*)Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 926 din 18 decembrie 2002. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 19 iunie 2005, cu modificările şi completările aduse de: ORDINUL nr. 147 din 25 februarie 2004; ORDINUL nr. 352 din 16 mai 2005.
(1)Prezentele norme se referă la produsele alimentare destinate unei alimentaţii speciale.
(2)Produsele alimentare destinate unei alimentaţii speciale sunt produse alimentare care, datorită compoziţiei lor speciale sau procesului de fabricaţie, se disting net de produsele alimentare de consum curent şi corespund unor scopuri nutritive speciale, fiind comercializate într-o formă care indica faptul ca ele corespund acestui obiectiv.
(3)Se considera alimentaţie specială alimentaţia care răspunde unor cerinţe nutritive speciale ale:
a)anumitor categorii de persoane al căror metabolism sau procese de asimilare sunt perturbate; sau b) anumitor categorii de persoane care sunt într-o stare fiziologica specială şi care pot obţine un avantaj deosebit din consumul controlat al unor substanţe din alimente; sau c) sugarilor ori copiilor de vârsta mica sanatosi.
(1)Produsele menţionate la art. 1 alin. (3) pot fi caracterizate ca produse dietetice sau produse pentru uz dietetic.
(2)În momentul etichetării, prezentării şi publicităţii alimentelor destinate consumului normal se va interzice folosirea expresiilor dietetice sau pentru uz dietetic ori alte prezentări care ar putea da impresia ca este vorba despre unul dintre produsele alimentare menţionate la art. 1. (3) Produsele alimentare de consum curent, dacă sunt adecvate şi unei utilizări nutritive speciale, pot indica aceasta conform cerinţelor pentru produsele destinate unei alimentaţii speciale, după caz.
(1)Natura sau compoziţia produselor menţionate la art. 1 trebuie să corespundă cu utilizarile nutritive speciale intenţionate.
(2)Produsele menţionate la art. 1 trebuie, de asemenea, să respecte toate prevederile obligatorii aplicabile alimentelor destinate consumului normal, cu excepţia modificărilor făcute pentru a se asigura conformitatea acestora cu definiţiile prevăzute la art. 1.
(1)Etichetarea şi metodele de etichetare utilizate, prezentarea şi publicitatea produselor menţionate la art. 1 nu vor atribui acestor produse proprietăţi legate de prevenirea, tratamentul sau vindecarea bolilor umane ori nu vor implica existenta acestor proprietăţi.
(2)Aplicarea prevederilor alin. (1) nu va împiedica circularea informaţiilor utile sau a recomandărilor destinate în exclusivitate persoanelor cu calificare în medicina, nutriţie sau farmacie.
(1)Reglementările naţionale privind etichetarea, prezentarea şi publicitatea pentru alimente se aplică şi produselor la care se face referire în prezentele norme.
(2)Denumirea sub care este vândut produsul va fi însoţită de o indicaţie a proprietăţilor sale nutritive speciale; în cazul produselor menţionate la art. 1 alin. (3) lit. c), aceasta indicaţie se înlocuieşte de o precizare a scopului căruia îi sunt destinate aceste produse.
(3)Eticheta produselor pentru care nu s-a adoptat nici o reglementare specifică trebuie să includă şi:
a)elementele particulare ale compoziţiei calitative şi cantitative sau procesul specific de fabricaţie care conferă produsului caracteristicile sale nutritive speciale;
b)valoarea energetica disponibilă, exprimată în kJ şi kcal, şi conţinutul de glucide, proteine şi lipide per 100 g sau 100 ml de produs sub forma comercializata şi, acolo unde este cazul, per cantitatea specificată a produsului propus pentru consumaţie. Dacă totuşi valoarea energetica este mai mica de 50 kJ (12 kcal) per 100 g sau 100 ml de produs sub forma comercializata, aceste menţiuni pot fi înlocuite fie prin cuvintele valoarea energetica mai mica de 50 kJ (12 kcal) per 100 g sau valoarea energetica mai mica de 50 kJ (12 kcal) per 100 ml.
Produsele menţionate la art. 1 pot fi comercializate pe piaţa vânzărilor cu amănuntul numai în forma preambalata, iar ambalajul va acoperi complet produsele respective.
Pentru a se permite monitorizarea oficială eficienta a alimentelor cu destinaţie nutritionala specială care nu aparţin nici unei grupe dintre cele prezentate în aceste norme, se vor aplica următoarele prevederi specifice:
1.În cazul în care un produs dintre cele menţionate mai sus este scos pe piaţa pentru prima data, producătorul sau, în cazurile în care un produs este fabricat într-o ţara terta, importatorul va informa Ministerul Sănătăţii şi Familiei prin depunerea unui model de eticheta utilizat pentru acesta.
2.Dacă considera necesar, Ministerul Sănătăţii şi Familiei poate solicita producătorului sau, după caz, importatorului predarea lucrărilor ştiinţifice şi a datelor care dovedesc conformitatea produsului cu prevederile art. 1 alin. (2) împreună cu informaţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a).
Capitolul IICerinţe privind compoziţia şi etichetarea preparatelor pentru sugari şi pentru copii până la vârsta de 1 an
2.copii de vârsta mica - copiii cu vârsta cuprinsă între 1 an şi 3 ani;
3.preparate pentru sugari - alimentele destinate sugarilor în primele 4-6 luni de viaţa şi care satisfac prin ele însele cerinţele nutritive ale acestei categorii de persoane;
4.preparatele pentru copii cu vârsta până la 1 an - alimentele destinate copiilor cu vârsta mai mare de 4 luni şi care constituie principalul element lichid al dietei diversificate progresiv a acestei categorii de persoane;
5.reziduu de pesticid - reziduul unui produs utilizat pentru protecţia plantelor din preparatele pentru sugari şi preparatele pentru copii cu vârsta până la 1 an, inclusiv metabolitii săi şi produsele rezultate din degradarea sau reactia sa.
Produsele menţionate la art. 8 pct. 3 şi 4 pot fi comercializate numai dacă sunt în conformitate cu definiţiile şi regulile stabilite prin prezentele norme. Nici un alt produs diferit de preparatele pentru sugari nu va putea fi comercializat sau reprezentat astfel încât să apară corespunzător condiţiei de satisfacere prin el însuşi a cerinţelor nutritive ale copiilor normali şi sanatosi în timpul primelor 4-6 luni de viaţa.
(1)Preparatele pentru sugari se obţin, după caz, din sursele de proteine definite în anexe şi din alte ingrediente alimentare pentru care s-a demonstrat, prin date ştiinţifice general admise, ca sunt convenabile alimentaţiei particulare a sugarilor începând de la naştere.
(2)Preparatele pentru copii cu vârsta până la 1 an se obţin, după caz, din sursele de proteine definite în anexele la prezentele norme şi din alte ingrediente alimentare pentru care s-a demonstrat, prin date ştiinţifice general admise, ca sunt convenabile alimentaţiei particulare a sugarilor cu vârsta mai mare de 4 luni.
(3)Se vor respecta interdicţiile şi limitarile utilizarilor ingredientelor alimentare prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezentele norme.
(1)Preparatele pentru sugari trebuie să respecte criteriile privind compoziţia, specificate în anexa nr. 1 la prezentele norme.
(2)Preparatele pentru copii cu vârsta până la 1 an trebuie să respecte criteriile privind compoziţia, specificate în anexa nr. 2 la prezentele norme.
(3)Pentru ca preparatele pentru sugari şi preparatele pentru copii cu vârsta până la 1 an să fie gata de utilizare, după caz, este necesar doar să se adauge apa.
(1)Doar substanţele enumerate în anexa nr. 3 la prezentele norme pot fi utilizate la producerea preparatelor pentru sugari şi a preparatelor pentru copii cu vârsta până la 1 an, deoarece ele satisfac cerinţele privind:
–elementele minerale;
–vitaminele;
–aminoacizii şi alţi compuşi cu azot;
–alte substanţe cu scop nutritiv special.
(2)Prevederile privind utilizarea aditivilor la fabricarea preparatelor pentru sugari şi a preparatelor pentru copii cu vârsta până la 1 an fac obiectul unui act normativ special.
(1)Preparatele pentru sugari şi preparatele pentru copii cu vârsta până la 1 an nu trebuie să conţină nici o substanţa în cantităţi care ar putea sa pună în pericol sănătatea sugarilor şi a copiilor de vârsta mica.
(2)Preparatele pentru sugari şi preparatele pentru copii cu vârsta până la 1 an nu trebuie să conţină reziduuri de pesticide individuale în concentraţii care depăşesc 0,01 mg/kg în produsul gata pentru consum sau reconstituit conform instrucţiunilor producătorului. Metodele analitice pentru determinarea concentraţiilor de reziduuri de pesticide vor fi metodele standard general acceptate.
(3)Pesticidele enumerate în anexa nr. 16 nu vor fi folosite în produsele agricole care sunt utilizate în producerea preparatelor pentru sugari şi a preparatelor pentru copiii cu vârsta până la 1 an. Totuşi, în scopul controlului:
a)pesticidele enumerate în tabelul 1 al anexei nr. 16 se consideră că nu au fost utilizate dacă reziduurile lor nu depăşesc limita de 0,003 mg/kg. Acest nivel care este considerat a fi limita cuantificării metodelor analitice se va revizui periodic o dată cu progresul tehnologic;
b)pesticidele enumerate în tabelul 2 al anexei nr. 16 se consideră că nu au fost utilizate dacă reziduurile lor nu depăşesc limita de 0,003 mg/kg. Acest nivel se va revizui periodic conform datelor contaminării mediului.
(3^2)Nivelurile la care s-a făcut referire la alin. (3) şi (3^1) vor fi aplicate produselor propuse drept gata de consum sau reconstituite conform instrucţiunilor producătorilor.
(4)Criteriile microbiologice pe care trebuie să le îndeplinească preparatele pentru sugari şi pentru copii cu vârsta până la 1 an se stabilesc de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin ordin al ministrului, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentelor norme.
(1)Denumirile sub care vor fi vândute produsele descrise la art. 8 sunt: preparate pentru sugari şi preparate pentru copii cu vârsta până la 1 an.
(2)Etichetarea trebuie să cuprindă, în afară cerinţelor privind etichetarea produselor alimentare, următoarele menţiuni obligatorii:
a)în cazul preparatelor pentru sugari, o menţiune care să indice ca produsul este adecvat alimentaţiei particulare a sugarilor de la naştere, dacă nu sunt alaptati;
b)în cazul preparatelor pentru sugari, neimbogatite în fier, o menţiune care să indice faptul ca, dacă produsul este administrat sugarilor mai mari de 4 luni, cerinţele lor totale de fier trebuie suplimentate şi din alte surse;
c)în cazul preparatelor pentru copii în vârsta de până la 1 an, o menţiune care să indice ca produsul este adecvat doar pentru alimentaţia particulară a sugarilor mai mari de 4 luni, ca el nu poate fi decât o parte a alimentaţiei diversificate şi că nu poate fi folosit ca substituent al laptelui matern în timpul primelor 4 luni de viaţa;
d)în cazul preparatelor pentru sugari şi al preparatelor pentru copii în vârsta de până la 1 an, valoarea energetica disponibilă exprimată în kJ şi în kcal, precum şi conţinutul în proteine, glucide şi lipide, exprimate sub forma numerică, pentru 100 ml de produs gata pentru utilizare;
e)în cazul preparatelor pentru sugari şi al preparatelor pentru copii în vârsta de până la 1 an, cantitatea medie a fiecărui element mineral şi a fiecărei vitamine menţionate în anexa nr. 1, respectiv în anexa nr. 2, şi, acolo unde este cazul, a colinei, inozitolului, carnitinei şi taurinei exprimate sub forma numerică, pentru 100 ml de produs gata pentru utilizare;
f)în cazul preparatelor pentru sugari şi al preparatelor pentru copii în vârsta de până la 1 an, instrucţiuni pentru prepararea corespunzătoare a produselor şi un avertisment privind riscurile pentru sănătate ce pot aparea în urma preparării necorespunzătoare.
(3)Eticheta mai poate conţine indicaţiile următoare:
a)cantitatea medie a substanţelor nutritive (nutrientilor) menţionate în anexa nr. 3, când aceasta indicaţie nu este acoperită de prevederile alin. (2) lit. e), exprimată sub forma numerică, pentru 100 ml de produs gata pentru utilizare;
b)în cazul preparatelor pentru copii cu vârsta până la 1 an, în afară de informaţiile numerice, informaţii despre vitaminele şi mineralele prevăzute în anexa nr. 8 la prezentele norme, exprimate ca procent al valorilor de referinţa nutritionala, pentru 100 ml de produs gata pentru utilizare; cantităţile prevăzute trebuie să fie cel puţin egale cu 15% din valorile de referinţa.
(4)Etichetarea preparatelor pentru sugari şi a preparatelor pentru copii cu vârsta de până la 1 an va fi astfel concepută încât sa furnizeze informaţiile necesare despre utilizarea corespunzătoare a produselor, fără a descuraja alaptarea. Se interzice utilizarea termenilor umanizat, maternizat şi al altor termeni similari. Termenul adaptat poate fi utilizat doar în conformitate cu prevederile pct. 1 din anexa nr. 4 la prezentele norme.
(5)Eticheta preparatelor pentru sugari conţine în plus următoarele menţiuni obligatorii, precedate de cuvintele observatie importanţa sau de alta expresie similară:
a)o menţiune privind superioritatea alaptarii;
b)o menţiune care recomanda ca produsul să fie utilizat doar la recomandarea persoanelor calificate în medicina, nutriţie sau farmacie şi a altor profesionisti responsabili cu îngrijirea mamei şi a copilului.
(6)Etichetele preparatelor pentru sugari nu trebuie să conţină fotografii de sugari sau alte fotografii ori texte care pot idealiza utilizarea produsului. Ele pot conţine totuşi reprezentaţii grafice pentru identificarea uşoară a produsului şi pentru ilustrarea metodelor de preparare.
(7)Etichetele pot prevedea referiri privind compoziţia specială a unui produs pentru sugari doar în cazurile enumerate în anexa nr. 4 şi în conformitate cu condiţiile stabilite în aceasta.
(8)Cerinţele, interdicţiile şi restricţiile menţionate la alin. (3)-(6) se aplică şi:
a)prezentării produselor în cauza, în special formei, aspectului sau ambalajului lor, materialelor de ambalare utilizate, modului în care sunt aranjate şi locului în care sunt expuse;
(1)Publicitatea preparatelor pentru sugari trebuie să fie restrânsă doar la publicaţiile specializate în îngrijirea copiilor şi la publicaţiile ştiinţifice. Aceste reclame privind preparatele pentru sugari trebuie să respecte condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (3), (4), (5), (6) şi (7) şi sa conţină doar informaţii de natura ştiinţifică şi faptica. Aceste informaţii nu trebuie să presupună sau sa creeze impresia sa alimentaţia cu biberonul este echivalenta sau superioară alaptarii.
(2)Se interzice reclama la locul de vânzare, nu se oferă mostre şi nu se aplică nici un fel de alte metode promotionale care ar determina vânzarea preparatelor pentru sugari direct către consumator în standul vânzării cu amănuntul, ca de exemplu prezentările speciale, cupoanele de reduceri, primele, vânzările speciale, articolele vândute în paguba şi vânzările în combinaţie.
(3)Producătorii şi distribuitorii preparatelor pentru sugari nu trebuie să furnizeze publicului sau femeilor însărcinate, mamelor ori membrilor familiilor lor produse gratuite sau la preţuri reduse, mostre ori alte cadouri promotionale, fie direct, fie indirect prin sistemul de îngrijire a sănătăţii ori prin lucrătorii din acest domeniu.
(1)Materialele informationale şi educaţionale, scrise sau audiovizuale, care se referă la hranirea sugarilor şi sunt destinate femeilor gravide şi mamelor de sugari sau de copii de vârsta mica, includ informaţii clare privind următoarele:
a)avantajele şi superioritatea alaptarii;
b)hranirea maternă şi pregătirea pentru alaptare, precum şi continuarea sa;
c)efectele negative posibile asupra alaptarii la introducerea hranirii parţiale cu biberonul;
d)dificultatea de a se reveni asupra deciziei de a nu mai alapta;
e)dacă este cazul, utilizarea corespunzătoare a preparatelor pentru sugari, indiferent dacă sunt preparate acasă sau sunt fabricate pe cale industriala.
Atunci când aceste materiale conţin informaţii despre utilizarea preparatelor pentru sugari, ele vor include şi implicaţiile sociale şi financiare ale utilizării lor, riscurile legate de sănătate ale alimentelor sau metodelor de alimentare necorespunzătoare şi, în special, riscurile legate de sănătate ale utilizării necorespunzătoare a preparatelor pentru sugari.
(2)Donaţiile de echipamente sau materiale informationale ori educaţionale, efectuate de producători sau distribuitori, se fac doar la cererea şi cu aprobarea scrisă a Ministerului Sănătăţii şi Familiei ori conform recomandărilor date de Ministerul Sănătăţii şi Familiei în acest scop. Aceste echipamente pot purta numele sau sigla societăţii donatoare, dar nu trebuie să facă referire la o marca comercială specială a preparatelor pentru sugari, şi se distribuie doar prin sistemul de îngrijire a sănătăţii.
(3)Donaţiile sau vânzările la preţuri reduse de preparate pentru sugari către instituţii ori organizaţii, indiferent dacă sunt destinate consumului în acele instituţii sau distribuţiei în afară lor, se utilizează ori se distribuie doar către sugarii care au nevoie să fie hraniti cu preparate pentru sugari şi doar atât timp cat este nevoie.
Capitolul IIIAlimente pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari şi copii de vârsta mica
(1)Alimentele cu destinaţie nutritionala specială care îndeplinesc cerinţele speciale ale sugarilor şi copiilor de vârsta mica sanatosi şi sunt destinate utilizării la sugari în momentul în care sunt intarcati şi la copiii de vârsta mica, ca supliment la dieta şi/sau pentru adaptarea lor treptata la alimentaţia obişnuită, sunt următoarele:
1.alimentele pe bază de cereale prelucrate care sunt împărţite în următoarele 4 categorii:
a)cereale simple care sunt sau este nevoie să fie reconstituite cu lapte ori cu alte lichide nutritive corespunzătoare;
b)cereale cu adaos de alimente cu conţinut mare de proteine care sunt sau care este nevoie să fie reconstituite cu apa ori cu alte lichide fără proteine;
c)paste care vor fi folosite după ce au fiert în apa sau în alte lichide corespunzătoare;
d)pesmeti şi biscuiţi care se utilizează ca atare sau, după maruntire, cu adaos de apa, lapte sau alte lichide corespunzătoare;
2.alimentele pentru copii, diferite de alimentele pe bază de cereale prelucrate.
(2)Prevederile prezentului capitol nu se aplică tipurilor de lapte destinate copiilor de vârsta mica.
Alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru copii se produc din ingredientele a căror conformare la cerinţele nutritive speciale ale sugarilor şi copiilor de vârsta mica a fost dovedită prin date ştiinţifice general acceptate.
La producerea alimentelor pe bază de cereale prelucrate şi a alimentelor pentru copii pot fi adăugate doar substanţele nutritive enumerate în anexa nr. 3.
Limitele maxime aplicabile vitaminelor şi elementelor minerale, dacă au fost adăugate în alimentele pe bază de cereale prelucrate şi în preparatele pentru sugari şi pentru copii cu vârsta până la 1 an, sunt prezentate în anexa nr. 11 la prezentele norme.
(1)Alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru copii nu trebuie să conţină nici o substanţa în cantităţi ce ar putea pune în pericol sănătatea sugarilor şi a copiilor de vârsta mica.
(2)Alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru copii nu trebuie să conţină reziduuri de pesticide individuale în concentraţii care depăşesc 0,01 mg/kg. Aceste concentraţii se aplică alimentelor pe bază de cereale prelucrate şi alimentelor pentru copii gata pentru consum sau reconstituite conform instrucţiunilor fabricantului. Metodele de analiza pentru determinarea concentraţiilor de reziduuri de pesticide sunt metodele standardizate general acceptate.
(3)Criteriile microbiologice ale alimentelor pe bază de cereale prelucrate şi ale alimentelor pentru copii se stabilesc de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin ordin al ministrului, conform art. 13 alin. (4).
(4)Pesticidele enumerate în anexa nr. 18 nu vor fi utilizate în produsele agricole destinate producerii alimentelor pe bază de cereale prelucrate şi alimentelor pentru sugari. Totuşi, în scopul controlului:
a)pesticidele enumerate în tabelul 1 al anexei nr. 18 se consideră că nu au fost utilizate dacă reziduurile lor nu depăşesc un nivel de 0,003 mg/kg. Acest nivel care este considerat a fi limita cuantificării metodelor analitice se va revizui periodic o dată cu progresul tehnologic;
b)pesticidele enumerate în tabelul 2 al anexei nr. 18 se consideră că nu au fost utilizate dacă reziduurile lor nu depăşesc un nivel de 0,003 mg/kg. Acest nivel se va revizui periodic conform datelor contaminării mediului.
(5)Nivelurile menţionate la alin. (4) lit. a) şi b) se aplică la produsele care sunt gata pentru consum sau reconstituite conform instrucţiunilor producătorilor.
(1)Etichetele alimentelor pe bază de cereale prelucrate şi ale alimentelor pentru copii trebuie să conţină, în plus faţă de menţiunile stabilite prin reglementările pentru etichetarea produselor alimentare, următoarele menţiuni obligatorii:
a)o menţiune asupra vârstei adecvate la care trebuie folosit produsul respectiv, luându-se în considerare compoziţia sa, textura şi alte proprietăţi speciale. Vârsta menţionată nu va fi mai mica de 4 luni pentru nici un produs. Produsele recomandate să fie utilizate începând cu vârsta de 4 luni pot conţine o indicaţie asupra faptului ca se pot utiliza începând cu aceasta vârsta, cu excepţia cazurilor în care persoane neutre care deţin calificări în medicina, nutriţie sau farmacie ori alţi specialişti responsabili cu îngrijirea mamei şi copilului recomanda altfel;
b)informaţii legate de prezenta sau absenta glutenului, dacă vârsta indicată pentru utilizarea acelui produs începe înainte de 6 luni;
c)valoarea energetica disponibilă, exprimată în kJ şi kcal, precum şi conţinutul de proteine, glucide şi lipide, exprimat în forma numerică, per 100 g sau 100 ml de produs în forma vândută şi, acolo unde este cazul, per cantitatea specificată de produs propus pentru consumaţie;
d)cantitatea medie a fiecărei substanţe minerale şi a fiecărei vitamine care respecta nivelul specific prevăzut în anexa nr. 9 şi, respectiv, din anexa nr. 10, exprimată în forma numerică, per 100 g sau 100 ml de produs vândut şi, dacă este cazul, per cantitatea specificată de produs propus pentru consum;
e)instrucţiuni pentru prepararea corecta, iar când este cazul, şi o menţiune legată de importanţa respectării acestor instrucţiuni.
(2)Etichetele pot include:
a)cantitatea medie a elementelor nutritive stabilite în anexa nr. 3, dacă aceasta menţiune nu este inclusă în prevederile alin. (1) lit. d), exprimată sub forma numerică, per 100 g sau 100 ml de produs vândut şi, unde este cazul, per cantitatea specificată de produs propus pentru consum;
b)în afară de informaţiile numerice, informaţiile despre vitaminele şi mineralele prezentate în anexa nr. 8, exprimate ca procent al valorilor de referinţa menţionate aici, per 100 g sau 100 ml de produs vândut şi, dacă este cazul, per cantitatea specificată a produsului propus pentru consum, cu condiţia să fie prezentate în cantităţi cel puţin egale cu 15% din valorile de referinţa.
Capitolul IVAlimente dietetice pentru scopuri medicale speciale
(1)În sensul prezentelor norme, alimentele dietetice pentru scopuri medicale speciale reprezintă o categorie de alimente cu destinaţie nutritionala specială, prelucrate sau formulate special şi folosite în regimul dietetic al pacientilor care sunt sub supraveghere medicală. Ele sunt destinate alimentaţiei exclusive sau parţiale a pacientilor cu capacitate limitată, slabita ori dereglata de a prelua, digera, absorbi, metaboliza sau excreta alimentele obişnuite ori nutrientii sau metabolitii acestora, pe care acestea le conţin, ori a pacientilor cu alte cerinţe nutritive determinate medical, al căror regim dietetic nu poate fi realizat doar prin modificarea dietei normale sau prin utilizarea altor alimente cu destinaţie nutritionala specială ori printr-o contribuţie a acestora doua.
(2)Alimentele dietetice pentru scopuri medicale speciale sunt clasificate în următoarele trei categorii:
a)alimentele complete nutritional, cu o formula nutritiva standard care, utilizate în conformitate cu instrucţiunile fabricantului, pot constitui singura sursa de alimentaţie pentru persoanele cărora le sunt destinate;
b)alimentele complete nutritional, cu o formula nutritiva adaptată, specifică unor anumite boli, dereglari sau condiţii medicale, care, utilizate în conformitate cu instrucţiunile fabricantului, pot constitui singura sursa de alimentaţie pentru persoanele cărora le sunt destinate;
c)alimentele incomplete nutritional, cu o formula nutritiva standard sau o formula nutritiva adaptată, specifică unei boli, dereglari sau condiţii medicale, care nu sunt adecvate pentru utilizare ca singura sursa de alimentaţie.
(3)Alimentele menţionate la alin. (2) lit. b) şi c) pot fi utilizate ca inlocuitori partiali sau ca suplimente la dieta pacientului.
Formula alimentelor dietetice pentru scopuri medicale speciale trebuie să pornească de la principii medicale şi nutritive corecte. Utilizarea lor, în conformitate cu instrucţiunile fabricantului, trebuie să fie sigura, benefica şi eficienta în satisfacerea cerinţelor nutritive speciale ale persoanelor cărora le sunt destinate, conform celor demonstrate de datele ştiinţifice general acceptate. Formula acestor elemente trebuie să respecte criteriile compozitionale specificate în anexa nr. 12.
(1). Produsele definite la art. 24 se comercializează sub denumirea alimente dietetice destinate scopurilor medicale speciale.
(2)Etichetele trebuie să conţină, în afară de menţiunile stabilite prin reglementările pentru etichetarea produselor alimentare, următoarele menţiuni speciale:
a)valoarea energetica, exprimată în kJ şi kcal, conţinutul de proteine, glucide şi lipide, exprimat în forma numerică, per 100 g sau per 100 ml din produsul comercializat şi, la nevoie, per 100 g sau 100 ml de produs gata de utilizare, în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Aceste informaţii trebuie furnizate, de asemenea, per doza cuantificată pe eticheta sau per portie, cu condiţia ca numărul de portii conţinut de pachetul respectiv să fie menţionat;
b)cantitatea medie din fiecare element mineral şi vitamina prezente în produs, menţionate în anexa nr. 12, exprimată în forma numerică per 100 g sau per 100 ml de produs comercializat ori, la nevoie, per 100 g sau per 100 ml de produs gata de utilizare, în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Aceste informaţii trebuie furnizate, de asemenea, per doza cuantificată pe eticheta sau per portie, cu condiţia ca numărul de portii conţinut de pachetul respectiv să fie menţionat;
c)selectiv, conţinutul componentelor de proteine, glucide şi lipide şi/sau de alţi nutrienti şi componentele lor care trebuie declarate pentru utilizarea intenţionată corespunzătoare, exprimat în forma numerică per 100 g sau 100 ml de produs comercializat ori, la nevoie, per 100 g sau 100 ml de produs gata de utilizare, în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Aceste informaţii trebuie furnizate, de asemenea, per doza cuantificată pe eticheta sau per portie, cu condiţia ca numărul de portii conţinut de pachetul respectiv să fie menţionat;
d)informaţii despre osmolalitatea sau osmolaritatea produsului, dacă este cazul;
e)informaţii asupra originii şi naturii proteinelor şi/sau hidrolizatelor de proteine conţinute de produs.
(3)Etichetarea trebuie să conţină în plus următoarele menţiuni speciale, precedate de cuvintele observaţii importante sau echivalentul lor:
a)o menţiune care precizează ca produsul trebuie utilizat sub supraveghere medicală;
b)o menţiune care precizează dacă produsul este sau nu propriu utilizării ca unica sursa de alimentaţie;
c)o menţiune care precizează ca produsul este destinat unei grupe de vârsta specifice, dacă este cazul;
d)la nevoie, o menţiune care precizează ca produsul prezintă un risc pentru sănătate dacă este consumat de către o persoană care nu are boala, dereglarea sau condiţia medicală pentru care este destinat produsul.
(4)Eticheta mai trebuie să conţină:
a)menţiunea pentru regimul dietetic al..., unde spaţiile albe trebuie completate cu bolile, dereglarile sau starea medicală pentru care este destinat produsul;
b)la nevoie, o menţiune care se referă la măsurile de precauţie necesare şi la contraindicatii;
c)o descriere a proprietăţilor şi/sau a caracteristicilor care fac produsul util în special, după caz, referitor la nutrientii care au fost mariti, reduşi, eliminati sau altfel modificati şi utilizarea raţională a acestui produs;
d)la nevoie, un avertisment ca produsul nu este indicat utilizării parenterale.
(5)Eticheta trebuie să conţină instrucţiuni privind prepararea adecvată, utilizarea şi păstrarea produsului după deschiderea recipientului, după caz.
Capitolul VAlimente utilizate în dietele cu valoare energetica redusă pentru scăderea greutatii
Alimentele utilizate în dietele cu valoare energetica redusă pentru scăderea greutatii sunt alimente special formulate care, dacă sunt folosite conform instrucţiunilor producătorului, înlocuiesc în totalitate sau parţial dieta zilnica totală. Ele sunt împărţite în două categorii:
a)produse prezentate ca inlocuitori ai unei diete zilnice complete;
b)produse prezentate ca inlocuitori ai uneia sau mai multor mese dintr-o dieta zilnica.
Toate componentele individuale care intră în compoziţia produselor menţionate la art. 27 lit. a) se introduc în acelaşi ambalaj în momentul în care sunt comercializate.
(1)Denumirea sub care se comercializează produsul este:
a)pentru produsele descrise la art. 27 lit. a), înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutatii:
b)pentru produsele descrise la art. 27 lit. b), înlocuitorii unei mese pentru controlul greutatii.
(2)Eticheta acestor produse include, în afară de menţiunile stabilite prin reglementările pentru etichetarea produselor alimentare, următoarele menţiuni obligatorii:
a)valoarea energetica disponibilă exprimată în kJ şi kcal şi conţinutul de proteine, glucide şi lipide, exprimat în forma numerică, per cantitate specificată de produs gata pentru utilizare, sub forma propusă pentru consum;
b)cantitatea medie a fiecărui element mineral şi a fiecărei vitamine pentru care au fost stipulate prevederi obligatorii la pct. 5 din anexa nr. 13, exprimată în forma numerică per cantitate specificată de produs gata pentru utilizare, sub forma propusă pentru consum. În plus, pentru produsele menţionate la art. 27 lit. b) informaţiile despre vitaminele şi mineralele enumerate în tabelul de la pct. 5 din anexa nr. 13 vor fi exprimate şi ca procentaj din valorile definite;
c)instrucţiunile pentru prepararea corespunzătoare şi, atunci când este necesar, o menţiune asupra importantei respectării acestor instrucţiuni;
d)dacă un produs care este utilizat conform instrucţiunilor fabricantului conţine o portie zilnica de polioli mai mare de 20 g, va exista o menţiune care va specifică faptul ca alimentul poate avea efect laxativ;
e)o menţiune care să specifice importanţa consumului corespunzător zilnic de lichide;
f)pentru produsele menţionate la art. 27 lit. a):
–o menţiune care să specifice ca produsul asigura cantităţile zilnice corespunzătoare de elemente nutritive;
–o menţiune care să specifice ca produsul nu trebuie folosit mai mult de 3 săptămâni fără avizul medicului;
g)pentru produsele menţionate la art. 27 lit. b), o menţiune care să specifice ca produsele sunt destinate să fie utilizate numai ca parte a unei diete cu valoare energetica redusă şi ca şi alte alimente constituie componente necesare ale unei astfel de diete.
(3)Etichetarea, publicitatea şi prezentarea produselor în cauza nu trebuie să facă nici o referire la rata pierderii în greutate determinate de utilizarea lor, la reducerea senzatiei de foame sau la creşterea senzatiei de satietate.
Capitolul VICerinţe privind substanţele care pot fi adăugate în scopuri nutriţionale specifice în alimentele cu destinaţie nutriţională specială
(1)Pentru categoriile de substanţe adăugate în alimente cu destinaţie nutriţională specială, prevăzute în anexa nr. 15, pot fi utilizate în producerea alimentelor cu destinaţie nutriţională specială numai substanţele chimice menţionate pentru fiecare categorie.
(2)Folosirea substanţelor nutritive în alimentele cu destinaţie nutriţională specială se va face astfel încât produsul rezultat să fie sigur şi să îndeplinească cerinţele nutriţionale ale persoanelor cărora le sunt destinate, conform datelor ştiinţifice general acceptate existente.
(3)Autorităţile competente, reprezentanţi împuterniciţi pentru activitatea de inspecţie sanitară de stat ai Ministerului Sănătăţii, au dreptul să ceară producătorului sau, când este cazul, importatorului furnizarea datelor ştiinţifice care stabilesc utilizarea substanţelor adăugate pentru scopuri nutriţionale specifice, în concordanţă cu alin. (2). Dacă asemenea date apar într-o publicaţie recentă accesibilă, va fi suficientă doar o referinţă la această publicaţie.
(1)Pentru substanţele cuprinse în anexa nr. 15 se vor aplica criteriile de puritate specificate de legislaţia naţională pentru producerea alimentelor cu alte scopuri decât cele prevăzute de prezentul ordin.
(2)Pentru acele substanţe enumerate în anexa nr. 15 pentru care criteriile de puritate nu sunt specificate de legislaţia naţională şi până la adoptarea unor astfel de specificăţii, vor fi aplicate criteriile de puritate general acceptate, recomandate de organismele internaţionale. Pot fi păstrate regulile naţionale ce stabilesc criteriile stricte de puritate.
*1) Conţinutul în aminoacizi al alimentelor şi informaţiile biologice asupra proteinelor. FAO Nutritional Studies, nr. 24, Roma, 1970, numerele 375 şi 383.
Anexa 7
la norme
ELEMENTELE MINERALE DIN LAPTELE DE VACĂ
Ca referinţe, conţinutul de elemente minerale din laptele de vacă, exprimat per 100 g de substanţa uscata fără grasime şi per g de proteine, este următorul:
Cerinţele privind elementele nutritive se referă la produsele gata pentru utilizare, comercializate ca atare sau reconstituite conform instrucţiunilor producătorului.
1.Conţinutul de cereale
Alimentele pe bază de cereale prelucrate sunt obţinute în primul rând din unul sau mai multe cereale măcinate şi/sau din leguminoase amidonoase.
Cantitatea de cereale şi/sau leguminoase amidonoase nu va reprezenta mai puţin de 25% din amestecul final exprimat pe bază de substanţa uscata.
2.Proteinele
2.1.În cazul produselor menţionate la art. 17 alin. (1) lit. b) şi d) din norme, conţinutul de proteine nu va depăşi 1,3 g/100 kJ (5,5 g/100 kcal).
2.2.În cazul produselor menţionate la art. 17 alin. (1) lit. b) din norme, proteinele adăugate vor reprezenta cel puţin 0,48 g/100 kJ (2 g/100 kcal).
2.3.În cazul biscuiţilor menţionaţi la art. 17 alin. (1) lit. d) din norme, fabricati cu adaos de alimente bogate în proteine şi prezentate ca atare, proteinele adăugate trebuie să fie cel puţin 0,36 g/100 kJ (1,5 g/100 kcal).
2.4.Indicele chimic al proteinelor adăugate trebuie să fie cel puţin egal cu 80% din cel al proteinei de referinţa (cazeina, conform definiţiei din anexa nr. 6) sau raportul energetic proteic (PER) al proteinelor din amestec trebuie să fie cel puţin egal cu 70% din cel al proteinei de referinţa.
În toate cazurile adăugarea de aminoacizi va fi permisă doar în scopul îmbunătăţirii valorii nutritive a amestecului de proteine şi doar în proportiile necesare acestui scop.
3.Glucidele
3.1.În cazurile în care la produsele menţionate la art. 17 alin. (1) lit. a) şi d) din norme se adauga zaharoza, fructoza, glucoza, siropuri de glucoza şi miere, atunci:
–cantitatea de glucide adăugate din aceste surse nu va depăşi 1,8 g/100 kJ (7,5 g/100 kcal);
–cantitatea de fructoza adăugată nu va depăşi 0,9 g/100 kJ (3,75 g/100 kcal).
3.2.În cazurile în care la produsele menţionate la art. 17 alin. (1) lit. b) din norme se adauga zaharoza, fructoza, siropuri de glucoza sau miere, atunci:
–cantitatea de glucide adăugate din acele surse nu va depăşi 1,2 g/100 kJ (5 g/100 kcal);
–cantitatea de fructoza adăugată nu va depăşi 0,6 g/100 kJ (2,5 g/100 kcal).
4.Lipidele
4.1.În cazul produselor menţionate la art. 17 alin. (1) lit. a) şi d) din norme, conţinutul de lipide nu va trebui să depăşească 0,8 g/100 kJ (3,3 g/100 kcal).
4.2.În cazul produselor menţionate la art. 17 alin. (1) lit. b) din norme, conţinutul de lipide nu trebuie să depăşească 1,2 g/100 kJ (4,5 g/100 kcal). În cazul în care conţinutul de lipide depăşeşte 0,8 g/100 kJ (3,3 g/100 kcal):
a)cantitatea de acid lauric nu va depăşi 15% din conţinutul total de lipide;
b)cantitatea de acid miristic nu va depăşi 15% din conţinutul total de lipide;
c)cantitatea de acid linoleic (în forma de gliceride = linoleati) va fi de cel puţin 70 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal) şi nu trebuie să depăşească 285 mg/100 kJ (1.200 mg/100 kcal).
5.Mineralele
5.1.Sodiul
–sarurile de sodiu pot fi adăugate la alimentele pe bază de cereale prelucrate doar în scopuri tehnologice;
–conţinutul de sodiu al alimentelor pe bază de cereale prelucrate nu trebuie să depăşească 25 mg/100 kJ (100 mg/100 kcal).
5.2.Calciul
5.2.1.În cazul produselor menţionate la art. 17 alin. (1) lit. b) din norme, cantitatea de calciu va fi de cel puţin 20 mg/100 kJ (80 mg/100 kcal).
5.2.2.În cazul produselor menţionate la art. 17 alin. (1) lit. d) din norme, fabricate cu adaos de lapte (biscuiţi cu lapte) şi prezentate ca atare, cantitatea de calciu trebuie să fie de cel puţin 12 mg/100 kJ (50 mg/100 kcal).
6.Vitaminele
6.1.În cazul alimentelor pe bază de cereale prelucrate, cantitatea de tiamina trebuie să fie de cel puţin 25 æg/100 kJ (100 æg/100 kcal).
6.2.În cazul produselor menţionate la art. 17 alin. (1) lit. b) din norme:
*2) În forma colecalciferol, din care 10 æg = 400 i.u. de vitamina D
Aceste limite vor fi aplicabile dacă vitaminele A şi D se adauga şi la alte alimente pe bază de cereale prelucrate.
Anexa 10
la norme
COMPOZIŢIA ESENŢIALĂ
a alimentelor destinate sugarilor şi copiilor de vârsta mica
Cerinţele referitoare la elementele nutritive se referă la produsele gata pentru utilizare, comercializate ca atare sau reconstituite conform instrucţiunilor producătorului.
1.Proteinele
1.1.În cazul în care carnea, carnea de pasare, peştele, maruntaiele sau alte surse tradiţionale de proteine constituie singurele ingrediente menţionate în denumirea produsului, atunci:
–acea carne, carne de pasare, peste, măruntaie sau alte surse tradiţionale de proteine menţionate nu vor constitui în total mai puţin de 40% din greutatea produsului total;
–fiecare dintre cantităţile de carne, carne de pasare, peste, măruntaie sau alte surse tradiţionale de proteine menţionate va constitui cel puţin 25% greutate din sursele totale de proteine menţionate;
–proteinele totale din sursele menţionate vor constitui cel puţin 1,7 g/100 kJ (7 g/100 kcal).
1.2.În cazul în care carnea, carnea de pasare, peştele, maruntaiele sau alte surse tradiţionale de proteine, singure sau în combinaţie, sunt menţionate primele în denumirea unui produs, indiferent dacă produsul este sau nu este prezentat ca o masa individuală, atunci:
–carnea, carnea de pasare, peştele, maruntaiele sau alte surse tradiţionale de proteine menţionate, per total, vor constitui cel puţin 10% din greutatea produsului total;
–fiecare dintre cantităţile de carne, carne de pasare, peste, măruntaie sau alte surse tradiţionale de proteine menţionate va constitui cel puţin 25% din greutatea surselor totale de proteine menţionate;
–proteinele din sursele menţionate vor constitui cel puţin 1 g/100 kJ (4 g/100 kcal).
1.3.În cazul în care carnea, carnea de pasare, peştele, maruntaiele sau alte surse tradiţionale de proteine, singure sau în combinaţie, sunt menţionate în denumirea unui produs, dar nu primele, indiferent dacă produsul este sau nu este prezentat ca o masa individuală, atunci:
–carnea, carnea de pasare, peştele, maruntaiele sau alte surse tradiţionale de proteine menţionate, per total, vor constitui cel puţin 8% din greutatea produsului total;
–fiecare cantitate de carne, carne de pasare, peste, măruntaie sau alte surse tradiţionale de proteine menţionate va constitui cel puţin 25% din greutatea surselor totale de proteine menţionate;
–proteinele din sursele menţionate vor constitui cel puţin 0,5 g/100 kJ (2,2 g/100 kcal);
–proteinele totale ale produsului din toate sursele vor constitui cel puţin 0,7 g/100 kJ (3 g/100 kcal).
1.3.a) În cazul în care brânza este menţionată împreună cu alte ingrediente în denumirea unui produs neindulcit, indiferent dacă produsul respectiv este sau nu este prezentat ca masa individuală, atunci:
–proteinele din sursele lactate nu vor fi mai mici de 0,5 g/100 kJ (2,2 g/100 kcal);
–proteinele totale din produs, provenite din toate sursele, nu vor fi mai mici de 0,7 g/100 kJ (3 g/100 kcal).
1.4.Dacă pe eticheta produsului se indica faptul ca acesta este un fel de mancare, dar în denumirea produsului nu se menţionează carnea, carnea de pasare, peştele, maruntaiele sau alte surse tradiţionale de proteine, atunci:
–proteinele totale ale produsului din toate sursele vor constitui cel puţin 0,7 g/100 kJ (3 g/100 kcal).
1.4.a) Sosurile prezentate ca accesoriu la o mancare sunt scutite de respectarea cerinţelor incluse în secţiunile 1.1-1.4 inclusiv.
1.4.b) Felurile de mancare dulci în a căror denumire se menţionează că prim sau unic ingredient produsele lactate vor conţine cel puţin 2,2 g proteine lactate/100 kcal. Celelalte feluri de mancare dulci sunt scutite de respectarea cerinţelor incluse în paragrafele 1.1-1.4 din prezenta anexa.
1.5.Adăugarea de aminoacizi este permisă doar în scopul îmbunătăţirii valorii nutritive a proteinelor prezente şi doar în proportiile necesare acestui scop.
2.Glucidele
Cantităţile de glucide totale prezente în sucurile şi nectarele de fructe şi legume, în felurile de mancare bazate în exclusivitate pe fructe şi în deserturi şi budinci nu vor depăşi:
–10 g/100 ml în cazul sucurilor de legume şi al băuturilor pe bază de legume;
–15 g/100 ml în cazul sucurilor şi nectarelor de fructe şi al băuturilor pe bază de fructe;
–20 g/100 g pentru felurile de mancare bazate în exclusivitate pe fructe;
–25 g/100 g în cazul deserturilor şi budincilor;
–5 g/100 ml în cazul altor băuturi care nu sunt pe bază de lapte.
3.Grasimile
3.1.În cazul produselor menţionate la pct. 1:
–în cazul în care carnea sau brânza este unicul ingredient sau este menţionată prima în denumirea unui produs, atunci grasimile totale din produs din toate sursele nu trebuie să depăşească 1,4 g/100 kJ (6 g/100 kcal).
3.2.În cazul celorlalte produse grasimile totale din produs din toate sursele nu trebuie să depăşească 1,1 g/100 kJ (4,5 g/100 kcal).
4.Sodiul
1.1.Conţinutul final de sodiu din produs nu trebuie să depăşească 48 mg/100 kJ (200 mg/100 kcal) sau 200 mg per 100 g. Totuşi, dacă în denumirea produsului singurul ingredient menţionat este brânza, conţinutul final de sodiu nu trebuie să depăşească 70 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal).
1.2.Sarurile de sodiu nu vor putea fi adăugate produselor pe bază de fructe, deserturilor sau budincilor decât în scopuri tehnologice.
5.Vitaminele
Vitamina C
În sucurile şi nectarele de fructe sau în sucurile de legume, conţinutul final de vitamina C din produs trebuie să fie de cel puţin 6 mg/100 kJ (25 mg/100 kcal) sau de cel puţin 25 mg per 100 g.
Vitamina A
În sucurile de legume, conţinutul final de vitamina A din produs trebuie să fie de cel puţin 25 æg RE/100 kJ (100 æg RE/100 kcal)*1).
Vitamina A nu se adauga la alte alimente pentru copii.
Vitamina D
Vitamina D nu se adauga la alimentele pentru copii.
*1) RE = toţi echivalentii transretinolului.
Anexa 11
la norme
LIMITELE MAXIME
aplicabile vitaminelor şi elementelor minerale, dacă au
fost adăugate, din alimentele pe bază de cereale prelucrate
şi din preparatele pentru sugari şi pentru copii cu vârsta până la 1 an
Cerinţele privind elementele nutritive se referă la produsele gata pentru utilizare, comercializate ca atare sau reconstituite conform instrucţiunilor producătorului, cu excepţia potasiului şi calciului pentru care cerinţele se referă la produsul vândut.
*1) În concordanta cu prevederile anexelor nr. 9 şi 10.
*2) Limita aplicabilă produselor fortificate cu fier.
*3) Limita aplicabilă mancarurilor pe bază de fructe, sucurilor de fructe, nectarurilor şi sucurilor vegetale.
*4) Limita aplicabilă alimentelor pe bază de cereale procesate.
*5) Limita aplicabilă produselor menţionate la art. 17 alin. (1) lit. a) şi b) din norme.
*6) Limita aplicabilă produselor menţionate la art. 17 alin. (1) lit. d) din norme.
Anexa 12
la norme
COMPOZIŢIA ESENŢIALĂ
a alimentelor destinate utilizarilor medicale speciale
Specificaţiile se referă la produsele gata de utilizare, comercializate ca atare sau reconstituite conform instrucţiunilor fabricantului.
1.Produsele menţionate în art. 24 alin. (2) lit. a) din norme, destinate în mod special sugarilor, vor conţine vitaminele şi elementele minerale specificate în tabelul 1.
2.Produsele menţionate în art. 24 alin. (2) lit. b) din norme, destinate în mod special sugarilor, vor conţine vitaminele şi elementele minerale specificate în tabelul 1, fără a aduce prejudicii modificărilor făcute unuia sau mai multora dintre aceşti nutrienti, care sunt considerate necesare pentru utilizarea intenţionată a acestor produse.
3.Concentraţiile maxime de vitamine şi de elemente minerale prezente în produsele menţionate la art. 24 alin. (2) lit. c) din norme, destinate în mod special sugarilor, nu trebuie să le depăşească pe cele menţionate în tabelul 1, fără a aduce prejudicii modificărilor făcute unuia sau mai multora dintre aceşti nutrienti, care sunt considerate necesare pentru utilizarea intenţionată a acestor produse.
4.Dacă nu contrazic cerinţele dictate de utilizarea destinată, alimentele pentru scopuri medicale speciale, destinate în mod special sugarilor, trebuie să respecte prevederile referitoare la ceilalţi nutrienti, aplicabile preparatelor pentru sugari şi preparatelor pentru copiii mai mici de un an, după caz, enunţate în cap. II.
5.Produsele menţionate în art. 24 alin. (2) lit. a) din norme, diferite de cele destinate în mod special sugarilor, vor conţine vitaminele şi elementele minerale specificate în tabelul 2.
6.Produsele menţionate în art. 24 alin. (2) lit. b) din norme, diferite de cele destinate în mod special sugarilor, vor conţine vitaminele şi elementele minerale specificate în tabelul 2, fără a aduce prejudicii modificărilor făcute unuia sau mai multora dintre aceşti nutrienti, care sunt considerate necesare pentru utilizarea intenţionată a acestor produse.
7.Concentraţiile maxime de vitamine şi elemente minerale prezente în produsele menţionate în art. 24 alin. (2) lit. c) din norme, diferite de cele destinate în mod special sugarilor, nu trebuie să le depăşească pe cele precizate în tabelul 2, fără a aduce prejudicii modificărilor făcute unuia sau mai multora dintre aceşti nutrienti, care sunt considerate necesare pentru utilizarea intenţionată a acestor produse.
*)Pentru produsele destinate copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 şi 10 ani.
Anexa 13
la norme
COMPOZIŢIA DE BAZA
a alimentelor destinate dietelor cu valoare energetica redusă
Specificaţiile se referă la produsele gata de utilizare, comercializate ca atare sau reconstituite conform instrucţiunilor producătorului.
1.Energie
1.1.Energia furnizată de unul dintre produsele menţionate în art. 27 lit. a) din norme nu va fi mai mica de 3.360 kJ (800 kcal) şi nu va depăşi 5.040 kJ (1.200 kcal) pentru ratia zilnica totală.
1.2.Energia furnizată de unul dintre produsele menţionate în art. 27 lit. b) din norme nu va fi mai mica de 840 kJ (200 kcal) şi nu va depăşi 1.680 kJ (400 kcal) per masa zilnica.
2.Proteine
2.1.Proteinele care intră în compoziţia produselor menţionate în art. 27 lit. a) şi b) din norme vor asigura cel puţin 25% şi cel mult 50% din valoarea energetica totală a produsului. În orice caz cantitatea de proteine din produsele menţionate în art. 27 lit. a) din norme nu va depăşi 125 g.
2.2.Prevederile privind proteinele menţionate mai sus se referă la o proteina al carei indice chimic este egal cu cel al proteinei de referinţa a FAO/OMS (1985) descrisă în anexa nr. 14. Dacă indicele chimic este mai mic de 100% din proteina de referinţa, nivelurile minime de proteine vor fi mărite corespunzător. În orice caz indicele chimic al proteinelor va fi cel puţin egal cu 80% din cel al proteinei de referinţa.
2.3.Indicele chimic reprezintă cel mai mic raport dintre cantitatea fiecărui aminoacid esenţial din proteina de testare şi cantitatea de fiecare aminoacid din proteina de referinţa.
2.4.În toate cazurile adăugarea aminoacizilor este permisă doar în scopul îmbunătăţirii valorii nutritive a proteinelor şi doar în proportiile necesare atingerii acestui scop.
3.Lipide
3.1.Energia eliberata de lipide nu trebuie să depăşească 30% din energia totală disponibilă a produsului.
3.2.În cazul produselor menţionate în art. 27 lit. a) din norme, acidul linoleic (sub forma de gliceride) nu va fi mai mic de 4,5 g.
3.3.În cazul produselor menţionate în art. 27 lit. b) din norme, acidul linoleic (sub forma de gliceride) nu va fi mai mic de 1 g.
4.Fibre dietetice
Conţinutul de fibre dietetice din produsele menţionate în art. 27 lit. a) din norme nu va fi mai mic de 10 g şi nu va depăşi 30 g pentru ratia zilnica.
5.Vitamine şi elemente minerale
5.1.Produsele menţionate în art. 27 lit. a) din norme vor asigura pentru dieta zilnica completa cel puţin 100% din cantităţile de vitamine şi elemente minerale specificate în tabelul din prezenta anexa.
5.2.Produsele menţionate în art. 27 lit. b) din norme vor asigura cel puţin 30% din cantitatea de vitamine şi elemente minerale specificată în tabelul din prezenta anexa pentru fiecare masa; totuşi cantitatea de potasiu asigurata de aceste produse pentru fiecare masa va fi de cel puţin 500 mg.
*1) Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cerinţe energetice şi proteice. Raportul unei intalniri comune FAO/OMS/UNU.
Geneva: Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 1985 (Seriile 724 de rapoarte tehnice ale OMS).
Anexa 15
la norme
SUBSTANŢE
care pot fi adăugate în scopuri nutriţionale specifice în alimente
cu destinaţie nutriţională specială
–FSMP înseamnă alimente cu destinaţie nutriţională specială pentru scopuri medicale speciale
–All FPNU înseamnă alimente dietetice cu destinaţie nutriţională specială, incluzând FSMP, dar excluzând preparatele pentru sugari, preparatele pentru copiii cu vârsta până la 1 an, alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru sugari şi copii de vârstă mică.
Substanţa "sulfat" din subcategoria "Calciu", categoria 2 "Elemente minerale" din anexa 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 352 din 16 mai 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 20 mai 2005.
Categoria 4 "Carnitină şi taurină" din anexa 15 a fost completată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 352 din 16 mai 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 20 mai 2005.
5.Nucleotide
–adenozină 5'-acid fosforic (AMP) x
–săruri de sodiu ale AMP x
–citidină 5'-acid monofosforic (CMP) x
–săruri de sodiu ale CMP x
–guanozină 5'-acid fosforic (GMP) x
–săruri de sodiu ale GMP x
–inozină 5'-acid fosforic (IMP) x
–săruri de sodiu ale IMP x
–uridină 5'-acid fosforic (UMP) x
–săruri de sodiu ale UMP x
6.Colină şi inozitol
–colină x
–clorură de colină x
–bitartrat de colină x
–citrat de colină x
–inozitol x
Anexa 15 la Norme a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 147 din 25 februarie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 23 martie 2004, având conţinutul anexei 1 din acest act normativ.
Anexa 16
la norme
PESTICIDE
care nu pot fi utilizate în produsele agricole folosite la
prepararea produselor pentru sugari şi pentru copiii cu vârsta până la 1 an
Tabelul 1
Denumirea chimică a substanţelor (definirea reziduurilor)
Anexa 16 la Norme a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 147 din 25 februarie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 23 martie 2004, având conţinutul anexei 2 din acest act normativ.
Anexa 17
la norme
NIVELURILE MAXIME
de reziduuri specifice ale pesticidelor sau
metaboliţilor pesticidelor în preparate pentru sugari
Anexa 17 la Norme a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 147 din 25 februarie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 23 martie 2004, având conţinutul anexei 3 din acest act normativ.
Anexa 18
la norme
PESTICIDE
care nu pot fi utilizate în produsele agricole folosite pentru
alimente pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari
Tabelul 1
Denumirea chimică a substanţelor (definirea reziduurilor)
Anexa 18 la Norme a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 147 din 25 februarie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 23 martie 2004, având conţinutul anexei 4 din acest act normativ.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 19 iun. 2005 și 12 oct. 2007.