privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român (actualizată până la data de 1 ianuarie 2015
**)Republicată în temeiul art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 14 iunie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 55/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 martie 2013.
Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 23 iulie 2003, iar ulterior a fost modificată şi completată prin:
–Legea nr. 91/2004 pentru modificarea Legii nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 8 aprilie 2004;
–Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010;
–Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2011 pentru modificarea Legii nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 12 septembrie 2011, aprobată cu modificări prin Legea nr. 172/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 4 iunie 2013.
(1)Institutul Cultural Român, denumit în continuare Institutul, este organizat şi funcţionează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar.
(2)Sediul Institutului este în municipiul Bucureşti, aleea Alexandru nr. 38, sectorul 1. (3) Institutul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile legale.
(4)Institutul Cultural Român îşi propune iniţierea, organizarea şi dezvoltarea capacităţii asociative, de mobilizare şi convergenţă în jurul unor proiecte culturale de interes naţional a tuturor acelor instituţii şi organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale şi uniuni de creaţie, a reprezentanţilor societăţii civile şi a personalităţilor independente care pot contribui la îndeplinirea scopului şi obiectivelor Institutului.
(5)Activitatea Institutului antrenează şi include, sub diferite forme, personalităţi de prestigiu din ţară şi străinătate, apelând la specialişti şi coordonatori de proiecte cu experienţă, instituţionalizând un parteneriat activ cu societatea civilă, pentru realizarea de acţiuni şi de evenimente în spiritul european al comunicării culturale.
Institutul are drept scop reprezentarea, promovarea şi protejarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate.
Institutul are următoarele obiective:
a)stimularea şi promovarea valorilor naţionale ale culturii, artei şi ştiinţei;
b)susţinerea circulaţiei valorilor culturii şi ştiinţei dinspre şi înspre ţară, consolidarea şi amplificarea, sub diferite forme, a relaţiilor cu comunităţile româneşti de peste hotare;
c)favorizarea deschiderii spre celelalte culturi ale lumii şi a receptării acestora în spaţiul românesc;
d)susţinerea valorilor "societăţii informaţionale" şi ale "societăţii cunoaşterii";
e)facilitarea dialogului şi a colaborării atât a personalităţilor, cât şi a comunităţilor culturale şi ştiinţifice româneşti cu parteneri din lumea întreagă;
f)cercetarea şi evaluarea fenomenului cultural naţional şi a perspectivelor sale;
g)realizarea de studii, analize, cercetări, proiecte şi programe privind accesul la cultură şi educaţie, în parteneriat cu instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale;
h)conceperea de proiecte şi dezvoltarea de programe şi schimburi cu caracter cultural, artistic, ştiinţific, educativ, documentar, singur sau în cooperare cu Academia Română, instituţii guvernamentale, uniuni de creatori, asociaţii profesionale, etnice sau religioase, cu alte organizaţii neguvernamentale, precum şi cu persoane fizice din ţară şi din străinătate;
i)încurajarea educaţiei tinerilor şi adulţilor în spiritul respectului faţă de valorile culturale naţionale şi faţă de tradiţiile naţionale;
j)încurajarea creaţiei tinerilor şi stimularea talentelor tinere în cultură, ştiinţă şi artă, acordarea de burse pentru studii în ţară şi în străinătate, de premii şi diplome, precum şi asigurarea altor forme de sprijin material;
k)dezvoltarea de activităţi specifice în beneficiul culturii, al civilizaţiei naţionale şi al imaginii României în lume;
l)realizarea şi editarea unor lucrări de referinţă din domeniile literaturii, artei şi ştiinţei, de opere literare, precum şi de publicaţii, singur sau în parteneriat cu instituţii specializate din ţară şi din străinătate;
m)realizarea, în parteneriat cu instituţii specializate, publice sau private, din România şi din străinătate, a unor studii, analize şi cercetări comparate în vederea elaborării de prognoze pentru diferite sectoare ale vieţii sociale şi culturale.
Pentru îndeplinirea obiectivelor sale Institutul poate înfiinţa, singur sau în asociere, în condiţiile legii, operatori economici având caracter lucrativ, asociaţii şi fundaţii şi poate încheia convenţii de colaborare cu persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate.
Conducerea Institutului este asigurată de:
a)Consiliul de conducere;
b)Comitetul director;
c)preşedintele Institutului;
d)vicepreşedinţii Institutului.
(1)Consiliul de conducere este organul deliberativ al Institutului şi este format din 23 de membri.
(2)Consiliul de conducere are următoarea componenţă:
a)preşedintele Institutului;
b)cei 2 vicepreşedinţi ai Institutului;
c)un membru desemnat de Preşedintele României;
d)un membru desemnat de prim-ministru;
e)un secretar de stat desemnat de ministrul afacerilor externe, prin ordin;
f)un secretar de stat desemnat de ministrul culturii, prin ordin;
g)un secretar de stat desemnat de ministrul educaţiei naţionale, prin ordin;
h)preşedintele Academiei Române sau un vicepreşedinte desemnat de acesta; i) 14 membri numiţi de Senat, dintre care 7 membri la propunerea asociaţiilor şi uniunilor de creatori legal constituite şi declarate de utilitate publică şi 7 membri la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Senat.
(3)Listele candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare şi, respectiv, de asociaţiile şi uniunile de creatori sunt înaintate de Biroul permanent al Senatului Comisiei pentru cultură şi media şi Comisiei pentru politică externă, în vederea audierii acestora în şedinţă comună.
(4)În urma audierii, cele două comisii permanente vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta în şedinţa plenului Senatului, însoţit de listele de candidaţi propuşi pentru posturile de membru în Consiliul de conducere.
(5)Listele de candidaţi se supun votului plenului Senatului şi se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(6)Mandatul membrilor Consiliului de conducere este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii.
(1)Consiliul de conducere are următoarele atribuţii:
a)aprobă strategia, proiectele şi programele de activitate ale Institutului, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern;
b)aprobă structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Institutului;
c)avizează structura organizatorică şi funcţiile de conducere pentru institutele culturale româneşti din străinătate;
d)aprobă proiectul bugetului anual, pe baza fundamentării Comitetului director, precum şi execuţia bugetară din anul anterior;
Lit. d) a alin. (1) al art. 7 a fost modificată de pct. 1 al art. 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 83 din 12 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 18 decembrie 2014.
e)aprobă raportul Comitetului director privind descărcarea de gestiune a acestuia pentru perioada analizată;
f)avizează colaborarea cu organizaţii interne şi internaţionale, precum şi afilierea la organizaţii internaţionale;
g)aprobă raportul anual de activitate a Institutului, precum şi orice alte rapoarte cerute de comisiile de specialitate ale Senatului.
(2)Consiliul de conducere poate delega unele dintre atribuţiile sale Comitetului director.
(3)În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(1)Consiliul de conducere se întruneşte semestrial în şedinţă ordinară, precum şi în şedinţă extraordinară, ori de câte ori este necesar.
(2)Convocarea şedinţelor ordinare ale Consiliului de conducere se face în scris, prin scrisoare recomandată sau fax, de către preşedintele Institutului, cu cel puţin 7 zile înainte de data şedinţei, precizându-se data, ora şi locul desfăşurării şi ordinea de zi a şedinţei.
(3)Convocarea şedinţelor extraordinare ale Consiliului de conducere se poate face la cererea Biroului permanent al Senatului României, a preşedintelui Institutului sau a unei pătrimi din numărul total al membrilor. Convocarea se face nominal, prin orice mijloc de comunicare, precizându-se ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării.
(4)La şedinţele Consiliului de conducere participă, fără drept de vot, secretarul general al Institutului şi secretarul general adjunct.
(1)Consiliul de conducere este legal constituit în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(2)În cazul în care, la prima convocare, Consiliul de conducere nu este legal constituit, a doua convocare este organizată în decurs de două săptămâni, cu respectarea prevederilor prezentei legi, iar hotărârile vor fi adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi, oricare ar fi numărul acestora.
(1)Comitetul director este organul care asigură conducerea executivă a activităţii curente a Institutului şi este alcătuit din 7 membri, dintre care unul este preşedintele Institutului, 2 sunt vicepreşedinţii, unul este secretarul general, unul este secretarul general adjunct, iar restul de 2 membri sunt numiţi de preşedinte dintre persoanele cu funcţii de conducere din aparatul propriu al Institutului.
(2)Mandatul membrilor Comitetului director este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii; membrii Comitetului director prezintă anual Consiliului de conducere raportul de activitate.
(3)Comitetul director adoptă decizii cu votul majorităţii membrilor săi.
(4)Comitetul director are următoarele atribuţii:
a)asigură îndeplinirea hotărârilor Consiliului de conducere;
b)asigură realizarea strategiei şi a programelor de activitate ale Institutului;
c)elaborează proiectul bugetului anual şi execuţia bugetară pe anul anterior;
Lit. c) a alin. (4) al art. 10 a fost modificată de pct. 2 al art. 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 83 din 12 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 18 decembrie 2014.
d)asigură realizarea proiectelor de parteneriat public-privat cu instituţii din ţară şi din străinătate;
e)elaborează proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a Institutului, precum şi organigrama acestuia;
f)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Consiliul de conducere.
(5)Atribuţiile Comitetului director sunt repartizate membrilor acestuia, corespunzător departamentelor Institutului.
(1)Comitetul director se întruneşte în şedinţe ordinare o dată pe lună şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar.
(2)Convocarea şedinţelor se face de către preşedintele Institutului.
(3)Şedinţele Comitetului director sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin 5 membri.
(4)Şedinţele Comitetului director sunt prezidate de preşedintele Institutului sau, în lipsa acestuia, de către un alt membru desemnat de preşedinte potrivit legii.
(5)În exercitarea atribuţiilor care îi revin Comitetul director adoptă decizii cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(6)La şedinţele Comitetului director pot participa, cu statut consultativ, şi alţi coordonatori ai compartimentelor de specialitate stabilite prin organigramă.
(1)Conducerea operativă a Institutului este asigurată de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreşedinţi, cu rang de secretar de stat, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului permanent al Senatului, cu respectarea procedurilor prevăzute la art. 6 alin. (3)-(5). Funcţia de vicepreşedinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.
(2)Funcţia de preşedinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.
(3)Preşedintele Institutului exercită următoarele atribuţii:
a)coordonează întreaga activitate a Institutului;
b)reprezintă Institutul în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice române şi străine;
c)încheie în numele Institutului acte juridice, potrivit legii;
d)prezidează şedinţele Consiliului de conducere;
e)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
(4)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin preşedintele emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii.
(5)Preşedintele este ordonator principal de credite.
(6)Preşedintele Institutului poate delega o parte dintre atribuţiile sale vicepreşedinţilor Institutului sau altor membri ai Comitetului director, desemnaţi conform legii.
(1)Pe lângă preşedintele Institutului funcţionează un consiliu consultativ format din personalităţi de prestigiu în domeniul culturii, artei, învăţământului şi ştiinţei, din ţară şi din străinătate.
(2)Componenţa, organizarea şi funcţionarea consiliului consultativ se aprobă prin ordin al preşedintelui Institutului.
Numărul maxim de posturi pentru Institut este de 184, exclusiv demnitarii.
(1)Activitatea externă a Institutului se desfăşoară şi prin institute culturale româneşti din străinătate, care îşi menţin subordonarea administrativă faţă de Ministerul Afacerilor Externe.
(2)Institutele culturale româneşti din străinătate îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice sau cu oficiile consulare din ţările respective.
În susţinerea activităţii externe a Institutului, prin intermediul institutelor culturale româneşti din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe asigură:
a)cuprinderea în bugetul de stat a fondurilor necesare funcţionării administrative a acestor institute;
b)condiţiile necesare pentru derularea programelor şi proiectelor stabilite de Consiliul de conducere al Institutului, în conformitate cu obiectivele acestuia şi pentru fiecare institut cultural în parte;
c)transportul, în regim de curier diplomatic, al materialelor documentare, necesare activităţii acestor institute.
(1)Înfiinţarea şi desfiinţarea institutelor culturale româneşti din străinătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Culturii şi a Institutului.
(2)Structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale institutelor culturale româneşti din străinătate se stabilesc, la propunerea Institutului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, ministrului culturii şi preşedintelui Institutului.
(1)Institutele culturale româneşti din străinătate sunt conduse de câte un director şi un director adjunct, funcţii incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic.
(2)Directorul institutului cultural român din străinătate are grad diplomatic de ministru consilier, iar directorul adjunct are grad diplomatic de consilier.
(3)Numirea şi revocarea directorilor şi a directorilor adjuncţi se fac la propunerea preşedintelui Institutului şi cu avizul comun al Comisiei pentru cultură şi media şi al Comisiei pentru politică externă ale Senatului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, al ministrului culturii şi al preşedintelui Institutului, pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii pentru încă un mandat; directorul Accademia di Romania din Roma şi cel al Institutului Cultural Român şi de Cercetare Umanistică de la Veneţia sunt numiţi la propunerea preşedintelui Academiei Române.
Ministerul Afacerilor Externe sprijină, prin intermediul Academiei Diplomatice, organizarea de cursuri de formare, pregătire şi perfecţionare profesională a personalului care urmează să fie trimis în misiune permanentă la institutele culturale româneşti din străinătate, în cooperare cu instituţiile de învăţământ universitar sau postuniversitar ori cu alte instituţii specializate în promovarea culturii şi cooperării internaţionale.
(1)Pe perioada misiunii permanente în străinătate personalul de specialitate al institutelor culturale româneşti, cu excepţia personalului tehnico-administrativ, beneficiază de drepturile şi se supune obligaţiilor prevăzute în Statutul Corpului diplomatic şi consular al României.
(2)Personalul institutelor culturale româneşti din străinătate nu poate efectua, de regulă, misiuni permanente în străinătate cu o durată mai mare de 4 ani consecutivi; după fiecare misiune permanentă în străinătate, personalul institutului cultural îşi reia activitatea la locul de muncă anterior.
(1)Bugetul Institutului se elaborează pe bază de programe. Cheltuielile curente şi de capital ale Institutului se finanţează integral de la bugetul de stat.
Alin. (1) al art. 21 a fost modificat de pct. 3 al art. 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 83 din 12 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 18 decembrie 2014.
(2)Institutul poate reţine şi utiliza în condiţiile art. 67 din Legea nr. 500/2002
privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, venituri din vânzarea produselor editoriale, realizarea de studii, analize şi programe pe bază de contracte de cercetare, precum şi din proiecte realizate în parteneriat public-privat.
Alin. (2) al art. 21 a fost modificat de pct. 3 al art. 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 83 din 12 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 18 decembrie 2014.
(2^1)Veniturile realizate de Institut potrivit alin. (2) se utilizează pentru finanţarea cheltuielilor cu acţiuni cu caracter ştiinţific şi social cultural.
Alin. (2^1) al art. 21 a fost introdus de pct. 4 al art. 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 83 din 12 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 18 decembrie 2014.
(3)Institutul poate primi şi folosi donaţii şi sponsorizări, potrivit legii.
(4)Institutele culturale româneşti din străinătate sunt finanţate de la bugetul de stat, pentru cheltuieli administrative, printr-un capitol distinct cuprins în bugetul Ministerului Afacerilor Externe, iar cheltuielile cu programele şi proiectele culturale sunt finanţate de la bugetul de stat, printr-un capitol distinct cuprins în bugetul Institutului Cultural Român.
Institutul preia fără plată patrimoniul Fundaţiei Culturale Române şi al Editurii Fundaţiei Culturale Române, inclusiv sediile în care acestea îşi desfăşoară activitatea, pe bază de protocol de predare-primire, încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în conformitate cu ultima situaţie financiară anuală, actualizată potrivit prevederilor legale.
(1)Încadrarea personalului Institutului se face pe bază de concurs sau examen, în condiţiile legii.
(2)Personalul Fundaţiei Culturale Române şi al Editurii Fundaţiei Culturale Române se preia, pe baza testării cunoştinţelor, în limita numărului de posturi şi se consideră transferat în interes de serviciu.
Salarizarea personalului Institutului se face potrivit legislaţiei privind salarizarea în sectorul bugetar.
(1)Activitatea Institutului este analizată de Senat, prin dezbaterea raportului de activitate anual şi ori de câte ori comisiile de specialitate ale Senatului solicită Institutului rapoarte cu privire la probleme specifice, care se depune, împreună cu contul de execuţie bugetară, până la data de 15 aprilie a anului următor.
(2)Raportul anual de activitate se depune, împreună cu contul de execuţie bugetară, la Biroul permanent al Senatului, până la data de 15 aprilie a anului următor.
(3)Comisia pentru cultură şi media şi Comisia pentru politică externă ale Senatului dezbat, în şedinţă comună, raportul anual de activitate a Institutului şi, cu avizul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital asupra contului de execuţie bugetară, întocmesc un raport comun, care este supus aprobării Senatului.
(4)În situaţia în care comisiile de specialitate resping raportul anual de activitate a Institutului, conducerea acestuia este obligată ca, în termen de 30 de zile, să prezinte comisiilor reunite un program de măsuri concrete pentru remedierea lipsurilor semnalate, program care va fi supus dezbaterii şi aprobării celor două comisii.
(5)Raportul comisiilor de specialitate asupra raportului anual de activitate a Institutului şi, după caz, programul de măsuri se supun dezbaterii plenului Senatului în prezenţa conducerii Institutului şi se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(1)În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, centrele culturale româneşti din străinătate se reorganizează ca institute culturale.
(2)Institutele culturale româneşti din străinătate vor beneficia de dotări adecvate activităţilor stabilite prin prezenta lege.
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 354/1990 privind înfiinţarea Fundaţiei Culturale Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 22 septembrie 1995, şi Hotărârea Guvernului nr. 1.208/1990 privind înfiinţarea Editurii Fundaţiei Culturale Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 27 mai 1992, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
──────────
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 1 ian. 2015 și 19 mar. 2018.
Deschide forma actuală