de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ postliceal din Ministerul Administraţiei şi Internelor
(1)Prezentul regulament instituie normele privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ postliceal din Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumite în continuare unităţi de învăţământ, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare.
(2)Respectarea prezentului regulament este obligatorie atât pentru personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor cu atribuţii în domeniul managementului educaţional şi al formării personalului, cât şi pentru elevii din unităţile de învăţământ.
(1)Învăţământul postliceal din Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare MAI, este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ.
(2)Structura organizatorică, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor se aprobă potrivit prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.
(3)Structura anului de învăţământ se stabileşte de către Direcţia generală management resurse umane, denumită în continuare DGMRU, după consultarea instituţiilor şi structurilor cu atribuţii în domeniu.
(4)Numărul posturilor necesare funcţionării unităţilor de învăţământ se stabileşte prin statele de organizare, cu respectarea normelor didactice statuate de reglementările legale în domeniu.
(1)Unităţile de învăţământ se organizează şi funcţionează în baza legislaţiei generale şi specifice, a actelor normative elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MECTS, şi a celor elaborate de MAI, a prevederilor prezentului regulament, dispoziţiilor directorului general al DGMRU, precum şi a regulamentului intern al fiecărei unităţi de învăţământ.
(2)Regulamentul intern se dezbate şi se avizează în consiliul profesoral, se aprobă de consiliul de conducere al unităţii de învăţământ şi cuprinde norme specifice condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare.
(3)Unităţile de învăţământ sunt furnizoare de servicii în domeniul formării iniţiale a personalului şi se subordonează nemijlocit inspectoratului general în structura căruia funcţionează.
(4)DGMRU realizează coordonarea generală şi unitară a procesului de învăţământ.
(5)Unităţile de învăţământ asigură formarea personalului potrivit cerinţelor înscrise în standardele ocupaţionale şi standardele de pregătire profesională, elaborate şi aprobate conform reglementărilor în vigoare.
Unităţile de învăţământ sunt finanţate de la bugetul de stat, din alte surse legal constituite, precum şi din donaţii sau sponsorizări ori venituri proprii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În baza dispoziţiilor/ordinelor eşaloanelor superioare, unităţile de învăţământ pot organiza şi alte cursuri de formare iniţială a personalului, precum şi cursuri sau activităţi de formare continuă.
(1)În cazuri obiective, precum situaţii de urgenţă civilă, cursurile pot fi suspendate pe o perioadă determinată, prin dispoziţia/ordinul directorului/comandantului, după consultarea consiliului profesoral.
(2)Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind recuperarea integrală a programei şcolare. Aceste măsuri se stabilesc prin anexe la dispoziţia/ordinul de învăţământ a/al directorului/comandantului unităţii de învăţământ.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, unităţile de învăţământ pot încheia acorduri de parteneriat pentru implementarea unor programe de nivel naţional, european sau internaţional şi cooperează cu autorităţile administraţiei publice locale, cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite.
(1)În incinta unităţilor de învăţământ sunt interzise, potrivit legii, constituirea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, propaganda politică şi prozelitismul religios, precum şi orice altă formă de activitate care încalcă normele generale de moralitate şi pune în pericol sănătatea fizică sau psihică a personalului şi a elevilor.
(2)Se interzice constituirea de fonduri de protocol, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare.
(3)În cadrul unităţilor de învăţământ şi al spaţiilor aferente acestora se respectă dreptul la imagine al elevilor, cursanţilor şi personalului, precum şi celelalte drepturi derivate din legislaţia specifică protecţiei drepturilor omului.
Atribuţiile specifice ale posturilor din unităţile de învăţământ se înscriu în fişele posturilor, documente care se elaborează în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.
Certificatele de absolvire şi de competenţe profesionale eliberate de către unităţile de învăţământ dau dreptul deţinătorilor legali, după încetarea raporturilor de serviciu cu unităţile din MAI, să ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilor civile de învăţământ, de acelaşi nivel şi cu profil apropiat, în condiţiile legii.
(1)Reţeaua unităţilor de învăţământ, planurile de şcolarizare, planurile de învăţământ, programele şcolare şi celelalte documente de asigurare şi desfăşurare a procesului didactic se avizează şi se aprobă potrivit prevederilor legale în domeniu.
(2)Misiunea unităţilor de învăţământ este de a asigura formarea iniţială şi, după caz, formarea continuă a personalului MAI, în conformitate cu obiectivele de formare şi standardele de evaluare a calităţii educaţiei.
(3)Organizarea, îndrumarea, controlul şi evaluarea unităţilor de învăţământ se realizează de către structuri cu atribuţii de profil din cadrul MAI, servicii de specialitate din cadrul inspectoratelor generale şi MECTS.
Admiterea în unităţile de învăţământ se face prin concurs. Condiţiile de înscriere, modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor de admitere se reglementează prin ordine ale ministrului administraţiei şi internelor, dispoziţii ale directorului general al DGMRU şi metodologii elaborate în acest sens, în condiţiile legii.
Durata studiilor pentru formarea iniţială a agenţilor/subofiţerilor/maiştrilor militari auto este de 2 ani şi se prevede în curriculumul scris, potrivit prevederilor legale.
(1)Pentru formarea iniţială, forma de învăţământ este de zi, iar formarea continuă se poate desfăşura şi prin alte forme de învăţământ.
(2)Activitatea de învăţământ pe formaţiuni de studiu se reglementează prin dispoziţia/ordinul de învăţământ a/al directorului/comandantului unităţii de învăţământ. În învăţământul postliceal, formaţiunile de studiu cuprind ani de studiu, clase şi grupe organizate potrivit prevederilor legale în domeniu.
(3)Pentru studiul limbilor moderne şi unele activităţi practice se pot constitui grupe de studiu formate din 10-14 elevi.
(1)În unităţile de învăţământ cursurile se desfăşoară potrivit programului orar, 6 ore pe zi, de regulă în prima jumătate a zilei.
(2)Durata unei ore de curs este de 50 de minute, cu pauze de 10 minute după fiecare oră, iar una dintre pauze are o durată mai mare de 10 minute.
(3)Şedinţa de educaţie fizică se desfăşoară pe durata a 100 de minute.
(4)La nivelul fiecărei catedre se organizează, bilunar, o zi de pregătire metodică. În ziua de pregătire metodică nu se planifică activităţi didactice la clasă, cu excepţia lecţiilor deschise.
(5)În zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale nu se ţin cursuri.
(6)În zilele când se execută trageri, aplicaţii şi când elevii se găsesc în poligoane, tabere, la verificări şi examene, durata zilei de pregătire poate fi prelungită până la 10 ore, cu aprobarea directorului/comandantului unităţii de învăţământ.
(7)Este interzisă scoaterea elevilor de la cursuri pentru activităţi extracurriculare, acestea desfăşurându-se în afara programului de învăţământ/planificării orare.
(8)În situaţii deosebite sau pe perioade determinate, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată prin dispoziţie/ordin a/al directorului/comandantului unităţii de învăţământ.
(1)Ierarhizarea funcţiilor din unitatea de învăţământ este prevăzută în statul de organizare a unităţii de învăţământ.
(2)Ocuparea unei funcţii din conducerea unităţii de învăţământ se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(1)În unităţile de învăţământ funcţionează următoarele structuri, comisii şi consilii, astfel:
a)structuri cu atribuţii de conducere: conducerea/comanda unităţii de învăţământ, consiliul de conducere, consiliul profesoral;
b)structuri cu atribuţii didactice: catedrele, comisiile metodice, structura metodică, planificare învăţământ;
c)structuri de suport instituţional: logistică, financiar-contabilă, resurse umane, juridică, management organizatoric şi operaţional, informare şi relaţii publice, programe şi relaţii internaţionale, cultură, tradiţii şi educaţie, secretariat şi documente clasificate.
(2)Alte comisii/consilii care se numesc de directorul/comandantul unităţii de învăţământ prin dispoziţie/ordin de zi funcţionează la nivelul unităţii de învăţământ şi au:
a)activitate permanentă: comisia pentru curriculum, comisia pentru evaluare şi asigurarea calităţii, comisiile metodice, consiliile claselor, comisia metodică a diriginţilor, consiliul elevilor, comisia de securitate şi sănătate în muncă, comisia de protecţia mediului şi ecologie, comisia tehnică de prevenire şi stingere a incendiilor şi alte comisii constituite potrivit reglementărilor în vigoare;
b)activitate temporară: comisia de inventariere anuală a patrimoniului, comisia de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare, comisia de cercetare administrativă, comisia de selecţionare anuală a documentelor ce urmează a fi arhivate/distruse, comisiile pentru concursurile şi examenele organizate, comisii pentru analiza posturilor, comisia pentru ocuparea posturilor vacante şi alte comisii constituite potrivit reglementărilor în vigoare.
(1)Conducerea/Comanda unităţii de învăţământ se exercită de director/comandant, care este ajutat de directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învăţământ şi, după caz, de şeful de stat major.
(2)Pentru îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor încredinţate, conducerea/comanda unităţii de învăţământ respectă principiile manageriale şi asigură folosirea eficientă şi eficace a resurselor umane, materiale şi financiare, în conformitate cu prevederile legale în domeniu.
(3)Conducerea/Comanda unităţii de învăţământ are obligaţia de a respecta principiile, normele şi regulile deontologice.
(4)Atribuţiile principale ale personalului de conducere din unităţile de învăţământ sunt următoarele:
a)proiectarea şi implementarea unui sistem managerial în conformitate cu reglementările în vigoare;
b)asigurarea sistemului de management al calităţii în unitatea de învăţământ şi a condiţiilor necesare în vederea desfăşurării procesului de învăţământ la standardele proiectate;
c)planificarea, organizarea, conducerea şi evaluarea procesului de învăţământ;
d)asigurarea pregătirii continue a personalului unităţii;
e)menţinerea unui climat optim de muncă;
f)asigurarea ordinii şi disciplinei, prevenirea abaterilor şi evenimentelor deosebite;
g)generalizarea experienţei pozitive din diferite domenii ale activităţii specifice MAI în cadrul procesului de învăţământ;
h)controlul şi consilierea permanentă a personalului, elevilor, cursanţilor unităţii de învăţământ.
(1)Directorul/Comandantul unităţii de învăţământ este subordonat inspectorului general şi exercită conducerea unităţii de învăţământ conform actelor normative în vigoare.
(2)Directorul/Comandantul unităţii de învăţământ este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ.
Directorul/Comandantul reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice, în limitele competenţelor prevăzute de lege, şi are următoarele responsabilităţi şi atribuţii:
a)manifestă loialitate faţă de unitatea de învăţământ, credibilitate şi responsabilitate în deciziile sale, pentru motivarea personalului şi crearea climatului optim necesar desfăşurării procesului de învăţământ;
b)are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului personal al unităţii de învăţământ;
c)este direct responsabil de performanţele şi calitatea educaţiei din unitatea de învăţământ;
d)coordonează elaborarea proiectului de dezvoltare instituţională, care cuprinde misiunea unităţii de învăţământ, scopurile/ţintele strategice, motivele pentru care se optează pentru scopurile propuse, viziunea managerială, analiza diagnostic, resursele strategice, termenele de realizare, rezultatele aşteptate, programele şi planurile operaţionale, acţiunile şi activităţile intenţionate, mecanismele şi instrumentele de evaluare şi autoevaluare;
e)propune spre aprobare consiliului de conducere proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;
f)răspunde de planificarea, organizarea, coordonarea, desfăşurarea şi controlul/reglarea procesului de învăţământ din unitate, de starea disciplinară a personalului şi elevilor şi de asigurarea capacităţii de acţiune în vederea realizării sarcinilor ce revin unităţii de învăţământ;
g)răspunde de selecţia, încadrarea, promovarea, evaluarea, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învăţământ;
h)emite dispoziţii/ordine obligatorii pentru personalul din subordine, conform actelor normative în vigoare.
În afara atribuţiilor manageriale generale stabilite prin regulamentele interne, precum şi a celor prevăzute la art. 97 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu excepţia celor incompatibile cu specificul unităţii de învăţământ din sistemul militar/de ordine şi securitate naţională, directorul/comandantul unităţii de învăţământ îndeplineşte şi sarcini specifice formării iniţiale şi continue a personalului, astfel:
a)este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
b)propune spre aprobare consiliului de conducere regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
c)răspunde de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi gestionarea raporturilor de serviciu/de muncă ale personalului din unitatea de învăţământ;
d)emite dispoziţia/ordinul de învăţământ;
e)conduce procesul de învăţământ, asigurând conţinutul ştiinţific şi educativ necesar formării profesionale;
f)răspunde de proiectarea şi desfăşurarea activităţilor şcolare în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, în aşa fel încât ordinea interioară, starea şi practica disciplinară să corespundă sarcinilor de instruire şi educare a elevilor;
g)prezintă eşalonului superior, pentru avizare/aprobare, documentele de învăţământ şi ia măsuri pentru întocmirea în volum complet şi cu operativitate a celorlalte documente;
h)numeşte prin dispoziţie/ordin de zi componenţa comisiilor pentru examenele de corigenţă, reexaminări, amânări, diferenţe sau transfer; preşedinte al acestor comisii este directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învăţământ;
i)coordonează elaborarea diagnozei nevoilor de formare continuă a personalului unităţii de învăţământ;
j)conduce şi îndrumă formarea continuă a personalului unităţii de învăţământ;
k)evaluează personalul din subordine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
l)analizează anual modul de realizare a sarcinilor unităţii de învăţământ, valorifică rezultatele evaluării interne a calităţii educaţiei şi stabileşte măsurile ce se impun pentru îndeplinirea obiectivelor instituţionale şi a standardelor de evaluare/de referinţă;
m)coordonează activitatea de elaborare a manualelor, notelor de curs şi altor materiale curriculare;
n)organizează şi/sau desfăşoară, după caz, în conformitate cu prevederile legale, activitatea de selecţie, cunoaştere, pregătire şi evaluare a personalului didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic;
o)menţine permanent legătura cu structurile de profil din MAI şi inspectoratul general, în scopul integrării în activitatea de învăţământ a noutăţilor apărute în domeniul profesional;
p)analizează şi valorifică rezultatele studiilor privind integrarea socioprofesională a absolvenţilor în structurile operative;
q)înaintează eşalonului superior, la sfârşitul fiecărui an şcolar, raportul general privind starea şi calitatea învăţământului;
r)numeşte şi eliberează în/din funcţie, potrivit normelor de competenţă, personalul didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic;
s)elaborează proiectul de buget propriu pe baza obiectivelor programului de învăţământ;
t)răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea actelor de studii eliberate de unitate şi a documentelor de evidenţă şcolară;
u)întreprinde demersuri pentru atragerea, în condiţiile legii, de sponsorizări şi donaţii şi realizarea de venituri proprii;
v)utilizează creditele bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;
w)asigură integritatea şi funcţionarea corespunzătoare a bunurilor aflate în administrare;
x)iniţiază, cu aprobarea eşalonului superior, proiecte de parteneriat cu unităţi de învăţământ similare din ţară şi din străinătate;
y)asigură securitatea şi sănătatea personalului şi a elevilor pe timpul cât se află în unitatea de învăţământ şi când participă la activităţi organizate de aceasta, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
z)asigură aplicarea legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate.
(1)Directorul adjunct/Locţiitorul comandantului pentru învăţământ se subordonează nemijlocit directorului/comandantului unităţii. Directorul adjunct/Locţiitorul comandantului pentru învăţământ îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)răspunde de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară din unitatea de învăţământ şi preia atribuţiile delegate de director/comandant pe perioade determinate, precum şi pe cele stabilite prin fişa postului şi prin regulamentul intern al unităţii de învăţământ;
b)pentru îndeplinirea normei didactice proprii, îi revin obligaţiile profesorului - instructorului de ordine şi securitate publică/instructorului militar;
c)coordonează elaborarea proiectului de curriculum;
d)îndrumă şi coordonează planificarea anuală a modulelor, temelor şi şedinţelor, a graficelor metodice ale modulelor, asigurând corelarea intermodulară şi intertematică;
e)asigură conţinutul ştiinţific al procesului de învăţământ, caracterul practic şi formativ al acestuia;
f)coordonează realizarea programului de învăţământ semestrial/lunar/săptămânal/zilnic şi planificarea utilizării mijloacelor de învăţământ;
g)asigură aplicarea strategiilor de evaluare a nivelului de pregătire al elevilor;
h)analizează periodic, împreună cu şefii de catedră, calitatea şi eficienţa procesului instructiv-educativ şi propune măsurile ce se impun;
i)organizează pregătirea psihopedagogică şi metodică a personalului didactic;
j)evaluează activitatea şefilor de catedră conform reglementărilor în vigoare;
k)înaintează propuneri pentru planificarea controalelor privind desfăşurarea procesului de învăţământ;
l)coordonează organizarea stagiului de practică al elevilor, asigură controlul şi îndrumarea activităţii de practică;
m)urmăreşte completarea fondului de carte al bibliotecii cu lucrări de specialitate, tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală;
n)colaborează cu compartimentele de profil din inspectoratele generale pentru cunoaşterea noutăţilor apărute, în scopul completării pregătirii de specialitate a personalului didactic şi a elevilor, precum şi al cunoaşterii rezultatelor integrării absolvenţilor în activitatea profesională;
o)coordonează organizarea lecţiilor deschise şi a activităţilor de învăţământ cu caracter demonstrativ;
p)îndeplineşte atribuţiile funcţionarului de securitate/şef al structurii de securitate.
(2)Şeful de stat major conduce activitatea statului major al unităţii de învăţământ cu specific militar şi, după caz, a personalului din compartimentele date în competenţă, având drepturile şi obligaţiile prevăzute în regulamentele militare. Acesta îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)pregăteşte unitatea de învăţământ în vederea prevenirii şi gestionării diferitelor situaţii, având drepturile şi obligaţiile prevăzute în actele normative specifice domeniilor de responsabilitate;
b)îndeplineşte sarcinile, îndatoririle şi responsabilităţile stabilite în concordanţă cu obiectivele şi atribuţiile specifice structurilor şi domeniilor de activitate pe care le reprezintă;
c)asigură conducerea forţelor şi a mijloacelor puse la dispoziţie, având la bază ordinele şi precizările comandantului, precum şi atribuţiile prevăzute în actele normative în vigoare şi documentele specifice de organizare şi funcţionare;
d)desfăşoară activităţi didactice.
(1)În cadrul unităţilor de învăţământ, activitatea internă de control şi îndrumare a învăţământului se organizează şi se realizează prin controale tematice şi curente la catedre, servicii, birouri, compartimente şi subunităţi de elevi. Acestea se execută pe baza planului de control aprobat de directorul/comandantul unităţii de învăţământ.
(2)Controlul şi îndrumarea activităţii celorlalte compartimente ale unităţii de învăţământ se execută în conformitate cu reglementările în vigoare.
(3)Constatările, concluziile rezultate, măsurile stabilite şi recomandările formulate se consemnează, după caz, în registrul de controale al unităţii de învăţământ sau în materiale de analiză.
(1)Consiliul de conducere a unităţii de învăţământ este format din personalul cu funcţii de conducere, iar pentru poliţie, cu statut de invitaţi, persoana desemnată de sindicatul reprezentativ la nivelul unităţii de învăţământ şi reprezentantul Corpului Naţional al Poliţiştilor.
(2)Preşedintele consiliului de conducere este directorul/comandantul unităţii de învăţământ.
(3)Atribuţiile consiliului de conducere sunt:
a)asigură respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare;
b)aprobă proiectul de dezvoltare instituţională, după dezbaterea şi avizarea sa în consiliul profesoral, precum şi alte documente proiective;
c)adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ;
d)aprobă regulamentul intern, după ce a fost dezbătut şi avizat în consiliul profesoral;
e)controlează periodic parcurgerea modulelor şi evaluarea elevilor, solicitând rapoarte din partea şefilor de catedră/de comisii metodice/responsabililor de module;
f)validează raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei şi raportul general privind starea şi calitatea învăţământului;
g)aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;
h)îşi asumă răspunderea pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director/comandant.
(4)Preşedintele consiliului de conducere numeşte, prin decizie, secretarul consiliului de conducere, care are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor. Cu acordul membrilor, şedinţele pot fi înregistrate audiovideo.
(5)La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului de conducere, toţi membrii şi invitaţii, dacă există, au obligaţia să semneze nota-sinteză, încheiată cu această ocazie. Secretarul răspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnături anulează valabilitatea punerii în aplicare a hotărârilor şedinţei respective.
(6)Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale ale consiliului de conducere, care se înregistrează în unitatea de învăţământ pentru a deveni document oficial, se leagă şi se numerotează. Pe ultima foaie, preşedintele ştampilează şi semnează, pentru autentificarea numărului paginilor şi a registrului.
(7)Registrul de procese-verbale ale consiliului de conducere este însoţit, în mod obligatoriu, de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale: rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc. Cele două documente oficiale, registrul şi dosarul, se păstrează la secretarul consiliului de conducere.
(1)Consiliul de conducere se întruneşte lunar, precum şi ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului/comandantului sau a unei treimi din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi.
(2)Hotărârile consiliului de conducere se iau prin vot, cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.
(1)Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea personalului didactic - instructori de ordine şi securitate publică/instructori militari, şeful structurii resurse umane, şeful de stat major, după caz, ofiţerii structurii metodică, planificare învăţământ şi are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Personalul nedidactic şi didactic auxiliar este obligat să participe la şedinţele consiliului profesoral atunci când se discută probleme referitoare la activitatea acestuia şi atunci când este invitat.
(2)Preşedintele consiliului profesoral este directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învăţământ, iar secretar este şeful structurii metodică, planificare învăţământ.
(3)Directorul/Comandantul unităţii are statutul de invitat permanent al consiliului profesoral.
Componenţa consiliului profesoral se stabileşte la începutul fiecărui an şcolar prin dispoziţia/ordinul de învăţământ a/al directorului/comandantului unităţii de învăţământ şi se actualizează când intervin modificări în rândul personalului didactic, respectiv al ofiţerilor structurii metodică, planificare învăţământ.
(1)Consiliul profesoral se întruneşte în şedinţă ordinară, de regulă, semestrial sau în şedinţe extraordinare, ori de câte ori directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învăţământ consideră necesar. La şedinţele consiliului profesoral sunt invitaţi, în funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţi ai consiliului elevilor, reprezentanţi ai eşaloanelor superioare, reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale şi ai partenerilor sociali. De asemenea, sunt invitaţi elevii sau persoanele a căror situaţie se discută.
(2)Consiliul profesoral poate fi convocat în şedinţă extraordinară de către preşedinte, la cererea a minimum 1/3 din numărul membrilor săi sau la solicitarea a 2/3 din membrii consiliului elevilor.
(3)Participarea la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie pentru membrii săi, iar absenţa nemotivată de la acesta se consideră abatere disciplinară.
(4)Discutarea problemelor ce privesc situaţia personalului didactic se face fără participarea reprezentanţilor elevilor.
(1)Lucrările consiliului profesoral se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor. Lipsa cvorumului anulează valabilitatea hotărârilor şedinţei respective.
(2)Hotărârile se iau prin vot deschis sau secret, în funcţie de opţiunea membrilor participanţi, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al acestora, şi sunt obligatorii pentru întregul personal.
(3)În cazul în care hotărârile consiliului profesoral încalcă prevederile legale, directorul/comandantul are obligaţia să interzică aplicarea lor.
(1)Materialele necesare documentării membrilor consiliului profesoral se distribuie celor interesaţi spre consultare de către secretar, cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurarea şedinţei.
(2)La începutul şedinţelor, preşedintele consiliului profesoral prezintă o informare cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor adoptate în şedinţa anterioară.
(3)Dezbaterile din consiliul profesoral sunt consemnate de către secretarul acestuia în procesele-verbale ale şedinţelor şi pot fi înregistrate audiovideo, cu acordul membrilor.
(4)După şedinţele consiliului profesoral, toţi membrii şi invitaţii, în funcţie de situaţie, au obligaţia să semneze procesul-verbal, secretarul fiind răspunzător pentru aceasta.
(5)Registrul de procese-verbale se înregistrează, pentru a deveni document oficial.
Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:
a)gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
b)stabileşte Codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia;
c)dezbate, avizează şi propune spre aprobare proiectul de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ;
d)dezbate şi avizează regulamentul intern al unităţii de învăţământ în şedinţa la care participă cel puţin 2/3 din personalul angajat al unităţii;
e)dezbate, avizează şi propune spre aprobare documentele de proiectare, organizare, planificare şi desfăşurare a procesului de învăţământ;
f)dezbate, la solicitarea MAI, a inspectoratelor generale sau din proprie iniţiativă, proiecte de legi sau de acte normative care reglementează activitatea instructiv-educativă şi transmite inspectoratelor generale propunerile de modificare sau de completare;
g)aprobă componenţa nominală a membrilor comisiilor metodice;
h)desemnează reprezentanţii personalului didactic în comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii;
i)dezbate şi stabileşte principalele măsuri pentru modernizarea învăţământului;
j)analizează modul în care s-a organizat şi desfăşurat stagiul de practică al elevilor;
k)analizează modul în care se realizează cunoaşterea, formarea elevilor şi menţinerea stării de disciplină;
l)analizează, anual şi ori de câte ori este nevoie, rezultatele obţinute de elevi la învăţătură şi disciplină, stabileşte măsurile ce se impun pentru creşterea eficienţei procesului instructiv-educativ, discută şi hotărăşte situaţia elevilor pasibili a fi exmatriculaţi;
m)validează notele la purtare mai mici de 7,00 şi decide prin vot menţinerea sau schimbarea notei propuse;
n)analizează modul în care se realizează pregătirea de specialitate şi psihopedagogică a personalului didactic şi stabileşte măsuri de perfecţionare a acestei activităţi;
o)analizează şi dezbate raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei şi raportul general privind starea şi calitatea învăţământului;
p)formulează aprecieri privind activitatea personalului în vederea acordării gradaţiei de merit, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta, a altor premii sau distincţii, potrivit legii;
q)hotărăşte sancţionarea disciplinară a elevilor şi cursanţilor, pe baza raportului comisiei de cercetare, conform prevederilor legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului intern.
(1)Catedra este unitatea structurală de bază a unităţii de învăţământ, formată din personalul didactic şi personalul didactic auxiliar, organizată în funcţie de ariile curriculare şi condusă de şeful de catedră.
(2)Catedra se subordonează directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învăţământ şi are următoarele atribuţii:
a)elaborează proiectele programelor şcolare şi graficele metodice la nivelul fiecărui modul;
b)stabileşte conţinutul ştiinţific al activităţilor, utilizarea formelor şi metodelor de transmitere, fixare şi evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor, formarea şi consolidarea deprinderilor practice ale elevilor;
c)monitorizează parcurgerea programelor şcolare;
d)valorifică experienţa pozitivă a unităţilor operative pentru actualizarea conţinutului de specialitate;
e)valorifică informaţiile privind metodele şi procedeele folosite în activitatea instructiv-educativă de către structuri similare din alte sisteme de învăţământ şi formulează propuneri pentru optimizarea programelor şcolare;
f)organizează şi asigură acordarea consultaţiilor, identifică şi ţine evidenţa elevilor care întâmpină greutăţi în însuşirea cunoştinţelor/competenţelor şi ia măsuri de sprijinire a acestora în vederea prevenirii eşecului şcolar;
g)organizează activităţi de pregătire a examenelor şi concursurilor şcolare;
h)organizează şi desfăşoară lecţii deschise, activităţi didactice demonstrative, colocvii şi sesiuni ştiinţifice;
i)elaborează cursuri, manuale şi alte materiale didactice necesare în procesul de formare a personalului;
j)analizează, periodic şi la finalizarea modulelor, performanţele şcolare ale elevilor;
k)formulează propuneri cu privire la scoaterea la concurs a posturilor didactice neîncadrate cu personal de specialitate, precum şi la necesarul de fonduri pentru investiţii şi dotări;
l)orientează perfecţionarea pregătirii personalului didactic;
m)implementează standarde de calitate specifice.
(1)Comisia metodică se constituie pe arii curriculare, pentru îndrumarea de specialitate a procesului instructiv-educativ, din minimum 3 membri, dintre care unul are calitatea de şef al comisiei.
(2)Activitatea comisiei metodice se întemeiază pe comunicare profesională, acceptarea colegială a propunerilor, transferul de experienţă şi cunoştinţe de specialitate şi metodice între membrii săi.
(3)Comisia metodică are următoarele atribuţii:
a)stabileşte documentele, conţinuturile, bibliografia şi logistica pentru desfăşurarea activităţilor didactice;
b)recomandă strategii, metode şi procedee pedagogice adecvate conţinuturilor şi formării competenţelor profesionale;
c)consiliază personalul didactic în procesul de elaborare a proiectelor didactice;
d)stabileşte forme, metode, instrumente de evaluare şi de optimizare a performanţelor şcolare ale elevilor;
e)monitorizează parcurgerea integrală a programelor şcolare, propune replanificarea, la nevoie, a temelor neefectuate şi analizează modul în care se realizează evaluarea elevilor;
f)elaborează propuneri pentru îmbunătăţirea programelor şcolare;
g)analizează mijloacele şi materialele didactice elaborate de către membrii comisiei;
h)prezintă în consiliul profesoral, prin şeful comisiei, informări asupra activităţii desfăşurate.
(4)Şedinţele comisiei metodice se desfăşoară de câte ori este necesar, iar conţinutul acestora se consemnează într-un proces-verbal.
(1)Comisia pentru curriculum este formată din şefii de catedră, şefii comisiilor metodice, alţii decât şefii de catedră, responsabilii de modul, şeful structurii metodică, planificare învăţământ, ofiţerul responsabil de activităţile metodice şi este coordonată de către directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învăţământ.
(2)La unităţile de învăţământ care realizează pregătirea pentru aceeaşi calificare funcţionează o singură comisie pentru curriculum, constituită prin dispoziţia inspectorului general.
(3)Comisia pentru curriculum are următoarele atribuţii:
a)elaborează proiectul curriculumului;
b)implementează şi asigură respectarea curriculumului;
c)asigură consultanţă în probleme de curriculum;
d)formulează propuneri pentru modificarea şi completarea curriculumului;
e)asigură elaborarea manualelor, notelor de curs şi a altor auxiliare didactice.
(1)Unitatea de învăţământ elaborează şi adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, denumită în continuare CEAC, în baza metodologiei elaborate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP.
(2)CEAC este formată din 3-9 membri. Conducerea ei operativă este asigurată de un coordonator desemnat de director/comandant, de regulă, directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învăţământ.
(3)Componenţa CEAC este următoarea:
a)reprezentanţi ai profesorilor;
b)reprezentanţi ai elevilor;
c)reprezentanţi ai sindicatelor care au membri în cadrul unităţii de învăţământ, după caz;
d)reprezentanţi ai eşalonului superior din cadrul structurilor cu responsabilităţi privind formarea personalului, solicitaţi de unitatea de învăţământ şi desemnaţi de şefii structurilor respective.
(4)Membrii CEAC nu pot îndeplini funcţia de director/comandant sau director adjunct/locţiitor al comandantului pentru învăţământ, cu excepţia persoanei care asigură conducerea ei operativă.
(5)CEAC are următoarele atribuţii:
a)elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de conducere, conform domeniilor şi criteriilor prevăzute de legislaţia în vigoare;
b)elaborează, anual, raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei, pe baza căruia directorul/comandantul realizează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului. Raportul anual de evaluare internă a calităţii este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern;
c)elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei;
d)cooperează cu structurile specializate ale MAI, cu ARACIP, cu alte agenţii şi organisme abilitate sau instituţii similare din ţară ori din străinătate, potrivit legii.
(6)Controalele sau evaluările calităţii din partea MAI sau a MECTS se vor baza pe analiza raportului de evaluare internă a activităţii din unitatea de învăţământ.
(1)Comisia metodică a diriginţilor este constituită din diriginţii claselor de elevi şi psihologul unităţii de învăţământ.
(2)Preşedintele comisiei metodice a diriginţilor este ales prin vot deschis dintre membrii comisiei cu majoritate de voturi, pentru cel puţin 2 ani de învăţământ.
(3)Şedinţele comisiei metodice a diriginţilor se desfăşoară conform graficelor şi ori de câte ori preşedintele comisiei consideră că este necesar.
(4)Comisia metodică a diriginţilor are următoarele atribuţii:
a)analiza problemelor de management al grupului de elevi;
b)stabilirea modului de constituire a claselor de elevi;
c)analiza conţinutului caietului/agendei dirigintelui;
d)proiectarea conţinutului orelor de dirigenţie pentru cei 2 ani de învăţământ;
e)întocmirea materialelor-suport pentru lecţiile de dirigenţie;
f)stabilirea graficului activităţilor extracurriculare ce se vor desfăşura în unitatea de învăţământ şi în afara acesteia şi valorificarea rezultatelor acestora;
g)analiza comportamentului elevilor cu probleme de învăţare şi/sau disciplină;
h)stabilirea criteriilor şi a modalităţilor de apreciere a elevilor în stagiul de practică;
i)proiectarea şi implementarea unor programe de educaţie extraşcolară/extracuriculară .
(1)Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic care predă la clasa respectivă şi şeful elevilor clasei.
(2)Preşedintele consiliului clasei este dirigintele clasei, care realizează coordonarea activităţii clasei de elevi.
(3)Consiliul clasei se întruneşte de câte ori dirigintele consideră că este necesar.
(4)Consiliul clasei are următoarele atribuţii:
a)analizează comportamentul şi rezultatele elevilor;
b)stabileşte măsuri educaţionale atât pentru elevii cu probleme de învăţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite;
c)stabileşte anual notele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de comportamentul în unitatea de învăţământ şi în afara acesteia, şi propune Consiliului profesoral validarea notelor mai mici de 7,00, care se trec în catalog de către diriginte după decizia acestuia;
d)propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;
e)propune, după caz, dirigintelui/directorului/comandantului, consiliului profesoral sancţiunile disciplinare prevăzute pentru elevi de prezentul regulament şi de regulamentul intern.
Structura metodică, planificare învăţământ se subordonează nemijlocit directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învăţământ şi are următoarele atribuţii:
a)asigură coordonarea unitară a procesului instructiv-educativ din unitatea de învăţământ;
b)elaborează, sub îndrumarea directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învăţământ şi cu sprijinul catedrelor, propuneri pentru proiectul curriculumului pentru fiecare serie de elevi, pe care le supune validării consiliului profesoral;
c)elaborează proiectul de regulament intern al unităţii de învăţământ;
d)colaborează în vederea elaborării proiectelor programelor şcolare şi a altor documente de învăţământ;
e)asigură studierea problemelor de pedagogie recent apărute şi informează personalul didactic cu privire la elementele de noutate din domeniul învăţământului;
f)analizează modul în care s-a organizat şi desfăşurat stagiul de practică al elevilor;
g)întocmeşte documentele de evidenţă, completează şi eliberează actele de studii pentru absolvenţii unităţii de învăţământ;
h)organizează şi asigură desfăşurarea convocărilor, instructajelor, bilanţurilor, activităţilor ştiinţifice, metodice şi de pregătire psihopedagogică;
i)asigură buna desfăşurare a activităţii bibliotecarilor şi sprijină personalul didactic pentru elaborarea sau procurarea materialelor necesare;
j)participă la activităţile de control, sprijin şi îndrumare planificate de către conducere, precum şi la organizarea şi desfăşurarea concursurilor de admitere şi a examenelor de absolvire;
k)organizează, planifică, îndrumă şi ţine evidenţa activităţilor de învăţământ;
l)elaborează proiectul dispoziţiei/ordinului de învăţământ a/al directorului/comandantului unităţii de învăţământ;
m)în colaborare cu şefii de catedră realizează planificarea modulelor, competenţelor, temelor şi şedinţelor;
n)elaborează programul orar al activităţilor de învăţământ şi îl înaintează spre aprobare conducerii/comenzii unităţii;
o)eliberează, cu aprobarea conducerii, la solicitarea deţinătorilor legali, duplicate după actele de studii;
p)completează registrul matricol cu situaţia şcolară a elevilor şi evidenţa actelor de studii, denumit în continuare registrul matricol.
(1)Subunităţile de elevi se organizează potrivit particularităţilor unităţii de învăţământ pe grupuri de clase şi au misiunea de a realiza activităţile de instruire şi educare a elevilor, formarea competenţelor profesionale şi morale necesare în viitoarea carieră.
(2)Şefii/Comandanţii subunităţilor de elevi îndeplinesc atribuţiile specifice instructorilor militari/de ordine şi securitate publică stabilite prin fişa postului şi pot fi numiţi diriginţi la clasele de elevi. Aceştia propun consiliului clasei şi dirigintelui nota la purtare a fiecărui elev din subunitate.
(3)Şefii/Comandanţii subunităţilor de elevi sunt instructori de ordine şi securitate publică/instructori militari şi se bucură de drepturile conferite acestei categorii de personal didactic.Secţiunea a 2-a Personalul didactic şi funcţiile ocupate de acesta
(1)Personalul din unităţile de învăţământ ale MAI se constituie, potrivit Legii nr. 1/2011, ordinelor şi instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor, din:
a)personalul didactic - profesori - instructori de ordine şi securitate publică/instructori militari, maiştri - instructori;
b)personalul didactic auxiliar - bibliotecari, documentarişti, redactori, informaticieni, laboranţi, tehnicieni etc.;
c)personalul nedidactic.
(2)Personalul menţionat la alin. (1) are obligaţia de a respecta şi aplica principiile, normele şi regulile deontologice aplicabile fiecărei categorii profesionale şi de personal.
(3)Personalului din unităţile de învăţământ postliceal ale MAI îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia, să aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal sau fizic elevii/cursanţii şi colegii.
(4)Personalul didactic este obligat să se prezinte, anual, conform legislaţiei specifice, precum şi la recomandarea psihologului sau medicului de unitate din reţeaua sanitară a MAI care deserveşte unitatea de învăţământ, la examenul medical şi psihologic.
(5)Personalul didactic auxiliar sprijină personalul didactic în realizarea procesului de învăţământ şi poate ocupa funcţiile prevăzute în actele normative în vigoare.
(6)Personalul nedidactic îndeplineşte atribuţii conform competenţelor stabilite în fişele posturilor ocupate.
Profesorul-instructorul de ordine şi securitate publică/instructorul militar se subordonează nemijlocit şefului de catedră şi are următoarele atribuţii:
a)răspunde de parcurgerea programei şcolare prin desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare şi evaluare;
b)în calitate de şef de catedră şi/sau responsabil de modul, coordonează activităţile desfăşurate în cadrul acestora;
c)participă la programe de formare continuă de specialitate, metodică şi psihopedagogică;
d)desfăşoară activităţi de cercetare metodică şi ştiinţifică, documentare şi schimb de experienţă în structuri ale MAI şi alte instituţii;
e)participă la elaborarea proiectelor programelor şcolare;
f)actualizează conţinutul ştiinţific al temelor corespunzătoare programelor şcolare;
g)participă în cadrul comisiei metodice la întocmirea graficului metodic;
h)întocmeşte temele repartizate de comisia metodică;
i)elaborează proiecte didactice pentru activităţile de predare-învăţare şi evaluare desfăşurate cu elevii;
j)evaluează nivelul de pregătire al elevilor, ţine evidenţa rezultatelor obţinute de aceştia şi încheie/nu încheie, după caz, situaţia şcolară a fiecăruia la modulul la care desfăşoară activităţi didactice;
k)îndrumă activitatea de studiu a elevilor şi îi sprijină prin consultaţii;
l)coordonează şi îndrumă activitatea elevilor în stagiile de practică;
m)îndrumă pregătirea elevilor în vederea susţinerii evaluărilor, încheierii situaţiei şcolare pentru cei declaraţi amânaţi, examenelor de diferenţe sau de absolvire;
n)dezvoltă strategii didactice care să asigure optimizarea procesului instructiv-educativ;
o)contribuie la menţinerea ordinii şi disciplinei în unitatea de învăţământ;
p)participă la activităţile organizate în cadrul comisiei metodice a diriginţilor, când îndeplineşte această sarcină;
q)desfăşoară activităţi de cunoaştere a elevilor şi organizează activităţile curriculare şi extracurriculare date în responsabilitate;
r)participă la concursurile de admitere şi examenele de absolvire dacă este nominalizat în comisii/subcomisii, potrivit competenţelor;
s)îndeplineşte sarcini în cadrul diferitelor comisii de lucru, conform competenţelor;
t)participă la şedinţele consiliului profesoral, la consiliile claselor şi ale celorlalte comisii în care este membru;
u)face parte din delegaţii oficiale în cadrul acordurilor de parteneriat cu unităţi şi instituţii similare din ţară şi străinătate.
Şeful de catedră se subordonează nemijlocit directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învăţământ şi ocupă funcţia prin concurs, potrivit reglementărilor în vigoare. Profesorul-instructorul de ordine şi securitate publică/Instructorul militar care deţine funcţia de şef de catedră are următoarele atribuţii:
a)planifică, organizează, desfăşoară, conduce şi evaluează activităţile desfăşurate de catedră;
b)stabileşte prin fişele posturilor atribuţii pentru personalul catedrei;
c)întocmeşte, trimestrial, planul de activitate al catedrei;
d)desfăşoară activităţi de predare-învăţare şi evaluare;
e)verifică fişele de evidenţă a normării didactice;
f)răspunde de asigurarea conţinutului ştiinţific al activităţilor didactice şi de actualizare a acestuia prin valorificarea experienţelor pozitive ale unităţilor operative;
g)organizează şi coordonează activitatea de elaborare a proiectelor programelor şcolare;
h)asigură desfăşurarea formării continue a personalului catedrei;
i)consiliază personalul didactic în procesul proiectării, desfăşurării şi evaluării activităţilor didactice;
j)coordonează activitatea comisiei/comisiilor metodice constituite la nivelul catedrei;
k)participă la elaborarea proiectelor de programă pentru stagiile de practică şi atribuie responsabilităţi profesorilor coordonatori/diriginţi;
l)efectuează controale pentru a verifica modul de organizare, calitatea, eficacitatea şi eficienţa activităţilor de învăţământ desfăşurate de personalul didactic şi didactic auxiliar din catedră;
m)întocmeşte, personal sau în colectiv, manuale, note de curs şi alte auxiliare curriculare;
n)coordonează activitatea de evaluare a elevilor;
o)analizează periodic situaţia la învăţătură a elevilor şi, împreună cu personalul didactic, stabileşte măsuri pentru creşterea eficienţei şi eficacităţii procesului de învăţământ şi de evitare a eşecului şcolar;
p)organizează şi desfăşoară lecţii deschise/demonstrative pentru perfecţionarea pregătirii psihopedagogice şi metodice a personalului didactic şi promovarea bunelor practici educative;
q)evaluează activitatea personalului catedrei conform actelor normative în vigoare;
r)realizează, periodic şi anual, raportul de evaluare al activităţii catedrei;
s)propune responsabilii de module şi diriginţii din rândul personalului didactic al catedrei şi evaluează activitatea acestora.
Responsabilul de modul este numit din rândul personalului didactic prin dispoziţia directorului/ordinul comandantului la propunerea directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învăţământ, se subordonează şefului de catedră, coordonează realizarea competenţelor din cadrul unui modul şi are următoarele atribuţii:
a)răspunde de parcurgerea integrală a programei modulului;
b)prezintă propuneri privind proiectarea programei şcolare;
c)prezintă propuneri privind repartiţia anuală a temelor şi şedinţelor desfăşurate în cadrul modulului;
d)coordonează elaborarea suportului de curs, a manualelor şi altor auxiliare didactice pentru modulul repartizat;
e)încheie situaţia şcolară a elevilor în urma parcurgerii modulului;
f)răspunde de corectitudinea completării documentelor şcolare.
Şeful structurii metodică, planificare învăţământ se subordonează nemijlocit directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învăţământ, face parte din personalul didactic şi are următoarele atribuţii:
a)participă la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de elaborare a proiectelor standardului de pregătire profesională şi a curriculumului;
b)realizează activităţi de planificare şi programare orară a procesului didactic şi de utilizare a mijloacelor de învăţământ;
c)desfăşoară activităţi de predare-învăţare şi evaluare şi de pregătire pentru aceste activităţi;
d)este secretarul consiliului profesoral şi al comisiei pentru curriculum;
e)întocmeşte, în colaborare cu şefii de catedră, proiectul planificării anuale cu repartiţia modulelor, competenţelor, temelor şi şedinţelor;
f)elaborează proiectele dispoziţiilor/ordinelor de învăţământ ale directorului/comandantului unităţii şi proiectul de regulament intern al unităţii de învăţământ;
g)prezintă directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învăţământ propuneri privind perfecţionarea pregătirii psihopedagogice şi metodice a personalului didactic;
h)participă la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de formare continuă stabilite de conducerea unităţii de învăţământ;
i)execută, la ordin, controlul respectării programului orar de învăţământ şi verifică modul şi stadiul de completare a documentelor şcolare;
j)centralizează sugestiile formulate de personalul didactic şi elevi privind modernizarea şi eficientizarea învăţământului şi prezintă propuneri conducerii unităţii de învăţământ cu privire la acţiunile ce trebuie întreprinse în acest domeniu;
k)coordonează completarea, emiterea şi eliberarea actelor de studii şi a documentelor de evidenţă şcolară;
l)participă la elaborarea documentelor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor de admitere şi examenelor de absolvire, fiind, de regulă, secretarul comisiei.
Ofiţerul responsabil de activităţile metodice se subordonează nemijlocit şefului structurii metodică, planificare învăţământ, face parte din personalul didactic şi are următoarele atribuţii:
a)asigură asistenţa pedagogică şi metodică pentru proiectarea şi realizarea activităţilor didactice;
b)desfăşoară activităţi de pregătire psihopedagogică şi metodică a personalului didactic, potrivit planificării pregătirii continue;
c)desfăşoară activităţi de predare-învăţare şi evaluare şi de pregătire pentru aceste activităţi;
d)monitorizează activitatea didactică şi promovează experienţa pozitivă în domeniu;
e)se documentează permanent, desfăşoară activităţi de cercetare psihopedagogică în unitatea de învăţământ şi formulează propuneri pentru optimizarea procesului instructiv-educativ;
f)participă la şedinţele comisiilor metodice şi elaborează instrumente de lucru pentru dezvoltarea practicilor educaţionale;
g)colaborează cu şefii de catedre, responsabilii de module, profesori şi diriginţi pentru analiza rezultatelor activităţii didactice şi face propuneri de perfecţionare a acesteia;
h)monitorizează modul în care elevii sunt evaluaţi şi propune modalităţi de optimizare a rezultatelor elevilor;
i)participă la evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ.
(1)Dirigintele este numit de director/comandant, prin dispoziţia/ordinul de învăţământ, la propunerea directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învăţământ, dintre cadrele didactice cu experienţă şi rezultate care predau la clasa respectivă.
(2)Funcţia de diriginte devine obligatorie pentru personalul didactic învestit de director/comandant cu această responsabilitate.
(3)Dirigintele îşi proiectează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor programei şcolare, sarcinilor stabilite de comisia metodică a diriginţilor şi în acord cu particularităţile educaţionale ale clasei respective.
(4)Dirigintele are obligaţia să asigure cunoaşterea şi respectarea de către elevii clasei a prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului intern.
(5)Dirigintele are următoarele atribuţii:
a)coordonează activitatea consiliului clasei;
b)face propuneri pentru numirea şefului clasei;
c)repartizează sarcini şi organizează colectivul de elevi;
d)colaborează cu personalul unităţii de învăţământ în vederea armonizării influenţelor educative;
e)urmăreşte prezenţa şi disciplina elevilor clasei la activităţile de învăţământ, cercetează cauzele absenţelor şi ia măsurile corespunzătoare;
f)motivează absenţele elevilor clasei pe baza documentelor justificative;
g)analizează periodic situaţia la învăţătură a elevilor, monitorizează îndeplinirea îndatoririlor şcolare de către aceştia, îi consiliază în probleme de învăţare şi de adaptare la mediul şcolar şi profesional;
h)calculează şi consemnează în catalogul clasei notele stagiului de practică ale elevilor şi încheie media acestuia;
i)organizează şi conduce desfăşurarea activităţilor extraşcolare;
j)propune directorului/comandantului spre aprobare participarea organizată a elevilor la activităţile extracurriculare organizate în afara unităţii de învăţământ;
k)stabileşte, împreună cu consiliul clasei, nota anuală la purtare a fiecărui elev şi prezintă, în scris, consiliului profesoral propunerile de notare mai mici de 7,00; înscrierea notelor în catalog se realizează după adoptarea hotărârii de către consiliul profesoral;
l)prezintă consiliului profesoral analize/informări/rapoarte privind situaţia şcolară şi starea disciplinei elevilor din clasa pe care o coordonează şi, spre validare, raportul scris asupra situaţiei şcolare a elevilor;
m)aplică, pe baza consultării cu factorii de decizie, sancţiunile prevăzute în prezentul regulament şi propune spre aprobare consiliului profesoral celelalte sancţiuni;
n)felicită, în scris, familia pentru rezultatele excepţionale obţinute de elevi la învăţătură sau în cadrul activităţilor extraşcolare;
o)completează catalogul clasei cu datele iniţiale şi răspunde de exactitatea datelor şi de starea fizică a documentului;
p)propune acordarea recompenselor pentru elevii clasei, potrivit prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului intern;
q)calculează şi consemnează în catalogul clasei media generală de şcolaritate a fiecărui elev;
r)întocmeşte, împreună cu psihologul, fişa de caracterizare psihopedagogică pentru fiecare elev din clasă;
s)la sfârşitul perioadei de şcolarizare întocmeşte, în colaborare cu comandanţii de subunitate, fişa de evaluare pentru fiecare absolvent.
Şeful/Comandantul subunităţilor de elevi, în afara drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de regulamentele în vigoare, are următoarele atribuţii:
a)îndeplineşte sarcinile care îi revin ca personal didactic;
b)participă la cunoaşterea elevilor, contribuie la educaţia şi formarea lor profesională şi evaluează activitatea acestora;
c)asigură îmbunătăţirea stării şi practicii disciplinare a elevilor;
d)colaborează cu diriginţii şi psihologul unităţii de învăţământ pentru completarea fişelor psihopedagogice şi a fişelor disciplinare;
e)participă în cadrul consiliului clasei la stabilirea notelor la purtare ale elevilor;
f)analizează şi propune înaintarea în grad/retrogradarea şi numirea în funcţii de conducere/comandă a elevilor, potrivit reglementărilor în vigoare;
g)pregăteşte elevii cu funcţii de conducere/comandă pentru îndeplinirea îndatoririlor specifice care le revin, îi sprijină, îi îndrumă şi urmăreşte întărirea autorităţii lor;
h)întocmeşte fişa de evaluare a absolventului în colaborare cu profesorul diriginte;
i)aplică prevederile legale privind echiparea, hrănirea şi cazarea elevilor;
j)asigură întreţinerea spaţiilor repartizate în administrare.
Agentul/Subofiţerul care se ocupă de instruirea auto se subordonează nemijlocit şefului de catedră, având drepturile şi îndatoririle personalului didactic, şi îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)realizează activităţi de educaţie şi instruire, conform competenţelor;
b)asigură buna funcţionare a autovehiculelor;
c)pregăteşte mijloacele de învăţământ pentru desfăşurarea instruirii auto a elevilor;
d)se pregăteşte teoretic şi practic pentru utilizarea corectă a echipamentelor auto;
e)participă la şedinţele comisiei metodice din care face parte;
f)efectuează instructajele prevăzute de actele normative în vigoare, în scopul prevenirii accidentelor;
g)întocmeşte documentele pentru justificarea consumului de piese, carburanţi şi materiale;
h)participă la completarea, dezvoltarea şi modernizarea bazei didactico-materiale;
i)participă la programe de formare continuă de specialitate, metodică şi psihopedagogică.
(1)Personalul didactic auxiliar sprijină activitatea de învăţământ, ajută personalul didactic în desfăşurarea activităţilor şi, după caz, contribuie la întreţinerea şi utilizarea materialelor şi mijloacelor didactice, a echipamentelor şi mijloacelor electronice şi informatice.
(2)Agentul/Subofiţerul care încadrează funcţiile de personal didactic auxiliar la catedre se subordonează nemijlocit şefului de catedră, contribuie la organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice şi desfăşoară activităţi de instruire şi educaţie, conform competenţelor.
(3)Bibliotecarul se subordonează nemijlocit şefului structurii metodică, planificare învăţământ, având drepturile şi îndatoririle personalului didactic auxiliar, şi îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)ţine la zi evidenţa fondului de carte şi urmăreşte respectarea termenelor de restituire a cărţilor împrumutate;
b)sprijină personalul didactic şi elevii pentru alegerea materialului bibliografic necesar;
c)efectuează inventarierea fondului de carte la termenele şi în condiţiile stabilite prin instrucţiuni;
d)informează periodic conducerea unităţii de învăţământ şi şefii de catedre despre solicitările şi propunerile elevilor/cursanţilor privind necesarul de carte şi noi apariţii editoriale;
e)implementează în baza de date electronică a bibliotecii fondul de carte şi îl actualizează în permanenţă.
Structura de resurse umane se subordonează directorului/comandantului unităţii de învăţământ şi are următoarele atribuţii:
a)organizează şi desfăşoară activităţi de recrutare, cunoaştere, selecţionare, încadrare, pregătire şi promovare a personalului, conform legislaţiei în vigoare;
b)organizează şi coordonează activitatea de evaluare anuală a personalului, realizează situaţii centralizatoare şi informări cuprinzând concluziile rezultate din această activitate;
c)gestionează bazele de date, dosarele de personal şi celelalte documente privind personalul în activitate, în rezervă sau retragere, elevii şi cursanţii;
d)colaborează cu celelalte structuri la elaborarea de studii sau documentări în vederea formulării de propuneri necesare elaborării proiectelor de dispoziţii/ordine, metodologii, instrucţiuni şi regulamente;
e)monitorizează starea şi practica disciplinară în rândul elevilor şi prezintă rapoarte şi informări cu privire la evoluţia acestora;
f)analizează şi documentează propunerile de recompensare a personalului şi le prezintă spre aprobare conducerii/comenzii unităţii de învăţământ;
g)întocmeşte proiecte de dispoziţie/ordin privind acordarea drepturilor de personal;
h)consiliază directorul/comandantul unităţii de învăţământ în domeniul managementului resurselor umane;
i)organizează şi coordonează pregătirea continuă a personalului unităţii.
Psihologul se subordonează, de regulă, şefului structurii de resurse umane şi are următoarele atribuţii:
a)asigură asistenţa psihologică a elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ;
b)realizează completarea şi validarea evaluărilor psihologice efectuate în procesul de recrutare;
c)desfăşoară evaluări psihologice şi activităţi pentru cunoaşterea elevilor şi dezvoltarea lor personală, socială şi profesională;
d)analizează cauzele comportamentelor deviante şi propune soluţii pentru integrarea şcolară a elevilor;
e)realizează activităţi de consiliere individuală şi de grup pentru elevi şi personalul unităţii;
f)colaborează cu diriginţii, comandanţii de subunităţi, medicul de unitate şi şeful structurii de resurse umane pentru completarea fişelor psihopedagogice;
g)desfăşoară programe de intervenţie psihologică şi prevenţie;
h)ţine evidenţa evaluărilor psihologice şi analizează rezultatele înregistrate la diferite testări psihologice;
i)realizează diagnoza organizaţională pentru fundamentarea măsurilor privind ameliorarea calităţii vieţii socioprofesionale;
j)desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul de competenţă.
(1)Structura logistică se subordonează directorului/comandantului şi are următoarele atribuţii:
a)asigură suportul logistic necesar desfăşurării procesului de învăţământ prin îndeplinirea sarcinilor specifice acestui domeniu;
b)realizează şi implementează programul de investiţii, refacere şi întreţinere şi urmăreşte desfăşurarea lucrărilor, conform planurilor şi programelor aprobate;
c)organizează şi realizează activitatea de achiziţii publice, conform legislaţiei în vigoare şi planului anual aprobat;
d)asigură recepţia, evidenţa, păstrarea, conservarea, distribuirea, retragerea, inventarierea, transmiterea fără plată, valorificarea, declasarea şi casarea bunurilor materiale pe care le gestionează;
e)asigură echiparea, hrănirea şi cazarea elevilor, conform normelor legale în vigoare;
f)asigură utilizarea eficientă a bazei materiale existente, prin aplicarea prevederilor legale din aria de responsabilitate;
g)execută activităţile de mentenanţă a bazei materiale existente;
h)analizează modul de funcţionare a tehnicii din dotare şi a materialelor în timpul exploatării şi prezintă propuneri eşalonului superior privind dotarea cu materiale, armament şi tehnică;
i)organizează şi execută activităţi de instruire, îndrumare, coordonare şi control de specialitate;
j)întocmeşte şi înaintează eşaloanelor superioare situaţiile necesare elaborării planurilor/programelor logistice;
k)iniţiază şi monitorizează activităţile privind cercetarea administrativă şi recuperarea pagubelor constatate;
l)organizează şi execută activitatea de verificare tehnică şi metrologică a aparatelor de măsură şi control.
(2)Şeful structurii logistice se subordonează directorului/comandantului unităţii şi, pe lângă responsabilităţile prevăzute în regulamentele, ordinele şi instrucţiunile în domeniu, are şi următoarele atribuţii:
a)asigură logistica procesului instructiv-educativ;
b)întocmeşte, împreună cu directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învăţământ, cu şeful structurii metodică, planificare învăţământ, cu şeful structurii financiar-contabilitate, programul anual de achiziţii a materialelor necesare desfăşurării procesului instructiv-educativ şi urmăreşte realizarea acestuia;
c)prezintă propuneri de îmbunătăţire a procesului instructiv-educativ în vederea îndeplinirii standardelor de evaluare;
d)organizează şi conduce pregătirea de specialitate a personalului din structura logistică;
e)asigură integritatea şi buna funcţionare a bunurilor aflate în administrarea unităţii;
f)asigură desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, în corelare cu necesităţile unităţii;
g)sesizează directorul/comandantul unităţii în legătură cu săvârşirea faptelor de natură disciplinară, contravenţională sau penală de către persoane care aduc prejudicii patrimoniului unităţii;
h)verifică şi răspunde de întreţinerea spaţiilor aflate în administrarea unităţii.
Structura financiar-contabilitate se subordonează directorului/comandantului şi are următoarele atribuţii:
a)organizează şi desfăşoară activităţile financiar-contabile în conformitate cu reglementările legale în vigoare;
b)asigură, în limita indicatorilor şi a bugetului aprobat, fondurile financiare pentru realizarea planurilor de înzestrare a unităţii, pentru întreţinerea şi repararea bunurilor materiale, desfăşurarea activităţilor de învăţământ şi pentru satisfacerea celorlalte nevoi administrative;
c)asigură plata drepturilor băneşti cuvenite personalului şi elevilor, soluţionează rapoartele, cererile, reclamaţiile şi sesizările referitoare la plata acestora, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;
d)execută controlul financiar preventiv propriu, urmăreşte încadrarea strictă în bugetul aprobat, utilizarea creditelor bugetare şi a veniturilor proprii conform destinaţiei acestora;
e)organizează contabilitatea cantitativ-valorică în cadrul unităţii, potrivit dispoziţiilor legale, şi întreprinde măsuri pentru păstrarea integrităţii patrimoniului acesteia şi recuperarea pagubelor sau a altor debite;
f)asigură întocmirea şi înaintarea situaţiilor financiare privind patrimoniul aflat în administrare şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a altor raportări financiar-contabile, la termenele stabilite.
Structura juridică se subordonează directorului/comandantului unităţii de învăţământ şi are următoarele atribuţii:
a)asigură asistenţă, consultanţă de specialitate şi reprezentarea juridică a unităţii de învăţământ;
b)urmăreşte modul de aplicare a normelor juridice în activitatea unităţii de învăţământ;
c)formulează observaţii şi propuneri, motivate juridic, referitoare la proiectele de legi, de hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului, de acte normative cu caracter intern - dispoziţii, ordine, regulamente, instrucţiuni, asupra cărora a fost consultată unitatea sau structura, întocmeşte avize motivate, la solicitarea conducătorului acesteia, cu privire la diferite categorii de lucrări cu caracter juridic, care privesc activitatea unităţii sau structurii;
d)pregăteşte şi examinează, sub aspectul legalităţii şi eficienţei juridice, documentaţia ce stă la baza deciziilor conducerii şi acordă asistenţă juridică pe problematica incidentă activităţii unităţii;
e)avizează pentru legalitate proiectele de dispoziţii, ordine, instrucţiuni, regulamente şi alte acte normative cu caracter intern sau acte cu caracter individual emise ori semnate de conducătorul unităţii, potrivit competenţei, precum şi orice alte acte care pot angaja răspunderea patrimonială a acesteia;
f)avizează pentru legalitate proiecte de contracte, înţelegeri şi alte acte juridice care angajează răspunderea juridică a unităţii;
g)avizează pentru legalitate proiecte de convenţii, acorduri şi înţelegeri internaţionale elaborate de unitatea din care fac parte;
h)elaborează puncte de vedere cu privire la respectarea drepturilor omului şi normelor dreptului umanitar în şi de către unitatea din care face parte, precum şi asupra implementării reglementărilor privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în cadrul acesteia;
i)formulează proiectele răspunsurilor la petiţiile cetăţenilor şi organizaţiilor neguvernamentale interne sau internaţionale, adresate unităţii şi repartizate de conducerea acesteia spre soluţionare;
j)participă la instruirea personalului privind actele juridice internaţionale în probleme de drept umanitar şi drepturile omului, precum şi în probleme de cunoaştere şi aplicare unitară a legislaţiei interne şi internaţionale.
Structura de management organizatoric şi operaţional se subordonează directorului/comandantului/şefului de stat major şi are următoarele atribuţii:
a)planifică, organizează, desfăşoară şi evaluează activitatea de întocmire şi punere în aplicare a planurilor de acţiune în stare de normalitate şi în situaţii de urgenţă;
b)elaborează proiectul planului cu principalele activităţi;
c)elaborează şi actualizează documentele operative ale unităţii;
d)organizează şi asigură activităţile de pază, acces şi apărare a unităţii;
e)planifică, organizează şi evaluează activităţile de intervenţie/acţiune/luptă/mobilizare şi organizează cooperarea cu celelalte instituţii şi organisme implicate;
f)elaborează organigrama unităţii, având în vedere ordonarea şi corelarea relaţiilor între structurile acesteia;
g)elaborează structura organizatorică şi funcţională a unităţii, respectând regulile şi normele care reglementează această activitate şi criteriile pentru constituirea structurilor;
h)culege, prelucrează, analizează, propune şi elaborează măsurile necesare realizării unui sistem integrat de pază şi protecţie, pentru sporirea securităţii, în funcţie de vulnerabilităţile şi riscurile existente;
i)planifică, organizează, pregăteşte şi evaluează serviciul de permanenţă, în conformitate cu actele normative în vigoare şi specificul unităţii;
j)planifică, organizează, pregăteşte şi evaluează activităţile privind îndeplinirea misiunilor repartizate şi elaborarea documentelor necesare, pentru asigurarea pazei bunurilor, participarea la apărarea ordinii şi liniştii publice;
k)organizează şi pregăteşte redactarea la timp şi corect a jurnalului acţiunilor operative, când este cazul, privind evenimentele şi rezultatele unor acţiuni şi misiuni importante executate de unitate.
Structura de informare şi relaţii publice se subordonează directorului/comandantului unităţii de învăţământ şi are următoarele atribuţii:
a)colaborează cu structurile de specialitate din cadrul celorlalte structuri ale MAI;
b)participă la convocările organizate de structura ierarhic superioară;
c)coordonează din punct de vedere mediatic activităţile desfăşurate în cadrul unităţii de învăţământ;
d)colaborează cu reprezentanţii mass-mediei în ceea ce priveşte activităţile cu caracter public desfăşurate de unitatea de învăţământ;
e)asigură acreditarea jurnaliştilor şi actualizează permanent baza de date privind coordonatele de contact cu reprezentanţii mass-mediei;
f)întocmeşte drepturi la replică şi asigură transmiterea acestora către mass-media;
g)întocmeşte revista presei, redactează şi prezintă conducerii aspectele semnalate de mass-media în legătură cu activitatea desfăşurată;
h)întocmeşte buletine informative şi comunicate de presă privind activitatea desfăşurată şi asigură transmiterea acestora structurii ierarhic superioare şi mass-mediei;
i)asigură organizarea şi desfăşurarea activităţilor potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu completările ulterioare;
j)întocmeşte planul de relaţii publice, în baza strategiei de comunicare şi relaţii publice a MAI;
k)gestionează postarea pe site-ul unităţii de învăţământ a informaţiilor şi materialelor de interes din activitatea unităţii;
l)asigură comunicarea permanentă cu alte instituţii şi comunitatea locală pentru popularizarea rezultatelor unităţii de învăţământ şi informarea întregului personal privind evenimentele sociale, culturale, politice, interne şi internaţionale.
Structura cultură, tradiţii şi educaţie se subordonează, de regulă, şefului structurii metodică, planificare învăţământ, răspunde de activitatea educativă, morală, civică, cultural-artistică şi de cultivare a tradiţiilor în unitate, colaborând în acest scop cu celelalte structuri, cu diriginţii, clasele/subunităţile de elevi, şi are următoarele atribuţii:
a)elaborează proiecte şi programe educative extraşcolare;
b)stabileşte, împreună cu diriginţii, modalităţi de petrecere a timpului liber de către elevi;
c)coordonează cercuri/grupuri de elevi în funcţie de aptitudinile şi înclinaţiile acestora;
d)constituie echipe şi formaţii artistice, organizează concursuri artistice şi colaborează în acest scop cu structurile didactice;
e)colaborează cu alte unităţi/instituţii pentru desfăşurarea diferitelor programe educative şi organizarea de concursuri şi competiţii;
f)asigură comunicarea permanentă cu alte instituţii şi comunitatea locală pentru popularizarea rezultatelor unităţii de învăţământ şi informarea întregului personal privind evenimentele sociale, culturale, politice, interne şi internaţionale.
Structura de programe şi relaţii internaţionale se subordonează directorului/comandantului unităţii de învăţământ şi are următoarele atribuţii:
a)colaborează cu structuri similare din MAI cu atribuţii în domeniul relaţiilor internaţionale;
b)elaborează şi urmăreşte desfăşurarea programelor internaţionale în care este implicată unitatea, urmărind, după caz, atragerea de fonduri;
c)propune programe de valorificare a experienţei acumulate în urma activităţilor desfăşurate.
Structura de securitate se subordonează directorului/comandantului unităţii de învăţământ şi are următoarele atribuţii:
a)elaborează şi supune aprobării conducerii unităţii de învăţământ normele interne privind protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;
b)întocmeşte programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi îl supune avizării structurilor competente, iar după aprobare monitorizează aplicarea acestuia;
c)coordonează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate în toate componentele acesteia;
d)asigură relaţionarea cu instituţia abilitată să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;
e)monitorizează activitatea de aplicare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi modul de respectare a acestora;
f)consiliază conducerea unităţii de învăţământ în legătură cu toate aspectele privind securitatea informaţiilor clasificate;
g)informează conducerea unităţii despre vulnerabilităţile şi riscurile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate şi propune măsuri pentru înlăturarea acestora;
h)acordă sprijin reprezentanţilor autorizaţi ai instituţiilor abilitate, potrivit competenţelor legale, pe linia verificării persoanelor pentru care se solicită accesul la informaţii clasificate;
i)organizează activităţi de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informaţii clasificate;
j)asigură păstrarea şi organizează evidenţa certificatelor de securitate şi autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate;
k)actualizează permanent evidenţa certificatelor de securitate şi a autorizaţiilor de acces;
l)întocmeşte şi actualizează listele informaţiilor clasificate elaborate sau păstrate de unitate, pe clase şi niveluri de secretizare;
m)prezintă conducătorului unităţii propuneri privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor de importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de responsabilitate şi, după caz, solicită sprijinul instituţiilor abilitate;
n)efectuează, cu aprobarea conducerii unităţii, controale privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecţie a informaţiilor clasificate;
o)exercită alte atribuţii în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, potrivit legii.
Structura de comunicaţii şi tehnologia informaţiei se subordonează directorului/comandantului unităţii şi are următoarele atribuţii:
a)asigură comunicaţii operative, sigure şi neîntrerupte pentru conducerea unităţii;
b)asigură instruirea şi pregătirea utilizatorilor din propria unitate privind echipamentele de comunicaţii folosite în desfăşurarea activităţilor proprii;
c)asigură instruirea şi pregătirea utilizatorilor din propria unitate privind echipamentele de tehnică de calcul folosite în desfăşurarea activităţilor proprii;
d)pune în aplicare documentele operative primite de la eşalonul superior şi elaborează propriile documente de comunicaţii operative;
e)întocmeşte documentele de evidenţă şi exploatare pentru echipamentele de comunicaţii operative şi pentru echipamentele de tehnică de calcul, în conformitate cu dispoziţiile în vigoare;
f)organizează, coordonează şi controlează activitatea de comunicaţii operative desfăşurată în cadrul unităţii şi subunităţilor proprii;
g)organizează, coordonează şi asigură desfăşurarea activităţii de conducere în secret necesare unităţii de învăţământ conform reglementărilor legale în vigoare;
h)ţine evidenţa documentelor de conducere în secret pentru situaţii de pace, mobilizare şi război, primite sau elaborate, precum şi a responsabililor cu activitatea de conducere în secret;
i)stabilesc necesarul de materiale şi documente de conducere în secret;
j)asigură activitatea de întreţinere pentru echipamentele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei din dotare;
k)asigură suportul tehnic pentru desfăşurarea conferinţelor/şedinţelor/cursurilor.
Structura secretariat şi documente clasificate este subordonată nemijlocit directorului/comandatului şi răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţilor de secretariat, iar pe linia protecţiei informaţiilor clasificate se subordonează funcţionarului de securitate. Atribuţiile acesteia sunt următoarele:
a)asigură redactarea, evidenţa, primirea, trierea, repartizarea, urmărirea soluţionării, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea, arhivarea şi distrugerea documentelor care conţin informaţii clasificate/neclasificate;
b)execută activităţi de protocol şi asistenţă managerială, respectând legislaţia în vigoare.
Standardul de pregătire profesională este documentul oficial care descrie o calificare prin unităţi de competenţă şi competenţe necesare desfăşurării unei activităţi profesionale şi este elaborat în baza standardului ocupaţional corespondent primei funcţii solicitate de inspectoratul general.
(1)Curriculumul scris este documentul oficial în care sunt cuprinse planul de învăţământ şi programele şcolare. Curriculumul primeşte acordul inspectorului general, al directorului general al DGMRU, avizul MECTS şi aprobarea ministrului administraţiei şi internelor.
(2)Planul de învăţământ reprezintă totalitatea modulelor şi timpul alocat fiecăruia. Documentul mai cuprinde: structura perioadei de şcolarizare, planificarea stagiilor de practică, baza de calcul al timpului, precizări organizatorice şi metodice, precum şi modalităţile de evaluare. Acesta se elaborează sub formă de proiect de către comisia pentru curriculum, după consultarea inspectoratului general căruia unitatea de învăţământ i se subordonează, în baza precizărilor DGMRU.
(3)Programa şcolară este documentul care configurează conţinutul procesului instructiv-educativ pentru fiecare modul din procesul de învăţământ. Aceasta constituie principalul ghid pentru activitatea profesorului şi are valoare instrumentală şi operaţională. Programa şcolară se elaborează de către comisia pentru curriculum în baza propunerilor comisiilor metodice/catedrelor şi a recomandărilor structurilor de specialitate din cadrul inspectoratelor generale, în concordanţă cu standardul de pregătire profesională, planul de învăţământ şi obiectivele didactice ale domeniului, descrise sub forma competenţelor. Documentul se elaborează sub coordonarea directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învăţământ. Programa şcolară conţine: nota introductivă, competenţele, corelarea competenţe-conţinuturi tematice, formele de organizare a activităţii didactice şi timpul alocat acestora, precum şi sugestiile metodice.
(4)Manualul/Notele de curs sunt produse curriculare care reflectă conţinutul corelat unei programe, elaborat în conformitate cu principii didactice şi psihologice. Funcţiile unui manual sunt: de informare, de structurare a conţinutului prezentat, de ghidare a învăţării şi de autoinstruire.
(5)Proiectul didactic asigură anticiparea unui demers structurat al predării-învăţării şi evaluării, este elaborat de fiecare profesor - instructor de ordine şi securitate publică/instructor militar pentru activităţile didactice cuprinse în programa şcolară, se analizează şi se avizează în cadrul comisiilor metodice.
(1)Proiectul de dezvoltare instituţională este documentul de bază al unităţii de învăţământ pe termen mediu şi lung, elaborat de o comisie desemnată de director/comandant, sub coordonarea acestuia, şi cuprinde: misiunea, scopurile/ţintele strategice, motivele pentru care se optează pentru scopurile propuse rezultate din misiune, viziunea managerială, analiza diagnostic, resursele strategice, termenele de realizare, rezultatele aşteptate, programele şi planurile operaţionale, acţiunile cuprinse în planuri/programe, mecanismele şi instrumentele de evaluare şi autoevaluare.
(2)Planul operaţional este parte integrantă a proiectului de dezvoltare instituţională, se întocmeşte anual şi cuprinde programe sau acţiuni corespunzătoare ţintelor strategice. Pentru fiecare program/acţiune se vor preciza: obiectivele - definite în termeni de rezultate aşteptate, resursele utilizate - umane, materiale, financiare, de informaţie, de expertiză etc., termenele de realizare, responsabilităţile, indicatorii de realizare.
(1)Dispoziţia/Ordinul de învăţământ a/al directorului/comandantului unităţii de învăţământ se elaborează pe an şcolar şi cuprinde:
a)seriile şi numărul de elevi care frecventează cursurile unităţii de învăţământ în anul de învăţământ respectiv;
b)organizarea claselor/subunităţilor de elevi;
c)organizarea activităţilor de învăţământ;
d)repartizarea activităţilor de învăţământ planificate fiecărui cadru didactic, conform normării activităţii didactice;
e)componenţa nominală a comisiilor şi consiliilor destinate îndrumării activităţilor didactice;
f)nominalizarea personalului didactic pentru funcţia de responsabil de modul;
g)nominalizarea diriginţilor şi repartizarea acestora pe clase/subunităţi de elevi;
h)alte elemente pe care directorul/comandantul le consideră necesare pentru buna funcţionare a procesului instructiv-educativ.
(2)Dispoziţia/Ordinul de învăţământ mai cuprinde numărul şi tipurile cursurilor pentru formarea continuă a personalului, în situaţia în care se organizează astfel de cursuri.
(3)Pentru organizarea altor cursuri pentru formarea personalului, în afara planificării iniţiale, se vor elabora anexe la dispoziţia/ordinul de învăţământ.
(1)Raportul general privind starea şi calitatea învăţământului este documentul elaborat de către conducerea unităţii de învăţământ şi cuprinde analiza managementului, a activităţii instructiv-educative, a calităţii educaţiei şi a activităţii tuturor structurilor, în decursul unui an de învăţământ. Acest document se înaintează eşaloanelor superioare şi se prezintă de către director/comandant în cadrul consiliului profesoral.
(2)Planul anual de activitate al unităţii de învăţământ cuprinde totalitatea activităţilor curriculare şi extracurriculare, precum şi a acţiunilor desfăşurate de celelalte structuri în decursul anului de învăţământ. Acest document constituie anexă la raportul general privind starea şi calitatea învăţământului în anul de învăţământ precedent. Planul anual de activitate se aprobă de directorul/comandantul unităţii de învăţământ, după analiza şi dezbaterea în cadrul consiliului profesoral. Câte un exemplar al planului anual de activitate al unităţii de învăţământ se înaintează directorului general al DGMRU şi inspectoratului general.
Graficul modulului se realizează pe baza curriculumului şi se foloseşte la elaborarea planificării anuale a modulelor, competenţelor, temelor şi a şedinţelor. Graficul reprezintă succesiunea logică a conţinuturilor conform competenţelor şi timpului alocat acestora şi asigură corelarea temelor conform principiului interdisciplinarităţii. Documentul se întocmeşte de către responsabilul de modul, se avizează de şeful catedrei şi se aprobă de directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învăţământ.
(1)Planificarea anuală cu repartiţia modulelor, competenţelor, temelor şi şedinţelor se foloseşte pentru corelarea activităţilor de învăţământ, în funcţie de resursele umane şi materialele existente, şi asigură succesiunea logică a ofertei educaţionale. Aceasta se întocmeşte de către structura metodică, planificare învăţământ în colaborare cu catedrele, sub conducerea directă a directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învăţământ, şi se aprobă de directorul/comandantul unităţii de învăţământ.
(2)La planificarea activităţilor se au în vedere sarcinile unităţii de învăţământ, respectarea principiilor psihopedagogice, condiţiile impuse de corelarea intermodulară, intertematică şi interdisciplinară.
(1)Programul de învăţământ/Planificarea orară cuprinde planificarea tuturor activităţilor de învăţământ pe luni, săptămâni, zile, ore şi locuri de desfăşurare. Programul se întocmeşte de către structura metodică, planificare învăţământ după consultarea şefilor de catedră/comandanţilor/şefilor subunităţilor/similare de elevi.
(2)La baza întocmirii programului de învăţământ se află planificarea anuală cu repartiţia modulelor, competenţelor, temelor şi a şedinţelor şi programele şcolare.
(3)Programul de învăţământ se avizează de către şefii de catedră şi directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învăţământ, se aprobă de către director/comandant şi se difuzează catedrelor şi subunităţilor/similare de elevi cu cel puţin o săptămână înaintea desfăşurării activităţilor didactice planificate.
(1)Întreaga activitate din cadrul unităţii de învăţământ se desfăşoară pe baza planurilor de activităţi trimestriale.
(2)Planurile de activităţi trimestriale se întocmesc la nivelul conducerii/comenzii unităţii de învăţământ, al catedrelor, compartimentelor, al detaşamentelor/similare, se aprobă pe cale ierarhică, iar la sfârşitul anului se îndosariază şi se păstrează conform dispoziţiilor legale în vigoare.
(1)Catalogul clasei cuprinde evidenţa nominală a elevilor, prezenţa şi rezultatele obţinute de aceştia la evaluări, purtare şi stagiul de practică.
(2)La încheierea cursurilor, mediile modulelor se înscriu în registrul matricol.
Condica de clasă se utilizează pentru evidenţa zilnică a desfăşurării activităţilor de învăţământ planificate şi pentru consemnarea absenţelor elevilor. Se completează de către diriginte, şeful desemnat al clasei de elevi şi personalul care desfăşoară activităţi didactice.
(1)Registrul matricol se întocmeşte pentru fiecare serie de elevi, pe clase, în ordinea alfabetică, pentru întreaga durată a studiilor.
(2)Într-un registru matricol se pot înscrie mai multe serii de elevi, până la epuizarea documentului.
(3)Foile matricole ale registrului matricol reflectă evidenţa situaţiei la învăţătură a fiecărui elev.
(4)În cazul în care se comit erori la completarea registrului matricol, acestea se corectează cu cerneală roşie, se certifică prin semnătură de către directorul/comandantul unităţii de învăţământ şi se aplică ştampila unităţii de învăţământ.
(5)Registrul matricol cuprinde numărul şi seriile formularelor certificatelor de competenţe profesionale primite de unitatea de învăţământ, soldul cu existentul ţinut la zi, evidenţa pe serii a formularelor completate şi distribuite absolvenţilor, semnăturile titularilor, precum şi certificatele anulate.
Catalogul clasei şi registrul matricol devin, după completare, documente şcolare cu regim special, se păstrează la structura metodică, planificare învăţământ pe durata unei serii de şcolarizare, după care se arhivează şi se păstrează conform prevederilor legale.
Fişa de evidenţă a normării didactice se completează de personalul didactic şi se utilizează pentru evidenţa activităţii didactice a acestora. Fişa se verifică şi se certifică de şeful catedrei şi se centralizează la structura metodică, planificare învăţământ.
Calitatea de elev se dobândeşte de către candidaţii declaraţi admişi la concursurile organizate de unităţile de învăţământ, care se prezintă la începerea anului şcolar şi participă la activităţile organizate de unitatea de învăţământ, precum şi de cei care îndeplinesc alte condiţii prevăzute de actele normative în vigoare.
(1)Directorul/Comandantul unităţii de învăţământ emite dispoziţia/ordinul de zi privind înmatricularea elevilor pe serii, după semnarea de către aceştia a angajamentului, în termen de 15 zile de la începerea anului şcolar. Elevii sunt înscrişi în registrul matricol, sub număr unic, pentru seria din care fac parte, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare.
(2)În vederea înmatriculării, candidaţii declaraţi admişi prezintă diploma de bacalaureat în original. La solicitarea scrisă a elevului de a i se restitui diploma de bacalaureat, acesta are obligaţia să depună în locul acesteia, la structura de resurse umane, o copie legalizată.
(3)Candidaţii declaraţi admişi care nu se prezintă în termen de 10 zile de la începerea anului de învăţământ şi nu trimit acte legale pentru justificarea neprezentării sunt declaraţi retraşi, prezenta prevedere fiindu-le adusă la cunoştinţă cu ocazia susţinerii concursului de admitere.
(4)Pe locurile devenite vacante în condiţiile prevederilor alin. (3), conducerea/comanda unităţii de învăţământ întreprinde măsuri necesare în vederea înmatriculării, în cel mult 15 zile de la începerea anului şcolar, a candidaţilor neadmişi, cu media generală de minimum 5,00, în ordinea strict descrescătoare a mediilor/punctajului de admitere, respectiv a criteriilor de departajare, informând despre aceasta inspectoratul general.
La începutul anului de învăţământ, elevilor li se aduc la cunoştinţă drepturile şi responsabilităţile pe care le au în timpul perioadei de studii.
Evidenţa numerică şi nominală a elevilor se ţine de către structura de resurse umane şi diriginţii/comandanţii/şefii de subunităţi, conform documentelor prevăzute de regulamentul intern al unităţii de învăţământ.
(1)Calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor şi participarea la toate activităţile prevăzute în programul de învăţământ al unităţii.
(2)Evidenţa prezenţei elevilor se face la fiecare oră de curs de către personalul didactic care consemnează, obligatoriu, orice absenţă în catalogul clasei şi condica de clasă.
(3)Elevii cu funcţii de conducere/comandă au obligaţia să verifice prezenţa, să ţină evidenţa elevilor absenţi de la orice activitate şi să raporteze despre acestea celor îndreptăţiţi.
(4)Elevii care întârzie la ore sunt primiţi la activitatea respectivă, însă întârzierea sau absenţa nemotivată constituie abatere şi se sancţionează disciplinar.
(1)Absenţele cauzate de îmbolnăviri ale elevilor, boli contagioase în familie, cazuri de forţă majoră sau alte cazuri, dovedite cu documente justificative, se motivează.
(2)Motivarea absenţelor se efectuează pe baza următoarelor documente:
a)adeverinţă eliberată de medicul cabinetului medical din unitatea de învăţământ;
b)adeverinţă sau certificat medical eliberată/eliberat de medicul de familie şi/sau de unitatea sanitară în care elevul a fost internat;
c)alt document justificativ.
(3)Motivarea absenţelor se face de către diriginte în ziua/săptămâna prezentării actelor justificative.
(4)Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor se prezintă în termen de maximum 7 zile de la reluarea activităţii elevului şi se păstrează de către diriginte pe tot parcursul anului şcolar.
(5)Toate adeverinţele medicale trebuie să aibă viza medicului cabinetului medical din unitatea de învăţământ şi aprobarea directorului/comandantului unităţii de învăţământ.
(6)Indiferent de motivul absenţelor, elevul/familia acestuia este obligat/obligată să anunţe imediat unitatea de învăţământ despre cauzele ce determină această situaţie.
(7)Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (4) atrage declararea absenţelor ca nemotivate.
Înainte de încheierea cursurilor se efectuează controlul medical, pentru stabilirea situaţiei medicale a elevilor. Rezultatele controlului se consemnează în fişa medicală individuală.
Transferul elevilor se realizează conform reglementărilor în vigoare.
Pe timpul şcolarizării elevii nu beneficiază de învoiri sau permisii pentru înscrierea, susţinerea concursului de admitere ori pentru continuarea studiilor, dacă sunt deja înscrişi, la orice altă formă de învăţământ din sistemul de stat sau particular.
(1)În situaţia încetării calităţii de elev din motive imputabile acestuia, unitatea întreprinde demersurile legale pentru recuperarea cheltuielilor de întreţinere pe perioada şcolarizării.
(2)Dispoziţiile prezentului articol se aduc la cunoştinţa candidaţilor încă din etapa de recrutare şi se reamintesc elevilor, care semnează de luare la cunoştinţă, în mod expres, la începutul perioadei de şcolarizare.Secţiunea a 2-a Drepturile elevilor
Elevii din unitatea de învăţământ se bucură de toate drepturile prevăzute de lege. Nicio activitate organizată de sau în unitatea de învăţământ nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.
(1)Elevii din unitatea de învăţământ beneficiază de învăţământ gratuit.
(2)Elevii pot utiliza, gratuit, sub îndrumarea personalului didactic, baza materială de care dispune unitatea de învăţământ.
(3)Elevii beneficiază, în mod gratuit, de asistenţă psihologică şi medicală, cazare şi hrănire, potrivit normelor legale în vigoare.
(4)Elevii beneficiază pe timpul studiilor de învoiri, permisii şi vacanţe, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(5)Elevii pot fi evidenţiaţi şi pot primi şi recompense pentru rezultatele deosebite obţinute la activităţile şcolare şi extraşcolare.
(1)În fiecare unitate de învăţământ se constituie consiliul elevilor, format din elevii cu funcţii de conducere de la fiecare clasă.
(2)Consiliul elevilor funcţionează în baza unui regulament propriu, parte a regulamentului intern, avizat de conducerea unităţii de învăţământ.
(3)Consiliul elevilor îşi desemnează reprezentanţii pentru a participa la şedinţele consiliului profesoral sau la alte activităţi, atunci când se dezbat probleme care îi interesează. Numărul acestora se stabileşte prin regulamentul intern.
Elevilor le este garantată, conform legii, libertatea de asociere în cercuri şi asociaţii ştiinţifice, culturale, artistice, sportive, care se organizează şi funcţionează pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul/comandantul unităţii de învăţământ.
(1)În unitatea de învăţământ este garantată libertatea elevilor de a redacta şi a difuza reviste/publicaţii şcolare proprii.
(2)În cazul în care revistele şi publicaţiile conţin elemente care afectează siguranţa naţională, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea sau drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, îndeplinirea prevederilor prezentului regulament şi pe cele ale regulamentului intern, directorul/comandantul unităţii de învăţământ suspendă editarea şi difuzarea acestora până la eliminarea cauzelor care au determinat o asemenea situaţie.
(1)Absolvenţilor unităţilor de învăţământ li se echivalează îndeplinirea serviciului militar, potrivit prevederilor legale.
(2)În vederea realizării prevederilor alin. (1), elevii depun jurământul militar, activitate prevăzută în planul de învăţământ.Secţiunea a 3-a Obligaţiile elevilor
Elevii au obligaţia de a frecventa cursurile, de a se pregăti continuu, de a-şi forma competenţele prevăzute de programele şcolare, de a respecta prevederile regulamentului intern.
(1)Elevii trebuie să aibă în toate împrejurările o comportare demnă, civilizată şi o ţinută decentă atât în unitatea de învăţământ, cât şi în afara acesteia.
(2)Elevii sunt obligaţi:
a)să cunoască şi să respecte legile statului;
b)să apere şi să promoveze valorile şi simbolurile naţionale;
c)să cunoască şi să respecte prezentul regulament, regulamentul de ordine interioară şi alte acte normative care le reglementează activitatea;
d)să cunoască şi să respecte măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate;
e)să cunoască şi să respecte regulile de circulaţie;
f)să cunoască şi să respecte normele de sănătate şi securitate în muncă;
g)să cunoască şi să respecte normele de protecţie a mediului, de apărare împotriva incendiilor şi de protecţie civilă.
(3)Elevii militari sunt obligaţi să cunoască şi să respecte prevederile regulamentelor militare.
Elevilor le sunt interzise:
a)să distrugă documentele şcolare;
b)să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ;
c)să aducă şi să difuzeze în unitatea de învăţământ materiale care, prin conţinut, cultivă violenţa şi intoleranţa;
d)să obţină rezultate favorabile la evaluări prin fraudă şi tentativă de fraudă;
e)să organizeze şi să participe la acţiuni de protest în cadrul unităţii de învăţământ;
f)să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;
g)să deţină, să comercializeze sau să consume în unitatea de învăţământ ori în afara ei băuturi alcoolice sau alte substanţe interzise de lege şi să participe la jocuri de noroc;
h)să posede şi să difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic;
i)să aibă asupra lor telefoane mobile sau orice alte sisteme IT de stocare şi transmitere a informaţiilor în timpul orelor de curs, la examene ori concursuri;
j)să aibă ţinuta, comportamentul sau atitudinea ostentative şi provocatoare ori să întreţină acte sexuale în perimetrul unităţii de învăţământ;
k)să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii;
l)să părăsească fără aprobare unitatea de învăţământ;
m)să se prezinte în stare de ebrietate la unitatea de învăţământ şi/sau sub influenţa unor substanţe interzise de lege;
n)să facă parte din grupuri deviante, antisociale, violente etc.;
o)să aibă un comportament necivilizat în relaţiile cu cetăţenii.
Elevii cu funcţii de conducere răspund de menţinerea ordinii în clasa respectivă.
Elevii îndeplinesc serviciile/activităţile stabilite prin regulamentul intern.
(1)Recompensele se acordă pentru:
a)rezultate foarte bune la învăţătură, obţinute constant;
b)rezultate foarte bune obţinute la concursurile profesionale sau cultural-sportive, interne şi internaţionale;
c)acte de curaj şi devotament manifestate în îndeplinirea unor misiuni încredinţate;
d)fapte deosebite în acţiunile de salvare a populaţiei şi a bunurilor.
(2)Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolară şi extraşcolară şi se disting prin comportare exemplară pot primi următoarele recompense:
a)evidenţiere în faţa colegilor clasei;
b)evidenţiere de către director/comandant în faţa colegilor sau în faţa consiliului profesoral;
c)scrisori de mulţumire;
d)popularizarea în presă a numelui şi a rezultatelor obţinute;
e)ridicarea unei sancţiuni disciplinare;
f)recompense materiale, premii, diplome, medalii, burse;
g)expunerea fotografiei la panoul de onoare al unităţii de învăţământ;
h)promovarea într-o funcţie de conducere;
i)înscrierea pe placa de onoare a şefilor de promoţie.
(3)Elevilor militari li se acordă recompensele prevăzute de regulamentele militare.
(4)Recompensele se acordă în condiţiile prevăzute de prezentul regulament, de regulamentele militare şi de regulamentul intern.
(5)Recompensele se acordă fără părtinire, diferenţiat, individual sau în grup, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.Secţiunea a 5-a Sancţiunile aplicate elevilor
(1)Elevii care săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale în vigoare sunt sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora.
(2)Principalele fapte săvârşite de elevi care constituie abateri, dacă nu au fost săvârşite astfel încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni sau contravenţii, comise cu vinovăţie şi care atrag aplicarea de sancţiuni disciplinare, sunt următoarele:
a)dezinteres la învăţătură probat prin rezultate constant slabe în pregătirea şcolară;
b)frauda şi tentativa de fraudă utilizate în vederea obţinerii de rezultate favorabile la evaluări;
c)aducerea şi difuzarea în unitatea de învăţământ de materiale care, prin conţinutul lor, cultivă violenţa şi intoleranţa;
d)organizarea şi participarea la acţiuni de protest;
e)prezentarea sub influenţa băuturilor alcoolice şi/sau a substanţelor interzise de lege la unitatea de învăţământ şi/sau la locurile unde se desfăşoară activităţi şcolare şi extraşcolare;
f)părăsirea fără aprobare a unităţii de învăţământ şi a locurilor unde au fost desemnaţi să participe la diferite activităţi: stagiul de practică, misiuni etc.;
g)absenţa sau întârzierea nemotivată de la activităţile din programul orar al unităţii de învăţământ ori de la alte activităţi stabilite, inclusiv stagiul de practică;
h)lipsă de respect manifestată faţă de colegi şi personalul unităţii de învăţământ, precum şi în relaţiile cu cetăţenii sau autorităţile;
i)nerespectarea regulilor referitoare la portul uniformei şi a celor privitoare la aspectul exterior;
j)comportare nedemnă, necivilizată în unitatea de învăţământ şi în afara acesteia;
k)provocarea sau participarea voluntară la tulburarea ordinii şi liniştii publice;
l)rea-voinţă, neglijenţă sau superficialitate în executarea îndatoririlor de serviciu;
m)încălcarea regulilor privind confidenţialitatea activităţilor profesionale;
n)introducerea ori consumul de băuturi alcoolice şi/sau de substanţe interzise de lege în perimetrul unităţii de învăţământ;
o)manifestarea în public a opiniilor care ar prejudicia sau compromite imaginea unităţii de învăţământ ori a MAI;
p)nerespectarea dispoziţiilor legale privind exprimarea opiniilor politice şi apartenenţa la organizaţii politice, secte ori organizaţii ilegale;
q)producerea de pagube materiale unităţii de învăţământ sau altor instituţii, persoane fizice ori juridice;
r)nerespectarea regulilor de igienă individuală sau colectivă;
s)dezinformarea sau ascunderea unor fapte de indisciplină comise în unitatea de învăţământ ori în afara acesteia, atât proprii, cât şi ale colegilor;
t)săvârşirea de fapte imorale, producerea ori difuzarea unor materiale cu caracter obscen sau pornografic;
u)ascunderea sau nedeclararea identităţii la solicitarea personalului unităţii de învăţământ ori a altor persoane în drept să formuleze această solicitare.
(3)Alte fapte care constituie abateri disciplinare sunt prevăzute în regulamentul intern.
(1)Sancţiunile care se pot aplica elevilor sunt următoarele:
a)avertismentul;
b)mustrarea scrisă;
c)destituirea din funcţia de conducere/comandă;
d)preavizul de exmatriculare;
e)exmatricularea.
(2)Sancţiunile se aplică în condiţiile prevăzute de prezentul regulament, de regulamentele militare şi de regulamentul intern.
(1)La aplicarea sancţiunilor trebuie să se îmbine exigenţa şi fermitatea cu respectul faţă de personalitatea elevului şi faţă de rezultatele muncii lui, manifestând încredere în posibilităţile de îmbunătăţire a atitudinii şi comportamentului celui sancţionat.
(2)Este interzisă aplicarea de sancţiuni colective, corporale sau alte măsuri de constrângere care afectează demnitatea şi personalitatea elevului.
(3)Avertismentul constă în atenţionarea verbală a elevului şi poate fi formulat de către persoanele implicate în procesul de educare şi formare. Sancţiunea nu atrage şi alte măsuri disciplinare.
(4)Mustrarea scrisă constă în atenţionarea elevului, în scris, la propunerea consiliului clasei, de către diriginte/comandantul subunităţii de elevi şi directorul/comandantul unităţii de învăţământ şi înmânarea documentului, personal, sub semnătură. Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare cu două puncte.
(5)Destituirea din funcţia de conducere/comandă se aplică de directorul/comandantul unităţii de învăţământ la propunerea dirigintelui/comandantului subunităţii de elevi. Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare cu două puncte.
(6)Preavizul de exmatriculare se aplică de directorul/comandantul unităţii la propunerea dirigintelui/comandantului subunităţii de elevi, pentru elevii care comit abateri grave sau repetate, absentează nemotivat la 20 de ore la diferite module sau la 15% din orele alocate unui modul. Această sancţiune se consemnează în documentele de evidenţă a recompenselor şi sancţiunilor elevilor şi se menţionează în raportul consiliului clasei. Sancţiunea constă în notificarea către elev a faptului că, la viitoarea abatere, indiferent de natura acesteia, va fi exmatriculat. Se întocmeşte în scris de diriginte şi se aprobă de director/comandant. Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare cu 3 puncte. Aplicarea acestei sancţiuni se poate face o singură dată pentru un elev, pe toată durata şcolarităţii.
(7)Sancţiunile prevăzute la alin. (4)-(6) se înregistrează în registrul de evidenţă a recompenselor şi sancţiunilor aflat la structura de resurse umane şi se consemnează în fişa de caracterizare psihopedagogică şi în fişa de evaluare a absolventului.
(1)Exmatricularea constă în îndepărtarea elevului din unitatea de învăţământ în care a fost înmatriculat.
(2)Exmatricularea se aplică elevilor pentru abateri apreciate de către consiliul profesoral al unităţii de învăţământ ca fiind deosebit de grave şi în cazul elevilor declaraţi repetenţi.
(3)Sancţiunea se aplică şi pentru un număr de cel puţin 40 de absenţe nemotivate din totalul orelor prevăzute în planul de învăţământ sau pentru absenţe la cel puţin 30% din totalul orelor la un singur modul.
(4)Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare sub 6. (5) Exmatricularea se aprobă în consiliul profesoral, la propunerea directorului/comandantului unităţii de învăţământ.
(6)Sancţiunea se comunică elevului în scris, sub semnătură, de către directorul/comandantul unităţii de învăţământ şi este însoţită de imputarea cheltuielilor de întreţinere pe perioada şcolarizării celui în cauză.
(7)Raportul privind exmatricularea elevului se înaintează inspectoratului general căruia i se subordonează unitatea de învăţământ, specificându-se motivele şi condiţiile în care acesta a fost exmatriculat. La raport se anexează extrasul din dispoziţia/ordinul de exmatriculare.
(1)Elevii găsiţi vinovaţi de deteriorarea bunurilor unităţii de învăţământ, în urma efectuării cercetării administrative, plătesc sumele necesare efectuării reparaţiilor sau suportă cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate.
(2)Pentru faptele prevăzute la alin. (1) elevii pot fi sancţionaţi şi disciplinar, în funcţie de gradul lor de vinovăţie.
(1)Contestaţiile împotriva sancţiunilor aplicate se adresează, în scris, conducerii unităţii de învăţământ, în termen de 48 de ore de la comunicarea sancţiunii.
(2)Contestaţia se soluţionează, în termen de 15 zile de la depunerea acesteia la structura metodică, planificare învăţământ, de o comisie numită în acest sens de către director/comandant.
(3)Rezultatele comisiei sunt prezentate în consiliul profesoral, a cărui hotărâre este definitivă.
(4)După rămânerea definitivă a hotărârii conducerii/comenzii unităţii, elevul se poate adresa instanţei de contencios administrativ.Secţiunea a 6-a Funcţiile şi gradele elevilor
(1)În absenţa personalului didactic, conducerea activităţilor din programul zilnic se realizează de către elevii cu funcţii de conducere/comandă din cadrul unităţii de învăţământ.
(2)Elevii pot fi numiţi în funcţii de conducere/comandă în raport cu specificul unităţii. Funcţiile elevilor pot fi:
a)elev comandant/şef de grupă;
b)elev locţiitor comandant de pluton/şef de clasă;
c)elev plutonier de companie/monitor de detaşament (similare);
d)elev plutonier major de batalion/monitor de an (similare);
e)elev plutonier adjutant/monitor de instituţie de învăţământ.
(3)Prin dispoziţie/ordin de zi, în funcţii de conducere/comandă se numesc elevii cu cele mai bune rezultate la învăţătură şi purtare.
(1)Pe timpul studiilor, elevii din unităţile militare de învăţământ pot primi grade şi funcţii de comandă.
(2)Prin ordin de zi, în funcţii de comandă la nivel de clasă/an/unitate se numesc elevii din anul II cu cele mai bune rezultate la învăţătură şi purtare. Aceştia îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile regulamentului intern şi pot obţine grade şi pentru funcţii de conducere exercitate la anul I de studii.
(3)Gradele militare care se pot acorda elevilor sunt: elev fruntaş, elev caporal, elev sergent. Funcţiile sunt corelate gradelor, astfel: şef de clasă - elev fruntaş, şef de an - elev caporal, şef de unitate - elev sergent.
(4)Gradele se acordă şi se retrag prin ordin de zi de către comandantul unităţii de învăţământ.
(5)Termenele de acordare a gradelor se stabilesc prin regulamentul intern.
(6)Eliberarea din funcţie a elevului determină pierderea gradului.
(1)Pe timpul studiilor, elevii se diferenţiază prin însemne corespunzătoare anului de studiu în care se află.
(2)Elevii militari ai anului II se diferenţiază şi prin portul însemnelor gradului acordat.Secţiunea a 7-a Activitatea de cunoaştere şi apreciere a elevilor
(1)Cunoaşterea elevilor constituie obligaţia întregului personal didactic din unitatea de învăţământ. Cunoaşterea elevilor se bazează pe analiza comportamentului în diferite situaţii, a particularităţilor psihice, trăsăturilor de personalitate, stilului de învăţare, randamentului şcolar şi a altor elemente de natură să ofere date relevante.
(2)Cunoaşterea elevilor se realizează în scopul anticipării potenţialului profesional, al îmbunătăţirii rezultatelor şcolare, a stării disciplinare, a integrării sociale/şcolare şi al consolidării grupurilor de elevi.
(3)Aprecierea elevilor se realizează de către personalul care contribuie la educarea şi formarea acestora şi se concretizează prin fişa de caracterizare psihopedagogică a elevului, care se utilizează pe întreaga perioadă de şcolarizare şi constituie baza pentru lucrul diferenţiat cu elevii.
(4)Fişa de caracterizare psihopedagogică se completează de către diriginte şi psihologul unităţii de învăţământ şi se păstrează de către diriginte.
(5)Consemnările din aceste documente se vor avea în vedere la întocmirea fişei de evaluare a absolventului.Secţiunea a 8-a Încetarea calităţii de elev
(1)Calitatea de elev încetează în următoarele situaţii:
a)la absolvirea studiilor;
b)la cererea scrisă a elevului;
c)în cazul exmatriculării;
d)dacă pe timpul efectuării verificărilor complete pentru un candidat declarat admis se constată că nu îndeplineşte condiţiile pentru a deveni elev al unei unităţi de învăţământ din cadrul MAI, conform legislaţiei în vigoare;
e)dacă se dovedeşte că a promovat concursul de admitere prin fraudă;
f)când este declarat inapt medical de către comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă constituită la nivelul Spitalului de Urgenţă "Prof. dr. Dimitrie Gerota" din Bucureşti sau de către una din comisiile teritoriale de expertiză, după caz, conform arondării teritoriale a unităţii de învăţământ, cu avizul Comisiei Centrale de Expertiză Medicală şi Evaluare a Capacităţii de Muncă a MAI;
g)în cazul în care candidatul este declarat admis şi nu se prezintă la cursuri în termen de 15 zile de la începerea anului şcolar;
h)în caz de deces.
(2)În cazurile prevăzute de alin. (1) lit. b)-e) elevii sunt obligaţi să suporte cheltuielile de întreţinere pe perioada şcolarizării, potrivit normelor legale în vigoare.
(3)Elevii care sunt îndepărtaţi ori întrerup din motive imputabile lor frecventarea cursurilor sau nu respectă condiţiile angajamentelor încheiate sunt obligaţi să restituie cheltuielile efectuate în perioada şcolarizării, potrivit reglementărilor în vigoare.
(1)Evaluarea internă a rezultatelor/ Autoevaluarea este realizată de către:
a)personalul unităţii de învăţământ;
b)fiecare comisie metodică;
c)fiecare catedră;
d)CEAC.
(2)Evaluarea internă a rezultatelor se desfăşoară permanent pe parcursul anului şcolar şi la sfârşitul anului şcolar şi al ciclului de proiectare, pentru evaluarea rezultatelor obţinute şi revizuirea documentelor programatice: proiectul de dezvoltare instituţională, planuri operaţionale/planuri de activităţi etc.
(3)Evaluarea internă a rezultatelor se realizează prin metode şi instrumente de evaluare internă proiectate şi aplicate pe baza descriptorilor din standarde.
(4)CEAC colectează şi gestionează dovezi privind asigurarea standardelor şi standardelor de referinţă.
(5)CEAC propune aplicarea măsurilor reglatoare/corective pentru îndeplinirea de către unitatea de învăţământ a standardelor de evaluare periodică şi a standardelor de referinţă.
(6)Activităţile de dezvoltare/optimizare/remediere sunt urmate de o nouă evaluare internă, pentru a urmări efectul demersurilor în privinţa îmbunătăţirii calităţii, prin raportarea la descriptorii stabiliţi prin standardele de evaluare periodică şi de referinţă.
Evaluarea externă se realizează la solicitarea unităţii de învăţământ de către experţi ARACIP, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(1)Analiza activităţii din unitatea de învăţământ se realizează în scopul cunoaşterii măsurii în care se asigură îndeplinirea misiunii de pregătire şi a cerinţelor beneficiarilor, a modului în care s-au organizat şi s-au desfăşurat procesul de formare a elevilor, precum şi celelalte activităţi de sprijin ale învăţământului.
(2)Analiza activităţii din unitatea de învăţământ se realizează prin evaluări interne, inspecţii şi controale realizate de către eşaloanele superioare.
(1)Analiza proprie privind starea şi calitatea învăţământului se realizează la sfârşitul fiecărui an şcolar, în consiliul profesoral. În acest sens, directorul/comandantul unităţii prezintă raportul general privind starea şi calitatea învăţământului.
(2)Cu 10 zile înainte de analiza activităţii anuale a unităţii de învăţământ, aceasta înaintează inspectoratului general căruia i se subordonează şi DGMRU din MAI câte un exemplar din raportul menţionat.Secţiunea a 3-a Evaluarea nivelului de pregătire a elevilor
(1)Evaluarea elevilor se realizează conform principiilor didactice, cu respectarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului asociat acestora, organizat modular şi centrat pe competenţe. Fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire şi cuprinde, conform competenţelor aferente, activităţi de predare-învăţare, consolidare şi evaluare.
(2)Strategiile de evaluare sunt: iniţială, curentă/formativă şi finală/sumativă sau cumulativă.
(3)Evaluările se concretizează prin note de la 10 la 1. (4) Evaluarea rezultatelor elevilor se realizează în mod ritmic, pe parcursul desfăşurării modulelor, şi în mod integrat, la finalizarea modulului. Se acordă note curente, cel puţin o notă la 20 de ore de curs şi o notă la evaluarea integrată a competenţelor achiziţionate prin programa unui modul.
(5)Media modulului reprezintă media aritmetică dintre media notelor curente şi nota la evaluarea integrată a competenţelor modulului, calculată cu două zecimale.
(1)Pentru evaluarea elevilor se iau în considerare: nivelul de pregătire teoretică, capacitatea de aplicare a cunoştinţelor în rezolvarea unor situaţii practice, capacitatea de analiză şi sinteză, capacitatea de a învăţa şi de a lucra autonom, atitudinea generală manifestată în contextul relaţiilor şi situaţiilor sociale şi profesionale, precum şi raportarea la criteriile prevăzute în standardele de pregătire profesională.
(2)Metodele şi instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de criteriile de performanţă/descriptorii competenţelor, de specificul conţinutului de instruire, particularităţile, experienţa, stilurile de învăţare ale elevilor. Acestea pot fi: probe orale, scrise, practice, precum şi referate, proiecte, portofolii, rezolvări de probleme, interviuri, administrarea de chestionare, folosirea unor fişe/grile de observare, evaluare în perechi, metode de autoevaluare şi alte metode şi instrumente stabilite de catedre/comisii metodice.Secţiunea a 4-a Încheierea situaţiei şcolare
(1)Media unui modul reprezintă media aritmetică dintre media notelor curente şi nota la evaluarea integrată a competenţelor corelate modulului, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
(2)Încheierea mediei unui modul care se finalizează pe parcursul anului se face în mod obligatoriu în momentul finalizării acestuia, nefiind condiţionată de sfârşitul anului de învăţământ.
(3)Media de şcolaritate se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor tuturor modulelor, inclusiv mediile generale la stagiul de practică şi purtare.
(1)Elevii scutiţi de efort fizic pentru o anumită perioadă au obligaţia de a fi prezenţi la ore. În rubrica din catalog se scrie de către profesor "Scutit de efort fizic, în baza...", specificându-se documentul medical cu numărul şi data eliberării acestuia.
(2)Documentele medicale care atestă scutirea de efort fizic se aprobă de director/comandant şi se păstrează de către diriginte.
(1)Evaluarea elevilor pe timpul stagiului de practică se face prin note acordate de către diriginte/coordonatorul de practică, în baza evaluării realizate de către tutori.
(2)Elevii care nu obţin la stagiul de practică cel puţin nota 5,00 şi cei care, din motive temeinic justificate, nu efectuează stagiul în perioada prevăzută în planul de învăţământ îl repetă/efectuează, fiind planificaţi să efectueze această activitate în timpul stabilit pentru vacanţe. Dacă elevii din anul terminal nu pot repeta stagiul de practică în timpul stabilit pentru vacanţe, aceştia nu vor intra în examenul de absolvire.
(3)Media generală a stagiului de practică este media aritmetică a notelor obţinute la fiecare stagiu, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
(4)Elevii care au repetat stagiul de practică şi nu l-au promovat sunt declaraţi repetenţi.
(1)Nota la purtare reflectă comportamentul elevului pe timpul şcolarizării. Aceasta se acordă anual şi se consemnează în catalog de către diriginţi, conform prevederilor regulamentului intern.
(2)Dirigintele consultă consiliul clasei pentru stabilirea notei la purtare a fiecărui elev.
(3)Media generală la purtare este media aritmetică a notelor acordate în cei 2 ani de şcolaritate, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
Notele se comunică elevilor şi se trec în catalog de către cadrul didactic care le-a acordat.
Sunt declaraţi promovaţi elevii care obţin la fiecare modul cel puţin media 5,00 şi minim nota anuală 6,00 la purtare şi acestora le sunt acordate creditele corespunzătoare.
(1)Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii sub 5,00 la unul sau mai multe dintre modulele prevăzute în planul de învăţământ, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare.
(2)Examenul de corigenţă se organizează pentru elevii declaraţi corigenţi la modulul/modulele ce se finalizează pe parcursul perioadei de şcolarizare, indiferent de numărul modulelor nepromovate, în termen de până la 10 zile de la finalizarea modulului. Excepţie fac modulele planificate a se finaliza în apropierea examenului de absolvire, pentru care organizarea corigenţelor se face în timp util, de regulă, în ultimele două săptămâni prevăzute înaintea examenului de absolvire.
(3)Pentru elevii declaraţi corigenţi, examinarea se face din toată materia modulului/modulelor studiată de către aceştia, conform curriculumului.
(4)Elevii corigenţi care nu se pot prezenta la examenele de corigenţă din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult 5 zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de directorul/comandantul unităţii de învăţământ.
(5)Sunt declaraţi promovaţi elevii care obţin la fiecare modul la care susţin examenul de corigenţă cel puţin media 5,00. (6) După încheierea examenelor de corigenţă, elevii care nu au promovat un singur modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se acordă de către director/comandant, în cazuri justificate, o singură dată, după consultarea dirigintelui şi a responsabilului de modul şi la solicitarea scrisă a elevului. Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă. Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data depunerii cererii. Comisia de reexaminare se numeşte de către director/comandant.
(7)Elevii care, după încheierea examenelor de corigenţă, nu promovează la două sau mai multe module sunt declaraţi repetenţi şi nu au dreptul să solicite reexaminarea.
(8)Media obţinută la examenul de corigenţă/la reexaminare constituie media modulului respectiv şi intră în calculul mediei de şcolaritate.
(1)Sunt declaraţi repetenţi:
a)elevii corigenţi care nu se prezintă la examen sau care nu promovează examenele de corigenţă sau reexaminare, după caz;
b)elevii care au repetat stagiul de practică şi nu l-au promovat;
c)elevii care au obţinut la purtare notă mai mică de 6,00;
d)elevii amânaţi, care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin un modul.
(2)Elevii declaraţi repetenţi sunt exmatriculaţi, fiind obligaţi să suporte cheltuielile de întreţinere efectuate pe timpul şcolarizării.
În cazul în care un elev declarat repetent şi exmatriculat redobândeşte, prin concurs de admitere, calitatea de elev la aceeaşi unitate de învăţământ sau la o unitate de învăţământ de acelaşi nivel al studiilor din MAI, acestuia i se recunosc creditele obţinute prin promovarea modulelor parcurse de către o comisie numită în acest scop la nivelul unităţii de învăţământ, în baza situaţiei şcolare transmise de unitatea de învăţământ.
(1)În cazul în care un elev este reînmatriculat, acesta are obligaţia ca, până la absolvire, să recupereze integral materia şcolară prevăzută pentru seria în cadrul căreia îşi finalizează studiile şi să promoveze toate modulele şi examenele stabilite.
(2)Elevii menţionaţi la alin. (1) au obligaţia de a frecventa orele prevăzute în programul orar al clasei la care sunt repartizaţi. La cererea scrisă a elevului, cu aprobarea directorului/comandantului, elevul poate susţine evaluarea modulelor echivalate, în vederea măririi mediei. În cazul în care obţine o medie mai mică, i se păstrează media iniţială.
(1)Situaţia şcolară a tuturor elevilor, cu specificarea mediei de şcolaritate, se afişează la avizierul unităţii de învăţământ, în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor.
(2)Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică în scris părinţilor de către diriginte.
(3)Pentru elevii corigenţi sau amânaţi, dirigintele comunică familiei celui în cauză, în scris, programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.
(1)Sunt declaraţi amânaţi elevii cărora nu li se poate definitivă situaţia şcolară la unul sau mai multe module din următoarele motive:
a)au absentat motivat, într-un an şcolar, la mai mult de 50% din numărul de ore prevăzute în planul de învăţământ sau nu au putut fi evaluaţi;
b)nu pot recupera, din motive justificate, stagiul de practică, până la data examenului de absolvire;
c)au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul/comandantul unităţii de învăţământ, în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri, concursuri, competiţii;
d)au urmat studii în alte ţări, pentru o perioadă determinată de timp, fiind trimişi la acestea de către MAI.
(2)Consiliul clasei decide în ceea ce priveşte încheierea situaţiei şcolare a elevilor care absentează motivat, din cauza unor afecţiuni grave, menţionate ca atare în documentele medicale, sau din alte cauze justificate, cu condiţia ca, după revenirea la studii, aceştia să participe regulat la cursuri şi să recupereze materia. Recuperarea se realizează conform unui program de pregătire propus de către consiliul clasei şi aprobat de conducerea/comanda unităţii de învăţământ, care cuprinde şi evaluarea în vederea încheierii situaţiei şcolare. Deciziile luate în aceste cazuri se menţionează într-un proces-verbal care rămâne la dosarul care conţine anexele proceselor-verbale ale consiliului profesoral.
(3)Elevii declaraţi amânaţi îşi încheie situaţia şcolară în cel mult 60 de zile calendaristice de la revenirea la studii.
(1)Elevele care au întrerupt studiile din cauza stării de graviditate pot continua cursurile după naştere, la cerere, de la momentul în care le-au întrerupt, conform legislaţiei în vigoare.
(2)Elevele aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) au obligaţia ca până la absolvire să recupereze integral materia şcolară prevăzută pentru seria în cadrul căreia îşi finalizează studiile şi să promoveze toate modulele şi examenele stabilite.
(1)Elevilor care urmează studii în străinătate, ca trimişi ai MAI, pentru o perioadă de timp determinată, li se rezervă locul în unitatea de învăţământ, prin dispoziţia directorului general al DGMRU, la propunerea directorului/comandantului unităţii de învăţământ.
(2)Elevilor prevăzuţi la alin. (1) care dobândesc acte de studii ca efect al absolvirii unor cursuri la instituţii străine de învăţământ li se face echivalarea acestora de către DGMRU, pe baza analizei documentelor/foilor matricole emise de către unităţile de învăţământ absolvite. Cei care nu au dobândit acte de studii pe baza cărora să fie posibilă efectuarea echivalărilor vor fi evaluaţi de o comisie din cadrul unităţii de învăţământ, numită prin dispoziţie a directorului/ordin al comandantului unităţii de învăţământ, formată din cadre didactice şi coordonată de un ofiţer specialist din DGMRU.
(3)Examenele de diferenţă şi clarificarea situaţiei şcolare a elevilor aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) au loc în cel mult 60 de zile calendaristice de la data înapoierii în ţară.
(4)După promovarea tuturor examenelor de diferenţă, elevii sunt înscrişi pentru continuarea studiilor.
(1)Examenul de absolvire se desfăşoară conform metodologiei elaborate în acest sens.
(2)Participă la examenul de absolvire elevii care au acumulat toate creditele alocate formării iniţiale.
(3)Media generală de absolvire se calculează astfel:
3Ms + Ma
Mg = ───────── , unde:
4
–Mg - media generală de absolvire - calculată cu două zecimale, fără rotunjire;
–Ms - media de şcolaritate - media aritmetică a mediilor modulelor, stagiului de practică şi a mediei la purtare - cu excepţiile prevăzute în curriculum - calculată cu două zecimale, fără rotunjire;
–Ma - media obţinută la examenul de absolvire, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
(1)Situaţia şcolară a elevilor, cu specificarea mediei generale de absolvire, se afişează la avizierul unităţii de învăţământ, după finalizarea examenului.
(2)Clasificarea absolvenţilor în vederea repartiţiei se face în ordinea descrescătoare a mediei generale de absolvire.
(1)Absolvenţii unităţilor de învăţământ de agenţi de poliţie sau ai unităţilor de învăţământ militare de subofiţeri, care nu promovează examenul de absolvire în sesiunea organizată în anul absolvirii, nu dobândesc certificat de competenţe, grade profesionale/militare şi nu sunt repartizaţi în vreo unitate a MAI.
(2)În cazul nepromovării examenului de absolvire, acesta mai poate fi susţinut cel mult o singură dată, cu seria următoare de elevi şi cu obligativitatea de a plăti taxele de examinare. Absolvenţii fără certificat de absolvire rămân în evidenţa unităţii de învăţământ şi vor beneficia de un program de pregătire în vederea examenului de absolvire împreună cu seria de elevi care finalizează studiile. Dacă nu promovează nici de această dată examenul de absolvire, candidatul este obligat să plătească cheltuielile de întreţinere pe timpul şcolarizării.Secţiunea a 5-a Concursuri şi examene organizate de unităţile de învăţământ
Concursurile şi examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt:
a)concursuri de admitere;
b)examene de diferenţe;
c)examene de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi;
d)examene de corigenţă pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea unui modul sau pentru elevii amânaţi care nu au promovat examenele de încheiere a situaţiei şcolare;
e)reexaminări pentru elevii care nu au promovat examenul de corigenţă la un singur modul;
f)examene de absolvire.
Concursurile şi examenele prevăzute la art. 132 lit. a) şi f) se organizează şi se desfăşoară pe baza metodologiilor elaborate în acest sens de către MAI.
Elevii transferaţi susţin examene de diferenţe stabilite şi aprobate de către conducerea unităţii, conform reglementărilor în vigoare.
Elevii amânaţi care nu promovează unul sau mai multe module se pot prezenta la examenele de corigenţă.
Directorul/Comandantul unităţii de învăţământ stabileşte prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor organizate de unitatea de învăţământ. Fiecare comisie are un preşedinte şi 2 profesori examinatori.
(1)Rezultatele obţinute de elevi la examenele prevăzute la art. 132 lit. b)-e) se consemnează în catalogul de examen, în catalogul clasei şi în registrul matricol, în ziua susţinerii acestora.
(2)În catalogul de examen se consemnează notele acordate la fiecare probă, nota finală a fiecărui profesor examinator, precum şi media obţinută de elev. Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi preşedintele comisiei, imediat după terminarea examenului.
(3)După terminarea examenelor, preşedintele comisiei validează rezultatele obţinute de elevi, după care secretarul predă structurii metodică, planificare învăţământ documentele specifice acestor activităţi - cataloage de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică etc. Aceste documente se păstrează conform reglementărilor în vigoare.
După terminarea sesiunii de examene, dirigintele consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.
Elevii pot susţine examenul de absolvire, în conformitate cu reglementările în vigoare, numai după încheierea mediilor modulelor.
Actele de studii sunt înscrisuri autentice care atestă finalizarea de către titular a studiilor unităţii de învăţământ.
(1)Absolvenţilor unităţilor de învăţământ care au promovat examenul de absolvire li se eliberează certificatul de competenţe profesionale în original, însoţit de foaia matricolă, conform reglementărilor în vigoare.
(2)Foaia matricolă se întocmeşte pe baza datelor din registrul matricol şi poartă menţiunea "Anexă la certificatul de competenţe profesionale .... seria ..... nr. ....", prin copierea exactă a mediilor.
(3)Pe foaia matricolă se înscrie cu majuscule, în partea dreaptă sus, "COPIE", în cazurile prevăzute expres de lege.
(4)Eliberarea foilor matricole se consemnează în registrul matricol.
(1)Actele de studii se întocmesc de către unităţile de învăţământ, se semnează de către persoanele indicate pe tipizat, cu tuş sau cerneală neagră, şi se ştampilează. Sub semnătură se trece în clar numele persoanelor. Nu se admite aplicarea parafei în locul semnăturii originale.
(2)Menţiunile din actele de studii se fac în limba română, folosindu-se alfabetul latin, utilizându-se diacriticele, prin scriere la calc, prin dactilografiere sau de mână, cu tuş sau cerneală neagră, fără spaţii libere. Toate rubricile rămase libere se barează cu o linie orizontală.
(3)În actele de studii, numele titularului, precum şi toate prenumele se înscriu fără prescurtări, cu litere mari de tipar. În toate actele de studii se înscriu cu majuscule toate iniţialele prenumelor tatălui/mamei. Iniţialele prenumelor mamei se înscriu în cazul în care tatăl este necunoscut.
(4)Menţiunile despre an şi zi se înscriu cu cifre arabe, iar luna se completează cu litere mari de tipar. Mediile obţinute la examenul de absolvire se înscriu cu cifre arabe, precum şi în paranteză cu majuscule.
(5)Actele de studii, cu excepţia celor pe ale căror formulare nu se indică aceasta, poartă, în mod obligatoriu, în spaţiul rezervat, fotografia color format 3 x 4 cm a titularului, care se aplică prin lipire. De asemenea, în spaţiul rezervat se aplică timbrul sec.
(6)Pe actele de studii se aplică ştampila unităţii, în stânga semnăturii directorului/comandantului. Ştampila se aplică şi pe fotografia titularului, astfel încât o jumătate să fie pe aceasta. În toate cazurile, ştampila trebuie să se aplice clar, iar textul să fie citeţ.
(7)În actele de studii nu se admit modificări privind datele personale ale titularilor şi nici nu se eliberează alte acte de studii cu nume sau prenume schimbate după eliberarea iniţială a actelor de studii. Este interzis să se facă ştersături, răzuiri, acoperire cu pastă corectoare, prescurtări şi adăugări în actele de studii.
Formularele actelor de studii completate greşit, cu ştersături, adăugări suplimentare, cu ştampila aplicată necorespunzător se anulează cu aprobarea conducerii unităţii de învăţământ, prin scrierea cu litere mari, format de tipar, pe toată diagonala imprimatului a cuvântului "ANULAT", atât pe actul care urma să fie eliberat titularului, cât şi pe matcă/cotor. Menţiunea respectivă se face şi în registrul matricol.
Actele de studii se eliberează, de regulă, titularilor, care semnează descifrabil pe actul original şi pe matcă. În situaţii excepţionale - accidente, boli, absenţa din ţară etc., actele de studii se eliberează persoanelor împuternicite, pe bază de procură autentificată de notariat/consulat.
Actele de studii se eliberează pe baza prezentării documentului de identitate - buletin de identitate, carte de identitate, paşaport, certificat de naştere.
Titularul/Împuternicitul este obligat să verifice corectitudinea datelor din tipizat şi să semnaleze pe loc eventualele greşeli constatate.
Eliberarea actelor se consemnează în registrul matricol.
(1)În cazul pierderii sau distrugerii actului de studii original, în baza unei cereri scrise a solicitantului, unitatea de învăţământ care a eliberat actul respectiv eliberează un duplicat al acestuia, întocmit pe baza documentelor aflate în arhiva unităţii de învăţământ, din care rezultă situaţia şcolară a solicitantului.
(2)Cererea de eliberare a duplicatului este însoţită de următoarele acte, care se arhivează cu titlu permanent:
a)declaraţia notarială/consulară dată de titularul actului, în care sunt cuprinse toate elementele necesare pentru identificare, împrejurările în care actul a fost pierdut, precum şi alte precizări care să confirme dispariţia actului respectiv;
b)dovada publicării pierderii, distrugerii sau furtului actului de studii în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, ori a completării greşite din vina unităţii de învăţământ emitente a actului de studii;
c)copie legalizată după certificatul de naştere/căsătorie;
d)două fotografii 3 x 4 cm alb-negru sau color;
e)dovada plăţii taxei pentru eliberarea duplicatului;
f)timbru fiscal.
(3)Anunţul de pierdere a actului de studii cuprinde următoarele date: denumirea actului de studii original, numele titularului, iniţialele prenumelor tatălui/mamei şi toate prenumele titularului, anul absolvirii, seria şi numărul actului, numărul şi data la care a fost înregistrat în evidenţa unităţii de învăţământ emitente.
(1)Duplicatul actului de studii se întocmeşte pe un formular identic cu originalul, emis la data absolvirii, şi se eliberează conform procedurii prevăzute pentru actele de studii originale.
(2)În situaţia în care nu se mai găsesc formulare de acelaşi tip, se eliberează un duplicat redactat conform modelului actului original, în care se înscriu datele existente în arhivă privind situaţia şcolară a solicitantului.
(3)Pe duplicatele actelor de studii se completează cu "SS" numele şi prenumele preşedintelui comisiei pentru examenul respectiv, directorului/comandantului şi secretarului, existenţi în funcţiile respective la data absolvirii studiilor de către solicitanţi. În cazul în care numele persoanelor menţionate nu sunt înscrise în clar, se completează "SS indescifrabil".
(4)Pe duplicatul actelor de studii se face menţiunea: "Duplicat" sau, după caz, "Eliberat conform aprobării... - denumirea unităţii care a aprobat eliberarea duplicatului -, nr.
din
Confirmăm autenticitatea datelor cuprinse în prezentul act de studii." Urmează numele şi prenumele, în clar, ale directorului şi secretarului unităţii de învăţământ emitente.
(5)Ştampila unităţii emitente se aplică pe fotografie, timbru fiscal şi semnătura directorului/comandantului. Duplicatele actelor de studii poartă în partea de sus seria şi numărul actului original eliberat, data şi numărul acordat de unitatea de învăţământ respectivă în registrul unic de evidenţă a actelor de studii.
(6)Pe duplicat se înregistrează numărul şi data eliberării, număr care se completează cu cerneală roşie în registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii sau într-un registru similar pentru promoţiile de absolvenţi anterioare anului 2005, completat separat, semnat de titular/împuternicit. Numerotarea în registru începe de la 1 şi se continuă până la epuizarea registrului.
(7)În registrul de eliberare a actului original, la titular se menţionează, cu cerneală roşie, seria şi numărul duplicatului, numărul din registrul de eliberare şi data eliberării.
(8)Duplicatele se eliberează o singură dată, fapt ce se aduce la cunoştinţa titularilor pe bază de semnătură.
La o lună de la absolvirea fiecărei promoţii de elevi, directorul/comandantul unităţii de învăţământ verifică modul de eliberare şi gestionare a actelor de studii şi stabileşte stocul acestora. Toate aceste elemente se menţionează într-un proces-verbal, a cărui copie este înaintată DGMRU.
La schimbarea directorului/comandantului unităţii de învăţământ, formularele actelor de studii şi documentele de evidenţă a acestora se predau cu proces-verbal noului director/comandant şi persoanei numite pentru a îndeplini sarcinile prevăzute în prezentul regulament, menţionându-se în mod obligatoriu denumirea actelor aflate în gestiune, seria şi numărul lor, împreună cu procesele-verbale de predare-primire anterioare.
În cazul în care unele unităţi de învăţământ au fost reorganizate sau desfiinţate, actele de studii originale, neeliberate la absolvire, duplicatele sau foile matricole se completează şi se eliberează conform metodologiei prevăzute în prezentul regulament de către instituţia desemnată de eşalonul superior să păstreze arhiva unităţii reorganizate sau desfiinţate. Actele eliberate în aceste condiţii poartă şi menţiunea "A fost eliberat de
–denumirea noii instituţii care deţine arhiva
–denumirea fostei instituţii."
La completarea şi eliberarea actelor de studii se au în vedere şi reglementările existente pe plan naţional.
Unităţile de învăţământ sunt dotate, în conformitate cu tabela de înzestrare, normele şi reglementările în vigoare, cu armamentul şi tehnica utilizate în activitatea profesională, cu echipamente, aparatură şi materiale de uz didactic, mijloace de mobilitate, de comunicaţii şi informatică, cu săli documentare, laboratoare, poligoane, cabinete, simulatoare, săli de educaţie fizică, terenuri de sport şi biblioteci.
În baza protocoalelor încheiate între unităţile de învăţământ şi alte instituţii naţionale şi internaţionale, pot fi utilizate materiale şi mijloace didactice ale acestora, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Unităţile de învăţământ pot primi donaţii, sponsorizări şi finanţări nerambursabile din ţară şi din străinătate şi pot stabili şi încasa taxe pentru susţinerea examenelor de admitere, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(1)Unităţile de învăţământ pot organiza cursuri, în funcţie de nevoile de formare iniţială şi continuă a structurilor MAI, la solicitarea acestora.
(2)Cursanţilor care se pregătesc în cadrul unităţilor de învăţământ li se aplică prevederile regulamentului intern al unităţii, stabilite într-un capitol distinct, destinat cursanţilor.
Curriculumul fiecărei serii de elevi va conţine activităţi specifice de pregătire în vederea echivalării îndeplinirii serviciului militar, potrivit legii.
(1)Unităţile de învăţământ organizează, în baza reglementărilor legale în vigoare, activităţi de tip artistic şi sportiv care completează programul orar obişnuit şi contribuie la realizarea obiectivelor educaţiei integrale a elevilor.
(2)În cadrul unităţilor de învăţământ se pot organiza cercuri şcolare care răspund interesului şi necesităţilor de pregătire ale elevilor. Acestea îşi desfăşoară activitatea pe baza programului aprobat de directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învăţământ.
(3)Cercurile şcolare se organizează, de regulă, pe grupe de elevi.
(1)Pe baza prevederilor prezentului regulament şi a dispoziţiilor în vigoare, în termen de 30 de zile, unităţile de învăţământ elaborează organigrama cu relaţiile funcţionale, fişele posturilor şi regulamentul intern.
(2)Respectarea prezentului regulament şi a regulamentului intern este obligatorie pentru tot personalul unităţii de învăţământ.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
