Decizie nr. 521 din 31 mai 2007

Ion Predescu - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 pct. 5, 6, 7, 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991, republicată, excepţie ridicată de Petru Dubă şi Gheorghe Dubă, precum şi de Valeriu Dubă, Ionel Dubă şi Florica Dubă, reprezentaţi de Gheorghe Dubă, în Dosarul nr. 1.226/252/2006 al Judecătoriei Lugoj.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 decembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.226/252/2006, Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 pct. 5, 6, 7, 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991, republicată.

Excepţia a fost ridicată de Petru Dubă şi Gheorghe Dubă, precum şi de Valeriu Dubă, Ionel Dubă şi Florica Dubă, reprezentaţi de Dubă Gheorghe, într-un proces civil având ca obiect anularea unui titlu de proprietate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că "dreptul de proprietate este pus în pericol prin acţiunea formulată de reprezentanţii composesoratului", considerând că art. 28 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001, care prevede că în cazul dizolvării formelor asociative suprafeţele de teren revin în proprietatea statului, este neconstituţional şi încalcă art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală.

În ceea ce priveşte punctele 5 şi 8 ale textului criticat, aceştia arată că "sunt neconstituţionale, înfrângându-se şi dispoziţiile Codului civil şi ale celorlalte legi privind protecţia proprietăţii private".

În fine, mai susţin că prevederile de lege criticate contravin şi dispoziţiilor art. 20 din Constituţie.

Judecătoria Lugoj precizează că prevederile de lege criticate de autorii excepţiei au fost modificate prin art. I pct. 31 al Titlului VI din Legea nr. 247/2005, astfel că textul de lege criticat este cel al art. 28 alin. (5), (6), (7) şi (8) din Legea nr. 1/2000. De aceea , având în vedere că autorii excepţiei au invocat neconstituţionalitatea art. 28 pct. 5, 6, 7, 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001, instanţa apreciază excepţia ca neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază excepţia ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, invocând, de asemenea, jurisprudenţa Curţii cu privire la prevederile de lege criticate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Analizând prevederile de lege criticate, Curtea reţine că, deşi a fost sesizată atât de instanţa de judecată, prin încheiere, cât şi de autorul excepţiei, prin notele scrise depuse la dosar, cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 pct. 5, 6, 7, 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 29 iunie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 400/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002, în realitate prevederile de lege criticate sunt cele ale art. 28 alin. (5), (6), (7), (8) şi (9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000.

Acest text de lege a fost modificat prin art. I pct. 31 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

Aşadar, Curtea va reţine spre examinare prevederile art. 28 alin. (5), (6), (7) şi (8) din Legea nr. 1/2000, aşa cum au fost ele modificate prin Legea nr. 247/2005.

Aceste prevederi au următorul conţinut:

–Art. 28 alin. (5), (6), (7) şi (8):

(5)Suprafeţele forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenţei lor.

(6)Membrii formelor asociative aflaţi în devălmăşie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote-părţi unor persoane din afara acestora.

(7)Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrăinate în niciun mod, în întregime sau în parte.

(8)În cazul dizolvării formei asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se află terenurile respective.

Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi cele ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele ce urmează:

Asupra constituţionalităţii art. 28 alin. (5), (6), (7) şi (8) din Legea nr. 1/2001, prin raportare la art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 584 din 8 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.143 din 19 decembrie 2005, şi Decizia nr. 210 din 7 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 14 aprilie 2006.

Respingând excepţia privind aceste prevederi, Curtea a reţinut că în concepţia legiuitorului reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafeţelor forestiere aflate în proprietatea comună a formelor asociative enumerate nu poate fi concepută decât tot în cadrul acelor forme. Dreptul de proprietate urmează să aibă configurarea şi prerogativele avute în perioada respectivă. În aceste condiţii, regimul juridic al proprietăţii privind terenurile forestiere restituite foştilor proprietari în cadrul acestor forme asociative este determinat de legiuitor, în mod special, în considerarea particularităţilor economice şi sociale ale formelor de exploatare anterioare trecerii terenurilor în proprietatea statului. Aceste particularităţi cuprind anumite limitări ale exercitării dreptului de proprietate, decurgând din statutul juridic al formelor asociative (în speţă, composesorate).

De altfel, foştii proprietari urmează să fie despăgubiţi ca în toate celelalte situaţii privind restituirea bunurilor preluate abuziv.

De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul reglementează în mod deosebit această categorie de bunuri ce face obiectul dreptului de proprietate al composesoratelor - subiecte colective de drept, sub condiţia exploatării terenurilor forestiere în forme asociative şi cu respectarea regimului silvic actual. Un astfel de drept a fost stabilit în acord cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora "Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege."

Atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Cât priveşte invocarea încălcării art. 20 din Constituţie, Curtea observă că nu sunt formulate critici de neconstituţionalitate, astfel că, având în vedere prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, nu poate exercita controlul de constituţionalitate.

Şi, în fine, criticile privind încălcarea unor dispoziţii din Codul civil şi "a celorlalte legi privind protecţia proprietăţii private" nu pot fi primite, deoarece, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992: "(2) Sunt neconstituţionale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei."

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5), (6), (7) şi (8) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Petru Dubă şi Gheorghe Dubă, precum şi de Valeriu Dubă, Ionel Dubă şi Florica Dubă, reprezentaţi de Gheorghe Dubă, în Dosarul nr. 1.226/252/2006 al Judecătoriei Lugoj.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 mai 2007.

PREŞEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Maria Bratu