Decizie nr. 1.159 din 11 decembrie 2007

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Mircea Bălăban în Dosarul nr. 1.399/330/2006 (număr în format vechi 70/2007) al Tribunalului Ialomiţa - Secţia penală.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curţii că părţile Aurelian Mega şi Aurel Mega au depus la dosarul cauzei concluzii scrise.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că în motivarea acesteia se invocă probleme de aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 6 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.399/330/2006 (număr în format vechi 70/2007), Tribunalul Ialomiţa - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Mircea Bălăban în dosarul menţionat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că în cauză i-a fost îngrădit accesul la înfăptuirea actului de justiţie [...] prin "împingerea acestui proces de faţă în instanţa de judecată", fiindu-i astfel închise "toate căile de acces" pe care i le oferea art. 278 din Codul de procedură penală. De asemenea, judecătorul care s-a pronunţat la judecarea pe fond a plângerii formulate în cauză i-a îngrădit "dreptul constituţional la înfăptuirea actului de justiţie". În plus, arată că nu i s-a făcut nicio comunicare nici de către judecătorie, nici de către Parchet, prin care să fie pus în termenul legal şi să i se creeze accesul la instanţa de judecată, precum şi faptul că nu i-a comunicat nimeni faptul că unul dintre parchete a înaintat instanţei soluţionarea vreunei plângeri declarate de autor împotriva vreunei rezoluţii.

Tribunalul Ialomiţa - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că "reglementarea dată de textul de lege în discuţie, prin procedură şi termene, facilitează accesul liber la justiţie al oricărei persoane nemulţumite de un act al procurorului şi conduce la soluţionarea într-un termen rezonabil a cauzelor ajunse în faţa instanţelor de judecată".

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, ale cărei considerente sunt valabile şi în prezenta cauză.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că instanţa de judecată a reţinut, în considerentele încheierii de sesizare, faptul că "petentul Bălăban Mircea [...] a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală" (text care priveşte plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată) şi, în consecinţă, şi-a exprimat opinia cu privire la acest text de lege şi a trimis dosarul la Curtea Constituţională în vederea soluţionării acestei excepţii de neconstituţionalitate. Din examinarea concluziilor scrise depuse de autorul excepţiei la dosarul cauzei se observă însă că acesta menţionează, ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 278 din Codul de procedură penală, text care priveşte plângerea contra actelor procurorului. Totodată, analizând conţinutul criticilor formulate, Curtea constată că autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că, în cauză, s-a înaintat la instanţă o plângere împotriva soluţiei procurorului (aşadar, întemeiată pe dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală), plângere care nu îi aparţine şi care a şi fost soluţionată de instanţa de fond. Se mai constată că împotriva încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale autorul excepţiei a declarat recurs, în care a arătat că este "de acord cu înţeleapta încheiere" şi a cerut i se facă dreptate "pe dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală". Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, prin Decizia nr. 740 din 15 mai 2007, a respins recursul declarat de Mircea Bălăban, constatând că petentul nu justifică niciun interes şi reţinând, în considerentele acesteia, că trimiterea dosarului la Curtea Constituţională s-a realizat "în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 din Codul de procedură penală".

Aşa fiind, Curtea urmează să se pronunţe cu privire la constituţionalitatea art. 278^1 din Codul de procedură penală, care reglementează plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată.

Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate. Toate susţinerile sale cu privire la faptul că în cauză i s-a încălcat liberul acces la justiţie vizează modul în care a fost interpretată şi aplicată legea de instanţa de judecată, respectiv de organele de urmărire penală. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată. Aspectele criticate de autorul excepţiei sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

În plus, Curtea Constituţională s-a pronunţat, în jurisprudenţa sa, prin numeroase decizii, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, statuând, în mod constant, că acestea nu încalcă liberul acces la justiţie. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 405 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 4 august 2005, Decizia nr. 66 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 17 februarie 2005, şi Decizia nr. 141 din 21 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006, ale căror considerente îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Mircea Bălăban în Dosarul nr. 1.399/330/2006 (număr în format vechi 70/2007) al Tribunalului Ialomiţa - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta