircuitul.

3.15 Capacitatea şi tg 6

Pentru verificarea capacităţii şi tgo (la transformatoarele de tensiune capacitive pentru măsurare), se vor utiliza metode care evită erorile datorate armonicilor superioare.

3.16 Ferorezonanfă (la transformatoarele de tensiune capacitive pentru măsurare).

Când un transformator de tensiune capacitiv pentru măsurare este alimentat la 120% din tensiunea nominală şi cu o sarcină practic nulă, cu bornele secundare scurtcircuitate iar scurtcircuitul este suprimat brusc, valoarea de vârf a tensiunii secundare trebuie să revină la o valoare care să nu difere cu mai mult de I 0% faţă de valoarea anterioară stabilirii scurtcircuitului, după zece cicluri de frecvenţă nominală.

3.17 Răspunsul tranzitoriu (la transformatoarele de tensiune capacitive pentru măsurare)

După punerea în scurtcircuit a alimentării, între borna de înaltă tensiune şi borna de joasă tensiune conectată la masă, tensiunea secundară trebuie să descrească, într-un ciclu de frecvenţă nominală, până la o valoare mai mică de 10% din valoarea sa de vâr(, anterioară scurtcircuitului.

3.18 Adecvare

Transformatorul pentru măsurare trebuie să poată fi instalat astfel încât să poată funcţiona în orice poziţie, cu excepţia cazurilor când există o indicaţie contrară, marcată clar pe transformatorul pentru măsurare.

4 Atestarea legalităţii

4.1 Atestarea legalităţii unui transformator pentru măsurare se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestuia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile, prevăzute în tabelele 1O şi 11.

4.2 Modalităţile de control metrologic legal aplicabile transformatoarelor pentru măsurare sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.

4.3 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de metrologie legală în vigoare.

Tabelul 10 - Cerinţe metrologice şi tehnice specifice modalităţilor de control metrologic legal aplicabile transformatoarelor de curent pentru măsurare

1>Aprobare de model; 2>Verificare metrologică iniţială; 3>Încercări speciale

Tabelul 11 - Cerinţe metrologice şi tehnice specifice modalităţilor de control metrologic legal aplicabile transformatoarelor de tensiune şi transformatoarelor de tensiune capacitive, pentru măsurare

1>Aprobare de model; 2>Verificare metrologică iniţială; 3)Numai la transformatoare capacitive

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

pentru aprobarea Normei de metrologie legală NML 019-05 îViscozimetre“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 019-05 îViscozimetre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele tehnice de metrologie NTM 8-02-86 îVerificarea metrologică a viscozimetrelor din sticlă cu tub capilar“, NTM 8-02a-86 îVerificarea metrologică a viscozimetrelor cu bilă căzătoare în tub înclinat (tip Hoppler)“, NTM 8-07-80 îVerificarea metrologică a viscozimetrelor cu corp rotitor“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor prezentate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 29 noiembrie 2005.

Nr. 325.

!image

*)Ordinul nr. 325/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 9 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexă

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 019 - 05 "Viscozimetre"

1.Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice mijloacelor de măsurare a viscozităţii cinematice şi dinamice a lichidelor newtoniene cu ajutorul viscozimetrelor din sticlă cu tub capilar, a viscozimetrelor cu bilă căzătoare în tub înclinat (Hoppler) şi viscozimetrelor cu corp rotitor.

Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, mijloacele de măsurare a viscozităţii prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească cerinţele metrologice şi tehnice, prevăzute în prezenta normă. Aplicabilitatea cerinţelor din prezenta normă mai sus menţionate rezultă din tabelul nr. 1, 2 şi 3.

1.2 Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la mijloacele de măsurare a viscozităţii lichidelor nenewtoniene utilizate exclusiv în scopuri industriale, de control al calităţii producţiei sau de control interfazic.

1.3.Terminologie

În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:

I. 3.1 Viscozitate dinamică : efortul tangenţial într-un fluid care se deplasează cu un gradient de viteză perpendicular pe planul de alunecare.

1.3.2 Viscozitate cinematică: reprezintă câtul dintre viscozitatea dinamică şi masa volumică (p).

2.Cerinţe metrologice şi tehnice comune tuturor tipurilor de viscozimetre

Viscozimetrele trebuie să asigure un înalt nivel de protecţie metrologică pentru ca orice parte interesată să aibă încredere în rezultatele măsurării şi trebuie proiectate şi fabricate la un înalt nivel de calitate cu respectarea tehnologiei de măsurare şi securitate a rezultatelor măsurărilor.

2.1 Unităţi de măsură

Viscozitatea cinematică măsurată trebuie să fie afişată în mni2.s-1 sau centiStokes (cSt). Viscozitatea dinamică măsurată trebuie să fie afişată în mPa.s sau centipoise (cP).

.

În cazul viscozimetrelor cu tub capilar şi al viscozimetrelor cu bilă căzătoare în tub înclinat (Hoppler)

,

constanta capilarului /tubului va fi afişată în mm2.s-2

2.2 Adecvare

respectiv mPa.cm3 .g-1

2.2.1 Viscozimetrul trebuie să poată..fie conceput astfel încât să poată funcţiona în orice poziţie, cu excepţia cazurilor când se recomandă o altă indicatie, marcată pe viscozimetru (sau în documentaţia tehnică prezentată).

2.2.2 Producatorul trebuie să precizeze dacă mijlocul de măsurare este destinat măsurării curgerii inverse (ex. viscozimetre Cannon Fenske). Atât la curgerea normală cât şi la curgerea inversă se aplică aceeaşi eroare tolerată.

3.Cerinţe metrologice şi tehnice specifice viscozimetrelor

3.1 Cerinţe specifice viscozimetre din sticlă cu tub capilar

3.1.1 Erorile constantelor viscozimetrelor capilare nu trebuie să depăşească valorile erorilor maxime tolerate care sunt următoarele :

± 0,6 % pentru viscozimetrele Ubbelohde cu constanta K mai mică de O,1 şi ± 1,O % pentru cele cu constanta K mai mare decât O,1 ;

± 1,0 % pentru viscozimetrele Pinkevici ;

± 2,0 % pentru viscozimetrele Vogel - Osag;

pentru celelalte tipuri de viscozimetre capilare din sticlă erorile constantelor nu trebuie să depăşească valorile cuprinse în documentaţia tehnică însoţitoare. În cazul în care mijlocul de măsurare nu are documentaţie tehnică, eroarea maximă tolerată este ± 2,5 %.

3.1.2.Sticla din care sunt construite viscozimetrele capilare trebuie să fie transparentă, incoloră, fără tensiuni interne, fhă bule de aer, incluziuni care să împiedice observarea meniscului lichidului. Viscozimetrele nu trebuie să prezinte neregularităţi sau deformări ale tuburilor.

3.1.3 Reperele care delimitează bula de măsurare trebuie să fie vizibile, circulare în planuri paralele între ele şi perpendiculare pe axa tubului.

3.1.4 Vasul metalic al viscozimetrului Vogel -Ossag trebuie să fie etanş, fără deformări sau urme de coroziune.

3.1.5 Niplul şi piuliţa de fixare a viscozimetrului Vogel Ossag trebuie să fie bine fixate pe tubul capilar şi să se înşurubeze uşor la vasul metalic, astfel încât să se asigure etanşeitatea vasului faţă de agentul de termostatare.

3.2 Cerinţe specifice viscozimetrelor cu bilă căzătoare în tub înclinat (Hoppler)

3.2.1 Erorile constantelor bilelor la viscozimetrele Hăppler nu trebuie să depăşească :

± 2,0 % pentru fiecare bilă;

pentru celelalte tipuri de viscozimetre cu bilă căzătoare în tub înclinat erorile constantelor nu trebuie să depăşească valorile cuprinse în documentaţia tehnică însoţitoare. În cazul în care mijlocul de măsurare nu are documentaţie tehnică, eroarea maximă tolerată este ±2,5 %.

3.2.2 Eroarea maximă tolerată a valorii temperaturii pentru termometrele incorporate este ± 0,5 °c.

3.2.3 Viscozimetrele Hăppler trebuie să fie însoţite de certificatul întreprinderii constructoare în care trebuie să fie înscrise : tipul (modelul) aparatului, numărul de fabricaţie al tubului de cădere, distanţa dintre reperele (a, b), diametrul interior al tubului, unghiul de înclinare, diametrul masa, densitatea şi constanta fiecărei bile.

3.2.4 Piesele metalice trebuie să fie protejate împotriva coroziunii sau să fie confecţionate din material necorodabil.

3.2.5 Bilele metalice trebuie să fie confecţionate din oţel inoxidabil . Bilele din sticlă trebuie să fie sferice, fin polizate şi fără asperităţi. Diametrele bilelor trebuie să corespundă celor date în certificatul mijlocului de măsurare, admiţându-se o abatere de ± 2 µ m la bilele din sticlă şi de ± 5 µ m la bilele metalice.

3.3 Cerinţe specifice viscozimetrelor cu corp rotitor

3.3.l Eroarea maximă tolerată în cazul viscozimetrelor cu corp rotitor este ± 5,0 % din limita superioară a domeniului nominal al fiecărui corp rotitor ;

3.3.2 Viscozimetrele cu corpuri rotitoare trebuie să aibă o construcţie robustă şi să nu prezinte deteriorări mecanice sau unne de coroziune care să influenţeze buna funcţionare a lor.

3.3.3 Corpurile rotitoare trebuie să fie confecţionate din material inoxidabil şi să aibă inscripţionat simbolul pentru identificare. Suprafeţele corpurilor rotitoare trebuie să fie netede, îară zgârieturi, fără urme de coroziune, neregularutăţi sau urme de lovituri.

3.3.4 Comutatoarele, tastele, elementele afişajelor, LED- urile trebuie să fie în stare de funcţionare conform documentaţiei tehnice.

3.3.5 Forma şi dimensiunile de gabarit ale mijloacelor de măsurare trebuie să fie conform documentaţiei tehnice.

3.3.6 Viscozimtrele cu corp rotitor trebuie să corespundă în ceea ce priveşte aptitudinile de reglare, etalonare, afişare, înregistrare a rezultatelor şi de prelucrare a informaţiilor de măsurare, acolo unde este cazul, conform indicaţiilor din manualul de utilizare.

4.Atestarea legalităţii

4.1 Atestarea legalităţii unui mijloc de măsurare a viscozităţii se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestuia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile prevăzute in prezenta normă de metrologie legală.

4.2 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi emiterea unor documente specifice întocmite conform prevederilor instrucţiunilor de metrologie legală.

4.3 Marcajul aprobării de model se aplică, în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare se aplică, de către laboratorul autorizat care a efectuat verificarea. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace şi metode destinate să împiedice intervenţiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat.

4.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificaţia, forma, vizibilitatea sau claritatea lor.

4.5 În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive şi/sau subansambluri care funcţionează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare.

4.6 În cazul viscozimtrelor din sticlă cu tub capilar marcajele se pot aplica pe ambalaj şi/sau pe documentaţia însoţitoare.

Tabelul I Cerinţe metrologice şi tehnice specifice modalităţilor de control metrologic legal al viscozimetrelor din sticlă cu tub capilar

Tabel 2 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice modalităţilor de control metrologic legal al viscozimetrelor cu bilă căzătoare în tub înclinat

Tabel 3 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice modalităţilor de control metrologic legal al viscozimetrelor cu com rotitor

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

pentru aprobarea Normei de metrologie legală NML 016-05 îPlanimetre“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 016-05 îPlanimetre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 1-11-97 îPlanimetre“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 29 noiembrie 2005.

Nr. 326.

!image

*)Ordinul nr. 326/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 9 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexă

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 016 - 05 "Planimetre"

1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice planimetrelor utilizate pentru măsurarea cantităţilor de fluide în cadrul unor tranzacţii comerciale, prin determinarea ariilor unor suprafete delimitate de curbele înregistrate pe diagramele de variaţie ale unor parametri de curgere a fluidelor.

1.2 Pentru a putea fi puse in functiune sau utilizate in masurarile de interes public, planimetrele prevazute la punctul 1.1 trebuie sa indeplineasca atit cerintele metrologice si tehnice prevazute in prezenta norma, cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05 "Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerintelor din norma mai sus rnentionata rezulta din tabelul 2.

1.3 Planimetrele se clasifică după următoarele criterii:

1.3.1 Tip constructiv:

a} planimetre polare (traiectoria de ghidare este un arc de cerc);

b)planimetre liniare (traiectoria de ghidare este o dreaptă);

c)planimetre radiale (deplasarea se face în jurul unui punct fix);

d)planimetre de rădacină pătrată (traiectoria de ghidare este curbilinie).

1.3.2 Exactitate:

a)planimetre de clasă de exactitate I;

b)planimetre de clasă de exactitate II;

c)planimetre de clasă de exactitate III.

1.4 Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la planimetrele utilizate în cartografie.

2 Terminologie

În prezenta normă de metrologie legală, termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:

2.1 planimetre: aparate de măsurat care determină o anumita funcţie, şi o integrează unor funcţii cu ajutorul unui dispozitiv integrator;

2.2 planimetre polare, planimetre liniare: planimetre pentru măsurarea valorii medii a ariei unei suprafeţe înscrise în plan;

2.3 planimetre radiale: planimetre pentru determinarea valorii medii a razelor diagramelor circulare;

2.4 planimetre de rădăcină pătrată: planimetre pentru determinarea valorii medii a funcţiei

.JR1 - r0 unde Ri sunt razele diagramelor circulare şi ro este raza cercului director pe care planimetrul nu integrează;

2.5 dispozitiv integrator (al planimetrului): dispozitiv de măsurare prin integrare, prevăzut cu rolă integratoare şi sistem de afişare al valorii planimetrate (contor mecanic sau dispozitiv integrator electronic).;

2.6 braţ integrator sau de urmărire: braţ care se poate roti într-o articulaţie prinsă într-o culisă ce alunecă într-un ghidaj (linear, sau curbiliniu);

2.1 braţ polar: braţ care se roteşte în jurul unui punct fix, denumit pol;

2.8 valoarea diviziunii planimetrului: funcţie de dimensiunile constructive şi de lungimea braţului de urmărire, valoarea diviziunii d este determinată cu relaţia d = 21t r L I 1OOO = K I 1OOO, unde K este constanta planimetrului, d este valoarea diviziunii dispozitivului integrator, r este raza rolei integratoare (în mm), L este lungimea braţului integrator (în mm).

2.9 aria suprafeţei planimetrate: valoarea medie a ariei suprafetei delimitate de o curba închisa înregistrata pe o diagrama, determinată prin parcurgerea curbei cu ajutorul braţului de urmărire al planimetrului (polar sau liniar);

2.10 rigletă de control: lamă metalică nedeformabilă, prevăzută cu un ghidaj cu orificii pentru introducerea acului sau a lupei de urmărire a conturului de măsurat, utilizată pentru verificarea erorilor indicaţiilor planimetrelor liniare, polare sau de rădăcină pătrată;

2.11 diagramă circulară de control: diagramă trasată pe hârtie formată din cercuri concentrice, distanţele dintre cercuri respectând o funcţie de definitie (corelata cu traiectoria de ghidare a planimetrului) liniară, pătratică, neliniară sau empirică şi utilizată ca etalon de referinţă pentru verificarea planimetrelor polare, radiale sau de rădăcină pătrată.

3 Cerinţe metrologice şi tehnice

3.1 Erori maxime tolerate în condiţii nominale de funcţionare

3.1.1 Producătorul trebuie să specifice valorile măsurandului (valoarea diviziunii sau constanta K a planimetrului), tipul diagramei de control (identica diagramei utilizate Ia calculul traiectoriei de ghidare) şi mărimile de influenţă care asigură condiţiile nominale de funcţionare ale planimetrului.

3.1.2 în lipsa specificaţiilor producătorului se pot utiliza următoarele condiţii de referinţă:

–temperatura de referinţă (20±5) °C;

–wniditatea relativă de referinţă (65±5) %.

3.1.3 În condiţii nominale de funcţionare şi în absenţa oricărei perturbaţii, eroarea de măsurare a planimetrului nu trebuie să depăşească valoarea erorii maxime tolerate. Funcţie de eroarea maximă tolerată planimetrele se clasifică în trei clase de exactitate prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1- Erori maxime tolerate

3.1.4 Erorile tolerate ale valorilor mărimilor etalon ale funcţiei de definitie a etalonului de control (rigletă de control sau diagramă de control), nu trebuie să depăşească l /1O din eroarea maximă tolerată a planimetrului, pentru fiecare clasa de exactitate din tabelul 1.

3.2 Reproductibilitate

În cazul măsurării cu un planimetru a ariei suprafetei închise de o curba înregistrata pe o diagramă, într-un loc diferit sau de către un utilizator diferit, toate celelalte condiţii fiind identice, rezultatele măsurărilor trebuie să fie foarte apropiate între ele. Diferenţa între rezultatele măsurărilor determinată ca eroare relativă procentuală, nu trebuie să depăşească 0,5 din eroarea maximă tolerată dată în tabelul 1.

3.3 Repetabilitate

În cazul măsurării cu un planimetru a ariei suprafeteî închise de o curba înregistrata pe o diagramă, în mod repetat in acelasi loc, de catre acelasi utilizator, în condiţii de măsurare identice, rezultatele a 10 măsurări succesive trebuie să fie foarte apropiate între ele. Variaţia rezultatelor măsurărilor, determinată ca eroare relativă procentuală nu trebuie să depăşească 0,5 din eroarea maximă tolerată dată în tabelul 1.

3.4 Stabilitate

Un planimetru trebuie să fie astfel proiectat încât să menţină o stabilitate a caracteristicilor sale metrologice, adică să poată măsura cu erori mai mici decât eroarea maximă tolerată, timp de un an, tără nici o reglare, dacă este calibrat corect, întreţinut şi utilizat conform instrucţiunilor producătorului, în condiţiile de mediu pentru care a fost destinat.

3.5 Adecvare

3.5.t Toate suprafeţele active trebuie să aibă un finisaj corespunzător şi să fie protejate împotriva coroziunii. Gradul de uzură a acestora nu trebuie să influenţeze buna funcţionare sau procesul de măsurare. Suprafeţele ghidajelor trebuie să fie şlefuite.

3.5.2 Deplasarea tuturor elementelor mobile trebuie să se facă uşor, fără frecări excesive, salturi, patinări sau blocări.

3.5.3 Braţul de urmărire cât şi braţul polar trebuie să fie rigide.

3.5.4 Dispozitivele de reglaj fin şi de blocare ale vernierului sau ale riglei pe braţul de urmărire trebuie să asigure reglarea corespunzătoare şi blocarea fermă în orice poziţie funcţională.

3.5.5 În orice poziţie a planimetrului, rola integratoare trebuie să aibă o aderenţă suficienţă la hârtia diagramei, pentru a înregistra orice deplasare de-a lungul curbei de integrare.

3.5.6 Acul de urmărire trebuie să fie bine finisat şi să permită reglarea pentru apropierea sau depărtarea de planul suprafeţei planimetrate.

3.5.7 În cazul planimetrelor echipate cu dispozitiv integrator mecanic acesta trebuie să fie prevăzut cu disc indicator de ture divizat în 10 părţi egale. Valoarea unei diviziuni trebuie să fie corespunzătoare unei rotaţii complete a rolei integratoare. Jocul discului la blocarea rolei integratoare nu trebuie să depăşească 1/1O din valoarea unei diviziuni

3.5.8 Distanţa între vernier şi rola integratoare (în cazul planimetrelor prevăzute cu dispozitiv integrator mecanic) nu trebuie să depăşească 0,1 mm.

3.5.9 Planimetrele trebuie astfel concepute încât să permită controlul funcţiilor de măsurare după ce au fost introduse pe piaţă şi puse în funcţiune. Eventuale programe infonnatice, altele decât cele care asigură funcţiile de măsurare, nu trebuie să le poată influenţa pe acestea într-o manieră inadmisibilă (în limitele erorilor tolerate).

3.6 Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării informaţiei

3.6.1 Planimetrele trebuie să fie astfel construite încât să poată fi sigilate, prin plombe de siguranţă, pentru a asigura inviolabilitatea dispozitivului integrator.Măsurile de securitate prevăzute trebuie să permită obţinerea de dovezi asupra intervenţiilor.

3.6.2 Pentru a putea fi utilizat legal, un planimetru supus unei intervenţii autorizate (reparare, reglare, calibrare) care se efectuează în intervalul dintre două verificări metrologice periodice succesive trebuie să fie sigilat şi verificat metrologic imediat după intervenţie.

3.7 Informaţii furnizate de mijlocul de măsurare şi informatii însoţitoare

3.7.1 Planimetrele trebuie să prezinte marcaje şi inscripţii cu următoarele informaţii: marca sau nwnele producătorului;

seria de fabricaţie şi anul; clasa de exactitate; valoarea diviziunii;

plus

marcajele metrologice.

3.7.2 Planimetrele trebuie să fie însoţite de informaţii scrise privind modul lor de funcţionare. Informaţiile, cuprinse într-un manual de utilizare, pot include, după caz:

-condiţiile nominale de funcţionare (obligatoriu tipul diagramei de control utilizată la calibrare şi buletinul de constante, conform pct. 3.l.1);

-clasele de mediu climatic, mecanic şi electromagnetic;

-temperatura limită superioară şi inferioară, indicaţii privind instalarea, întreţinerea, repararea şi reglajele admise;

–instrucţiuni privind utilizarea corectă şi condiţiile speciale de utilizare (inclusiv eventuale conventii intre producator, distribuitor, utilizator si benefciar).

3.7.3 Rigleta de control care se livrează împreună cu planimetrul trebuie aibă cel puţin următoarele inscripţii:

-marca producătorului;

-valoarea mărimii etalon (valoarea ariei suprafeţei, a razei sau a rădăcinii pătrate a razei etalon de control).

3.7.4 Valoarea diviziunii scării unui planimetru trebuie să fe de forma lxlOn, 2x10n sau 5x10n unde n este un număr întreg sau zero. Unitatea de măsură sau simbolul acesteia trebuie să însoţească valoarea numerică, fie afişată împreună cu aceasta, fie inscripţionată pe instrumentul indicator.

3.7.5 Gradarea planimetrelor trebuie să prezinte repere şi cifre clare, uniforme, fără întreruperi sau ştersături. Dispozitivul integrator electronic trebuie să fie prevăzut cu afişaj numeric cu cifre distincte, usor lizibile, cu indicaţii corespunzătoare scărilor de măsurare şi cu simbolurile corespunzătoare unităţilor de măsură.

!image