de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002
(1)Arealele viticole din România sunt încadrate în zonele viticole ale Uniunii Europene B, CI şi CII.
(2)Nominalizarea regiunilor viticole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3)Delimitarea teritorială a arealelor viticole este stabilită în baza studiilor efectuate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească, denumit în continuare I.C.D.V.V., cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, denumit în continuare O.N.V.P.V., şi are la bază următoarele condiţii:
a)condiţiile climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor;
b)condiţiile de relief asemănător;
c)tehnologiile aplicate;
d)nivelul producţiilor obţinute şi însuşirile calitative ale produselor vitivinicole rezultate.
(4)În cadrul fiecărei regiuni viticole se stabilesc limitele geografice ale indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine pentru vinuri prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(1)Potenţialul de producţie reprezintă suprafaţa plantată efectiv cu viţă-de-vie, cultivată cu soiuri de struguri pentru vin, la care se adaugă: drepturile de plantare atribuite producătorilor, dar încă neutilizate, drepturile de replantare deţinute de producători şi drepturile de plantare existente în rezervă.
(2)Potenţialul de producţie se gestionează în sistem informatic prin Registrul plantaţiilor viticole, denumit în continuare R.P.V. (3) Gestionarea şi actualizarea R.P.V. la nivel judeţean se realizează de către personalul specializat din cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în continuare D.A.D.R. (4) Gestionarea şi actualizarea R.P.V. la nivel central se realizează de către personalul specializat din cadrul O.N.V.P.V. (5) Orice modificare a datelor unei parcele viticole înscrise în R.P.V. va fi comunicată în termen de 30 de zile de la producerea modificării personalului specializat din cadrul D.A.D.R., în vederea actualizării datelor.
(6)Nerespectarea prevederilor alin. (5) poate atrage excluderea de la orice formă de sprijin financiar.
(1)Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor.
(2)Carnetul de viticultor se eliberează persoanelor fizice sau juridice care exploatează plantaţii cu viţă-de-vie mai mari de 0,5 ha înscrise în R.P.V. (3) Modelul şi procedura de implementare a carnetului de viticultor se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.Secţiunea a 2-a Producerea materialului săditor viticol
Definiţiile pentru categoriile de material săditor de plantare, material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură, prevăzute la art. 7 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt cuprinse în anexa nr. 1.
(1)Categoriile biologice de material săditor viticol admise în România sunt următoarele:
a)materialul amelioratorului;
b)materialul iniţial;
c)materialul bază;
d)materialul certificat;
e)materialul standard.
(2)Definiţiile acestor categorii sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(1)Materialul de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie se realizează din:
a)butuci individuali recunoscuţi ca plante-mamă pentru recoltare cap clonă (candidat);
b)colecţia naţională de germoplasmă din clone omologate pentru coarde altoi şi butaşi portaltoi;
c)plantaţii material iniţial pentru coarde altoi şi butaşi portaltoi;
d)plantaţii material bază pentru coarde altoi şi butaşi portaltoi;
e)plantaţii material certificat pentru coarde altoi şi butaşi portaltoi.
(2)Definiţiile acestor tipuri de plantaţii viticole sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Materialul de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie se realizează prin altoire şi/sau butaşi înrădăcinaţi în şcoli de viţe pentru material săditor de plantare, certificat şi/sau standard.
(4)Schema selecţiei clonale, condiţiile referitoare la cultură, condiţiile privind materialul de înmulţire şi obţinerea de plante din categoriile biologice prevăzute la art. 5, obţinerea nucleului de premultiplicare, respectiv plantaţia de viţă-de-vie din material iniţial şi material bază se stabilesc de O.N.V.P.V., cu avizul institutului de specialitate.
(5)Schema selecţiei clonale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(1)Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi autorizate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor - I.N.C.S:
a)unităţi de selecţie clonală;
b)unităţi de premultiplicare şi de conservare clone pentru material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie iniţial/bază;
c)unităţi de multiplicare pentru viţe altoite, nealtoite şi viţe portaltoi pentru material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie certificat/standard.
(2)Definiţiile acestor unităţi sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Producerea şi comercializarea clonelor omologate şi a materialului de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie iniţial, bază şi certificat din România se fac conform procedurii aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(4)Producerea şi comercializarea materialului de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria standard sunt permise până la campania viticolă 2014/2015. (5) Producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie vor fi efectuate în conformitate cu prevederile reglementărilor naţionale şi comunitare în vigoare.
(1)Soiurile de viţă-de-vie pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată sau indicaţie geografică se stabilesc prin caietul de sarcini pentru fiecare denumire de origine şi indicaţie geografică şi trebuie să facă parte din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, unde soiurile de viţă-de-vie au destinat un capitol special, elaborat anual de Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor.
(2)Pentru producerea de vinuri sunt admise soiurile de viţă-de-vie cultivate pe teritoriul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
(1)Lista soiurilor pentru struguri de vin şi sinonimiilor acestora se actualizează prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, prin ediţiile anuale ale Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România şi se notifică Comisiei Europene, prin autorităţile oficiale responsabile.
(2)Soiurile şi clonele de viţă-de-vie nou-create vor fi introduse în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, care stă la baza elaborării listei soiurilor admise în cultură, de către Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, pe baza metodologiei de examinare tehnică şi de prezentare a noilor soiuri, în vederea înregistrării în Registrul soiurilor şi a publicării în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, cu respectarea reglementărilor interne şi internaţionale în vigoare, pe baza unui cazier viticol întocmit de I.C.D.V.V. şi staţiunile din subordine, pe o durată de minimum 3 ani.Secţiunea a 3-a Înfiinţarea, întreţinerea, defrişarea plantaţiilor viticole şi mecanismele de piaţă
A. Înfiinţarea plantaţiilor viticole
(1)Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate, numai cu soiuri/clone prevăzute în lista de soiuri şi clone de struguri de vin menţionată la art. 9. (2) Pentru măsura de reconversie/restructurare vor fi admise numai soiurile şi clonele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3)Excepţie fac plantaţiile înfiinţate pentru consumul familial, în scop ornamental, experimental şi/sau de cercetare ştiinţifică.
(4)Actualizarea listei de soiuri şi clone de struguri pentru vin se face prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(1)Normele privind înfiinţarea plantaţiilor viticole se realizează numai pe baza unui drept de plantare nouă, de replantare sau de plantare pe o rezervă, sunt evidenţiate în R.P.V. şi sunt prevăzute la art. 85h, 85i, 85j şi 85k din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 , modificat prin Regulamentul (CE) nr. 491/2009 .
(2)Normele de instituire şi gestionare a drepturilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3)Procedura de acordare a dreptului de plantare nouă ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
Până la 31 decembrie 2015 se interzice plantarea de viţă-de-vie cu soiurile de struguri pentru vin, cu excepţia plantărilor în baza:
a)unui drept de plantare nouă;
b)unui drept de replantare;
c)unui drept de plantare acordat pe o rezervă.
Prin hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se înţelege soiurile obţinute prin hibridări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis.
(1)În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole, înfiinţarea de plantaţii de viţă-de-vie pe o suprafaţă de peste 0,1 ha se poate face numai în baza cererii de plantare/replantare a viţei-de-vie şi de înscriere în R.P.V., cu soiuri din lista de soiuri şi clone de viţă-de-vie conform art. 8 alin. (1) şi (2).
(2)Modelul de cerere a plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în R.P.V. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(1)Este interzisă plantarea/replantarea cu unul dintre următoarele soiuri de hibrizi producători direcţi, denumiţi în continuare HPD: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton şi Herbemont.
(2)Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli obţinuţi prin încrucişări complexe între soiurile Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis este permisă numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole, în scop ornamental sau pentru consumul familial, pe o suprafaţă de cel mult 0,1 ha de familie.
B. Întreţinerea plantaţiilor de viţă-de-vie
Starea fitosanitară a plantaţiei viticole trebuie menţinută în aşa fel încât să nu conducă la contaminarea plantaţiilor proprii şi/sau a celor învecinate.
I.C.D.V.V., împreună cu reţeaua sa de unităţi de cercetare şi dezvoltare zonale, elaborează tehnologiile de cultură a viţei-de-vie adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii, care sunt puse la dispoziţia producătorilor viticoli cu titlu de recomandare.
(1)Cultivatorii de viţă-de-vie au obligaţia de a asigura conservarea mediului, amenajărilor pedologice şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin. În acest scop ei asigură întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii, precum şi conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.
(2)Drepturile de plantare rezultate în urma eliminării plantaţiilor viticole din R.P.V. datorită nerespectării de către deţinători a prevederilor art. 18 alin. (1) şi ale art. 16, fapt constatat şi consemnat de inspectorii vitivinicoli din cadrul D.A.D.R., se atribuie direct rezervei regionale de drepturi de plantare.
C. Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie
(1)Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0,1 ha se face în baza declaraţiei de defrişare a plantaţiilor de viţă-de-vie şi a cererii pentru eliminarea parcelei/parcelelor din R.P.V., transmise către Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumită în continuare I.S.C.T.V., din cadrul D.A.D.R. (2) Certificarea defrişării plantaţiilor de viţă-de-vie se face de către I.S.C.T.V., în vederea eliminării parcelei din R.P.V., la data depunerii declaraţiei de defrişare de către solicitant.
(3)Persoanele fizice sau juridice care efectuează defrişarea plantaţiilor în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (1) şi cele care abandonează suprafeţele plantate cu viţă-de-vie nu beneficiază de dreptul individual de plantare/replantare.
(4)Persoanele fizice sau juridice care deţin suprafeţe de viţă-de-vie cu HPD interzişi la plantare beneficiază la defrişare de drepturi de replantare pe o suprafaţă echivalentă în acelaşi areal viticol, fără a beneficia de formele de sprijin din fonduri comunitare.
(5)Orice defrişare efectuată cu respectarea prevederilor alin. (1) generează un drept de replantare, în suprafaţă echivalentă cu cea defrişată, cu excepţia defrişărilor realizate în cadrul schemei de defrişare a plantaţiilor viticole.
D. Mecanismele de piaţă
Măsurile pentru care se acordă sprijin financiar comunitar producătorilor agricoli din sectorul vitivinicol au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.228/2008 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar comunitar producătorilor din sectorul vitivinicol, cu modificările şi completările ulterioare.
A. Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin
Produsele vitivinicole se încadrează în următoarele categorii:
a)struguri proaspeţi, alţii decât strugurii de masă;
b)suc de struguri (inclusiv must de struguri);
c)alte musturi de struguri, cu excepţia celor parţial fermentate şi a celor tăiate, altfel decât prin adaosul de alcool;
d)vinuri din struguri proaspeţi, inclusiv vinurile alcoolizate; musturi de struguri, altele decât cele de la poziţia 2009, cu excepţia celorlalte musturi de struguri de la subpoziţiile 2204 30 92, 2204 30 94, 2204 30 96 şi 2204 30 98;
e)oţet de vin;
f)drojdie de vin;
g)tescovină de struguri;
h)vinars.
(1)Vinul este un produs alimentar obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parţială, a strugurilor proaspeţi, presaţi ori nu, sau a mustului de struguri şi se clasifică astfel:
a)vin de masă;
b)vin cu indicaţie geografică (IG);
c)vin cu denumire de origine controlată (DOC).
(2)Definiţiile vinurilor şi produselor pe bază de must şi de vin sunt cuprinse în anexa nr. 3.
(1)Vinul rezultat prin procesarea strugurilor de hibrizi direct producători este destinat exclusiv consumului familial, obţinerii alcoolului de origine vinicolă, precum şi a oţetului din vin.
(2)Vinul rezultat prin procesarea strugurilor de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli este clasificat ca vin de masă.
B. Caracteristici organoleptice şi parametri fizico-chimici
Vinurile proprii consumului uman direct, aşa cum sunt definite la pct. 12-18 din anexa nr. 3, trebuie să prezinte în momentul comercializării însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin.
După culoare, vinurile se clasifică în: albe, rosf2ι şi roşii.
(1)Vinurile proprii consumului uman direct, altele decât cele speciale, trebuie să prezinte în momentul comercializării următorii parametri fizico-chimici, atestaţi prin analize efectuate în laboratoare autorizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale:
a)tăria alcoolică la 20°C - minimum 8,5% alcool dobândit în volume;
b)aciditatea totală - minimum 3,5 exprimată în acid tartric sau 46,6 miliechivalenţi pe litru, conform încadrării în zonele viticole ale Uniunii Europene B, CI şi CII;
c)aciditatea volatilă nu poate fi mai mare de:
(i)18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/l acid acetic pentru musturile de struguri parţial fermentate;
(îi) 18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/l acid acetic pentru vinurile albe sau rosf2ι;
(iii)20 miliechivalenţi pe litru sau 1,2 g/l acid acetic pentru vinurile roşii.
Aceste limite sunt depăşite numai pentru unele vinuri vechi, maturate cel puţin 2 ani în vase din lemn de stejar, sau pentru unele vinuri produse după tehnologii speciale, cu condiţia să nu aibă influenţă negativă asupra caracteristicilor organoleptice.
(2)În funcţie de conţinutul lor în zaharuri, vinurile pot fi:
(i)seci, dacă conţinutul de zahăr al vinului este mai mic de 4,0 g/l;
(îi) demiseci, dacă conţinutul de zahăr al vinului este cuprins între 4,01 şi 12,0 g/l;
(iii)demidulci, dacă conţinutul de zahăr al vinului este cuprins între 12,01 şi 45,0 g/l;
(iv)dulci, dacă conţinutul de zahăr al vinului este mai mare de 45 g/l.
(3)Procedura de autorizare a laboratoarelor care efectuează analiza vinurilor proprii consumului uman direct se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(1)Vinurile care nu corespund categoriei de calitate în care au fost încadrate sunt retrase de la comercializare.
(2)Vinurile care nu întrunesc parametrii pentru consumul uman direct se retrag de la comercializare.
(3)Vinurile vrac sunt admise la comercializare numai însoţite de buletinul de analiză eliberat de laboratoarele autorizate.
C. Vinul cu denumire de origine controlată
(1)Vinul cu denumire de origine controlată (DOC) este obţinut din strugurii de vin produşi şi vinificaţi într-un areal delimitat, conform caietelor de sarcini aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru fiecare denumire de origine.
(2)Evidenţa denumirilor de origine şi delimitarea acestora, a soiurilor pentru fiecare denumire de origine controlată se stabileşte de către Consiliul regiunilor viticole din cadrul O.N.V.P.V., cu consultarea asociaţiilor de producători din cadrul denumirii de origine, şi se ţine prin Registrul naţional al denumirilor de origine pentru vinuri din România.
(1)Categoriile de calitate utilizate ca "menţiuni tradiţionale" ale vinurilor DOC, diferenţiate în funcţie de stadiul de maturare a strugurilor la cules, sunt:
a)DOC-CMD, vinuri cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitatea deplină;
b)DOC-CT, vinuri cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu;
c)DOC-CIB, vinuri cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor, cu atac de "putregai nobil", sau culeşi la stafidirea boabelor.
(2)Vinurile cu denumire de origine controlată sunt: liniştite, spumante, petiante şi licoroase.
Pentru autorizarea comercializării vinurilor DOC, la nivelul fiecărei denumiri de origine se constituie comisii de degustare, formate dintre cel puţin 3 membri, din care un membru al A.D.A.R., un membru al O.N.V.P.V. şi un reprezentant al producătorilor, la propunerea asociaţiei producătorilor din cadrul denumirii de origine.
(1)Asociaţia de producători de vin cu denumire controlată propune O.N.V.P.V. cazurile speciale privind transferul mustului şi vinului în vederea condiţionării şi îmbutelierii vinurilor în afara arealului în care au fost produşi strugurii.
(2)Transferul produselor prevăzute la alin. (1) se realizează în baza avizului şi sub controlul O.N.V.P.V., până la 1 ianuarie 2014, în condiţiile prezentului articol.
(3)Asociaţiile de producători de vin cu denumire de origine controlată se înfiinţează pe baza liberei iniţiative a producătorilor în vederea înregistrării şi protejării denumirilor de origine/indicaţiilor geografice, conform legislaţiei în vigoare.
(4)Reprezentativă în arealul DOC respectiv este asociaţia care a înregistrat cea mai mare cantitate din producţia de vin DOC certificat în ultimii 2 ani.
D. Vinul cu indicaţie geografică
(1)Vinul cu indicaţie geografică se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţii de viţă-de-vie situate în areale delimitate. Tăria alcoolică dobândită trebuie să fie de minimum 9,5% vol. în cazul vinurilor obţinute în zona viticolă B şi de cel puţin 10,0% vol. în zonele viticole CI şi CII. Tăria alcoolică totală nu trebuie să depăşească 15% vol.
(2)Evidenţa indicaţiilor geografice se realizează prin Registrul naţional al indicaţiilor geografice pentru vinuri din România.
(3)Încadrarea plantaţiilor viticole destinate producerii vinurilor cu indicaţie geografică se face de către Consiliul regiunilor viticole din cadrul O.N.V.P.V. prin indicarea teritoriilor administrative, stabilindu-se contururile acestora folosind, pe cât posibil, limitele naturale existente.
(4)Transferul mustului şi vinului în vederea vinificării, condiţionării şi îmbutelierii vinurilor în afara arealului în care au fost produşi strugurii se realizează după notificarea O.N.V.P.V.
(1)Vinurile cu indicaţie geografică sunt obţinute din soiuri de viţă-de-vie aparţinând speciei Vitis vinifera sau unor încrucişări între Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis.
(2)Vinurile cu indicaţie geografică sunt admise la comercializare sub denumirea unui soi de viţă-de-vie numai dacă provin din soiul respectiv în proporţie de minimum 85% din acelaşi areal.
Tehnologiile de cultură şi vinificaţie trebuie să respecte condiţiile menţionate în caietele de sarcini.
(1)Asociaţiile de producători de vin cu indicaţie geografică se înfiinţează pe baza liberei iniţiative a producătorilor în vederea înregistrării şi protejării indicaţiilor geografice (IG), conform legislaţiei în vigoare.
(2)Reprezentativă în arealul IG respectiv este asociaţia ai cărei membri au realizat cea mai mare cantitate de vin IG certificat în ultimii 2 ani.
E. Vinurile speciale
Din categoria vinurilor speciale fac parte:
A. Vinurile spumante
1.În funcţie de procesul tehnologic de obţinere, vinurile spumante se clasifică în:
a)vinuri spumante obţinute prin a doua fermentare în butelii;
b)vinuri spumante obţinute prin metoda transferului izobarometric (transvazare);
c)vinuri spumante obţinute prin metoda de fermentare în cisterne de presiune;
d)vinuri spumante obţinute printr-o singură fermentare în cisterne de presiune.
2.Definiţia vinului spumant este prevăzută în anexa nr. 3.
3.La comercializare, în funcţie de conţinutul în zahar, vinurile spumante şi vinurile spumoase pot fi:
a)brut natur, dacă conţinutul de zahăr este de maximum 3 g/l;
b)extrabrut, dacă conţinutul de zahăr este cuprins între 0 şi maximum 6 g/l;
c)brut, dacă conţinutul de zahăr este de maximum 12 g/l;
d)extrasec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins între 12 şi 17 g/l;
e)sec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins între 17 şi 32 g/l;
f)demisec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins între 32 şi 50 g/l;
g)dulce, dacă conţinutul de zahăr este mai mare de 50 g/l.
4.Unele vinuri spumante şi petiante, produse în areale delimitate, pot fi autorizate de O.N.V.P.V. pentru a purta denumire de origine controlată.
5.Vinurile spumante şi petiante cu denumire de origine controlată sunt produse din vinuri materie primă obţinute din soiuri recomandate pentru această direcţie de producţie, cultivate în areale viticole delimitate.
6.Pentru vinurile spumante cu denumire de origine controlată, atât producerea vinului materie primă, cât şi refermentarea în butelii se vor efectua în arealul delimitat.
7.Definiţia vinului spumos este prevăzută în anexa nr. 3.
B. Vinurile perlante şi petiante
Din categoria vinurilor cu conţinut în dioxid de carbon fac parte şi vinurile petiante şi vinurile perlante, ale căror definiţii sunt prevăzute în anexa nr. 3.
C. Vinurile aromatizate, băuturile aromatizate pe bază de vin şi cocktailurile aromatizate din produse vitivinicole
Definirea, descrierea, producerea, comercializarea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocktailurilor aromatizate din produse vitivinicole se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
D. Vinurile licoroase şi de tip oxidativ
1.Vinurile licoroase sunt definite în anexa nr. 3.
2.Vinurile licoroase pot beneficia în arealul delimitat de denumiri de origine controlată, ca urmare a autorizării de către O.N.V.P.V.
3.Vinurile de tip oxidativ sunt obţinute prin aplicarea unei tehnologii speciale şi sunt supuse unui proces de maturare oxidativă, fizico-chimică şi/sau biologică.
4.Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor licoroase şi de tip oxidativ, struguri, must, must concentrat, mistel, vin, alcool de origine viticolă, trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate şi de obţinere precizate în reglementările în vigoare.
E. Alte produse pe bază de must
1.Din categoria altor produse pe bază de must fac parte:
a)mustul de struguri tăiat;
b)mustul de struguri concentrat;
c)mustul de struguri concentrat rectificat;
d)sucul de struguri;
e)sucul de struguri concentrat;
f)mustul de struguri parţial fermentat;
g)mistelul;
h)tulburelul.
2.Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. 3.
F. Alte produse pe bază de vin
1.Din categoria produselor pe bază de vin fac parte:
a)vinul alcoolizat;
b)distilatul din vin;
c)vinarsul;
d)rachiul din vin;
e)oţetul din vin.
2.Subproduse vinicole:
a)drojdia de vin;
b)tescovina de struguri.
3.Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. 3.
4.Vinarsurile produse în areale delimitate pot purta denumiri de origine controlată, autorizate de O.N.V.P.V.
5.Vinarsurile cu denumire de origine controlată sunt produse din soiuri recomandate pentru această direcţie de producţie, cultivate în areale viticole delimitate.
6.Vinarsurile cu denumire de origine controlată trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)distilarea vinurilor se face cu instalaţii de distilare continuă sau discontinuă, efectuând obligatoriu dubla distilare şi eliminarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul distilării;
b)învechirea distilatelor materie primă pentru vinarsul cu denumire de origine controlată se face în butoaie din lemn de stejar, cu o capacitate maximă de 600 litri, pentru o perioadă minimă de:
(i)un an pentru categoria V - vinars;
(îi) 3 ani pentru categoria V.S. - vinars superior;
(iii)5 ani pentru categoria V.S.O.P. - "Very Superior Old Pale" - vinars vechi special;
(iv)7 ani pentru categoria X.O. - "Extra Old" - vinars foarte vechi;
c)obţinerea vinurilor materie primă, distilarea lor, învechirea distilatelor şi îmbutelierea vinarsurilor cu denumire de origine controlată se realizează în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată.
7.În cazuri speciale, la propunerea asociaţiei de producători reprezentative din arealul respectiv, O.N.V.P.V. autorizează ca distilarea, învechirea distilatelor şi îmbutelierea vinarsurilor să se facă în afara arealului delimitat pentru denumirea de origine, cu condiţia ca vinarsul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie primă şi de distilare, precum şi cu indicarea unităţii în care s-au făcut învechirea distilatelor şi îmbutelierea vinarsurilor.
8.Controlul privind condiţiile de producere şi comercializare a vinarsului cu denumire de origine controlată se realizează de către O.N.V.P.V.
G. Produsele pe bază de subproduse vinicole
1.Din categoria produselor obţinute din subproduse vinicole fac parte:
a)alcoolul etilic de origine viticolă;
b)rachiul de drojdie;
c)rachiul de tescovină.
2.Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. 3.
3.Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se obţin şi alte produse ca: acid tartric, coloranţi, ulei din seminţe, tanin, furaje, composturi.
4.Produsul rezultat din centrifugarea şi filtrarea drojdiei este materie primă pentru distilare sau fabricarea oţetului din vin.
A. Struguri proaspeţi, must de struguri, must de struguri parţial fermentat, must de struguri parţial fermentat din struguri stafidiţi, must de struguri concentrat, vin nou în fermentaţie
Practicile şi tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi, mustul de struguri concentrat şi vinul nou în fermentaţie sunt următoarele:
a)desciorchinarea, zdrobirea şi presarea;
b)aerarea sau oxigenarea;
c)tratamente termice;
d)deburbarea;
e)centrifugarea şi filtrarea;
f)utilizarea anhidridei carbonice (dioxid de carbon), argonului sau azotului, individual sau în amestec, cu scopul de a realiza o protecţie antioxidativă;
g)utilizarea levurilor pentru vinificaţie;
h)utilizarea uneia dintre următoarele substanţe ca activatori pentru fermentare:
(i)fosfat monoacid de amoniu sau sulfat de amoniu, în doză de maximum 0,3 g/l;
(îi) sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, în doză de maximum 0,2 g/l;
(iii)diclorhidrat de tiamină, în doza de maximum 0,6 mg/l, exprimat în tiamină;
i)utilizarea dioxidului de sulf, numit şi anhidridă sulfuroasă, şi a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;
j)eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice;
k)tratarea mustului alb şi a vinului alb nou, aflat încă în fermentaţie, cu cărbune pentru uz oenologic în doza de maximum 100 g/hl;
l)limpezirea cu ajutorul următoarelor substanţe de uz oenologic:
(i)gelatină alimentară;
(îi) proteine vegetale;
(iii)clei de peşte;
(iv)cazeină şi cazeinat de potasiu;
(v)ovalbumină şi/sau lactalbumină;
(vi)bentonită;
(vii)dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală;
(viii)caolin;
(ix)tanin;
(x)enzime şi preparate enzimatice de uz oenologic;
m)utilizarea acidului sorbic sau a sorbatului de potasiu;
n)utilizarea acidului tartric cu scopul acidifierii;
o)utilizarea, în scopul dezacidifierii, a următoarelor substanţe:
(i)tartrat neutru de potasiu;
(îi) bicarbonat de potasiu;
(iii)carbonat de calciu care poate eventual conţine cantităţi mici de sare dublă de calciu din acizii tartric L(+) şi malic L(-);
(iv)tartrat de calciu;
(v)acid tartric;
(vi)preparat omogen din acid tartric şi carbonat de calciu în proporţii echivalente şi pulverizat fin;
p)utilizarea preparatelor din membrane celulare din levuri în doze de maximum 40 g/hl;
q)utilizarea polivinilpolipirolidonei în doză maximă de 80 g/hl;
r)utilizarea bacteriilor lactice;
s)utilizarea acidului ascorbic;
ş) utilizarea lemnului de stejar, inclusiv sub formă de chipsuri.
B. Mustul de struguri destinat producerii mustului de struguri concentrat rectificat
(1)Practicile şi tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru producerea mustului de struguri destinat fabricării de must de struguri concentrat rectificat:
a)aerarea;
b)tratamente termice;
c)centrifugarea şi filtrarea cu sau fără agent inert de filtrare, cu condiţia ca utilizarea să nu lase reziduuri nedorite în produsul tratat;
d)utilizarea dioxidului de sulf (anhidridei sulfuroase), a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;
e)eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice;
f)tratarea cu cărbune de uz oenologic în doze de maximum 100 g/hl must;
g)utilizarea carbonatului de calciu care poate conţine cantităţi mici de sare dublă de calciu din acizii tartric L(+) şi malic L(-);
h)utilizarea răşinilor schimbătoare de ioni.
(2)Practicile şi tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru mustul de struguri în fermentaţie destinat consumului uman direct sub această formă sunt aceleaşi ca şi în cazul vinurilor:
1.utilizarea în vinurile seci şi în cantităţi de cel mult 5% de tescovină proaspătă, în stare bună şi nediluată, care conţine drojdia obţinută din vinificarea recentă a vinurilor seci;
2.aerarea şi barbotarea cu argon sau azot;
3.tratamente termice;
4.centrifugarea şi filtrarea cu sau fără agent inert de filtrare, cu condiţia ca utilizarea sa să nu lase reziduuri nedorite în produsul tratat;
5.utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, individual sau în amestec, numai pentru crearea atmosferei inerte şi pentru a menţine produsul ferit de aer;
6.adaosul de dioxid de carbon în doză de maximum 2 g/l;
7.utilizarea dioxidului de sulf (anhidridei sulfuroase) şi a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;
8.adaosul de acid sorbic sau de sorbat de potasiu, cu condiţia ca acidul sorbic din produsul tratat, destinat consumului uman direct, să fie de cel mult 200 miligrame/l;
9.adaosul de acid L(-) ascorbic în doză de maximum 250 mg/l;
10.adaosul de acid citric pentru stabilizarea vinurilor să nu depăşească la punerea în consum a vinului nivelul maxim de 1 g/l;
11.utilizarea acidului tartric, pentru acidificare;
12.pentru dezacidificare este permisă utilizarea uneia sau a mai multor substanţe:
a)tartrat de potasiu;
b)bicarbonat de potasiu;
c)carbonat de calciu care poate conţine, în cantităţi mici, sare dublă de calciu din acizii tartric L(+) şi malic L(-);
d)tartrat de calciu;
e)acid tartric;
f)preparat omogen din acid tartric şi carbonat de calciu în proporţii echivalente;
13.limpezirea cu ajutorul uneia sau a câtorva dintre substanţele următoare pentru uz oenologic:
a)gelatină alimentară;
b)proteine vegetale;
c)clei de peşte;
d)cazeină şi cazeinat de potasiu;
e)ovalbumină şi/sau lactalbumină;
f)bentonită;
g)dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală;
h)caolin;
i)preparat enzimatic de betaglucanază;
14.adaosul de tanin;
15.tratarea vinurilor albe cu cărbune activ pentru uz oenologic în doză de maximum 100 g/hl;
16.tratarea:
a)mustului de struguri parţial fermentat destinat consumului uman direct sub această formă, vinurilor albe şi a vinurilor rosf2ι cu ferocianură de potasiu;
b)vinurilor roşii cu ferocianură de potasiu sau fitat de calciu;
17.adaosul de acid metatartric, înainte de îmbuteliere, în doze de maximum 100 mg/l sau carboximetilceluloză în aceeaşi doză;
18.utilizarea gumei arabice, înainte de îmbuteliere, în doze de maximum 0,3 g/l;
19.utilizarea acidului DL tartric (acid racemic) sau a sării sale neutre de potasiu, pentru precipitarea calciului în exces;
20.utilizarea alginatului de calciu sau a alginatului de potasiu, în cazul producerii vinurilor spumante prin fermentare în butelii, pentru eliminarea drojdiei prin degorjare;
a)utilizarea levurilor liofilizate sau în suspensie în vin pentru producerea vinurilor spumante;
b)la producerea vinurilor spumante, în vinurile de bază se pot utiliza tiamina şi sărurile de amoniu, pentru a favoriza dezvoltarea levurilor, în următoarele condiţii:
c)pentru sărurile nutritive, fosfat de amoniu sau sulfat de amoniu, maximum 0,3 g/l;
d)pentru factorii de creştere, tiamină sub formă de clorhidrat de tiamină, 0,6 mg/l, exprimat în tiamină;
21.pentru favorizarea precipitării sărurilor tartrice se pot adăuga:
a)bitartrat de potasiu;
b)tartrat de calciu, în doză de maximum 200 g/hl;
22.utilizarea sulfatului de cupru pentru eliminarea defectelor de gust sau miros al vinului, în doză de maximum 1 g/hl;
23.utilizarea preparatelor din membrane celulare din levuri în doze de maximum 40 g/hl;
24.utilizarea polivinilpolipirolidonei, în doză de maximum 80 g/hl;
25.utilizarea bacteriilor lactice;
26.adaosul de caramel, pentru intensificarea culorii vinurilor licoroase;
27.adaosul de lizozimă în doză de maximum 500 mg/l;
28.pentru stabilizarea microbiologică se poate adăuga dimetildicarbonat (DMDC) în doză de maximum 200 mg/l, fără ca acest adaos să conducă la apariţia de reziduuri în produsul finit tratat;
29.tratarea prin refrigerare, electrodializă şi osmoză pentru a asigura stabilizarea tartrică a vinului;
30.utilizarea ureazei, pentru a reduce nivelul de uree din vin;
31.adaosul de oxigen.
(1)Cupajarea reprezintă practica oenologică prin care se amestecă musturi sau vinuri care provin din:
a)state diferite din Uniunea Europeană;
b)zone viticole diferite din Uniunea Europeană;
c)sunt interzise cupajul unui vin originar dintr-o ţară terţă cu un vin din cadrul Uniunii Europene şi cupajarea între vinuri originare din ţările terţe pe teritoriul Uniunii Europene;
d)diferite categorii de vinuri sau musturi. Sunt considerate diferite categorii de musturi şi vinuri:
(i)vinul roşu, vinul alb şi musturile adecvate obţinerii uneia dintre aceste categorii de vin;
(îi) vinul de masă, vinul cu indicaţie geografică, vinul cu denumire de origine controlată sau vinurile adecvate obţinerii uneia dintre aceste categorii de vin;
e)în cadrul prezentului alineat, vinul rosf2ι este considerat a fi vin roşi.
(2)Sunt admise:
a)cupaje pentru vinuri de masă:
(i)cupajarea musturilor ce provin din zone viticole şi/sau state membre UE, cu condiţia obţinerii unui vin de masă;
(îi) cupajarea vinurilor de masă între ele;
b)cupaje pentru vinuri cu indicaţie geografică:
(i)cupajarea vinurilor din soiuri, ani de recoltă, zone viticole diferite sau aceeaşi zonă viticolă, cu condiţia ca vinul rezultat a cărui denumire de soi ori an de recoltă sau indicaţia geografică, menţionată pe etichetă, să fie în proporţie de minimum 85%;
(îi) cupajarea între vinuri cu aceeaşi indicaţie geografică provenind din soiuri diferite, cu indicarea denumirii soiurilor în ordinea proporţiei descrescătoare din cupaj;
(iii)cupajarea vinurilor cu indicaţie geografică cu vinuri DOC, declasate la cererea producătorului sau de către O.N.V.P.V., din arealul aceleiaşi indicaţii geografice;
c)cupaje pentru vinuri DOC: cupajarea vinurilor albe din soiuri şi tipuri diferite sau cupajarea vinurilor roşii din soiuri şi tipuri diferite cu condiţia ca vinurile utilizate în cupaj să provină integral din teritoriul delimitat aferent denumirii de origine.
(3)Nu sunt permise:
(i)cupajarea succesivă;
(îi) cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii.
(4)Nu sunt considerate cupaje:
a)adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat pentru creşterea tăriei alcoolice naturale a produsului în cauză;
b)îndulcirea vinului de masă;
c)îndulcirea unui vin cu denumire de origine controlată în cazul în care produsul utilizat la îndulcire este:
(i)must de struguri şi must de struguri concentrat care provine din aceeaşi denumire de origine;
(îi) must de struguri concentrat rectificat.
C. Limitele pentru anumite caracteristici ale vinului
(1)Îmbogăţirea reprezintă practica oenologică prin care se corectează conţinutul de zaharuri pentru mărirea titrului alcoolic volumic natural.
(2)În anii viticoli nefavorabili se poate practica mărirea tăriei alcoolice naturale în volume a mustului de struguri parţial fermentat şi a vinurilor destinate producerii vinurilor de masă şi a vinului de masă.
(3)Creşterea tăriei naturale alcoolice în volume nu poate depăşi următoarele limite: a) 2,0% vol., în zona viticolă B; b) 1,5% vol., în zona viticolă C. (4) În anii cu condiţii climatice deosebit de defavorabile, la cererea O.N.I.V., O.N.V.P.V. va înainta Comisiei Europene o cerere pentru creşterea limitei stabilite la alin. (3) cu 0,5%.
(1)Creşterea tăriei alcoolice naturale în volume, menţionată la art. 40, poate fi făcută după cum urmează:
a)în cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului în fermentaţie, prin adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat;
b)în cazul mustului de struguri, prin adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat ori prin concentrare parţială, inclusiv osmoza inversă;
c)la vinul din care se poate obţine vin de masă şi în cazul vinului de masă, numai prin concentrare parţială la frig.
(2)Practicile oenologice menţionate la alin. (1) se exclud reciproc.
(3)Adaosul de zaharoză menţionat la alin. (1) lit. a) şi b) se face direct şi poate fi practicat numai la producerea vinurilor de masă seci în condiţiile prevăzute de reglementările comunitare şi normele naţionale.
(4)Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri zdrobiţi, de must de struguri, de must de struguri în fermentaţie sau de vin nou aflat în fermentaţie cu mai mult de 8% în zona viticolă B şi 6,5% în zona viticolă C. (5) În cazul în care se aplică art. 39 alin. (4), limita de creştere volumică este de 10,5 % în zona viticolă B. (6) Concentrarea mustului de struguri, a mustului din care se obţine vin sau a vinului de masă nu poate reduce cu mai mult de 20% volumul iniţial de vin şi în niciun caz nu poate să mărească cu mai mult de 2% vol. tăria naturală alcoolică în volume.
(7)Procedeele menţionate anterior nu pot avea ca efect creşterea tăriei alcoolice totale în volume peste limita maximă de: 12% vol. în zona viticolă B; 12,5% vol. în zonele viticole CI; 13% vol. în zona viticolă CII, a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului în fermentaţie, a vinului din care se poate obţine vin de masă sau a vinului de masă, care au fost supuse acestor procedee.
(8)Pentru vinul roşu, tăria alcoolică totală în volume a produselor menţionate la alin. (7) poate să atingă 12,5% vol. în zona viticolă B. (9) Vinul din care se poate obţine vin de masă şi vinul de masă nu pot fi concentrate dacă produsele din care au fost obţinute au făcut ele însele obiectul procedeelor menţionate la alin. (1) lit. (a) şi (b).
(1)Acidificarea/Dezacidificarea este practica oenologică prin care se măreşte/reduce aciditatea produselor vinicole şi nu poate avea loc decât în întreprinderea de vinificare şi în zona viticolă în care au fost recoltaţi strugurii.
(2)Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou în fermentaţie şi vinul pot face obiectul:
a)dezacidifierii parţiale în zonele viticole B şi CI;
b)acidifierii şi dezacidifierii în zona viticolă CII, fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (4).
(3)Acidificarea produselor menţionate la alin. (2), cu excepţia vinului, se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l acid tartric sau 20 miliechivalenţi/l. (4) Acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l acid tartric sau 33,3 miliechivalenţi/l. (5) Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi/l. (6) În afară de aceasta, mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidifieri parţiale.
(7)Acidificarea şi îmbogăţirea, precum şi acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
(1)Îndulcirea este practica oenologică prin care se realizează creşterea nivelului de zaharuri al vinului.
(2)Îndulcirea vinului de masă şi a vinului cu indicaţie geografică este autorizată numai:
a)cu must de struguri având maxim aceeaşi tărie alcoolică totală în volume ca şi vinul de masă respectiv, dacă strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou în fermentaţie, vinul din care se poate obţine vin de masă sau însuşi vinul de masă au făcut obiectul unuia dintre procedeele menţionate la art. 41 alin. (1);
b)cu must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau must de struguri, cu condiţia să nu fie mărită tăria totală alcoolică în volume a vinului de masă respectiv cu mai mult de 2% vol, dacă produsele menţionate la lit. a) nu au făcut obiectul unuia dintre procedeele menţionate la art. 41. (3) Îndulcirea vinurilor cu denumire de origine controlată se realizează cu ajutorul unuia sau a mai multora dintre produsele:
(i)must de struguri sau must de struguri concentrat care provine din aceeaşi denumire de origine;
(îi) must de struguri concentrat rectificat.
(4)Îndulcirea vinurilor importate, destinate consumului uman direct şi desemnate printr-o indicaţie geografică, este interzisă.
D. Condiţii de realizare a practicilor oenologice
(1)Îmbogăţirea, acidificarea şi dezacidificarea sunt permise numai în timpul procesării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou în fermentaţie, a vinului din care se poate obţine vin de masă, a vinului de masă, numai în zona viticolă în care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi.
(2)Îmbogăţirea, acidificarea şi dezacidificarea se realizează în limitele stabilite prin încadrarea arealelor în zonele viticole de provenienţă a strugurilor B, CI şi CII.
(3)Fiecare practică menţionată la alin. (1) şi (2) se notifică inspectorilor teritoriali ai I.S.C.T.V. cu minimum 48 de ore înainte de efectuare. Producătorii, îmbuteliatorii, prelucrătorii, precum şi comercianţii de vin vrac trebuie să înscrie în registrele prevăzute de legislaţia în vigoare următoarele: efectuarea îmbogăţirii, a îndulcirii, stocurile de zaharoză, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, utilizate pentru realizarea produselor.
(4)Acidificarea şi/sau dezacidificarea descrise trebuie înscrise pe documentul de însoţire cu care circulă produsele astfel tratate.
(5)Practicile oenologice sus-menţionate se efectuează pentru produsele provenite din recolta unui an, în aceeaşi campanie viticolă, astfel:
a)înainte de 1 ianuarie, în zonele viticole CI şi CII;
b)înainte de 16 martie, în zona viticolă B. (6) Concentrarea prin răcire, acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se poate face pe toată perioada anului viticol.
I. Vin spumant
(1)Definiţii:
a)materia prima utilizată la producerea vinurilor spumante este mustul de struguri sau vinul, cupaje de musturi sau vinuri;
b)licoarea de tiraj este produsul care se adaugă în vinul materie primă ca suport pentru a se provoca fermentaţia secundară; licoarea de tiraj poate fi formată din:
(i)must de struguri;
(îi) must de struguri parţial fermentat;
(iii)must de struguri concentrat;
(iv)must de struguri concentrat rectificat; sau
(v)soluţie de zaharoză în vin;
c)licoarea de expediţie este produsul care se adaugă vinurilor spumante finite pentru a le conferi caracteristici gustative specifice şi de stabilitate; licoarea de expediţie poate fi formată din:
(i)zaharoză;
(îi) must de struguri;
(iii)must de struguri parţial fermentat;
(iv)must de struguri concentrat;
(v)must de struguri concentrat rectificat;
(vi)vin; sau
(vii)un amestec al produselor menţionate anterior;
(viii)distilat din vin.
(2)În afara îmbogăţirii aduse vinului materie primă în limitele prezentelor norme, orice altă îmbogăţire este interzisă.
(3)Adaosul de licoare de tiraj şi de licoare de expediţie nu este considerat drept îmbogăţire sau îndulcire. Adaosul de licoare de tiraj nu poate conduce la o creştere a tăriei alcoolice totale mai mare de 1,5% vol. Această creştere se măsoară prin calcularea diferenţei dintre tăria alcoolică totală a vinului materie primă şi tăria alcoolică totală a vinului spumant înainte de adăugarea de licoare de expediţie.
(4)Adaosul de licoare de expediţie se efectuează astfel încât să nu conducă la creşterea tăriei alcoolice dobândite a vinului spumant cu mai mult de 0,5% vol.
(5)Îndulcirea vinului materie primă este interzisă.
(6)Complementar acidificărilor şi dezacidificărilor efectuate asupra componentelor producţiei de vin în conformitate cu prevederile prezentelor norme, vinul materie primă poate face obiectul acidificării sau dezacidificării suplimentare. Acidificarea se poate efectua până la maximum 1,50 g/l, exprimată în acid tartric, respectiv 20 miliechivalenţi/l. (7) În anii cu condiţii meteorologice excepţionale, limita maximă de 1,50 g/l, respectiv 20 miliechivalenţi/l poate fi ridicată la 2,50 g/l, respectiv 34 miliechivalenţi/l, cu condiţia ca aciditatea naturală a produselor să fie minimum 3 g/l, exprimată în acid tartric, respectiv 40 miliechivalenţi/l. (8) Dioxidul de carbon conţinut în vinurile spumante trebuie să provină numai din fermentarea alcoolică a vinului materie primă utilizat, din vin apt pentru consumul uman. Această fermentare, în cazul în care nu este o fermentare rezultată din fermentarea strugurilor, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parţial fermentat direct în vinuri spumante, poate să rezulte prin adaosul de licoare de tiraj. Fermentarea poate avea loc numai în sticle sau în recipienţi închişi.
În cazul procedeului de transvazare, utilizarea dioxidului de carbon este autorizată, cu condiţia ca presiunea dioxidului de carbon din vinurile spumante finite să nu fie mai mare decât cea iniţială.
(9)Vinurile spumante, altele decât vinurile spumante cu denumire de origine controlată (VSDOC), trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)tăria alcoolică totală a vinului materie primă trebuie să fie de minimum 8,5% vol.;
b)tăria alcoolică dobândită, inclusiv alcoolul conţinut de licoarea de expediţie adăugată, va fi de minimum 9,5% vol.;
c)conţinutul total de dioxid de sulf este de maximum 235 mg/l.
II. Vin licoros
(1)Mustul de struguri parţial fermentat, vinul şi amestecul lor destinate obţinerii vinurilor licoroase pot fi supuse numai practicilor şi tratamentelor oenologice prevăzute în prezentele norme.
(2)Sunt de asemenea admise:
a)îndulcirea, dacă produsele utilizate nu au fost supuse unei îmbogăţiri anterioare cu must de struguri concentrat, cu condiţia înscrierii în registrele de practici şi tratamente;
b)adăugarea ca atare sau în amestec de: alcool neutru de origine vinicolă cu o tărie alcoolică de minimum 96% vol., distilat de vin cu o tărie alcoolică de minimum 52% vol. şi maximum 86% vol., în vederea compensării pierderilor survenite în urma evaporării, pe parcursul procesului de maturare.
(3)Pentru vinurile licoroase conţinutul total de dioxid de sulf, la punerea în consum, nu poate să depăşească valoarea de: a) 150 mg/l, în cazul în care conţinutul de zahăr rezidual este mai mic de 5 g/l; b) 200 mg/l, în cazul în care conţinutul de zahăr rezidual este mai mare de 5 g/l. (4) Tăria alcoolică naturală a produselor prevăzute la alin. (1) utilizate la obţinerea unui vin licoros, cu excepţia unui vin licoros cu denumire de origine controlată (DOC), nu poate să fie mai mică de 12% vol.
E. Calitatea vinurilor
(1)Vinurile proprii consumului uman direct trebuie să prezinte în momentul vânzării către consumatori caracteristici organoleptice şi fizico-chimice specifice categoriei de calitate, tipului şi originii produselor.
I. Limite admise pentru caracteristicile fizico-chimice de bază:
a)tăria alcoolică dobândită este de minimum 8,5% vol. la 20°C în zona viticolă B şi de minimum 9,0% vol. pentru zona CI şi CII, iar tăria alcoolică dobândită maxim admisă este de 15% vol.;
b)extractul sec nereducător admis al vinurilor liniştite, la punerea lor în consum, este de minimum 15 g/l, iar pentru vinurile IG şi DOC nivelul acestuia se prevede în caietele de sarcini.
II. Limite maxime acceptate pentru elemente specifice:
a)conţinutul de dioxid de sulf:
(i)150 mg/l în vinurile roşii seci;
(îi) 210 mg/l în vinurile albe şi rosf2ι seci;
(iii)260 mg/l în vinurile albe şi rosf2ι demiseci;
(iv)300 mg/l în vinurile roşii, albe şi roşii care conţin zahăr rezidual (mai mult de 45 g/l zaharuri reducătoare);
(v)350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare, bogate în zaharuri şi enzime oxidazice de la: Cotnari, Murfatlar, Târnave, Pietroasa, Valea Călugărească;
(vi)400 mg/l în vinurile albe licoroase;
b)acidul citric - 1 g/l;
c)metanolul:
(i)250 mg/l pentru vinurile albe şi rosf2ι;
(îi) 400 mg/l pentru vinurile roşii;
d)arsen 0,2 mg/l;
e)cadmiu 0,01 mg/l;
f)cupru 1,0 mg/l;
g)plumb 0,2 mg/l;
h)sodiu excedentar 60 mg/l;
i)zinc 5,0 mg/l;
j)bor 80 mg/l exprimat acid boric;
k)brom 1,0 mg/l;
l)fluor 1,0 mg/l şi 3,0 mg/l produse din struguri recoltaţi în plantaţiile de soiuri nobile tratate cu criolit;
m)sulfaţi 1,0 g/l, cu următoarele excepţii:
(i)1,5 g/l în vinurile învechite cel puţin 2 ani în vase, în vinurile îndulcite;
(îi) 2 g/l în vinurile cu adaos de must concentrat şi în vinurile în mod natural dulci;
(iii)2,5 g/l la vinurile cu evoluţie sub peliculă şi alte vinuri de tip oxidativ;
n)diclicozidul malvidinei pentru vinurile roşii 15,0 mg/l (determinată prin metoda cantitativă oficială);
o)etilen glicol 10,0 mg/l;
p)dietilen glicol 10,0 mg/l;
r)propilen glicol:
(i)150 mg/l în vinuri;
(îi) 300 mg/l în vinuri spumate;
s)ocratoxina 2 micrograme/l. (2) Controlul oficial al parametrilor fizico-chimici şi caracteristicilor organoleptice ale vinurilor se realizează de către I.S.C.T.V. în laboratoare desemnate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care îndeplinesc criteriile generale de funcţionare a laboratoarelor de testare stabilite în standardul ISO/CEI 17025. Lista laboratoarelor care efectuează controlul oficial se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, se actualizează periodic şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Lista laboratoarelor menţionate la alin. (2) se comunică de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Comisiei Europene.
(1)Vinurile care nu respectă parametrii organoleptici şi fizico-chimici stabiliţi prin prezentele norme metodologice sunt improprii consumului uman direct.
(2)Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate, după caz, distilării sau producerii oţetului.
(1)Campania viticolă începe la data de 1 august a fiecărui an şi se termină la data de 31 iulie a anului următor.
(2)Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc, depozitează, achiziţionează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia, după caz, de a întocmi şi de a depune declaraţiile de stocuri, de recoltă şi de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii ale produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3)Declaraţiile de la alin. (2) se depun şi se înregistrează la autorităţile publice locale; un exemplar se depune şi se înregistrează la D.A.D.R., iar un exemplar se păstrează la declarant.
(4)Sunt scutite de întocmirea şi depunerea declaraţiilor de la alin. (2) persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0,5 ha.
(5)Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2.000 l de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri.
(6)Pentru produsele vitivinicole provenite în vrac din import şi comerţul intracomunitar, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va institui sistemul de evidenţă, de verificare a conformităţii şi a trasabilităţii acestora, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
Declaraţia de stocuri se completează şi se depune până la data de 15 august a fiecărui an, pentru producţia aflată în stoc la data de 31 iulie a anului în curs.
(1)Declaraţiile de recoltă şi de producţie se completează şi se depun până la data de 10 decembrie a fiecărui an, pentru producţia anului în curs.
(2)Sunt scutiţi de obligaţia prevăzută la alin. (1) producătorii care obţin o cantitate de până la 10 hl de vin destinat consumului propriu.
(3)În cazul utilizării unei denumiri de origine controlată, un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O.N.V.P.V.Secţiunea a 2-a Condiţii de obţinere şi de atestare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică
(1)Producerea şi comercializarea vinurilor cu denumire de origine controlată şi/sau indicaţie geografică, metodologia şi procedura de atestare şi control se stabilesc în normele tehnice elaborate de către O.N.V.P.V. (2) Organizaţiile/Asociaţiile de producători de vinuri DOC şi IG din arealul viticol delimitat stabilesc prin caietele de sarcini ce se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nominalizarea arealelor viticole, soiurile admise, caracteristicile organoleptice, parametrii fizico-chimici, precum şi practicile şi tratamentele oenologice admise prin prevederile prezentelor norme, specifice fiecărei denumiri de origine controlată şi indicaţie geografică.
(3)În cazul în care nu este constituită asociaţia de producători de vinuri cu indicaţie geografică şi/sau denumire de origine controlată, în arealul viticol vizat, caietele de sarcini se vor elabora de către O.N.I.V. cu consultarea producătorilor din arealul respectiv pentru vinurile care le produc şi îl va înainta spre aprobare către O.N.V.P.V.
(1)Producerea vinurilor cu denumire de origine controlată/vinurilor cu indicaţie geografică se face în baza autorizaţiei de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi a autorizaţiei de producător de vinuri cu denumire de origine controlată, respectiv a autorizaţiei de producător de vinuri cu indicaţie geografică, la solicitarea producătorilor şi numai pentru suprafeţele delimitate care corespund cerinţelor prevăzute în caietele de sarcini.
(2)Comercializarea vinurilor cu denumire de origine controlată şi/sau indicaţie geografică se face în baza certificatului de atestare a dreptului de comercializare, eliberat de către O.N.V.P.V. la solicitarea producătorilor, pentru loturile de vin aprobate în cadrul comisiilor de degustare.
Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri, vinuri cu denumire de origine controlată, vinuri cu indicaţie geografică, a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora şi a însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate, se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(1)Prin punerea în consum a produselor vinicole se înţelege introducerea acestora în circuitul comercial.
(2)Comercializarea cu amănuntul a vinurilor vrac se face numai în spaţii autorizate de I.S.C.T.V., conform criteriilor şi condiţiilor de comercializare aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3)Pentru transportul în vrac în vederea comercializării vinului liniştit obţinut de producători persoane fizice/juridice, în cantităţi mai mari de 60 l, sunt obligatorii documentele de însoţire şi buletinul de analiză emis de un laborator autorizat să efectueze analize oficiale.
(1)Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora, conform normelor legale în vigoare. Documentele de evidenţă se ţin în acelaşi local în care sunt depozitate produsele. Intrările şi ieşirile de produse vinicole se operează în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. Stocurile trebuie să corespundă cu evidenţele la zi.
(2)Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac au obligaţia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul în incintele unde sunt depozitate produsele în vederea comercializării, cu scopul de a verifica realitatea constatată în teren, comparativ cu situaţiile declarate în documentele de evidenţă.
(1)Pentru produsele cu denumire de origine controlată îmbuteliate nu este necesară copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calităţii fiind menţionate pe etichetă, sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea.
(2)În cadrul unităţilor cu specific de alimentaţie publică, produsele vinicole îmbuteliate se comercializează la consumator şi în cantităţi mai mici decât cele ale recipientului în care au fost îmbuteliate. În acest caz, răspunderea revine unităţii de alimentaţie publică.
(1)Documentele de certificare a calităţii produselor destinate livrărilor intracomunitare sau la export, solicitate de partenerii externi prin contracte între părţi, sunt eliberate de organele responsabile în condiţiile legii.
(2)Lista cuprinzând laboratoarele acreditate în vederea executării de analize pentru vinuri şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin şi vinarsuri, destinate exportului, precum şi lista cuprinzând specialiştii împuterniciţi de I.S.C.T.V. să semneze documentele de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, conform art. 46 alin. (2).
(1)Achiziţionarea strugurilor de vin pentru vinificaţie de la producători persoane fizice şi juridice, în vederea asigurării trasabilităţii, se face în baza carnetului de viticultor.
(2)Strugurii de vin pentru vinificaţie destinaţi producerii vinurilor cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine care provin din areale cu indicaţie geografică ori cu denumire de origine controlată pot fi comercializaţi numai în parcelă la data recoltării, iar procesarea se realizează în centrele de vinificare cu autorizare de către O.N.V.P.V. (3) Producătorii de vin care cumpără struguri de vin pentru vinificaţie au obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea, soiul şi zona viticolă de provenienţă a producătorului, consemnate în carnetul de viticultor.Secţiunea a 4-a Ambalare şi etichetare
(1)Expunerea spre vânzare ori vânzarea vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor cu indicaţie geografică, a vinurilor spumoase şi spumante, a vinurilor licoroase şi băuturilor pe bază de must şi vin se poate face numai în formă îmbuteliată.
(2)Îmbutelierea în butelii de sticlă, în sistem "bag în box", sau ambalaje multistrat este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică, vinurilor spumoase şi spumante şi vinurilor licoroase.
(3)Produsele vinicole, cu excepţia celor de la alin. (2), pot fi ambalate în orice tip de recipient utilizat în comerţ.
(4)Vinurile spumante cu denumire de origine pot fi păstrate în scopul vânzării sau scoase pe piaţă numai în recipiente de sticlă închise cu ajutorul unui dop din plută ori din alte materiale admise în comerţul internaţional, fixate cu ajutorul unor legături de sârmă, acoperite, acolo unde este cazul, cu un capac şi învelite în folie care acoperă dopul în totalitate, precum şi o parte a gâtului sticlei sau, în cazul sticlelor cu o capacitate nominală de maximum 0,20 litri, cu un dispozitiv de închidere adecvat.
(5)Dispozitivele de închidere nu pot fi acoperite cu capsulă sau folie fabricate pe bază de plumb.
(1)Prin etichetare se înţelege ansamblul de descrieri şi alte menţiuni, însemne, ilustraţii sau mărci care caracterizează produsul, aflate pe recipient, inclusiv dispozitivele de închidere, sau aflate pe eticheta de identificare ataşată recipientului.
(2)Utilizarea în etichetare a termenilor definiţi în anexele nr. 4a şi nr. 4b se face cu respectarea prevederilor prezentelor norme.
(3)La etichetarea produselor vitivinicole se utilizează indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative, prevăzute în anexele nr. 4a şi 4b. (4) Produsele definite în anexa nr. 3 puse în circulaţie în recipienţi cu o capacitate nominală de până la 60 l se etichetează conform prevederilor prezentelor norme.
(1)Indicaţiile obligatorii trebuie grupate în acelaşi câmp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine în evidenţă de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicaţii scrise şi desene.
(2)Menţiunile obligatorii referitoare la importator şi numărul lotului, cât şi menţiunea "conţine sulfiţi" pot fi înscrise în afara câmpului vizual în care figurează celelalte indicaţii obligatorii.
(3)Indicarea tăriei alcoolice dobândite în volum se face în unităţi sau semiunităţi de procentaj în volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşească 0,5% vol. alcool; pentru vinurile DOC învechite, depozitate în sticle pe o perioadă de minimum 3 ani, precum şi pentru vinurile spumoase, spumante, petiante şi licoroase, fără a aduce atingere metodelor de toleranţă prevăzute în metoda de analiză utilizată, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşească 0,8% vol.
(4)Tăria alcoolică dobândită în volume este înscrisă pe etichetă, pentru vinurile îmbuteliate în România, cu caractere având o înălţime de cel puţin 5 milimetri în cazul în care volumul nominal este mai mare de 100 centilitri, de cel puţin 3 milimetri dacă volumul este mai mic sau egal cu 100 de centilitri şi mai mare de 20 centilitri, respectiv de cel puţin 2 milimetri în cazul în care volumul este mai mic sau egal cu 20 de centilitri.
Numele soiurilor de viţă-de-vie pot fi utilizate la etichetare numai dacă:
a)sunt admise în cultură în arealele viticole din România;
b)sunt utilizate pentru desemnarea unui vin cu denumire de origine controlată sau cu indicaţie geografică;
c)în cazul în care se utilizează numele unui singur soi de viţă-de-vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut în proporţie de cel puţin 85% din soiul menţionat;
d)în cazul în care se utilizează două sau 3 soiuri de viţă-de-vie sau sinonimele lor, produsul în cauză să fi fost obţinut în proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie să fie menţionate în ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizându-se caractere de aceeaşi dimensiune;
e)în cazul în care se utilizează mai mult de 3 soiuri sau sinonimele acestora, numele soiurilor sau sinonimele în cauză se înscriu în afara câmpului vizual în care apar menţiunile obligatorii.
Indicaţiile obligatorii vor fi menţionate pe etichete în limba română pentru produsele vinicole obţinute şi comercializate în România.
(1)Denumirile comerciale utilizate pentru descrierea, prezentarea şi publicitatea produselor vinicole nu pot conţine cuvinte, părţi de cuvinte, semne sau ilustraţii care:
a)pot crea confuzii sau induce în eroare consumatorii, în special în ceea ce priveşte:
(i)denumirea unui produs, originea acestuia, categoria de calitate, tipul, caracteristicile acestuia, prin utilizarea unor sintagme cum ar fi: "fel", "tip", "stil", "imitaţie", "marcă" sau altele de acest gen;
(îi) caracteristicile produselor şi în special natura lor, compoziţia, concentraţia alcoolică în volume, culoarea, originea sau provenienţa, calitatea, soiurile de viţă-de-vie, anul recoltei ori volumul nominal al recipientelor;
(iii)identitatea şi calitatea persoanelor fizice şi juridice care îmbuteliază;
b)pot fi:
(i)confundate de către persoanele cărora le sunt destinate cu descrierea completă sau parţială a unui vin de masă, vin licoros, vin perlant, vin petiant, a unui vin cu denumire de origine controlată ori a unui vin de import a cărui descriere este stabilită prin dispoziţii comunitare, precum şi cu descrierea unui alt produs menţionat în anexa nr. 3;
(îi) identice descrierii oricărui astfel de produs, cu excepţia cazului în care sunt utilizate pentru obţinerea produselor finale menţionate anterior şi sunt îndreptăţite la o astfel de descriere sau prezentare.
(2)Etichetarea utilizată pentru descrierea unui vin de masă, a unui vin licoros, a unui vin perlant, a unui vin petiant, a unui vin cu indicaţie geografică, a unui vin cu denumire de origine controlată din Uniunea Europeană sau a unui vin din ţări terţe nu poate conţine mărci în care apar cuvinte, părţi de cuvinte, semne sau ilustraţii care, în cazul:
a)vinurilor de masă, vinurilor licoroase, vinurilor petiante şi al vinurilor perlante, să includă numele unui vin cu denumire de origine controlată sau a unei denumiri de origine controlată;
b)vinurilor cu denumire de origine controlată, să conţină numele unui vin de masă;
c)vinurilor de import, să conţină numele unui vin de masă cu indicaţie geografică sau al unei denumiri de origine controlată utilizate în România;
d)vinurilor cu indicaţie geografică, al vinurilor cu denumire de origine controlată sau al vinurilor de import, să conţină informaţii false, cu privire la originea geografică, soiul de viţă, anul de recoltare ori referiri la o calitate superioară;
e)vinurilor de masă, al vinurilor licoroase, vinurilor petiante şi al vinurilor perlante, să conţină indicaţii cu privire la o origine geografică, un soi de viţă, un an excepţional de producţie sau o altă menţiune care să se refere la o calitate superioară;
f)vinurilor de import, să creeze confuzii printr-o ilustraţie utilizată pentru caracterizarea unui vin de masă, a unui vin licoros, a unui vin petiant, a unui vin perlant, a unui vin cu denumire de origine controlată sau a unui vin de import descris cu ajutorul unei indicaţii geografice.
(3)Este interzisă la etichetarea vinurilor de masă utilizarea unei mărci sau denumiri care conţine parte sau întreg dintr-o denumire, subdenumire de origine controlată, indicaţie geografică ori a soiului din care este obţinut vinul.
(4)Este interzisă la etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică utilizarea unei mărci care conţine parte sau întreg dintr-o denumire sau subdenumire de origine controlată ori a soiului din care este obţinut vinul.
(5)Titularul unei mărci comerciale cunoscute înregistrate pentru un vin sau un must de struguri care conţine cuvinte identice cu numele unei regiuni determinate ori cu numele unei unităţi geografice mai mici decât o regiune determinată, chiar dacă nu are dreptul la acest nume în temeiul alin. (1), poate să continue utilizarea denumirii în cazul în care aceasta corespunde identităţii titularului original sau a furnizorului original al denumirii, cu condiţia ca înregistrarea mărcii să fi avut loc cu cel puţin 25 de ani înainte de recunoaşterea oficială a numelui geografic al regiunii geografice determinate, respectiv de către statul membru producător, în conformitate cu deciziile comunitare relevante în ceea ce priveşte vinurile cu denumire de origine controlată, iar marca să fi fost efectiv utilizată fără întrerupere.
(1)Produsele realizate în Comunitatea Europeană trebuie să fie însoţite de indicaţii care să precizeze numele îmbuteliatorului şi/sau al expeditorului ori al persoanelor care au participat la comercializare, prin termeni de tipul "viticultor", "recoltat de", "comerciant", "distribuit de", "importator", "importat de" sau alţi termeni similari.
(2)Produsele elaborate în ţări terţe trebuie să fie însoţite de indicaţii care să precizeze numele, adresa şi calitatea uneia dintre persoanele care au participat la comercializare, în măsura în care condiţiile de utilizare sunt reglementate de ţara terţă în cauză.
(3)Vinurile licoroase şi vinurile petiante produse în Comunitatea Europeană pot fi desemnate cu o indicaţie geografică. În acest caz, denumirea de vânzare este compusă din:
a)menţiunea "vin licoros" sau menţiunea "vin petiant", urmată de numele indicaţiei geografice;
b)o menţiune tradiţională specifică - dacă într-o astfel de denumire este inclusă denumirea de vânzare a produsului, repetarea acesteia nu este obligatorie.
Norme specifice aplicabile vinurilor spumante şi vinurilor spumoase provenind din Uniunea Europeană sau dintr-o ţară terţă
(1)Denumirea comercială a vinurilor spumante este însoţită de o referire la statul în care strugurii utilizaţi au fost recoltaţi, fermentaţi şi transformaţi în vin spumant.
(2)Pentru vinurile spumante cu denumire de origine controlată de tip aromatic, descrierea de pe etichetă indică numele soiului de viţă din care provin strugurii sau menţionează "obţinut din struguri de varietăţi aromatice." (3) Dacă produsele utilizate la producerea unui vin spumant au fost obţinute într-o ţară diferită de cea în care a avut loc producerea, menţionarea ţării producătoare trebuie să se evidenţieze faţă de restul informaţiilor cuprinse pe etichetă.
(4)Utilizarea unei indicaţii geografice diferite de o regiune determinată este permisă doar dacă:
a)este în conformitate cu dispoziţiile statului în care a fost produs vinul spumant respectiv;
b)unitatea geografică respectivă este delimitată cu exactitate;
c)toţi strugurii utilizaţi pentru obţinerea acestui produs provin din unitatea geografică respectivă, cu excepţia produselor conţinute în licoarea de tiraj sau în licoarea de expediţie;
d)numele acestei unităţi geografice nu este prevăzut pentru descrierea unui vin spumant cu denumire de origine controlată;
e)prin derogare de la lit. (c), se pot utiliza numele unei unităţi geografice mai mici decât o regiune determinată pentru a completa descrierea unui vin spumant cu denumire de origine controlată, dacă minimum 85% din produs este obţinut din struguri recoltaţi în unitatea respectivă.
(5)Expresiile "fermentare în sticlă", "fermentare în sticlă după metoda tradiţională", "metodă tradiţională", precum şi orice alte expresii rezultând din traducerea acestora sau expresiile referitoare la o metodă de producţie care include denumirea unei regiuni determinate sau a unei alte unităţi geografice ori un termen derivat din una dintre aceste denumiri pot fi utilizate decât pentru a descrie un vin spumant ale cărui condiţii de producţie sunt recunoscute ca fiind echivalente celor menţionate în lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile spumante admise pentru utilizare în România dacă:
a)produsul respectiv a devenit spumant după o fermentaţie alcoolică secundară în sticlă;
b)durata procesului de elaborare, inclusiv a procesului de maturare în unitatea de producţie, calculată începând din momentul începerii procesului de fermentare care dă produsului caracterul spumant, nu a fost mai scurtă de 9 luni;
c)durata procesului de fermentare care dă produsului caracterul spumant şi durata menţinerii producţiei în prezenţa drojdiei au fost de minimum 90 de zile;
d)produsul respectiv a fost separat de drojdie prin filtrare conform metodei de transvazare sau prin degorjare.
(1)Pe lângă menţiunile prevăzute în anexa nr. 4b şi la art. 65, vinul spumos va fi desemnat obligatoriu prin menţiunea "vin spumos".
(2)Dacă limba utilizată pentru această indicaţie nu indică faptul că există adaos de dioxid de carbon, eticheta este completată cu termenii "obţinut prin adăugare de dioxid de carbon" cu caractere de minimum 5 milimetri.
(1)Indicaţiile obligatorii utilizate la etichetarea vinurilor provenind din ţări terţe sunt:
(i)denumirea la vânzare: compusă din cuvântul "vin" însoţit în mod obligatoriu de numele ţării de provenienţă;
(îi) pentru vinurile importate în forma îmbuteliată: numele şi adresa importatorului;
(iii)numele, localitatea şi ţara îmbuteliatorului, iar pentru recipientele având un volum nominal mai mare de 60 litri, ale expeditorului;
(iv)pentru vinurile importate în vrac, numele importatorului;
(v)pentru vinurile importate şi îmbuteliate în cadrul comunităţii: numele şi adresa îmbuteliatorului.
(2)Indicaţiile facultative pot fi înscrise în limba română pe eticheta vinurilor de import.
(1)Indicaţiile menţionate pe etichetă sunt exprimate obligatoriu în una sau mai multe limbi oficiale ale Comunităţii Europene, astfel încât consumatorul final să poată înţelege cu uşurinţă fiecare informaţie.
(2)În cazul produselor provenind din ţări terţe este permisă utilizarea unei limbi oficiale a ţării terţe în care a fost obţinut produsul, cu condiţia ca informaţiile obligatorii să fie exprimate într-o limbă oficială a Comunităţii Europene.
(3)Pentru produsele provenind din Uniunea Europeană şi destinate exportului, informaţiile obligatorii exprimate într-o limbă oficială a Comunităţii Europene pot fi traduse într-o altă limbă.
(1)În conformitate cu organizarea comună a pieţei vitivinicole, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale recunoaşte organizaţiile de producători şi organizaţiile interprofesionale reprezentative la nivel naţional şi judeţean.
(2)În condiţiile prezentelor norme metodologice, pentru filiera vitivinicolă este recunoscută ca reprezentativă la nivel judeţean şi naţional o singură organizaţie interprofesională cu atribuţii de reglementare şi gestionare a filierei produsului în relaţia cu instituţiile publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(1)Organizaţiile interprofesionale recunoscute administrativ la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice sunt recunoscute ca organizaţii interprofesionale reprezentative pe filierea vitivinicolă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2)Organizaţia interprofesională recunoscută la nivel naţional pe filiera vitivinicolă este, conform prevederilor art. 4 şi 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2008 privind înfiinţarea organizaţiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 29/2009, partenerul de dialog cu instituţiile publice cu atribuţii în elaborarea strategiei şi politicilor sectorului vitivinicol.
(1)Organizaţia interprofesională recunoscută administrativ la nivel naţional poate încheia acorduri interprofesionale, obligatorii pentru toţi operatorii din filiera vitivinicolă, atunci când acestea sunt de interes general, conform art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 29/2009.
(2)Acordurile menţionate la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Organizaţia interprofesională pentru produsele agroalimentare poate propune Guvernului proceduri de implementare a regulilor de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea de pe piaţă.
Pentru o mai bună informare a consumatorilor, organizaţia naţională interprofesională recunoscută administrativ realizează:
a)proiecte de promovare a vinului;
b)proiecte destinate programelor de calitate de promovare;
c)campanii de informare privind consumul responsabil şi moderat de vin.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 35-47 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, republicată, organismele înfiinţate pentru activităţi de îndrumare şi coordonare a realizării producţiei vitivinicole sunt sprijinite de alte instituţii de profil, care efectuează studii şi analize pentru stabilirea strategiei menţionate în domeniul producţiei vitivinicole, elaborează şi promovează tehnologii noi de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinului şi a altor băuturi pe bază de must şi vin, participă la stabilirea şi delimitarea arealelor viticole, participă la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor, vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată, efectuează analize specifice, emit buletine de analiză a vinurilor, acordă asistenţă tehnică de specialitate şi produc în pepinierele proprii material săditor viticol cu valoare biologică ridicată, îndeplinind funcţia de "ameliorator" sau de "menţinător".
(1)Modificările limitelor, permise de lege în cazul înfiinţării, deţinerii sau defrişării de plantaţii viticole, al realizării şi deţinerii în stoc de vinuri şi băuturi pe bază de must şi vin de către unităţile de cercetare, încercare a soiurilor ori de testare a produselor, în scop experimental sau didactic, sunt următoarele:
a)înfiinţarea sau deţinerea de plantaţii viticole din alte soiuri până la maximum 1 ha din fiecare soi;
b)defrişarea suprafeţelor viticole înfiinţate în scop experimental, după încheierea programelor de cercetare şi obţinerea datelor necesare implementării rezultatelor în producţia viticolă;
c)producerea şi deţinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bază de must şi vin, în afara celor autorizate conform prezentelor norme metodologice, până la maximum 100 hl de fiecare produs ori variantă experimentală de produs.
(2)Produsele menţionate la alin. (1) lit. c) nu se valorifică pentru consumul uman direct decât în condiţiile respectării tuturor celorlalte prevederi cuprinse în prezentele norme metodologice.
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
la normele metodologice
DEFINIŢII
privind categoriile de material săditor de plantare, material
de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie şi categoriile
de material biologic folosite în viticultură
1.Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din:
a)viţe altoite - viţe obţinute prin altoire între butaşul altoi şi butaşul portaltoi, cu lungimea minimă de 30 cm, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţă maturată pe o lungime minimă de 10 cm, destinate înfiinţării de plantaţii sau plantării în goluri;
b)viţe nealtoite din soiuri roditoare - viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor de viţă-de-vie roditoare, de diferite lungimi, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţă maturată pe minimum 10 cm, destinate plantării pe terenuri nisipoase, în care nu există pericolul atacului de filoxeră radicicolă, sau pe orice tip de sol, în cazul soiurilor rezistente la filoxeră, forma radicicolă;
c)viţe portaltoi - viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor portaltoi, cu lungimea de minimum 30 cm, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţă maturată pe o lungime minimă de 10 cm, destinate înfiinţării de plantaţii de portaltoi sau plantării în goluri.
2.Materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie este constituit din:
a)coarde altoi - ramificaţii în vârstă de un an ale tulpinii, cu lemnul maturat, având lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm, obţinute din plantaţii recunoscute de viţe nobile, destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare;
b)butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din coarde altoi, cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 7 mm, având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară;
c)coarde portaltoi - ramificaţii în vârstă de un an ale tulpinii, cu lungimea de 40-80-120 cm (de 1-2-3 lungimi), obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi, destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm;
d)butaşi de portaltoi pentru altoire - porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm, măsurat la mijlocul butaşului;
e)butaşi portaltoi pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din coarde portaltoi, cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm, măsurat la mijlocul butaşului, având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili.
3.Categoriile biologice de material de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie folosit în viticultură sunt definite astfel:
a)materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care:
–a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate;
–este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică prebază, pornind de la o plantaţie cu material iniţial.
Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi sau o clonă. Amelioratorii pot fi institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă, instituţii de învăţământ superior de profil agricol, întreprinderi particulare specializate, asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă, întreprinderi particulare şi firme străine, persoane fizice.
Prin menţinător se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat, având responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii. Menţinătorul poate fi, de asemenea, amelioratorul soiului sau o persoană juridică ori fizică autorizată, căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală;
b)materialul iniţial este materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie viticol:
–produs de menţinător;
–constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, plantate pe familii sanitare;
–provine din plantaţii cu materialul iniţial, în care există o garanţie totală că solul nu este infestat cu organisme dăunătoare sau cu vectori ai acestora, în special cu nematozi - vectori ai virusurilor;
–destinat producerii de material de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie viticol din categoria biologică bază//certificat. Plantaţiile cu material iniţial se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al soiului nou, respectiv al clonei, cu material provenit din plantaţia de conservare, în prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, în condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi - vectori;
c)materialul bază este materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie:
–produs de menţinător sau sub directa sa responsabilitate;
–provine din plantaţii înfiinţate cu material săditor din categoria biologică iniţial, pe soluri pentru care există o garanţie maximă că sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora;
–liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare;
–destinat producerii de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria biologică material certificat;
d)materialul certificat este materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie:
–produs de operatorii economici autorizaţi;
–care provine din plantaţii-mamă (iniţial/bază), furnizoare de coarde şi de butaşi portaltoi, libere de bolile virotice, prevăzute prin reglementările în vigoare;
–destinat obţinerii viţelor altoite certificate;
e)viţe altoite certificate:
–produse de operatorii economici autorizaţi;
–provin din plantaţia de material certificat;
–destinate înfiinţării plantaţiilor de producţie (comerciale);
–nu pot fi utilizate pentru multiplicarea altei categorii biologice;
f)materialul standard este materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie viticol:
–produs de operatorii economici autorizaţi;
–provine din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate;
–destinat înfiinţării de plantaţii de producţie (comerciale).
4.Categoria biologică pentru materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează:
–material iniţial - se obţine prin folosirea la altoire a materialului amelioratorului atât pentru viţele altoi, cât şi portaltoi pentru înfiinţarea plantaţiilor iniţial;
–material bază - se obţine prin folosirea de altoi din plantaţii iniţial şi portaltoi din plantaţii iniţial pentru obţinerea plantaţiilor bază;
–material certificat - se obţine prin folosirea de altoi din plantaţii bază şi portaltoi din plantaţii bază sau din altoi material iniţial şi plantaţii portaltoi material certificat pentru obţinerea plantaţiilor certificat. Din plantaţiile certificat se poate obţine material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria certificat;
–material standard - se obţine din toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologică standard.
la normele metodologice
DEFINIŢII
privind tipurile de plantaţii viticole care produc material
de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie şi unităţile
producătoare autorizate
1.Producerea materialului de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie se realizează din următoarele tipuri de plantaţii:
a)butuci individuali - unitatea de bază a iniţierii schemei de selecţie clonală, care exprimă capacitatea maximă a caracterelor ampelografice şi agronomice ale soiului de viţă-devie, grupaţi pe următoarele clase de vârste:
–de 35 de ani;
–între 36-50 ani;
–între 51-70 ani;
–între 71-90;
–peste 91 de ani;
b)colecţia naţională de clone - înfiinţate de amelioratori, de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice prevăzute prin reglementările în vigoare, care furnizează materialul iniţial;
c)plantaţii de preînmulţire - înfiinţate cu viţe din materialul iniţial, libere de bolile virotice prevăzute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul din categoria biologică bază;
d)plantaţii-mamă înfiinţate cu viţe-de-vie din material de bază, din care rezultă coarde altoi sau butaşi portaltoi certificaţi;
e)plantaţii autorizate pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria standard;
f)şcoli de viţe (pepiniere) destinate obţinerii de viţe altoite ori nealtoite înrădăcinate din soiuri roditoare utilizate pentru producţia de vin.
2.Înmulţirea vegetativă a viţei-de-vie se realizează în următoarele tipuri de unităţi:
a)unităţi de selecţie clonală - unităţi ale menţinătorului care preiau capul de clonă/clone, indiferent de origine, le devirozează, le cultivă în condiţii controlate, le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea acestora pe întreaga durată de premultiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor. Unităţile de selecţie autorizate de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale sunt singurele unităţi abilitate să producă material iniţial/bază, destinat unităţilor de multiplicare;
b)unităţi de premultiplicare - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică bază utilizând numai material din categoria biologică iniţial furnizat de unităţile de selecţie. Materialul produs din categoria biologică bază este destinat înfiinţării plantaţiilor-mamă certificate de multiplicare, care trebuie realizate pe clone, cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone;
c)unităţi de multiplicare - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - viţe-de-vie altoite şi nealtoite;
d)unităţi care produc material de plantare necesar în vederea înfiinţării plantaţiilor comerciale de struguri pentru vin sau completări goluri - unităţi care produc fie material de înmulţire vegetativă din categoria biologică certificat, fie material de înmulţire vegetativă standard, dar nu produc în acelaşi timp material din ambele categorii biologice.
3.Activitatea unităţilor producătoare de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie se desfăşoară sub controlul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor, în baza schemei de selecţie clonală şi a schemei de comercializare.
4.Unităţile producătoare de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie ţin evidenţa activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre, pentru fiecare categorie biologică în parte, însoţite de schiţe ale plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate pentru control. Registrele de evidenţă pentru fiecare categorie biologică în parte stau la baza verificării, îndrumării, certificării şi comercializării materialului de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie.
la normele metodologice
DEFINIŢII
ale vinurilor şi produselor pe bază de must şi de vin
1.Strugurii proaspeţi: fructul viţei-de-vie, copt sau uşor stafidit, provenit din soiuri nobile de vin, soiuri mixte şi soiuri cu rezistenţă la boli şi dăunători, care are capacitatea de a declanşa spontan fermentaţia alcoolică şi care sub formă de struguri întregi sau de must de struguri este destinat vinificării.
2.Mustul de struguri este produsul lichid care se obţine natural sau prin procedee fizice din strugurii proaspeţi; titrul alcoolic volumic dobândit al mustului de struguri este de maximum 1 % vol.
3.Mustul de struguri parţial fermentat este produsul obţinut din mustul de struguri care:
–are titrul alcoolic volumic dobândit mai mare de 1 % vol. şi mai mic decât 3/5 din tăria alcoolică totală;
–mustul de struguri parţial fermentat destinat producerii anumitor vinuri cu denumire de origine controlată produse în regiuni delimitate trebuie să aibă tăria alcoolică dobândită mai mare de 4,5 % vol.
4.Mustul de struguri parţial fermentat produs din struguri stafidiţi este produsul obţinut prin fermentarea parţială a mustului de struguri stafidiţi care au:
–conţinutul total de zaharuri înainte de fermentare de minimum 272 g/l;
–titrul alcoolic natural şi dobândit de minimum 8 % vol.
5.Mustul de struguri proaspăt tăiat cu alcool (Mistelul) este produsul care se obţine prin stoparea fermentaţiei alcoolice a mustului de struguri nefermentat, a cărui tărie alcoolică dobândită minimă este de 8,5% vol., şi care a fost obţinut exclusiv din varietăţi de struguri de vin, ca urmare a adaosului de alcool, şi care are o tărie alcoolică dobândită de minimum 12% vol, dar nu mai mare de 15% vol. Alcoolul care se adaugă poate fi ori alcool neutru de origine vinicolă - inclusiv alcoolul obţinut din distilarea strugurilor deshidrataţi care are o tărie alcoolică dobândită în volume de minimum 95% vol. sau a unui produs nerectificat derivat din distilarea vinului şi care are o tărie alcoolică dobândită minimă de 52% vol. şi maximă de 80% vol.
6.Mustul de struguri concentrat este mustul de struguri necaramelizat care se obţine prin:
–deshidratarea parţială a mustului de struguri efectuată prin oricare dintre metodele autorizate, altele decât la foc direct, şi prin care se efectuează astfel încât cifra indicată de refractometrul utilizat în concordanţă cu metoda aplicată la temperatura de 20°C să fie de minimum 50,9%;
–obţinut exclusiv din varietăţile de struguri de vin precizate de către legislaţia în vigoare în materie;
–obţinut din must de struguri a cărui tărie alcoolică naturală în volume corespunde celei aferente zonei viticole de producţie;
–tăria alcoolică dobândită maximă admisă este de 1% vol.
7.Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul lichid necaramelizat care:
–se obţine prin deshidratarea parţială a mustului de struguri prin orice metodă autorizată, alta decât la foc direct, şi la care cifra indicată de refractometru la 20░C este de minimum 61,7%, care a fost supus practicilor autorizate de dezacidificare şi de eliminare a altor constituenţi, cu excepţia zaharului, şi care întruneşte cumulativ condiţiile:
–pH-ul maximum 5 la mustul la 25°Brix;
–densitatea optică la 425 nm pentru cuva de 1 cm, de maximum 0,100 la mustul de struguri concentrat la 25° Brix;
–conţinutul de zaharoză de maximum 7g/l, determinat la 25° Brix;
–indicele Folin-Ciocalteu de maximum 6 la mustul de struguri concentrat la 25° Brix;
–aciditatea titrabilă de maximum 15 miliechivalenţi/kg de zaharuri totale;
–conţinutul de SO(2) de maximum 25 mg/kg zaharuri totale;
–conţinutul de cationi totali de maximum 8 miliechivalenţi/kg de zaharuri totale;
–conductivitatea la 25° Brix şi 20°C a mustului de struguri concentrat de maximum 120 micro-Simens/cm;
–conţinutul de hidroximetilfurfural de maximum 25 mg/kg de zaharuri totale;
–prezenţa mezoinozitolului;
–provine exclusiv din soiurile de viţă-de-vie destinate producerii vinurilor;
–este obţinut din musturi de struguri care au o tărie alcoolică naturală minimă cu cea stabilită pentru fiecare zonă vitivinicolă de provenienţă;
–este admisibilă o tărie minimă dobândită în volume de 1% pentru musturile de struguri concentrate rectificate.
8.Sucul de struguri este produsul lichid nefermentat dar fermentescibil, obţinut prin tratamente autorizate care permit consumul acestuia ca atare, care are o tărie alcoolică dobândită admisă de maximum 1%, şi se obţine:
–din struguri proaspeţi sau din must de struguri;
–prin reconstituire din must de struguri concentrat sau suc de struguri concentrat.
9.Sucul de struguri concentrat este sucul de struguri necaramelizat:
–obţinut prin deshidratarea parţială a sucului de struguri prin una dintre metodele autorizate, până la realizarea valorii minime a indicelui de refracţie de 50,9 %; indicele de refracţie se exprimă la temperatura de 20°C;
–titrul alcoolic dobândit a sucului de struguri concentrat este de maximum 1 % vol.
10.Vinul nou în fermentaţie (tulburelul) este vinul a cărei fermentaţie alcoolică nu a fost terminată şi care nu a fost separat de drojdie.
11.Vinul din care se poate obţine un vin de masă este vinul care:
–provine exclusiv din soiurile de viţă-de-vie destinate producerii vinurilor;
–este produs în Comunitatea Europeană;
–are titrul alcoolic volumic natural minim egal cu minimul fixat pentru zona viticolă unde a fost produs;
–în cazul vinurilor obţinute fără efectuarea unei îmbogăţiri, în anumite regiuni expres determinate, este admisă o tărie alcoolică totală în volume de maximum 20% vol.
12.Vinul de masă este vinul care:
–provine exclusiv din soiurile de viţă-de-vie destinate producerii vinurilor;
–este produs în Comunitatea Europeană;
–prezintă la punerea în consum un titru alcoolic dobândit de minimum 8,5% pentru zona B şi de minimum 9% pentru zonele CI şi CII şi o tărie totală alcoolică în volume de cel mult 15% vol.;
–are aciditatea totală de minimum 3,5 g/l, exprimată în acid tartric sau de 46,6 miliechivalenţi/l, cu excepţia vinurilor pentru care s-a obţinut derogare expresă de la aceste condiţii.
13.Vinul cu indicaţie geografică este vinul obţinut din struguri produşi într-un areal viticol delimitat şi care se va identifica prin indicaţia geografică aferentă arealului de producere a strugurilor.
14.Vinul licoros: produsul:
A. având:
–o tărie alcoolică în volume dobândită de cel puţin 15% vol. şi cel mult 22% vol.;
–o tărie totală alcoolică în volume de cel puţin 17,5% cu excepţia anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine controlată (VLDOC) care figurează pe lista ce se va adopta;
B. obţinut:
a)din:
–must de struguri parţial fermentat; sau
–vin; sau
–amestecul produselor menţionate anterior; sau
–pentru anumite vinuri licoroase cu denumire de origine controlată, must de struguri sau amestecul mustului de struguri parţial fermentat cu vin provenit din struguri culeşi la minimum 204 g/l;
Toate produsele menţionate anterior, în cazul vinurilor licoroase şi al vinurilor licoroase cu denumire de origine controlată, trebuie să:
–provină din soiurile de viţă-de-vie clasificate ca soiuri de struguri pentru vin;
–să aibă, cu excepţia anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine controlată care figurează pe lista ce se va stabili, o tărie naturală alcoolică iniţială în volume de cel puţin 12% vol.;
b)şi prin adaos:
(i)individual sau în amestec:
–de alcool neutru de origine viticolă, inclusiv alcoolul obţinut prin distilarea strugurilor deshidrataţi, având o tărie dobândită alcoolică în volume de cel puţin 96% vol.;
–de distilat de vin sau de struguri deshidrataţi, având o tărie alcoolică în volume dobândită de cel puţin 52% vol. şi cel mult 86% vol.;
(îi) dacă este cazul, din unul sau mai multe dintre produsele următoare:
–must de struguri concentrat,
–amestec din unul din produsele cuprinse la subpct. (i), cu un must de struguri cuprins la lit. (a) primul şi al patrulea aliniat;
(iii)pentru anumite vinuri licoroase cu denumire de origine controlată care figurează pe o listă ce va fi adoptată, care se pot obţine din:
1) produse cuprinse la subpct. (i), individuale sau în amestec;
2) unul sau mai multe dintre următoarele produse:
2.1) alcool rezultat din distilarea vinului sau a strugurilor deshidrataţi, cu o tărie alcoolică în volume dobândită de cel puţin 95% vol. şi de cel mult 96% vol.;
2.2) rachiu de vin sau tescovină de struguri, cu o tărie alcoolică în volume dobândită de cel puţin 52% vol. şi de cel mult 86% vol.;
2.3) rachiu de struguri deshidrataţi, cu o tărie alcoolică în volume dobândită de cel puţin 52% vol. şi de cel mult 94,5% vol.; împreună cu unul sau mai multe dintre produsele următoare, dacă este cazul:
2.4) must de struguri parţial fermentat obţinut din struguri stafidiţi;
2.5) must de struguri concentrat obţinut la foc direct care corespunde definiţiei de must de struguri concentrat, cu excepţia acestui procedeu;
2.6) must de struguri concentrat;
3) amestec al unuia dintre produsele cuprinse la subpct. 2.1), 2.2) sau 2.3) cu un must de struguri cuprins la lit. a) prima şi a patra liniuţă.
15.Vinul spumant este produsul obţinut prin fermentarea primară sau secundară a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri sau a vinurilor descrise la pct. 12 şi 13, cu un conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenă, care prezintă atunci când este conservat la 20°C, în recipiente închise, o suprapresiune datorată anhidridei carbonice în soluţie de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant provenit din must de struguri din soiuri aromate, al cărui conţinut în zahăr este de minimum 180 g/l. El are un conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă rezultat în urma fermentării mustului în rezervoare, dezvoltând în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C. Vinul Muscat spumant are o tărie alcoolică dobândită de minimum 6% în volume.
16.Vinul spumos este produsul obţinut din vinuri de masă cu conţinut în dioxid de carbon de origine total exogenă care eliberează, atunci când este deschis recipientul, dioxid de carbon rezultat în parte sau în totalitate din adiţia de gaz şi care prezintă o presiune suplimentară dezvoltând în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
17.Vinul petiant este produsul obţinut din vin de masă, vin cu denumire de origine sau din produse din care se pot obţine vinuri de masă sau vinuri cu denumire de origine:
–cu titrul alcoolic dobândit de minimum 7% în volume şi titru alcoolic total de minimum 9% vol.;
–cu conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C.
18.Vinul perlant este produsul din vin de masă, vin cu denumire de origine sau din produse din care se pot obţine vinuri de masă sau vinuri cu denumire de origine:
–cu titrul alcoolic dobândit de minimum 7% în volume şi titru alcoolic total de minimum 9% vol.;
–cu un conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogenă, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C;
–care poate fi comercializat în recipiente care au capacitatea de maximum 60 l.
19.Vin alcoolizat înseamnă un produs care:
a)are o tărie alcoolică dobândită de minimum 18% vol. şi de maximum 24% vol.;
b)se obţine exclusiv prin adaosul unui produs nerectificat, provenind din distilarea vinului şi având o tărie alcoolică dobândită de maximum 86% vol., la un vin care nu conţine zahăr rezidual;
c)are o aciditate volatilă maximă de 1,5 grame pe litru, exprimată în acid acetic.
20.Oţet de vin este produsul obţinut exclusiv prin fermentaţia acetică a vinului şi care are o aciditate totală minimă de 60 grame/litru, exprimată în acid acetic. Vinurile materie primă pentru oţet pot fi inclusiv cele descrise mai jos:
–vinul rezultat la filtrarea şi centrifugarea drojdiei de vin;
–lichidul obţinut din struguri de vin care nu atinge condiţiile minime impuse prin prezentele norme metodologice pentru a fi considerat vin de masă şi/sau pentru a fi pus în consum direct;
–vinurile care au făcut obiectul retragerii din piaţă pentru deprecieri suferite - altele decât cele falsificate.
21.Drojdia de vin este reziduul care se depune după fermentaţia alcoolică şi în timpul stocării în recipienţii cu vin:
–se formează după aplicarea tratamentelor autorizate;
–se obţine la filtrarea sau centrifugarea vinului.
Se consideră drojdie de vin şi:
–reziduul depus în recipientele cu must de struguri după tratamente autorizate sau în timpul stocării;
–reziduul obţinut la filtrarea sau centrifugarea mustului.
22.Tescovina este reziduul fermentat sau nefermentat, obţinut la presarea strugurilor proaspeţi.
23.Vinul din struguri supramaturaţi este produsul obţinut din struguri destinaţi producerii de vin, fără îmbogăţire, care are:
–titrul alcoolic natural de minimum de 15% vol.;
–titrul alcoolic total de minimum 16% vol.;
–titru alcoolic dobândit de minimum 12% vol.
24.Vinarsul este băutura alcoolică distilată obţinută exclusiv din distilatul de vin, învechit minimum un an în contact cu lemnul de stejar, în producerea căruia s-au folosit tratamente şi practici autorizate şi la care tăria alcoolică minimă de comercializare este de minimum 36% în volume.
25.Distilatul de vin este produsul obţinut exclusiv prin distilare la maximum 86% vol. a vinului sau a vinului alcoolizat ori prin redistilare la maximum 86% în volume a distilatului de vin.
Anexa 4 a)
la normele metodologice
ETICHETAREA VINURILOR LINIŞTITE
Font 7
┌──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ VINURI LINIŞTITE │
│ ETICHETARE ├─────────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬────────────────────┤
│ │ VIN DE MASĂ │ VIN IG │ VIN DOC │ VIN LICOROS │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│ INDICAŢII OBLIGATORII │ │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│1. Denumirea la vânzare, │- menţiunea "vin de casă"│- menţiunea "vin cu│- numele denumirii de │- menţiunea "vin │
│ compusă din: │însoţită de menţiunea │ indicaţie geogra- │ origine controlată, │ licoros"; │
│ │"produs în România", │ fică", urmată de │ însoţită de una din │ numele denumirii │
│ │"produs în UE", "vin │ indicaţia │ sintagmele DOC - CMD,│ de origine │
│ │obţinut în
din stru- │ geografică │ DOC - CT, DOC - CIB, │ controlată │
│ │guri recoltaţi din...", │ │ exprimate prescurtat │ │
│ │ │ │ sau explicit; │ │
│ │ │ │- o menţiune tradiţi- │ │
│ │ │ │ onală specifică │ │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│2. Volumul nominal │ x │ x │ x │ x │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│3. Tăria alcoolică │ │ │ │ │
│dobândită în volume. │ x │ x │ x │ x │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│4. Numărul lotului, care │ │ │ │ │
│să permită identificarea │ │ │ │ │
│datei imbutelierii; │ x │ x │ x │ x │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│5. Tipul produsului: │ x │ x │ x │ - │
│ - sec, pentru vinul cu │ │ │ │ │
│ un conţinut de zahăr │ │ │ │ │
│ mai mic de 4,0 g/l; │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ - demisec, pentru vinul │ │ │ │ │
│ cu un conţinut de zahăr │ │ │ │ │
│ cuprins între 4,01 şi │ │ │ │ │
│ 12,0 g/l; │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ - demidulce, pentru vinul│ │ │ │ │
│ cu un conţinut de zahăr │ │ │ │ │
│ cuprins între 12,01 şi │ │ │ │ │
│ 45,0 g/l; │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ - dulce, pentru vinul cu │ │ │ │ │
│ un conţinut de zahăr mai│ │ │ │ │
│ mare de 45,0 g/l. │ │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│6. Menţiunea "conţine │ │ │ │ │
│ sulfiţi" │ x │ x │ x │ x │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│7. Numele companiei şi al │ │ │ │ │
│ localităţii îmbutelia- │ │ │ │ │
│ torului │ x │ x │ x │ x │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│INDICAŢII FACULTATIVE │ │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│1. Culoarea specifică │ x │ x │ x │ x │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│2. Anul recoltei, dacă cel│ │ │ │ │
│ puţin 85% din strugurii │ │ │ │ │
│ utilizaţi pentru - │ - │ x │ x │ x │
│ elaborarea vinului în │ │ │ │ │
│ cauză au fost recoltaţi │ │ │ │ │
│în cursul anului respectiv│ │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│3. Numele unuia sau mai │ │ │ │ │
│ multor soiuri de viţă │ │ │ │ │
│ de vie │ - │ x │ x │ - │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│4. Subdenumirea de origine│ - │ - │ x │ x │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│5. "fermentat maturat în │ │ │ │ │
│ baric" sau, "fermentat/ │ │ │ │ │
│ maturat în prezenţa │ - │ x │ x │ x │
│ aşchiilor de lemn de │ │ │ │ │
│ stejar" │ │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│6. Menţiune tradiţională │ - │ - │ x │ x │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│7. Distincţii acordate, │ │ │ │ │
│ numai pentru lotul │ │ │ │ │
│ în cauză │ - │ x │ x │ x │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│8. Menţiuni facultative │ │ │ │ │
│ privind îmbutelierea la │ │ │ │ │
│ «castel», «podgorie» │ - │ - │ x │ x │
│ «proprietate» etc. │ │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│9. Marca │ x │ x │ x │ x │
└──────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴────────────────────┘
Anexa 4 b)
la normele metodologice
ETICHETAREA VINURILOR SPUMANTE, SPUMOASE, PETIANTE ŞI PERLANTE
Font 7
| ETICHETARE | Vin spumant | Vin spumant din varietăţi aromate | Vin spumant Doc | VIN SPUMOS | VIN PETIANT | VIN PERLANT |
|---|---|---|---|---|---|---|
| INDICAŢII OBLIGATORII | ||||||
| 1. Numele sau denumirea comercială sub care este vândut produsul, indicat prin: | vin spumant | numele varietăţii aromate | vin spumant cu denumire de origine contro- lată, însoţit de numele DOC | vin spumos | vin petiant | vin perlant obţinut prin adăugarea de dioxid de carbon |
| 2. Metoda de producţie | - | - | x | "obţinut prin adăugare de dioxid de carbon" | - | - |
| 3. Volumul nominal | x | x | x | x | x | x |
| 4. Tipul produsului în funcţie de conţinutul de zahăr Dacă produsul are un con- ţinut de zahăr care permite indicarea a două din infor- maţiile privind conţinutul de zahăr se va utiliza una dintre acestea la alegere. | - brut natur, maxim 3 g/l; - extrabrut, între 0 şi maxim 6 g/l; - brut maxim 12 g/l; - extrasec, între 12 şi 17 g/l; - sec, între 17 şi 32 g/l; - demisec, între 32 şi 50 g/l; - dulce, peste 50 g/l. | -- brut natur, maxim 3 g/l; - extrabrut, între 0 şi maxim 6 g/l; - brut maxim 12 g/l; - extrasec, între 12 şi 17 g/l; - sec, între 17 şi 32 g/l; - demisec, între 32 şi 50 g/l; - dulce, peste 50 g/l. | - brut natur, maxim 3 g/l; - extrabrut, între 0 şi maxim 6 g/l; - brut maxim 12 g/l; - extrasec, între 12 şi 17 g/l; - sec, între 17 şi 32 g/l; - demisec, între 32 şi 50 g/l; - dulce, peste 50 g/l. | -- brut natur, maxim 3 g/l; - extrabrut, între 0 şi maxim 6 g/l; - brut maxim 12 g/l; - extrasec, între 12 şi 17 g/l; - sec, între 17 şi 32 g/l; - demisec, între 32 şi 50 g/l; - dulce, peste 50 g/l. | - sec, maxim 12 g/l; - demisec, între 12-30 g/l; - demidulce, peste 30 g/l. | - sec, maxim 12 g/l; - demisec, între 12-30 g/l; - demidulce, peste 30 g/l. |
| 5. Tăria alcoolică dobândită în volume | x | x | x | x | x | x |
| 6. Numele îmbuteliatorului, exportatorului sau importatorului | x | x | x | x | x | x |
| 7. Numărul lotului, care să permită identificarea datei îmbutelierii; | x | x | x | x | x | x |
| 8. Menţiunea "conţine sulfiţi". | x | x | x | x | x | x |
| INDICAŢII FACULTATIVE | ||||||
| 1. Unitatea geografică | - | x | x | - | - | - |
| 2. Numele soiurilor de viţă | - | x | x | - | - | x |
| 3. Expresia "fermentare în sticlă" | - | - | x | - | - | - |
| 4. Expresiile "fermentare în sticlă după metoda tradiţională" | x | - | x | - | - | - |
| 5. Anul de recoltă | - | x | x | - | - | - |
| 6. Menţionarea unei calităţi superioare | - | - | x | - | - | - |
| 7. Numele statului membru sau al unei ţări terţe în combinaţie cu denumirea comercială dacă produsul este obţinut exclusiv din struguri recoltaţi şi vinificaţi pe teritoriul statului | x | x | x | x | x | x |
| 8. Distincţii acordate numai pentru lotul în cauză | - | x | x | - | - | - |
| 9. Menţiune tradiţională | - | - | x | - | - | - |
| 10.Termenii "Premium" sau "Reserve" | - | x | x | - | - | - |
| 11. Marcă comercială | x | x | x | x | x | x |
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
