Norme din 23 iunie 1997

Norme din 23 iunie 1997 · Legislație

Capitolul 1Norme de igiena referitoare la zonele de locuit

Articolul 1

Terenurile destinate amplasarii şi dezvoltării localitatilor trebuie să asigure protectia populatiei împotriva surparilor şi alunecarilor de teren, avalanselor şi inundaţiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substante toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, sa dispună de posibilitati de alimentare cu apa, de indepartare şi neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate şi a reziduurilor, precum şi de dezvoltare normala a zonei verzi, de recreere şi odihnă.

Articolul 2

Amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie să asigure insorirea acestora pe o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstitiul de iarna, a tuturor incaperilor de locuit. Distanta dintre cladiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egala cu înălţimea cladirii celei mai inalte, pentru a nu se umbri reciproc.

Articolul 3

La stabilirea amplasamentelor cladirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele urmatoarelor dotari tehnico-edilitare:

a)platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (în cazul în care nu au fost prevăzute camere speciale de depozitare în interiorul cladirii); suprafaţa de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului şi a ritmului de evacuare a acestuia; nu se recomanda proiectarea şi amenajarea de platforme prea mari, care implica ocuparea unor suprafete de teren cu alte destinatii (spatii verzi etc.) şi care pot genera usor disconfort şi insalubritate; platformele se vor amenaja la distante de minimum 5 m de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuinte şi pot fi cuplate cu instalaţii pentru batut covoare;

b)spatii amenajate pentru jocul copiilor, luandu-se în calcul cate 1,3 mp teren de fiecare locuitor;

c)spatii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor populatiei din zona respectiva, situate la distante de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spatii sunt interzise activităţile de reparatii şi întreţinere auto;

d)zone verzi de folosinţă generală, luandu-se în calcul minimum 2-2,2 mp teren/locuitor (în afara parcurilor publice).

Articolul 4

Unitatile de mica industrie, comerciale şi de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populatie prin producerea de zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplaseaza în cladiri separate, la distanta de minimum 15 m de ferestrele locuintelor. Distanta se masoara între fatada locuinţei şi perimetrul unităţii. Pentru unitatile sus-menţionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor, astfel încât să se incadreze în normele din standardele în vigoare.

Articolul 5

La parterul cladirilor de locuit se pot amenaja unităţi comerciale şi de prestări de servicii, precum şi camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spatii gospodaresti - anexe ale locuintelor (garaje, spalatorii, uscatorii etc.), cu condiţia ca acestea sa nu constituie, prin functionarea lor, riscuri pentru sănătatea populatiei sau sa nu creeze disconfort; în acest scop, se vor asigura masurile şi mijloacele necesare pentru limitarea nocivitatilor, astfel ca acestea să se incadreze în normele din standardele în vigoare. În interiorul cladirilor cu mai multe locuinte se pot amenaja, în cadrul acestora, mici unităţi de servire a publicului (birouri, cabinete), cu condiţia sa nu produca riscuri pentru sănătate sau disconfort.

Articolul 6

Zonele necesare odihnei şi recreerii se amplaseaza în locuri care prezinta cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: paduri, suprafete de apa, relief variat şi altele. În zonele de odihnă şi recreere se interzice amplasarea:

a)întreprinderilor care, prin activitatea lor, produc zgomote, vibratii sau impurifica apa, aerul, solul;

b)unităţilor zootehnice;

c)unităţilor de transporturi;

d)statiilor de epurare a apelor uzate şi a depozitelor controlate de deseuri solide.

Articolul 7

În cadrul amenajarii şi dotarii zonelor destinate odihnei şi recreerii trebuie să se asigure:

a)instalaţii de alimentare cu apa potabila;

b)W.C.-uri publice şi locuri pentru colectarea deseurilor;

c)colectarea şi indepartarea apelor uzate prin instalaţii de canalizare, locale sau zonale, a caror construcţie şi exploatare sa evite poluarea factorilor de mediu.

Articolul 8

Între intreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot şi vibratii, şi teritoriile protejate invecinate, se asigura zone de protecţie sanitara. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se înţelege: zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţiile social-culturale şi medicale, precum şi unitatile economice ale caror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsiti de impuritati.

Articolul 9

Nocivitatile fizice (zgomot, vibratii, radiatii ionizante şi neionizante), substantele poluante şi alte nocivitati din aerul, apa şi solul zonelor locuite nu vor putea depăşi limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare.

Articolul 10

Zonele de protecţie sanitara se stabilesc, ca forma, marime şi mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii populatiei şi mediului înconjurător.

Articolul 11

În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distante, distantele minime de protecţie sanitara, recomandate între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi unele riscuri sanitare, sunt urmatoarele:

Aceste unităţi se vor amplasa în afara arterelor de mare circulatie, respectandu-se aceleasi condiţii de distanta. Aceste distante pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.

Articolul 12

Suprafetele de teren incluse în zonele de protecţie sanitara pot fi exploatate agricol, cu excepţia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substante poluante (plumbul şi compusii de plumb, fluorul şi compusii săi, pesticide greu degradabile etc.), pot fi vatamatoare pentru om sau animale.

Articolul 13

În interiorul zonei de protecţie sanitara se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere şi interventie.

Articolul 14

Obiectivele economice care, prin natura activităţii lor, pot polua atmosfera şi pentru care nu exista mijloace tehnice eficace de retinere a poluantilor şi de reducere a emisiilor, se amplaseaza în zonele destinate industriilor poluante.

Articolul 15

Unitatile care, prin specificul activităţii lor, necesita protecţie speciala (spitale, centre de sănătate, crese, gradinite, scoli, biblioteci, muzee etc.) se vor amplasa în asa fel încât sa li se asigure o zona de protecţie de minimum 50 m faţă de locuinte, de arterele de circulatie sau de zonele urbane aglomerate.

Articolul 16

Adaposturile pentru cresterea animalelor în curtile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine şi 5 capete bovine) se amplaseaza la cel puţin 10 m de cea mai apropiata locuinta invecinata şi se exploateaza astfel încât sa nu produca poluarea mediului sau disconfort vecinilor.

Articolul 17

Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot şi vibratii şi dimensionarea zonelor de protecţie sanitara se vor face în asa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la 1,5 m înălţime de sol, sa nu depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.

Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depăşească 35 dB(A) şi curba de zgomot 30 în timpul zilei; în timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.

Pentru scoli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat în interiorul clasei cu ferestrele închise, sa nu depăşească 35 dB(A) şi curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii şi pentru alte unităţi de invatamant şi biblioteci.

Articolul 18

Parametrii sanitari care trebuie să fie respectati la proiectarea şi execuţia locuintelor sunt:

	- Suprafaţa minimă a unei camere	=	10 m2
	- Suprafaţa minimă a bucătăriei	=	5 m2
	- Înălţimea sub plafon	=	2,60 m.

SUPRAFEŢELE MINIMALE pentru apartamente în clădiri cu mai multe locuinţe sau locuinţe individuale
Persoane/ familie	Camere/ locuinţă	Dormitoare	Cameră de zi	Loc pentru servit masa	Bucătărie	Încăperi sanitare	Spaţii de depozitare	Suprafaţa utilă	Suprafaţa construită
(nr.)	(nr.)	(m2)	(m2)	(m2)	(m2)	(m2)	(m2)	(m2)	(m2)
1	1	-	18	2,5	5	4,5	2	37	58
2	2	12	18	3	3	4,5	2	52	81
3	3	24	18	3	5,5	6,5	2,5	68	104
4	3	26	19	3,5	7	6,5	3,5	76	117
5	4	38	20	3,5	7	7,5	4	91	139
6	4	40	21	4,5	8	7,5	4,5	97	148
7	5	50	22	5	8	9	5	111	170
8	5	52	22	6	8	9	5,5	114	175

Incaperile principale de locuit şi bucatariile trebuie prevăzute cu deschideri directe către aer liber - uşi, ferestre -, care să permită o ventilatie naturala suficienta.

Iluminatul natural în centrul camerelor principale şi al bucatariei trebuie să fie suficient pentru a permite, în zilele senine, activităţile normale fără a se recurge la lumina artificiala.

Ventilatia naturala trebuie asigurata prin prevederea prizelor de aer exterior, prin evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural şi prin pastrarea libera a unui spatiu de 1 cm sub usile interioare.

Ghenele tehnice şi topoganul de deseuri solide se izoleaza acustic şi se prevad cu posibilitati de acces pentru curatare şi decontaminare periodica.

Peretii, planseele şi putul ascensorului trebuie izolate împotriva zgomotelor şi vibratiilor.

Sistemul de incalzire trebuie să asigure temperatura minima medie de 18 grade C, cu diferente în functie de utilizarea incaperii:

	- baie, W.C.	- 22°C;
	- cameră de zi	- 20°C;
	- dormitoare	- 18°C.

Articolul ART. 19

Impartirea interioara trebuie să satisfaca urmatoarele condiţii:

–să permită circulatia comoda a copiilor, persoanelor în vârsta şi handicapate, prin culoare de minimum 1,20 m largime, sa nu existe trepte inutile între camere, planuri inclinate, să fie iluminat suficient etc.;

–să asigure separarea pe functiuni, împotriva propagarii zgomotelor, mirosurilor, vaporilor;

–sa izoleze camerele de locuit de incaperile de serviciu, unde se pot produce zgomote, mirosuri, vapori;

–să permită deschiderea comoda a usilor interioare.

Baile şi W.C.-urile nu vor fi amplasate deasupra camerelor de locuit.

Finisajele interioare şi dotarile cu echipamente nu trebuie să creeze riscuri de accidente.

Articolul 20

Materialele folosite în construcţia, finisarea şi dotarea locuintelor se aleg astfel încât sa nu polueze aerul interior, cu atenţie la formaldehida, azbest şi radon, şi să asigure izolarea higrotermica şi acustica corespunzătoare; o atenţie deosebită este recomandata la proiectarea şi construcţia blocurilor de locuinte, în ceea ce priveste orientarea camerelor faţă de vanturile dominante, de curentii locali de aer, care se produc în ansamblurile de constructii inalte, şi faţă de insorirea maxima din timpul verii; se recomanda izolarea acustica a fiecarei camere faţă de camerele invecinate din aceeasi locuinta, faţă de locuintele invecinate şi faţă de zgomotul produs de instalatiile aferente locuinţei sau cladirii.

Capitolul 2Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa a localitatilor

Articolul 21

Sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor trebuie să furnizeze apa potabila în cantitatea necesară şi de calitate corespunzătoare normelor naţionale, astfel încât sa nu afecteze starea de sănătate a consumatorilor (STAS nr. 1.342/1991).

Articolul 22

(1)Apa de suprafaţa sau de profunzime, folosita ca sursa pentru sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor, trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii:

–calitate corespunzătoare categoriei de folosinţă într-un procent de 95% din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;

–debitul necesar asigurarii unei distributii continue, avandu-se în vedere variabilitatile zilnice şi sezoniere ale cererilor de apa şi tendinta de dezvoltare a localităţii (populatie, edilitar).

(2)Cantitatea minima de apa necesară pe zi pentru un locuitor este de 50 l. Cantitatea este estimată numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale şi prepararii hranei.

Articolul 23

(1)Sursa de apa folosita pentru aprovizionarea cu apa a localitatilor trebuie să fie protejata împotriva activităţilor umane.

Protejarea surselor se face prin izolarea acestora prin perimetre de protecţie sanitara şi controlul activităţilor poluante din teritoriul aferent.

Stabilirea perimetrelor de protecţie sanitara se face individualizat pentru fiecare sursa, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu standardele de proiectare în vigoare.

(2)Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate şi construite astfel încât să fie protejate contra siroirilor de ape şi împotriva inundaţiilor.

Zona de extractie trebuie imprejmuita pentru prevenirea accesului public şi al animalelor, să fie prevăzută cu panta de scurgere pentru prevenirea baltirii apei în sezoanele cu precipitatii atmosferice.

(3)Sursele de suprafaţa (rauri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi protejate de activităţile umane majore: industrie poluanta, depozite de deseuri toxice sau periculoase, agricultura intensiva, turism şi agrement.

Proprietarii terenurilor pe care se afla zonele de protecţie sanitara vor fi avertizati în scris asupra restrictiilor de utilizare.

În situaţia în care existenta unor dezvoltari (obiective) economico-sociale riverane sursei de suprafaţa sau folosirea de lunga durata a sursei într-un anumit scop (de exemplu, transport etc.) creeaza imposibilitatea asigurarii perimetrelor de protecţie sanitara, se admite reducerea acestora la regimul sever de protecţie sanitara şi se adapteaza tehnologia de tratare a apei în consecinţa.

Articolul 24

(1)Tehnologiile de tratare a apei trebuie proiectate, în consecinţa, cu condiţiile specifice fiecarei surse, luandu-se în considerare calitatea şi natura sursei.

Obiectivul procedeelor de tratare trebuie să fie protectia consumatorilor împotriva agentilor patogeni şi impuritatilor din apa, care pot fi agresive sau periculoase pentru sănătatea umana.

(2)Instalatiile de tratare a apei de suprafaţa trebuie să fie proiectate cu patru etape, prin care se realizează un sir de bariere de indepartare a contaminarii microbiene:

1.rezervor de stocare apa bruta sau predezinfectie;

2.coagulare, floculare şi sedimentare (sau flotare);

3.filtrare; şi

4.dezinfectie terminala.

(3)Pentru coagulare se pot folosi numai substante (reactivi) care sunt avizate sanitar pentru acest scop.

Procedeele de coagulare/sedimentare şi predezinfectie trebuie proiectate în asa fel, încât să asigure o reducere finala de 75% a trihalometanilor.

Treptele de tratare preliminare a dezinfectiei finale trebuie să produca o apa cu o turbiditate mai mica de 5 NTU pentru mediana valorilor înregistrate în 24 de ore şi nu mai mare de 1 NTU pentru o singura proba.

(4)Dezinfectia finala a apei este obligatorie pentru toate instalatiile de tratate a apei care produc apa potabila pentru localităţi şi au ca sursa apa de suprafaţa.

Dezinfectia finala a apei este obligatorie şi în cazul folosirii surselor de profunzime, atunci când numărul locuitorilor din localitate este mai mare de 5.000.

Pentru localităţile cu o populatie sub 5.000 de locuitori, cu o retea de distribuţie scurta şi având o sursa de apa de profunzime bine protejata şi de calitate corespunzătoare (95% din numărul probelor recoltate într-un an calendaristic se încadrează în standardul naţional pentru apa potabila), apa poate fi distribuita fără dezinfectie prealabila.

(5)Dezinfectia apei se poate face cu substante clorigene, ozon sau radiatii ultraviolete.

Tehnologia de tratare trebuie să fie proiectata în asa fel încât să asigure timp de contact între apa şi substanţa dezinfectanta de minimum 30 de minute.

De asemenea, trebuie să existe posibilitatea controlului substantei dezinfectante reziduale. În cazul clorului, valoarea clorului rezidual liber, după dezinfectia finala, trebuie să fie de >(=) 0,5 mg/l.

Eficienta procesului de dezinfectie trebuie să fie de 99,5%, exprimata în grade de turbiditate şi în valorile coliformilor totali şi coliformilor fecali din standardul naţional pentru apa potabila.

(6)Procentul de probe necorespunzatoare microbiologic, în reteaua de distribuţie, nu trebuie să depăşească 5% din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic.

Articolul 25

(1)Reteaua de distribuţie a apei trebuie să asigure regimul continuu, cantitatea necesară şi sa nu permita contaminarea exterioara.

Proiectarea retelelor de distribuţie trebuie să tina seama de topografia, amplasarea şi marimea localităţii.

(2)Materialele de construcţie a conductelor de transport, retelelor de distribuţie şi retelelor interioare trebuie să aibă aviz sanitar de folosire pentru apa potabila.

Rezervoarele (ingropate sau aeriene) de apa vor fi astfel proiectate şi realizate încât sa nu permita contaminare exterioara.

Materialele de construcţie, inclusiv vopselele, substantele de impermeabilizare etc. a instalaţiilor de tratare a apei pentru potabilizare şi rezervoarele de inmagazinare a apei, trebuie să aibă aviz sanitar de folosire în acest scop.

(3)Localităţile trebuie să dispună de rezerve de apa potabila pentru acoperirea minimului necesar pentru o perioadă de 12 ore, de intrerupere a prelucrarii şi livrarii în statiile de tratare.

(4)Proiectarea instalaţiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de inmagazinare şi a retelelor de distribuţie trebuie să prevada posibilitatea de evacuare a apelor de spalare şi de acces pentru recoltare de probe.

Spalarea, curatarea şi dezinfectia periodica şi ori de cate ori este necesar a instalaţiilor de tratare, a rezervoarelor de inmagazinare şi a retelei de distribuţie sunt obligatorii. Materialele şi substantele de curatare şi dezinfectie trebuie să aibă aviz sanitar de folosire şi să se utilizeze conform instructiunilor.

Articolul 26

Exploatarea şi întreţinerea sistemelor de tratare, inmagazinare şi distribuţie a apei potabile şi controlul calităţii apei produse revin serviciilor publice ale administraţiei locale.

Capitolul 3Norme de igiena pentru fantani publice şi individuale, folosite la aprovizionarea cu apa de baut

Articolul 27

(1)Fantana reprezinta o instalatie locala de aprovizionare cu apa, individuala sau publică, instalatie din care apa este consumata prin extractie direct din sursa.

Apa din fantana, pentru a fi folosita în scop potabil, trebuie să corespunda calitativ standardului naţional nr. 1.342/1991 (tabel) şi să asigure cantitatea minima necesară, zilnica, pentru locuitorii deserviti.

(2)Fantana trebuie amplasata şi construita, astfel încât să fie protejata de orice sursa de poluare şi să asigure accesibilitatea. În situaţia în care construcţia fantanii nu asigura protectia apei, iar adancimea acviferului folosit este mai mica de 10 m, amplasarea fantanii trebuie să se faca la cel puţin 10 m de orice sursa posibila de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deseuri de animale, coteţe etc.

Adancimea stratului de apa folosit nu trebuie să fie mai mica de 4 m.

Peretii fantanii trebuie astfel amenajati încât sa previna orice contaminare exterioara. Ei vor fi construiti din material rezistent şi impermeabil: ciment, caramida sau piatra, tuburi din beton.

Peretii fantanii trebuie prevăzuţi cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o înălţime de 70-100 cm deasupra solului şi 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente şi impermeabile, iar articularea cu peretii fantanii trebuie facuta în mod etans.

Fantana trebuie să aibă capac, iar deasupra ei un acoperis care să o protejeze împotriva precipitatiilor atmosferice.

Modul de scoatere a apei din fantana trebuie să se faca printr-un sistem care să impiedice poluarea ei: galeata proprie sau pompa.

În jurul fantanii trebuie să existe un perimetru de protecţie, amenajat în panta, cimentat sau pavat.

(3)Proiectarea, construcţia şi amenajarea fantanilor publice sau individuale trebuie efectuate în concordanta cu condiţiile specifice locale şi cu principiile generale de la alineatele anterioare.

(4)Dezinfectia fantanii se face cu substante clorigene sau orice alta substanţa dezinfectanta care are aviz sanitar de folosire în acest scop.

Substanţa clorigena (clorura de var, hipocloritul de sodiu, cloramina), folosita pentru dezinfectie, trebuie să aibă specificat conţinutul în clor activ.

Cantitatea de substanţa clorigena folosita pentru dezinfectia apei variaza în functie de cantitatea de clor activ, care trebuie realizat şi care depinde de gradul de poluare a fantanii.

Pentru efectuarea dezinfectiei se face calculul cu ajutorul urmatorilor parametri:

a)Volumul apei din fantana: V = Pi r^2 H, în care:

V = volumul apei în mc;

Pi = 3,14;

r = 1/2 din diametrul fantanii;

H = înălţimea coloanei de apa din fantana.

b)Cantitatea de clor din substanţa: 25%, 20%, 15% etc.

c)Concentraţia de clor rezidual liber care trebuie obtinuta.

Calcul:

Pentru 0,5 mg Cl rezidual ................... l apa

X mg Cl rezidual ........... 1.000 l apa = 1 mc apa

X = 0,5 g clor rezidual/mc apa

100 g substanţa clorigena ............ 25 g clor activ

X ................... 0,5 g clor activ

0,25 x 100

X = ------------- = 2 g substanţa clorigena/mc

25

Regula generală: pentru obtinerea unei concentratii de clor rezidual liber este nevoie de aproximativ 10 ori mai mult decat cantitatea calculată, deci: 2 g substanţa clorigena/mc x 10 = 20 g/mc.

Pentru a se obtine un clor rezidual liber de 0,5 mg/l apa este nevoie de 20 g substanţa clorigena 25% activa la 1 mc apa din fantana.

Cantitatea de substanţa clorigena 25% activa, necesară pentru 1 mc apa, se inmulteste cu volumul de apa din fantana.

Capitolul 4Norme de igiena referitoare la colectarea şi indepartarea reziduurilor lichide

Articolul 28

Primariile şi agentii economici vor asigura indepartarea şi epurarea apelor uzate menajere, apele uzate industriale, altor ape uzate şi apelor meteorice, astfel încât sa nu se creeze disconfort şi imbolnavirea membrilor comunităţii.

Instalaţii de epurare a apelor uzate vor fi prevăzute pentru toate comunitatile cu mai mult de 15.000 locuitori. Apele uzate epurate vor fi evacuate în asa fel încât, în avalul deversarii, apele receptorului să se incadreze conform normelor în prevederile standardului de calitate a apelor de suprafaţa, după categoria de folosinţă.

La proiectarea şi realizarea sistemelor de canalizare şi epurare se va face şi studiul de impact asupra sănătăţii publice.

Articolul 29

Indepartarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin retea de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilităţii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitatile sunt obligate să-şi prevada instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata în asa fel încât sa nu constituie un pericol pentru sănătate.

Articolul 30

Este interzisa raspandirea neorganizata, direct pe sol (curti, gradini, străzi, locuri riverane s.a.) sau în bazinele naturale de apa, a apelor uzate menajere şi industriale. Este interzisa deversarea apelor uzate în zona de protecţie sanitara a surselor şi a instalaţiilor centrale de alimentare cu apa.

Articolul 31

Apele uzate provenite de la unitatile sanitare (spitale de boli infectioase, sanatorii antituberculoase, spitale de ftiziologie, laboratoare care lucreaza cu produse patologice etc.), precum şi de la orice unităţi care, prin specificul lor, contamineaza apele reziduale cu agenti patogeni sau polueaza cu substante chimice şi/sau radioactive, se vor trata în incinta unităţilor respective, asigurandu-se dezinfectia şi decontaminarea, după caz, înainte de evacuarea în colectorul stradal.

Articolul 32

Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice, în cazul în care localităţile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate. Aceste canale trebuie intretinute permanent în buna stare de functionare, prin curatarea şi repararea defectiunilor.

Articolul 33

În situaţia în care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta solutii individuale de colectare şi neutralizare a reziduurilor lichide, cu luarea masurilor de protejare a mediului şi sănătăţii.

Articolul 34

Indepartarea apelor uzate menajere provenite de la locuintele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalaţii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate şi executate conform normelor în vigoare şi amplasate la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiata locuinta; instalatiile se intretin în buna stare de functionare; vidanjul se va descarca în cea mai apropiata statie de epurare a apelor uzate.

Articolul 35

Unitatile sunt obligate să-şi asigure W.C.-uri cu un numar de cabine corespunzător prevederilor standardelor şi normelor de proiectare.

Articolul 36

Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenita din rauri, lacuri, acumulari, ape subterane etc., care indeplineste condiţiile de calitate din standardul în vigoare pentru apele de irigatie; este interzisa folosirea apelor uzate la irigarea culturilor agricole, în alte condiţii decat cele prevăzute în standarde.

Capitolul 5Norme de igiena referitoare la colectarea, indepartarea şi neutralizarea deseurilor solide

Articolul 37

Primariile, agentii economici, asociaţiile de locatari şi cetatenii au obligaţia să asigure colectarea, indepartarea şi neutralizarea deseurilor solide. Se interzice aruncarea deseurilor solide în alte locuri decat în cele amenajate special şi autorizate sanitar.

La elaborarea regulamentelor de salubritate, primariile au obligaţia să respecte normele sanitare şi sa consulte autoritatea sanitara teritoriala.

Cetatenii sunt obligati să respecte intocmai masurile stabilite de primarie pentru asigurarea igienei publice şi salubritatii localităţii, precum şi regulile elementare de igiena în gospodaria sau locuinta proprie, astfel încât sa nu creeze disconfort vecinilor şi sa nu constituie pericol pentru sănătatea publică a comunităţii.

Articolul 38

Colectarea la locul de producere (precolectare primara) a reziduurilor menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate în functie de cantitatea produsa, de ritmul de evacuare şi de categoria în care se încadrează reziduurile menajere din locuinta; reziduurile nu se colecteaza direct în recipient ci intr-o punga de polietilena aflata în recipient şi care să aibă un volum puţin mai mare decat volumul recipientului. Precolectarea secundara, adica strangerea şi depozitarea provizorie a pungilor cu deseuri menajere în punctele de precolectare organizata, se face în recipiente dimensionate corespunzător, acoperite, prevăzute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, usor transportabile, concepute astfel încât sa nu produca raniri în timpul manipularii şi sa nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.

Containerele vor fi concepute în asa fel încât accesul la ele să fie rapid şi usor, iar sistemul lor de acoperire să fie usor de manevrat şi să asigure etanşeitatea.

Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confectionate din materiale rezistente la solicitări mecanice sau agresiuni chimice şi care să se poată spala şi dezinfecta usor.

Recipientele vor fi mentinute în buna stare şi vor fi inlocuite imediat, la primele semne de pierdere a etanseitatii. Ele vor fi amplasate în spatii special amenajate, mentinute în condiţii salubre.

Administratia locala va asigura colectarea, indepartarea şi neutralizarea reziduurilor stradale. Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere se va face în recipiente acoperite, mentinute în buna stare, amplasate în condiţii salubre, în spatii special amenajate. Este interzisa depozitarea reziduurilor stradale, după colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat.

Articolul 39

Deseurile urbane trebuie sortate la locul de producere în componente reciclabile şi nereciclabile.

Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deseurilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile şi va asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. În acest scop va asigura capacitati adecvate de sortare şi depozitare: recipiente separate, marcate, pentru colectarea separata de la sursa (sticlă, material plastic, hartie, deseuri predominant organice, biodegradabile etc.)

a)Deseuri menajere:

Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel încât:

–orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare să fie evitat;

–pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;

–să se colecteze, pe cat posibil, deseuri fără substante poluante.

Deseurile voluminoase se colecteaza, se transporta şi se trateaza astfel încât să se permita reciclarea şi refolosirea prin sortarea şi tratarea separata a diferitelor componente din deseul voluminos respectiv. Ele nu pot fi colectate în containerele obisnuite şi de aceea agentul economic responsabil cu gestionarea deseurilor va asigura ridicarea lor periodica şi transportul lor cu mijloace adecvate. Populatia va fi anunţată din timp asupra perioadei de colectare.

Deseurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.): agentul economic responsabil va asigura functionarea unui sistem de colectare a deseurilor periculoase care pot aparea în deseurile menajere: acumulatori uscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente în care au fost substante toxice, substante toxice de uz menajer, medicamente etc.

Se accepta ca medicamentele să fie colectate şi tratate împreună cu deseurile menajere obisnuite, dacă exista siguranţa ca populatia, în general, sau grupuri de populatie nu au acces la locul unde acestea se depozitează.

b)Deseuri comerciale similare celor menajere:

Sistemul de colectare trebuie să urmeze, pe cat posibil, acelasi principiu de reciclare a materialelor rezultate din unităţi comerciale, institutii publice, birouri, mica industrie, unităţi mestesugaresti, dacă aceste deseuri prezinta compozitie şi proprietăţi similare cu cele ale deseurilor menajere.

c)Deseuri din parcuri şi gradini:

Deseurile specifice, predominant vegetale, din parcuri şi gradini, trebuie reciclate prin compostare, de preferat la locul de producere, sau, dacă nu este posibil, să fie dirijate spre un sistem similar în exteriorul parcului, unde se composteaza resturile vegetale din alte surse.

d)Deseuri din piete:

Se va asigura colectarea separata a deseurilor de origine vegetala, care pot fi compostate, şi a celorlalte deseuri care se preteaza la reciclare, cum ar fi: material plastic, hartie, sticlă etc., similare cu cele menajere. Administratia pieţei va asigura recipiente marcate şi amplasate în locuri special amenajate.

e)Deseuri din constructii:

Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari şi constructii se colecteaza şi se folosesc într-un sistem de reciclare; orice deseu din demolari este considerat contaminat şi se colecteaza separat, dirijandu-se într-un sistem care să nu permita accesul persoanelor neautorizate. Antreprenorul are obligaţia sa monteze recipiente de colectare adecvate.

f)Deseurile rezultate din ingrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de ingrijiri medicale acordate în cabinetele medicale amplasate în cladiri de locuit urmeaza circuitul deseurilor de ingrijiri medicale cu risc, conform reglementarilor legale specifice. Persoanele care îşi administreaza singure tratamente injectabile la domiciliu şi cadrele medicale care aplica tratamente la domiciliu sunt obligate sa colecteze deseurile rezultate în recipiente cu pereti rezistenti (cutii din carton, cutii din metal etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiata unitate de asistenţa medicală publică.

Cabinetele medicale vor respecta legislatia specifică în domeniu. Se interzice depunerea deseurilor rezultate din ingrijiri medicale în containerele comune ale cladirilor de locuit.

g)Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea strazilor şi deseuri asimilabile celor menajere, precolectate în recipiente stradale.

Deseurile rezultate din maturarea strazilor conţin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor şi a drumului, pamant, frunze şi alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant şi pulberi sedimentate din atmosfera. Este recomandabil ca nisipul antiderapant să fie colectat separat de alte deseuri stradale şi, pe cat posibil, reutilizat.

Este posibil ca, în urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu cele menajere, produse pe strada, o parte a acestora să între în compozitia deseurilor de maturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corecta a reglementarilor privind precolectarea primara şi secundara a deseurilor de către fiecare producător, persoana fizica sau juridica.

Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza în recipiente stradale (cosuri, pubele, containere) asigurate de către primarii. Este important ca aceste recipiente să fie în numar suficient, cu volume adecvate şi montate la distante optime; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o dată la 2 zile vara (1 aprilie - 1 octombrie) şi o dată la 3 zile iarna (1 octombrie - 1 aprilie).

Deseurile stradale urmeaza filiera de neutralizare a deseurilor menajere.

h)Deseurile zootehnice, rezultate din amenajari în gospodarii particulare (vezi art. 16), care nu se asimileaza cu fermele zootehnice, se colecteaza şi se neutralizeaza prin compostare în instalaţii care nu polueaza mediul şi nu produc disconfort, amplasate la cel puţin 10 m de ferestrele locuintelor.

Articolul 40

Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere şi colectare la locul de neutralizare se face de preferinta zilnic, fără a se depăşi urmatoarele termene maxime:

a)În anotimpul cald (1 aprilie - 1 octombrie):

–zilnic, din zonele centrale şi de la unitatile de alimentatie publică, unitatile sanitare cu paturi, gradinite şi crese;

–la cel mult 2 zile, din celelalte zone.

b)În anotimpul rece (1 octombrie - 1 aprilie):

–la cel mult 3 zile, din toate zonele.

Articolul 41

Metodele şi tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.

Articolul 42

Reziduurile toxice şi periculoase se depozitează şi se neutralizeaza numai în condiţiile stabilite conform reglementarilor în vigoare.

Articolul 43

Depozitele de deseuri urbane, controlate, instalatiile de compostare a deseurilor organice şi biodegradabile, instalatiile de incinerare trebuie proiectate, construite şi administrate astfel încât să se realizeze condiţii de impiedicare a eliminarii şi diseminarii poluantilor în mediul natural: sol, ape de suprafaţa, ape subterane, aer sau în mediul urban. În acest scop, se vor îndeplini urmatoarele condiţii:

a)amplasarea şi stabilirea zonei de protecţie sanitara se fac în urma studiilor de impact pe mediu şi sănătate, în condiţiile prevederilor art. 10 şi 11 din prezentele norme; alegerea locului se face după studii geologice, hidrogeologice şi urbanistice;

b)la proiectare şi la functionare se vor prevedea şi respecta metode şi tehnici adecvate de acoperire şi asigurare a deseurilor; acoperirea şi asigurarea se fac zilnic;

c)în cursul operaţiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pe drumurile interioare ale depozitului.

Dacă accesul vehiculelor de transport pe suprafaţa deseurilor nu poate fi evitat în mod temporar, se asigura condiţii de spalare a exteriorului vehiculelor la ieşirea din depozit;

d)în cursul exploatarii depozitului se aplică măsuri de combatere a insectelor şi rozatoarelor (dezinsectie şi deratizare);

e)organizarea tehnica a depozitului va asigura protectia sănătăţii populatiei în general, protectia sănătăţii personalului şi protectia mediului; se acordă atenţie deosebită imprejmuirii şi perdelelor de protecţie.

Articolul 44

În instalatiile de compostare a deseurilor organice biodegradabile se va evita prezenta substanţelor toxice care pot polua solul, pe care se depune compostul. În acest scop, se asigura condiţii de colectare separata a acestui tip de deseuri.

Gazele de fermentare şi apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se capteaza şi se dirijeaza spre instalaţii adecvate de tratare şi neutralizare.

Articolul 45

Instalatiile de incinerare a deseurilor urbane vor îndeplini urmatoarele condiţii:

a)amplasarea şi stabilirea zonei de protecţie se fac în urma studiilor de impact pe mediu şi sănătate;

b)functionarea instalaţiilor de incinerare este condiţionată de monitorizarea emisiilor de gaze reziduale în atmosfera.

Articolul 46

Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie să fie acoperite şi prevăzute cu dispozitive de golire automata a recipientelor de precolectare secundara şi sa nu permita raspandirea continutului în cursul transportului. Ele vor fi intretinute igienic şi dezinfectate periodic; în acest scop, compartimentul destinat deseurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitări mecanice şi agresiuni chimice.

Articolul 47

Sistemul individual de indepartare şi neutralizare a reziduurilor menajere este permis numai în localităţi rurale, cu condiţia prevenirii dezvoltării insectelor şi rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri menajere se va alege astfel încât sa nu produca disconfort vecinilor, sa nu impurifice sursele locale de apa şi să fie la cel puţin 10 m de ferestrele locuintelor.

Capitolul 6Norme de igiena la unitatile de folosinţă publică

Articolul 48

Prezentele norme de igiena se aplică categoriilor de institutii în care se desfăşoară activităţi social-culturale, colectivitatilor temporare de muncă sau de recreere, precum şi unităţilor în care se efectueaza prestări de servicii pentru populatie, denumite în continuare unităţi.

Articolul 49

Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa potabila sau la surse proprii de apa care să corespunda condiţiilor de calitate pentru apa potabila şi vor fi prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apa şi de canalizare, în conformitate cu normativele de proiectare.

Articolul 50

Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; în lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unitatile sunt obligate să-şi prevada instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata astfel încât sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.

Articolul 51

Instalatiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a apelor uzate, sifoanele de pardoseala, obiectele sanitare (W.C.-uri, pisoare, lavoare, bai, dusuri) vor fi mentinute în permanenta stare de functionare şi de curăţenie. În acest sens, conducerile unităţilor au urmatoarele obligaţii:

a)să asigure repararea imediata a oricăror defectiuni aparute la instalatiile de alimentare cu apa, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;

b)sa controleze starea de curăţenie din anexele şi din grupurile sanitare din unitate, asigurandu-se spalarea şi dezinfectia zilnica şi, când este necesar, a acestora;

c)să asigure materialele necesare igienei personale a acelora care folosesc grupurile sanitare din unitate (hartie igienica, sapun, mijloace de stergere sau zvantare a mainilor după spalare etc.); în grupurile sanitare comune nu se admite folosirea prosoapelor textile, ci se vor monta uscatoare cu aer cald sau distribuitoare pentru prosoape de unica folosinţă, din hartie;

d)să asigure pentru personalul de ingrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru de culoare diferita faţă de cel destinat altor activităţi.

Articolul 52

Curatarea, dezinfectia, dezinsectia, deratizarea, precolectarea şi evacuarea deseurilor solide se vor face cu respectarea urmatoarelor condiţii:

a)Curatarea şi dezinfectia:

Prin curatare se înţelege indepartarea mecanica (manuala şi/sau automata) a oricăror forme de deseuri, detritusuri, praf sau depuneri de materiale nefolositoare, rezultate în urma activităţilor umane, în unitatea de folosinţă publică. Prin dezinfectie se înţelege reducerea numarului de germeni saprofiti şi distrugerea germenilor patogeni prin mijloace fizice sau chimice; cea mai ieftina metoda de dezinfectie este spalarea cu apa fierbinte (77 grade C - 82 grade C timp de 1 minut), urmeaza în ordinea costului spalarea cu un detergent anionic şi dezinfectia cu o substanţa chimica;

–pardoselile se curata cu stergatorul umezit cu un detergent anionic; dezinfectia chimica se face numai dacă suprafetele sunt vizibil murdarite cu sange sau lichide biologice; maturatul uscat este interzis;

–covoarele şi mochetele se curata prin folosirea zilnica a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevăzut cu doua filtre, pentru impiedicarea diseminarii prafului bacterian; covoarele şi mochetele se curata cu detergent adecvat, periodic sau când sunt vizibil murdare; maturatul uscat este interzis;

–peretii şi plafoanele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curata cu detergent anionic, periodic şi când sunt vizibil murdarite; în cazul finisajelor nelavabile, curatarea se face cu aspiratorul de praf;

–mobila şi pervazurile se sterg de praf, zilnic, cu material moale, impregnat, pentru a retine praful; obiectele aflate la înălţime şi tapiteria mobilei se vor curata, zilnic, cu aspiratorul de praf;

–W.C.-urile şi pisoarele se curata şi se dezinfecteaza cu perie, praf de curatat şi detartrant, colacul de W.C. se sterge cu detergent anionic; dezinfectia chimica se va face când W.C.-ul a fost folosit de o persoană suferind de o boala diareica acuta;

–cada de baie se spala şi se dezinfecteaza cu praf de curatat conţinând o substanţa clorigena sau cu detergent anionic lichid, urmat de dezinfectie cu o substanţa clorigena; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client;

–cabina pentru dus: peretii şi cada se curata şi se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat conţinând o substanţa clorigena; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client; perdelele de la bai şi dusuri se spala o dată pe săptămâna;

–chiuveta va avea suprafaţa intacta şi nu va fi prevăzută cu scurgator de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care să prelungească robinetele; chiuveta se curata şi se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subtire;

–sapunul şi dispozitivele pentru distribuirea sapunului: sapunul solid se păstrează uscat intr-o savoniera care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru sapun pulbere, sapun lichid sau fulgi de sapun; savonierele şi distribuitoarele de perete se curata şi se clatesc cu apa fierbinte înainte de reumplere;

–alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc. se curata cu detergent anionic, zilnic;

–echipamentele şi materialele de curăţenie: carpele, buretii, periile, stergatoarele se spala zilnic cu detergenti anionici şi se clatesc cu apa fierbinte; se usuca şi se depozitează uscate.

b)Dezinsectia periodica se va face la intervale prevăzute în metodologii, dar nu mai mari de 3 luni, iar deratizarea periodica se va face la intervale de maximum 6 luni; între operaţiunile periodice, se vor aplica proceduri de dezinsectie şi deratizare curente, de întreţinere, în functie de prezenta vectorilor.

c)Colectarea reziduurilor solide în recipiente metalice sau în cutii, cu pungi din material plastic, închise etans, şi evacuarea ritmica a acestora, cu spalarea şi dezinfectarea lor după golire.

d)Amenajarea de încăperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a reziduurilor solide, racordate la un hidrant şi la reteaua de canalizare, pentru a putea fi curatate la necesitate, cat şi pentru spalarea şi dezinfectia recipientelor.

Articolul 53

Unitatile vor fi dotate şi aprovizionate, după necesitate, cu utilaje şi materialele necesare pentru întreţinerea curateniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfectie, dezinsectie şi deratizare.

Articolul 54

Instalatiile de iluminat, încălzit şi ventilatie, existente în dotarea unităţilor, vor fi mentinute în permanenta stare de functionare, revizuite periodic şi exploatate la parametrii la care au fost proiectate şi executate. Filtrele instalaţiilor de ventilatie şi aer condiţionat trebuie pastrate curate şi uscate. Praful depus în canalele de ventilatie se indeparteaza cu aspiratorul de praf. Calitatea aerului filtrat şi condiţionat va fi verificata cu regularitate.

Articolul 55

În salile unităţilor de cultura (teatre, cinematografe, camine culturale şi altele asemenea) nu se va permite accesul unui numar de persoane mai mare decat capacitatea proiectata şi autorizata sanitar. În functie de cubaj şi de ventilatie se va asigura un volum minim de aer de 30 mc/om/h.

Articolul 56

În colectivitatile temporare (santiere, campinguri, cabane), precum şi în unitatile de folosinţă publică se vor asigura condiţiile de igiena necesare pentru prevenirea imbolnavirilor, potrivit specificului unităţii.

Articolul 57

În incaperile de dormit din colectivitatile temporare trebuie să se asigure o suprafaţa minima şi un volum minim de 10 mp şi 27 mc pentru camerele cu 1 pat, cate 16 mp şi 43 mc pe camera pentru încăperi cu 2 paturi, minimum 20 mp şi 54 mc pentru camere cu 3 paturi şi 26 mp şi 60 mc pentru camere cu 4 paturi.

Numărul maxim de persoane cazate nu va depăşi capacitatea proiectata.

Articolul 58

Utilizarea paturilor suprapuse în dormitoare comune de santier şi cabane turistice montane se admite, în mod excepţional, dacă se asigura un volum minim de aer de 12 mc/persoana.

Articolul 59

Unitatile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale şi lenjeria de pat necesară pentru persoanele cazate, asigurandu-se primenirea acesteia, după cum urmeaza:

–schimbarea lenjeriei de pat ori de cate ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, în cazul în care a fost folosita de aceeasi persoana;

–schimbarea lenjeriei de pat după fiecare persoana care paraseste unitatea.

Materialul moale folosit de clienti se colecteaza în saci de polietilena şi va fi dezinfectat, în cursul procesului de spalare automata, prin supunere timp de 10 minute la 65 grade C sau 1 minut la 77-82 grade C.

Articolul 60

Baile publice (baile comunale, baile orăşeneşti, baile de intreprindere etc.) vor utiliza pentru imbaiere numai apa potabila.

Articolul 61

Intreprinderile care deţin sau exploateaza bai publice se vor ingriji de întreţinerea construcţiilor şi instalaţiilor aferente pentru ca acestea sa functioneze, în permanenta, la parametrii proiectati.

Numărul optim de dotari sanitare din baile publice comunale este urmatorul:

	Numărul de WC-uri		Pisoare	Lavoare
	1 ───── 75(b)	1 ───── 50(f)	1 ──── 75	1 ─────── 100 (b)	1 100(f)

Articolul 62

Numărul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depăşi capacitatea proiectata şi autorizata sanitar. Suprafaţa incaperilor cu cazi individuale va fi de minimum 6 mp; cabina de dus va avea minimum 4 mp.

Articolul 63

Unitatile care asigura servicii de igiena personala şi de întreţinere: baie, sauna, bazin, masaj uscat şi subacvatic, gimnastica etc. trebuie supuse procedeelor de curatare şi dezinfectie, descrise la art. 52.

Bazinele de imbaiere sau pentru proceduri vor îndeplini condiţiile prevăzute pentru bazinele de inot. Materialul moale folosit pentru proceduri se schimba după fiecare client cu materiale curate şi dezinfectate; materialele folosite se vor curata şi dezinfecta în condiţiile art. 59.

Articolul 64

Accesul persoanelor în bazinele comune de apa calda sau de apa rece se permite numai după ce, în prealabil, au facut dus.

Articolul 65

Lenjeria data spre utilizare persoanelor care fac baie va fi curatata şi dezinfectata în condiţiile stipulate de art. 59.

Articolul 66

Strandurile pot fi amenajate pe malurile raurilor, lacurilor sau ale marii, cu respectarea urmatoarelor cerinţe:

a)în amonte de strand sa nu existe deversari de ape uzate orăşeneşti sau industriale la o distanta care ar putea influenţa direct calitatea apei din zona strandului;

b)la locul imbaierii, apa strandului va fi ferita de riscul poluarii prin instituirea zonelor de protecţie sanitara, similar cu protectia surselor de apa de suprafaţa pentru alimentare cu apa potabila;

c)pantele de adancime: pentru adancimi de până la 1,20 m, panta trebuie să fie uniforma şi să respecte proportia de 1:10; este de preferat ca proportia inclinarii sa nu depăşească 1:15; pentru adancimi mai mari, panta sa nu depăşească proportia de 1:3;

d)fundul de bazin pentru o adancime de până la 1,80 m trebuie să fie din nisip şi pietris marunt. Trebuie indepartate pietrele sau alte materiale care produc ranirea inotatorilor, precum şi vegetatia acvatica care poate genera pericolul de inec;

e)în zonele de scaldat trebuie să se asigure un minimum de 2,5 mp luciu de apa, pentru fiecare persoana care se scalda în zone cu adancimea apei sub 1,20 m, şi cel puţin 6,25 mp luciu de apa, pentru fiecare persoana care se scalda în zonele în care adancimea apei este mai mare de 1,20 m;

f)demarcatiile zonelor pentru scaldat se vor face astfel:

–liniile de delimitare cu geamandura trebuie folosite pentru a demarca perimetrul apei de mica adancime de cel de mare adancime (mai mare de 1,20 m), pentru zonele de inot şi scufundare, pentru modificările pantei de adancime, pentru perturbari subacvatice (curenti, vartejuri);

–este necesară o zona de imbaiere cu adancimi de 0,60 m, delimitata prin cordon de siguranţă, pentru copii şi/sau persoane care nu inoata din diferite motive;

g)avertizoarele de adancime, vizibile foarte clar, trebuie pozitionate în punctele de maxima adancime ale fiecarei zone, delimitate faţă de toate trambulinele, platformele şi facilitatile similare;

h)facilitatile pentru scufundare nu sunt recomandabile; dacă se folosesc totusi astfel de facilităţi, se recomanda urmatoarele:

–facilitatile de scufundare pot fi platforme plutitoare pentru scufundat sau platforme fixe, care trebuie construite la o distanta mai mare de 0,90 m deasupra nivelului apei şi să fie vizibile şi din apa; ele trebuie să aibă elemente foarte puţine sub apa, pentru a nu se produce accidentari inotatorilor;

–adancimea minima de scufundare imprejurul unei platforme de sarituri (fără trambulina) trebuie să fie de cel puţin 2,40 m până la distanta de cel puţin 3,6 m de la platforma;

–pentru trambulina sau alte dotari aflate la 0,90 m deasupra apei, adancimea la capatul şi în jurul lor pe o distanta de 3,6 m trebuie să fie de 3 m;

i)calitatea apei din zone naturale (mare, rauri, lacuri), pentru a putea fi folosita la imbaiere, trebuie să corespunda urmatorilor parametri microbiologici:

–coliformi totali sub 10.000 germeni/100 ml apa;

–coliformi fecali sub 1.000 germeni/100 ml apa;

–streptococi fecali sub 20 germeni/100 ml apa;

–bacteriile patogene din genul Salmonella trebuie să fie absente/100 ml apa;

–oua de geohelminti absente/10 dmc apa.

Caracteristicile fizico-chimice trebuie să corespunda pct. 2.2 standardul nr. 12.585/1987.

Aprecierea calităţii apei din zonele naturale amenajate pentru inot se va efectua astfel:

–categoria I - apa buna de imbaiere: în 50% din probele efectuate lunar (nu mai puţin de 10 probe) coliformii fecali sunt sub 100 germeni/100 ml apa;

–categoria a II-a - apa acceptabila pentru imbaiere: în 90% din probele recoltate lunar (nu mai puţin de 10 probe) coliformii fecali sunt între 100-1.000/100 ml apa;

–categoria a III-a - apa care nu se recomanda pentru inot sau recreere, prezentand risc pentru sănătate, dacă, în peste 10% din probele recoltate lunar (nu mai puţin de 10 probe), coliformii fecali sunt peste 1.000/100 ml apa;

j)în fiecare zona naturala amenajata pentru imbaiere (inot) vor fi instalate avertizoare privind categoria de apa conform lit. i).

Proprietarii de stranduri vor avea registre de evidenta a calităţii apei de imbaiere.

Articolul 67

Zona de uscat sau de plaja a strandurilor amenajate pe malul marii, al lacurilor sau al raurilor trebuie să asigure cel puţin 3,25 mp de zona de uscat pentru fiecare inotator.

Plajele vor fi intretinute în permanenta stare de curăţenie şi vor fi dotate cu recipiente pentru colectarea reziduurilor, asigurandu-se un recipient la 250 mp zona de plaja. Numărul optim de dotari sanitare este urmatorul:

	Numărul de WC-uri		Pisoare	Lavoare		Duşuri
	1 _______ 75(b)	1 ───── 50(f)	1 ── 75	1 ────── 100(b)	1 ────── 100(f)	1 ───── 50(b)	1 ______ 50(f)

Nisipul plajelor trebuie să corespunda urmatoarelor cerinţe:

–nisipul uscat, la inceputul zilei, nu trebuie să conţină germeni patogeni, iar ouăle de geohelminti şi candidele patogene trebuie să fie absente;

–nisipul umed, în cursul folosirii plajei, nu trebuie să conţină germeni patogeni, iar candidele patogene sau elementele parazitare trebuie să fie absente.

Articolul 68

La proiectarea şi execuţia bazinelor de inot se vor respecta urmatoarele cerinţe:

–la bazinele de inot descoperite, se va prevedea un şanţ în jurul bazinului, cu latimea de 1,20 m şi cu adancimea de 15-20 cm, în care se va afla apa clorinata, pentru spalarea picioarelor la intrarea în bazin;

–la bazinele descoperite şi acoperite, se va prevedea o bordura ridicata cu 30 cm faţă de paviment; pavimentul va fi finisat cu dale antiderapante; bazinele vor avea montate scari de acces în apa, numărul acestora stabilindu-se în functie de marimea bazinului; scarile vor avea profiluri rotunjite şi forma adaptata folosirii fără risc;

–bazinele vor avea montate de jur imprejur, la nivelul apei, o bara de sustinere;

–adancimea bazinului va fi marcată vizibil pe marginile acestuia;

–la bazinele acoperite, finisajele interioare ale cladirii vor asigura izolatia termica şi tratarea suprafeţelor cu antifungice;

–ambianta termica, ventilatia naturala şi artificiala şi iluminatul bazinelor acoperite vor fi asigurate în asa fel, încât să se evite imbolnavirea şi accidentarile celor care le folosesc.

Articolul 69

Bazinele de inot, acoperite sau descoperite, vor fi umplute numai cu apa din retea sau cu apa de mare, care să indeplineasca condiţiile prevăzute în standardul de stat în vigoare nr. 12.585/1987.

Evaluarea calităţii apei de piscina se va face astfel:

a)Limpezime - un disc negru, de 15 cm pe fond alb, trebuie să fie vizibil cu usurinta în punctul cel mai profund al bazinului.

b)În 90% din probele recoltate trimestrial, numărul de bacterii/ml trebuie să fie sub 300. c) În 90% din probele recoltate trimestrial, bacteriile coliforme trebuie să fie sub 10/100 ml.

d)În 95% din probele recoltate trimestrial, Pseudomonas aeruginosa (indicator de salubritate) trebuie să fie sub 2/100 ml.

e)Clorul rezidual liber în piscina trebuie să fie de 0,5 mg şi pH, de 7,2-8,2.

Proprietarii de piscine (bazine de inot) trebuie să aibă registre de evidenta a calităţii apei şi a clorului rezidual liber.

Articolul 70

Bazinele de inot vor fi prevăzute cu instalaţii de incalzire a apei în asa fel încât apa de imbaiere să aibă o temperatura de 22 grade - 24 grade C; nu se recomanda folosirea pentru imbaiere a apei cu temperatura sub 22 grade C.

Articolul 71

Ritmul de primenire a apei şi de spalare şi dezinfectie a bazinelor se va stabili în functie de calitatea apei, respectandu-se urmatoarele cerinţe minimale:

a)Pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic se va recircula prin sistemul de filtrare şi clorizare intregul volum de apa al bazinului şi, în plus, se va inlocui 1/10-1/15 din volumul apei cu apa potabila; saptamanal se va face spalarea şi dezinfectia bazinului.

b)Pentru bazinele fără recirculare, dar cu primenire continua a apei, se va schimba zilnic cel puţin 1/3 din volumul apei din bazin şi se vor asigura golirea, spalarea şi dezinfectia acestuia la cel mult 3 zile.

c)Pentru bazinele fără recircularea apei şi fără posibilitati de primenire continua a apei, se vor asigura golirea, spalarea şi dezinfectia zilnica a bazinului şi umplerea cu apa de calitatea prevăzută în standardul în vigoare.

Articolul 72

Pentru bazinele de inot, care dispun de statii de tratare şi recirculare a apei, se va asigura obligatoriu şi clorizarea apei.

Articolul 73

Dezinfectia bazinelor se va face, după spalare cu jet de apa, prin curatarea mecanica şi stergerea peretilor şi fundului bazinului cu bureti imbibati în solutie dezinfectanta.

Articolul 74

Bazinele de inot vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare şi dusuri, separate pentru femei şi barbati, în condiţiile prevăzute la art. 67, pentru stranduri.

Articolul 75

Regulamentul privind utilizarea piscinelor trebuie afisat intr-o maniera vizibila pentru cei care folosesc piscina. În utilizarea piscinei, nu se va depăşi numărul maxim de persoane aflate simultan în piscina, prevăzut în proiectul acesteia, numar care va fi prevăzut în regulamentul de utilizare.

Articolul 76

Accesul în piscine al persoanelor purtătoare de boli transmisibile, plagi deschise, dermite sau dermatoze trebuie impiedicat.

Articolul 77

Pentru campinguri, densitatea optima este de 50 mp teren/persoana. În fiecare camping se amenajeaza oficii prevăzute cu apa rece, apa calda necesară spalarii vaselor şi grupuri sanitare cu:

	Numărul de WC-uri		Pisoare	Lavoare		Duşuri
	1 _____ 30(b)	1 ───── 20(f)	1 ── 30	1 ───── 30(b)	1 ───── 30(f)	1 ───── 30(b)	1 30(f)

Curatenia şi dezinfectia se vor face conform art. 52 şi 59.

Articolul 78

Unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura şi cosmetica vor functiona numai în încăperi anume destinate, care vor îndeplini urmatoarele cerinţe specifice, în completarea celor prevăzute la art. 52 din aceste norme:

–să aibă peretii, pardoselile şi mobilierul executate din materiale lavabile, încât să poată fi spalate şi dezinfectate;

–sa dispună de lumina şi de ventilatie, conform cerințelor sanitare, şi să fie incalzite, în sezonul rece, în conformitate cu standardele în vigoare;

–sa dispună de instalaţii interioare de alimentare cu apa potabila şi de canalizare, potrivit necesitatilor; numărul optim de dotari sanitare se va stabili conform standardelor de proiectare, la numărul de clienti ai unităţii.

Articolul 79

Colectarea parului se va face în saci de polietilena, separat de alte deseuri.

Articolul 80

Unitatile de frizerie şi coafura vor fi dotate cu materialele necesare, astfel încât să se asigure servirea fiecarei persoane cu lenjerie curata, prelucrata conform art. 59; lenjeria curata se va pastra în dulapuri special destinate acestui scop, separat de lenjeria utilizata care, imediat după folosire, se colecteaza în saci de polietilena.

Articolul 81

Instrumentarul şi materialele rezistente la căldură, utilizate în unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura şi cosmetica se vor steriliza după fiecare persoana servita, prin căldură umeda sub presiune (autoclavare) sau căldură uscata (pupinel) sau prin procedee chimice. Materialele şi aparatele care se deterioreaza la căldură se sterilizeaza la temperatura scazuta prin tratare într-un sterilizator cu gaz. Aparatele şi lamele de ras se dezinfecteaza cu alcool izopropilic.

Periile de unghii se dezinfecteaza zilnic prin mentinere în apa fierbinte la 77-82 grade C, timp de 1 minut, sau la 65 grade C, timp de 10 minute, după care se usuca şi se păstrează uscate.

Canapeaua pentru tratamente cosmetice şi masaj va fi acoperita cu o husa din material plastic, care se curata şi se dezinfecteaza zilnic cu un detergent anionic.

Pentru ras se recomanda folosirea spumelor sau a cremelor din produse comerciale tipizate şi avizate sanitar.

Nu se recomanda folosirea pensulelor şi a casoletelor pentru prepararea spumei de ras. Dacă totusi se folosesc, pensulele se prelucreaza după fiecare client ca şi periile de unghii; casoletele se spala cu detergent anionic şi se păstrează uscate.

Personalul trebuie să-şi dezinfecteze mainile prin spalare cu sapun, sub jet de apa, să le usuce cu aer cald sau cu prosop de hartie, de unica folosinţă.

Pielea clientului, care urmeaza a fi supusă unor operaţiuni posibil sangerande, trebuie dezinfectata prin spalare cu apa şi sapun, urmata de aplicarea de clorhexidina sau de solutie dezinfectanta adecvata.

Articolul 82

Este interzisa servirea în unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura şi cosmetica a persoanelor care sufera de boli de piele, de par sau de unghii. În cazul când în timpul lucrului se constata o asemenea boala a clientului, instrumentarul utilizat va fi sterilizat la autoclava.

Articolul 83

Echipamentul de lucru al personalului din unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura şi cosmetica va fi intretinut în permanenta stare de curăţenie şi se va schimba zilnic sau mai des, ori de cate ori este necesar.

Capitolul 7Norme de igiena privind produsele cosmetice

Articolul 84

Produsele cosmetice realizate în tara sau cele importate trebuie să aibă calitatea şi compozitia chimica conforma standardelor interne şi internationale, să fie insotite de certificat de calitate şi aviz sanitar eliberat de Ministerul Sănătăţii, astfel încât sa nu constituie un pericol pentru sănătatea populatiei care le utilizeaza, prin conţinutul lor chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al poluarii radioactive.

Articolul 85

Agentii economici care fabrica produse cosmetice sunt obligati ca, la fabricarea acestora, sa utilizeze numai materii prime şi materiale care să corespunda condiţiilor de calitate prevăzute de standarde, caiete de sarcini, specificatii tehnice, norme sanitare, precum şi normelor de protecţie a mediului în vigoare.

Articolul 86

Materiile prime utilizate vor fi verificate prin analiza în laboratoarele firmei producătoare.

Materiile prime şi materialele folosite la fabricarea produselor cosmetice trebuie aprobate de organismele specializate ale Ministerului Sănătăţii.

Materiile prime vor fi insotite de certificate de calitate, care să ateste ca performantele lor corespund parametrilor inscrisi în standardele sau normele de calitate.

Articolul 87

Produsele cosmetice pot fi fabricate sau importate numai de către agentii economici care au obţinut abilitarea şi avizul sanitar al Ministerului Sănătăţii.

Pentru produsele cosmetice fabricate în România, raspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic sub a cărui marca se produc şi se comercializeaza acestea.

În cazul produselor cosmetice şi al materiilor prime provenite din import, raspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic care a efectuat importul.

Se interzice comercializarea altor produse cosmetice decat cele prevăzute în avizul sanitar eliberat de Ministerul Sănătăţii pentru a fi comercializate pe teritoriul tarii.

Articolul 88

Ambalajele folosite pentru produsele cosmetice trebuie să asigure menţinerea calităţii şi cantităţii acestora, să fie realizate din materii reciclabile şi să aibă asigurate condiţiile de valorificare sau eliminare ecologica.

Materialele de ambalare şi ambalajele utilizate pentru produsele cosmetice trebuie să fie avizate din punct de vedere sanitar de către Ministerul Sănătăţii.

Ambalajele trebuie să fie curate, uscate, neinfectate, fără miros şi să asigure integritatea produselor.

Articolul 89

Etichetarea şi marcarea produselor cosmetice vor cuprinde obligatoriu elemente de identificare a produsului, a producătorului, a tarii în care au fost fabricate şi ambalate, termenul de valabilitate, indicatiile şi precautiile de folosire a acestora.

Articolul 90

Produsele cosmetice se comercializeaza numai în cadrul termenului de valabilitate stabilit. Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetare sau reambalare de către producător. Comercializarea produselor cosmetice fără termen de valabilitate sau cu termen de valabilitate expirat este interzisa.

Articolul 91

Este interzisa prezentarea prin publicitate a altor valori ale parametrilor calitativi ai cosmeticelor decat cele efectiv realizate.

Articolul 92

La manipularea, transportul şi depozitarea produselor cosmetice se vor asigura condiţii igienico-sanitare care să permită menţinerea stabilitatii parametrilor calitativi şi a salubritatii acestora.

Transportul produselor cosmetice se va face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate şi igienizate.

Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentele de certificare a calităţii, intocmite conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Pastrarea şi depozitarea cosmeticelor se vor face în spatii curate, pe rafturi sau gratare, aerisite, curatate şi dezinfectate, ferite de razele solare şi de surse directe de căldură şi inghet.

Se vor evita orice condiţii de pastrare, depozitare şi transport care ar putea afecta calitatea produselor cosmetice, astfel încât utilizarea acestora sa nu puna în pericol sănătatea populatiei.

Articolul 93

Produsele cosmetice se comercializeaza numai în spatii autorizate de organul sanitar teritorial al Ministerului Sănătăţii. Se pot comercializa numai produsele cosmetice testate şi certificate (avizate) de Ministerul Sănătăţii, conform normelor legale, şi care respecta condiţiile de calitate din standardele specifice fiecarui produs, astfel încât acestea sa nu afecteze sănătatea populatiei.

Articolul 94

Se interzice livrarea şi se retrag de la comercializare produsele cosmetice la care organele abilitate de lege sau specialistii aflati în control constata deprecierea parametrilor calitativi şi cantitativi prevăzuţi de standarde, produse ce ar putea afecta sănătatea populatiei.

Capitolul 8Norme de igiena pentru transporturile de persoane

Articolul 95

La proiectarea, execuţia şi functionarea construcţiilor, vehiculelor şi cailor de transport se vor respecta condiţiile minimale indispensabile pentru asigurarea protectiei sănătăţii pasagerilor şi personalului. Fiecare societate comerciala sau regie autonoma, care face servicii de transport, are obligaţia să respecte aceste norme minimale şi să-şi intocmeasca, pe baza acestora, regulamente de functionare şi exploatare, care pot cuprinde prescriptii mai severe decat cele minimale, în scopul indeplinirii cerințelor urmatoare:

–apa şi alimentele, materialele şi ustensilele folosite să fie protejate de contaminarea cu microorganisme patogene şi substante toxice;

–persoanele nu trebuie să între în contact cu deseurile periculoase, mai ales de origine umana, considerate contaminate;

–persoanele nu trebuie să între în contact cu insectele, rozatoarele şi cu alti vectori de boli infectioase;

–persoanelor li se vor asigura condiţii care să le protejeze de accidente sau riscuri de imbolnavire.

A. Transportul în comun urban şi preorasenesc

Articolul 96

La proiectarea şi construcţia mijloacelor de transport în comun (autobuze, troleibuze, tramvaie), precum şi a utilitatilor legate de traseele acestora, se vor lua măsuri pentru a se evita emisiile poluante şi sursele de zgomot şi pentru a se aplică toate mijloacele tehnice, în scopul evitarii accidentarii cetatenilor.

Societăţile comerciale şi regiile autonome care fac servicii de transport în comun, urban şi preorasenesc, vor lua măsuri de întreţinere permanenta a condiţiilor de igiena optime în mijloacele de transport, la capetele de linii şi în statii.

Articolul 97

La amenajarea traseelor mijloacelor de transport în comun se va ţine seama de urmatoarele necesităţi privind menţinerea sănătăţii populatiei şi a personalului:

a)alegerea traseului se va face astfel încât acesta sa nu parcurga zone cu obiective protejate (locuinte, parcuri, locuri de odihnă, de studiu, asistenţa medicală, ingrijirea copiilor şi batranilor etc.), iar dacă acest lucru este inevitabil din considerente urbanistice, se vor pastra distante, stabilite prin studii de impact, între aceste trasee şi obiectivele protejate; în aceste studii se vor lua în considerare emisiile de poluanti chimici şi pulberi, de zgomot şi de vibratii;

b)alegerea amplasamentelor statiilor se va face ţinându-se seama şi de posibilitatile unor categorii de populatie (varstnici, copii, bolnavi cu maladii cronice, handicapati) de a parcurge, pe jos, distanta de la locuinta lor la statie;

c)amenajarea traseelor se va face în asa fel încât să se reduca la minimum impactul poluantilor asupra sănătăţii publice (linii de tramvai insonorizat, pavimente din materiale care să nu produca zgomot şi sa nu elibereze în atmosfera substante chimice sau pulberi periculoase, evitarea detaliilor accidentale în suprafetele pavimentelor etc.). La capetele de linii se vor amenaja cabine pentru personal şi pentru adapostirea conducătorilor de vehicule, prevăzute cu grupuri sanitare (chiuvete, dusuri, WC-uri), şi la care să se asigure iluminatul, ventilatia şi încălzirea, conform standardelor în vigoare.

La amenajarea statiilor se va urmări să se acopere cat mai multe dintre necesitatile de protecţie a calatorilor care asteapta (adapostirea de intemperii, protecţie faţă de temperaturile prea scazute sau prea ridicate, faţă de iradierea solara directa sau de vanturi puternice). Aceste statii pot fi cuplate cu unităţi comerciale sau de servicii, cu respectarea normelor prevăzute în standardele în vigoare, referitoare la aceste unităţi.

Articolul 98

La construcţia şi amenajarea mijloacelor de transport în comun, se vor lua urmatoarele măsuri:

a)reducerea la minimum a emisiilor de poluanti chimici, de zgomot şi de vibratii, produse prin functionarea acestora;

b)folosirea pentru finisaje a unor materiale care să permită curatarea uscata şi umeda şi dezinfectia;

c)dotarea vehiculelor cu sisteme de ventilatie, de incalzire, de iluminat, de evitare a insoririi directe şi a curentilor de aer prea puternici;

d)amenajarea scaunelor şi a spatiilor de circulatie a persoanelor în interiorul vehiculului, dotarea cu bare şi cu alte instalaţii de sustinere şi evitarea detaliilor de suprafaţa ascutite sau proeminente, în scopul evitarii accidentarii calatorilor;

e)asigurarea accesului lesnicios în vehicule, pentru toate categoriile de calatori, în special handicapati, copii, varstnici, bolnavi etc.; se recomanda ca cel puţin unul dintre accese să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru urcarea carucioarelor.

Articolul 99

Amplasarea, construcţia şi amenajarea garajelor sau a depourilor pentru mijloacele de transport în comun se vor face în asa fel, încât sa nu se produca emisii de substante chimice, pulberi, zgomot sau vibratii care să puna în pericol sănătatea şi confortul locuitorilor vecini; se interzice raspandirea pe sol a reziduurilor lichide sau a apelor uzate.

Articolul 100

Agentii economici care fac servicii de transport în comun urban şi/sau preorasenesc sunt obligati sa intretina traseele, statiile şi mijloacele de transport în comun, în condiţii optime de igiena, să asigure întreţinerea, salubrizarea, curatarea, dezinfectia şi dezinsectia vehiculelor în mod permanent şi să asigure un microclimat confortabil în mijloacele de transport.

În acest sens administratorii (managerii) au obligaţia de a întocmi, inclusiv pe baza acestor norme, regulamente de functionare şi exploatare, care vor fi avizate de autoritatea sanitara locala.

B. Transportul aerian

Articolul 101

La proiectarea, construirea şi în timpul exploatarii aeronavelor şi a aeroporturilor se vor respecta normele de protecţie sanitara a echipajului, calatorilor şi personalului din aeroporturi.

Articolul 102

Aeroporturile trebuie să beneficieze de apa potabila de calitate şi în cantitate suficienta pentru necesitatile proprii şi pentru aprovizionarea aeronavelor. Instalatiile şi utilajele folosite trebuie să functioneze în asa fel, încât sa nu modifice calitatea apei din retea.

Controlul calităţii apei se face conform metodologiei Ministerului Sănătăţii; pentru aprovizionarea aeronavelor se va pastra o evidenta speciala, care să precizeze data şi ora alimentarii, cantitatea şi calitatea apei introduse (clor rezidual liber), precum şi utilajul/instalatia de alimentare.

Prelevarea probelor de apa se efectueaza saptamanal din mai multe puncte ale aeroportului, reprezentative pentru supravegherea calităţii apei. Clorul rezidual se controlează de minimum 3 ori pe zi. Rezultatele controlului sunt înregistrate şi transmise autorităţii sanitare care supraveghează aeroportul.

Reteaua de apa, aflata în responsabilitatea directa a autorităţii aeroportului, trebuie să fie construita, exploatata şi intretinuta astfel încât sa distribuie permanent apa de calitate conform prevederilor STAS nr. 1.342/1991.

Articolul 103

În aeroporturi, punctele de alimentare cu apa pentru calatori trebuie să fie realizate din material inoxidabil şi montate sub un unghi care să nu permita raspandirea apei pe paviment.

Gura de apa trebuie să fie montata la un nivel superior preaplinului chiuvetei. Jetul trebuie protejat printr-un dispozitiv inoxidabil, montat astfel încât gura consumatorului sa nu atinga gura de apa.

Articolul 104

Camionul-cisterna folosit pentru transportul apei până la aeronava trebuie să fie utilizat numai pentru apa potabila. Construcţia cisternei trebuie să fie realizata din materiale avizate sanitar pentru transportul apei potabile (rezistent la coroziune, care să nu cedeze la metale sau la alte substante şi care să confere etanseitate etc.).

Gurile de intrare şi iesire trebuie să fie orientate în jos şi să fie prevăzute cu dispozitive nefiletate, care să permită racordul rapid al tubulaturii de alimentare a cisternei şi a aeronavelor.

Cisterna va fi periodic dezinfectata, împreună cu tubulatura de alimentare.

Articolul 105

Aeroporturile trebuie să fie dotate cu instalaţii de evacuare a deseurilor solide şi lichide atât de la aeronave, cat şi la sol. Sistemele de evacuare trebuie să indeplineasca condiţiile de la art. 28-36 din prezentele norme, precum şi urmatoarele:

–evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare să se faca complet, în mod etans, fără a periclita mediul şi sănătatea;

–instalatiile şi utilajele trebuie dezinfectate saptamanal sau după fiecare descarcare totala în reteaua de canalizare sau în alte sisteme autorizate.

Articolul 106

Aeroporturile trebuie dotate cu instalaţii adecvate prepararii, manipularii şi servirii, în condiţii igienice, a alimentelor şi bauturilor. Trebuie sa dispună de echipamentul necesar conservarii prin frig a alimentelor, pentru spalarea şi dezinfectia veselei şi a ustensilelor şi pentru transportul şi manipularea alimentelor la bordul aeronavelor.

Sursele de alimentare trebuie să fie avizate, autorizate şi controlate de autorităţile sanitare.

Articolul 107

Pentru protectia pasagerilor, a echipajului şi a populatiei de la sol contra insectelor, rozatoarelor şi altor vectori de boli transmisibile, aeroporturile trebuie să dispună de servicii de lupta contra vectorilor (tantari, muste, purici, paduchi, sobolani etc.), precum şi de echipamente şi substante de combatere a daunatorilor (dezinsectie şi deratizare), avizate de autoritatea sanitara.

În vederea eliminarii insectelor zburatoare şi a rozatoarelor, se aplică masurile de combatere în aeronave, vehicule, în cladiri şi pe o raza de 400 m în jurul perimetrului aeroportului.

Aeroportul trebuie să dispună de mijloace pentru dezinfectia şi dezinsectia echipajului, calatorilor şi bagajelor, precum şi a altor obiecte şi instalaţii.

Articolul 108

Aeroportul trebuie să dispună de cabinet medical dotat cu personal, materiale şi local corespunzător.

În aeroport personalul medical trebuie să asigure şi serviciile de inspecţie

şi avizare privind salubritatea, astfel încât echipajul şi calatorii să fie protejati sanitar.

Aceasta activitate trebuie să se refere la:

–tipul, calitatea şi starea materialului;

–eficacitatea şi rapiditatea operaţiunilor;

–capacitatea şi competenţa personalului.

Articolul 109

În aeroporturi trebuie asigurate zone de tranzit direct, supravegheate de autorităţile sanitare locale, precum şi posibilitati de izolare a bolnavilor suspecti de maladii transmisibile.

Articolul 110

Aeronavele trebuie să dispună de apa potabila provenind de la reteaua aeroporturilor, cu respectarea normelor de calitate.

Rezervoarele, conductele, recipientele şi buteliile folosite pentru distributia sau conservarea apei la bordul aeronavelor trebuie să fie intretinute igienic, astfel încât sa nu modifice calitatea apei şi să fie supuse periodic operaţiunilor de dezinfectie.

Articolul 111

Racordul de umplere a rezervorului de apa trebuie să fie situat pe partea opusa şi anterior faţă de racordurile servind la evacuarea apelor uzate. Orificiul de admisie a apei trebuie să fie de alt tip şi de alte dimensiuni decat orificiul pentru evacuare sau spalare.

Articolul 112

Punctul de apa de pe aeronava trebuie să fie accesibil şi situat în sectorul serviciilor aeronavei.

Articolul 113

La fiecare schimbare/alimentare cu apa a aeronavei, clorul rezidual trebuie să fie de maximum 0,25 mg/l.

Articolul 114

Apele uzate de la bordul aeronavelor trebuie să fie colectate şi conservate în recipiente neabsorbante şi etanse.

Tinetele trebuie să aibă capacitatea corespunzătoare numarului de calatori, să fie etanse şi fixate de aeronava.

Bacurile fixe de la bordul aeronavelor trebuie să aibă gura de evacuare etansa pentru a nu permite raspandirea apelor uzate în timpul zborului.

Aceste bacuri au gura de descarcare de dimensiuni care să permită racordul tubulaturii de evacuare a cisternelor de vidanj.

Pentru zborurile la mare altitudine este indicat a se introduce în fiecare tineta/bac 1 litru de etilenglicol, în scopul evitarii congelarii lichidului şi blocarii orificiului de vidanj.

Articolul 115

Aeronava trebuie să dispună de un lavabou realizat din material rezistent, usor de spalat şi bine fixat. Gura robinetului va fi situata la 2,5 cm deasupra orificiului preaplinului. Grupul sanitar trebuie să dispună de sapun şi servetele în cantitate suficienta, de apa calda şi rece.

Articolul 116

Recipientele utilizate în caz de rau de zbor trebuie să fie realizate din material neabsorbant şi etans.

C. Transporturile feroviare

Prezentele norme se referă la elementele fixe - statii CF, triaje, depouri, revizii vagoane, ateliere, poduri, tunele şi la elemente mobile - materialul rulant.

Articolul 117

Elementele fixe trebuie să dispună de sisteme de alimentare cu apa potabila, de indepartare a apelor uzate, a deseurilor solide şi lichide. De asemenea, se vor asigura unităţi de alimentatie publică/colectiva, asistenţa medicală şi altele.

Articolul 118

Statia de cale ferata se amplaseaza în perimetrul localităţii şi se dimensioneaza corespunzător volumului traficului. Se iau măsuri de protecţie - perdele vegetale şi panouri din materiale fonoabsorbante. Se amenajeaza cai de acces şi parcari suficiente, cai de acces în şi din interior, cu sens unic, sisteme de ventilatie, iluminat şi incalzire.

La proiectarea, construcţia şi amenajarea statiilor se vor asigura:

a)peroane spatioase cu pavimentul realizat din materiale antiderapante, ce permit întreţinerea usoara, şi care să impiedice dispersia particulelor în aer; lungimea peronului trebuie să fie cel puţin egala cu lungimea garniturii de tren; înălţimea peronului trebuie calculată în asa fel, încât distanta dintre ultima treapta a vagonului de calatori şi peron să fie mai mica de 20 cm; peroanele vor fi prevăzute cu mobilier adecvat, confectionat din materiale lavabile;

b)sisteme de distribuţie a apei potabile în jet ascendent sau cu fantani, care să respecte condiţiile prevăzute la cap. III din prezentele norme;

c)cosuri pentru colectarea reziduurilor solide, amplasate pe peron, sali de asteptare, alte zone publice; în cosuri se vor introduce pungi din polietilena în care se colecteaza deseurile şi se indeparteaza o dată cu acestea; deseurile se evacueaza şi se neutralizeaza conform prevederilor cap. V din prezentele norme;

d)sali de asteptare prevăzute cu mobilier adecvat, în numar suficient, confortabil, confectionat din materiale lavabile; salile de asteptare vor fi prevăzute cu sisteme de incalzire nepoluante şi sisteme de aerisire eficiente;

e)nivelul iluminatului artificial al peroanelor şi salilor de asteptare va fi minimum 70 lucsi pentru iluminat fluorescent;

f)grupuri sanitare (WC, latrine cu fosa vidanjabila, pisoare), în numar suficient; grupurile sanitare vor fi mentinute în stare de functionare şi de curăţenie, dezinfectate zilnic cu substante clorigene sau cu alte produse avizate de Ministerul Sănătăţii; dotarea grupurilor sanitare cu materiale se va face conform prevederilor art. 51 din prezentele norme.

Articolul 119

Statiile care dispun de rezervoare de apa vor asigura buna întreţinere şi dezinfectie a acestora; se va asigura un sistem mecanic de extractie a apei, iar "trenul de apa" va fi avizat şi autorizat sanitar şi va fi intretinut şi dezinfectat permanent.

Articolul 120

Celelalte unităţi care asigura functionarea statiei şi servirea calatorilor vor respecta normele de igiena corespunzătoare specificului de functionare.

Articolul 121

Reviziile de vagoane vor fi dotate cu instalatiile, materialele şi personalul necesar de salubrizare şi întreţinere a vagoanelor de calatori, asigurandu-se:

a)alimentarea cu apa a rezervoarelor, care se va face astfel încât sa nu fie contaminati hidrantii şi sistemele de aprovizionare; se vor dezinfecta rezervoarele de apa la fiecare pregatire a vagoanelor;

b)instalaţii de preincalzire a vagoanelor în sezonul rece;

c)canal tehnic pentru revizia vagoanelor, care nu poate fi utilizat pentru operaţiunile de salubrizare;

d)statii de spalare, cu instalaţii de apa calda şi materiale de curăţenie;

e)evacuarea apelor reziduale şi a deseurilor menajere, provenite din operaţiunile de salubrizare se va face cu respectarea prevederilor cap. V din prezentele norme.

Articolul 122

Vagoanele pentru calatori vor fi construite din materiale cu stabilitate chimica - coeficient scăzut de conductibilitate termica şi electrica, cu protejarea platformelor de trecere între vagoane împotriva factorilor meteorologici, cu grad de securitate a treptelor şi usilor şi cu:

a)latimea coridorului de minimum 0,70 m;

b)ferestre din sticlă securitate fono- şi termoizolanta (geamuri duble), având mecanisme sigure şi usor de manuit;

c)dotarea cu paliere portbagaj din grila metalica sau material plastic, cu cuiere, oglinzi şi recipiente pentru deseuri;

d)instalaţii de apa şi de evacuare a apelor uzate, de iluminat, incalzire şi ventilatie;

e)spatiu pentru spalat lângă WC, cu planseu impermeabil, oglinda, cuier, lavoar, iluminat artificial, priza electrica, vas pentru sapun lichid, cu dispozitiv de dozare, cutie pentru prosoapele de hartie utilizate;

f)fotoliile din compartimente, realizate din material usor de curatat;

g)în compartiment trebuie să se asigure starea de confort:

–temperatura în sezonul rece să fie minimum 18 grade; sursele de căldură să fie curate; temperatura corpului de încălzit sa nu depăşească 80 grade şi să fie prevăzute cu ecrane de protecţie;

–calitatea aerului interior în urma ventilatiei să fie: maximum 0,1% CO2, 1 mg pulberi/mc aer, umiditate relativa 35-70%, viteza curentilor de aer 0,15 m/sec. iarna şi 0,25 m/sec. vara;

–iluminarea naturala 1/3,3, iar cea artificiala fluorescenta 200 lucsi;

h)conducte de alimentare cu apa, realizate din materiale prevăzute în standardele în vigoare, izolate termic şi prevăzute cu dispozitive de incalzire pentru protecţie împotriva inghetului;

i)conducte de evacuare a apelor uzate, termoizolate şi dispuse astfel încât sa nu murdareasca instalatiile de sub vagoane (osii, boghiuri);

j)rezervor pentru apa, cu o capacitate minima de 10 l/loc vagon; umplerea se face prin racorduri etanse, cu protecţie împotriva contaminarii apei;

k)W.C.-ul, racordat la instalatia de apa şi cu sistem de evacuare a apei uzate, cu planseul realizat din materiale impermeabile şi usor lavabile, dotat cu o cutie metalica sau material plastic, pentru depunerea reziduurilor solide, vas pentru sapun lichid, cu dispozitiv de dozare, raft pentru obiecte de toaleta, sub care se va fixa inscripţia "Apa nepotabila", cutie pentru servete din hartie curate, separat, cutie pentru servetele utilizate, cutie pentru tampoanele igienice folosite, suport pentru hartie igienica, vas cu solutie dezinfectanta pentru vasul W.C.-ului, montat lângă rezervorul de apa;

l)dotarea minima:

–sapun lichid - 0,4 l/sapuniera;

–hartie igienica - 1/2 rulou/1 cabina W.C.;

–servetele - 1/4 pachete/cutie pentru prosoape;

–tablete dezodorizante - 15 g/1 cabina W.C.;

–materiale dezinfectante;

–pungute din polietilena, pentru colectarea tampoanelor igienice folosite.

Articolul 123

Vagonul de dormit va fi prevăzut cu cusete (2, 3, 4 locuri), spatiu pentru conductori, încăperi pentru încălzit şi pentru utilaje sanitare:

a)cusetele trebuie să dispună de paturi prevăzute cu dispozitive de ridicare la perete, astfel încât să se asigure sederea comoda în timpul zilei, etajere şi nise pentru bagaje, garderoba pentru haine, precum şi cu sistem de masa cu lavoar, dispozitiv de deschidere a sticlelor, etajere, suport pentru pahare, iluminat propriu; de asemenea, vor avea scara, dulap, cuier, cutie pentru resturi, cu o mica punga din plastic, lenjerie de pat, prosoape pentru fiecare persoana;

b)incaperea pentru conductori va avea dotarile pentru igiena individuala, dulap pentru imbracaminte, dulap pentru alimente, bauturi, frigider, instalaţii pentru fierberea apei, dulap pentru lenjerie curata şi, separat, pentru cea utilizata, chiuveta pentru spalarea vaselor, cu apa calda şi rece;

c)alimentarea cu apa trebuie să asigure 25 l/loc de dormit;

d)sistemul de incalzire trebuie să asigure 18 grade - 22 grade în cuseta, 23 grade - 25 grade în spalatoare şi 18 grade la W.C.;

e)iluminatul artificial va fi de 50 lucsi la toaleta şi de 100 lucsi deasupra oglinzii;

f)lenjeria de pat se colecteaza în saci impermeabili şi se prelucreaza conform prevederilor art. 59 din prezentele norme;

g)dezinsectia şi deratizarea periodica, lunar sau la nevoie.

Articolul 124

Transportul subteran va respecta normele de igiena generale şi va avea urmatoarele condiţii specifice:

a)sistem de ventilatie, care să asigure microclimatul corespunzător calatorilor atât în statii, cat şi în vagoane;

b)iluminat artificial - minimum 100 lucsi;

c)sistem de acces cu scari simple şi scari rulante sau ascensoare;

d)deratizare trimestriala şi la nevoie.

D. Transporturile navale

Articolul 125

Amplasarea, proiectarea şi realizarea porturilor se vor face, ţinându-se seama de distantele faţă de apa şi de localitate, de posibilitatea de amenajare a acvatoriului, a malurilor, a cheiurilor, a instalaţiilor de acostare a navelor şi a spatiilor de depozitare, în asa fel, încât sa nu se influenteze în mod negativ starea de sănătate şi confortul populatiei şi al personalului.

Articolul 126

Portul va dispune de o retea de distribuţie a apei de baut, racordata la reteaua localităţii sau la surse proprii, cu respectarea prevederilor cap. II din prezentele norme. Reteaua va avea instalati hidranti pentru aprovizionarea cu apa de baut a navelor. Functionarea retelei de apa de baut a portului se va desfăşura cu respectarea prevederilor art. 102 din prezentele norme.

Articolul 127

Portul va dispune de o retea de canalizare, fie racordata la reteaua de canalizare a localităţii, fie racordata la sisteme proprii de tratare şi neutralizare a apelor uzate, cu respectarea prevederilor cap. IV din prezentele norme. Reteaua de canalizare va fi prevăzută cu prize terestre şi/sau salupe speciale de preluare. Apele uzate vor fi deversate în bazine receptoare, numai cu respectarea prevederilor legislaţiei sanitare şi de mediu şi a standardelor în vigoare, fiind interzisa descarcarea apelor reziduale şi a deseurilor lichide în apele bazinului portuar.

Articolul 128

Pe platforma portuara se vor asigura condiţiile de salubritate conform cap. V din prezentele norme.

Articolul 129

Pe platforma portuara, în cladirile şi instalatiile portuare este obligatorie combaterea vectorilor (rozatoare, insecte etc.) conform prevederilor art. 52 lit. b) din prezentele norme.

Articolul 130

La proiectarea şi realizarea navelor se va realiza, în cadrul functionalitatilor specifice, şi un complex social care să cuprindă cabine, dormitoare, bucatarii, bai, lavabouri, dusuri, sali de mese, grupuri sanitare, infirmerie, depozite de alimente, depozite de materiale şi alte utilitati.

Articolul 131

Navele vor fi prevăzute cu sisteme de inmagazinare a apei potabile şi cu retea de distribuţie, asigurandu-se o cantitate medie de 32-120 l/pers./zi.

Functionarea sistemului de aprovizionare cu apa se face în conformitate cu prevederile cap. II din prezentele norme; dezinfectia cu substante clorigene se va face conform cap. III din prezentele norme şi cu metodologia de supraveghere a apei potabile.

Reteaua de apa de pe nave, precum şi instalatiile aferente retelei vor fi marcate prin vopsire, în culoarea albastra, cu vopsele protectoare; robinetele de distribuţie a apei de baut vor fi marcate cu inscripţia "Apa potabila"; robinetele/vanele de la grupurile sanitare sau de la prizele de spalare a puntii vor fi marcate cu inscripţia "Apa nepotabila".

Articolul 132

Colectarea şi evacuarea apelor uzate se fac prin instalaţii proprii, cu evacuare în apa marii, în larg, dar numai după separarea deseurilor lichide uleioase şi a grasimilor şi după dezinfectia cu substante clorigene; cele doua operaţiuni se vor face, de preferinta, într-un tanc colector; eficienta dezinfectiei trebuie să asigure maximum 1.000 coliformi/100 ml apa; este interzisa deversarea apelor uzate şi a deseurilor lichide în apele bazinelor portuare.

Articolul 133

Precolectarea primara a deseurilor menajere se face în recipiente din material plastic sau din metal, iar precolectarea secundara, în pubele sau compartimente etanse, situate în punctele accesibile, cu evacuare finala prin preluarea în porturi de către mijloace auto specifice.

Articolul 134

În timpul stationarii în porturi se efectueaza curatarea generală a navei, urmata de dezinfectie, dezinsectie şi deratizare.

Articolul 135

Pasagerilor şi personalului li se va asigura cazarea în condiţii de confort termic, ambianta luminoasa, sonora şi cromatica, microclimat şi calitate a aerului interior, mediu biotoxicologic şi dotari, conform prevederilor cap. VI din prezentele norme.

Articolul 136

În cadrul asistentei medicale acordate pasagerilor şi personalului se includ şi masurile de igiena şi antiepidemice pentru profilaxia contra bolilor specifice zonelor tropicale şi de control igienico-sanitar.

Articolul 137

Personalul medical aduce la cunoştinţa comandantului navei masurile speciale profilactice şi de combatere, specifice bolilor transmisibile, în scopul informării autorităţilor portuare asupra evenimentelor deosebite, conform cerințelor Regulamentului Sanitar International; de asemenea, personalul medical atesta efectuarea şi eficienta masurilor de combatere a insectelor şi rozatoarelor, controlează zilnic calitatea apei de baut şi a alimentelor.

E. Transportul rutier interurban

Articolul 138

Pentru transportul rutier interurban de calatori, mijloacele de transport se vor construi şi amenaja conform prevederilor art. 95 şi 98 din prezentele norme.

Pentru distante mai mari de 100 km este obligatorie asigurarea unui loc pe scaun pentru fiecare calator. Pentru distante mai mari de 500 km se vor asigura mijloace de transport cu grup sanitar (W.C. şi chiuveta) şi cu scaune reglabile.

Articolul 139

La proiectarea, construcţia, amenajarea şi functionarea autogarilor se vor respecta prevederile art. 48, 49, 50, 51, 52, 53 şi 54 din prezentele norme.

Alimentarea cu apa a calatorilor se va face în condiţiile prevăzute la art. 103 din prezentele norme.

Întreţinerea mijloacelor de transport se va face cu respectarea prevederilor art. 99 din prezentele norme.

Articolul 140

La proiectarea, construcţia, amenajarea şi exploatarea autostrazilor se vor respecta condiţiile impuse de necesitatile de protejare a persoanelor care folosesc autostrada şi a populatiei, în general.

Alegerea amplasamentului traseului autostrazii se va face în urma unui studiu de impact asupra mediului şi sănătăţii. În alegerea amplasamentului se vor avea în vedere urmatoarele necesităţi:

–reducerea la minimum a nivelurilor de zgomot şi vibratii şi a emisiilor de poluanti atmosferici;

–facilitarea circulaţiei populatiei locale prin construirea de treceri denivelate pentru traversarea autostrazii;

–evitarea traversarii zonelor protejate de către traseul autostrazii.

Amenajarea şi exploatarea autostrazilor se vor face, ţinându-se seama de urmatoarele necesităţi:

–plantarea de perdele vegetale de protecţie la distantele impuse de legislatia în vigoare;

–montarea de panouri fonoabsorbante la trecerea prin apropierea locuintelor;

–amenajarea de locuri de odihnă la distante de maximum 30 km, amplasate la minimum 50 m de autostrada. Acestea vor fi dotate cu grupuri sanitare cu apa potabila curenta (W.C., chiuvete, dusuri), cu amenajari pentru odihna, protejate de insorirea excesiva şi de intemperii şi cu amenajari pentru colectarea şi evacuarea reziduurilor solide, conform prevederilor art. 39 din prezentele norme. Locul de odihnă poate fi dotat şi cu statie de alimentare cu carburanti şi cu unităţi de alimentatie publică. Amenajarile din locurile de odihnă vor fi racordate la reteaua de energie electrica.

Apele uzate vor fi colectate, prelucrate şi evacuate conform prevederilor art. 28-36 din prezentele norme.

–la toate amenajarile de pe autostrăzi se vor prevedea accese speciale pentru persoanele handicapate;

–asigurarea unui iluminat corespunzător pe timp de noapte;

–montarea la distante de maximum 5 km a telefoanelor publice pentru urgentele medicale.

Capitolul 9Norme privind produsele pesticide utilizate în profilaxia sanitar-umana

Articolul 141

Utilizarea pesticidelor în combaterea artropodelor şi a rozatoarelor, vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort, se va face în asa fel, încât sa nu fie afectată starea de sănătate a populatiei, prin efectul toxic al acestor produse.

Articolul 142

În actiunile de combatere se utilizeaza numai produsele cuprinse în lista aprobata prin ordin al ministrului sănătăţii şi publicata sub titlul "Produsele pesticide avizate pentru profilaxia sanitar-umana". Lista se va actualiza şi publică anual.

Produsele avizate pentru aceasta activitate la o dată ulterioară publicarii listei se pot utiliza pe baza avizului sanitar eliberat de Ministerul Sănătăţii.

Articolul 143

Produsele care se încadrează în grupele I şi a II-a de toxicitate pot fi utilizate numai de operatori calificati şi autorizati de inspectoratele de politie sanitara şi medicina preventiva teritoriale şi nu se pot comercializa sau distribui către populatie.

Tratamentele cu pesticide din grupele I şi a II-a de toxicitate pot fi efectuate în gospodariile individuale, numai în afara spatiilor de locuit, de către operatori autorizati.

Articolul 144

În actiunile de combatere se vor respecta cu strictete forma, norma şi modul de utilizare a pesticidelor, stabilite o dată cu avizarea sanitara a produsului utilizat, şi se vor respecta masurile de protecţie a operatorilor, masurile de prevenire a poluarii mediului înconjurător şi masurile pentru prevenirea unor accidente.

Actiunile de combatere pot fi efectuate de unităţi prestatoare de servicii de dezinsectie şi deratizare.

Unitatile prestatoare trebuie să fie autorizate sanitar de către inspectoratele de politie sanitara şi medicina preventiva teritoriale; ele îşi vor desfăşura activitatea sub supravegherea şi controlul tehnic al compartimentelor de specialitate din inspectoratele de politie sanitara şi medicina preventiva teritoriale.

Dacă o unitate prestatoare îşi desfăşoară activitatea şi în alt teritoriu decat în cel pentru care a fost autorizata, nu va putea face acest lucru fără sa instiinteze în prealabil inspectoratul de politie sanitara şi medicina preventiva din noul teritoriu.

Operatorii pentru dezinsectie şi deratizare din aceste unităţi trebuie să fie atestati de către inspectoratul de politie sanitara şi medicina preventiva teritorial, pentru aceasta activitate.

În acest scop inspectoratele de politie sanitara şi medicina preventiva teritoriale pot organiza cursuri de calificare în vederea obtinerii atestării.

Articolul 145

Comercializarea produselor pesticide utilizate în profilaxia sanitar-umana se poate face numai dacă aceasta este cuprinsa în obiectul de activitate al unităţii comerciale.

Produsele pot fi comercializate numai în ambalaje autorizate în acest scop de către Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate şi de Conducere Bucureşti şi insotite de instrucţiuni de folosire redactate în limba română. Microambalarea pesticidelor utilizate în profilaxia sanitar-umana se poate face numai cu aprobarea inspectoratelor de politie sanitara şi medicina preventiva judetene. Modul de ambalare şi etichetele trebuie să fie aprobate şi în acest caz de Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate şi de Conducere Bucureşti.

Este interzisa portionarea şi reambalarea produselor pesticide fără autorizarea de către Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate şi de Conducere Bucureşti a acestei activităţi.

Este interzisa utilizarea ambalajelor pentru produse pesticide în alte scopuri decat cele pentru care au fost destinate.

Este interzisa comercializarea către populatie a produselor pesticide din grupele I şi a II-a de toxicitate. Comercializarea acestor produse se poate face numai către persoane fizice sau juridice autorizate în acest scop de către inspectoratele de politie sanitara şi medicina preventiva teritoriale, însoţită de consemnarea instrainarii într-un registru special.

Articolul 146

Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, primariile şi agentii economici au obligaţia de a organiza şi desfăşura acţiuni de combatere a artropodelor şi rozatoarelor vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort, la solicitarea şi cu indrumarea tehnica de specialitate a inspectoratului de politie sanitara şi medicina preventiva teritorial.

Articolul 147

Cetatenii cu gospodarii individuale şi asociaţiile de locatari au obligaţia de a asigura combaterea şi stingerea focarelor de artropode şi rozatoare vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort din gospodaria proprie sau din spatiile pe care le deţin.

Articolul 148

Inspectoratele de politie sanitara şi medicina preventiva teritoriale au obligaţia informării populatiei cu privire la existenta în teritoriu a vectorilor care prezinta un risc pentru sănătate sau care produc un disconfort deosebit şi la masurile de combatere ce trebuie luate împotriva acestora. În atingerea acestui scop, membrii comunităţii se pot adresa inspectoratelor de politie sanitara şi medicina preventiva teritoriale pentru obtinerea informaţiilor dorite.

Consiliile locale şi primariile au obligaţia de a comunică cetatenilor masurile intreprinse în vederea combaterii artropodelor şi rozatoarelor.

Capitolul 10Normele de igiena privind inhumarea, transportul şi deshumarea cadavrelor umane

Articolul 149

În cazurile de deces prin boli transmisibile, carantinale se vor lua masurile de prevenire a raspandirii infectiei, impuse de unitatile sanitare teritoriale; transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de transport eliberat de autoritatea sanitara teritoriala.

Articolul 150

Transportul cadavrului în afara localităţii în care s-a produs decesul se face după imbalsamare, într-un sicriu al cărui fund este acoperit cu materiale absorbante, este impermeabil şi inchis etans.

Articolul 151

Exhumarea cadavrelor se poate face după minimum un an de la data inhumarii şi numai în perioada 1 noiembrie - 31 martie; după 7 ani de la deces osemintele pot fi deshumate în orice perioada a anului, fără avizul organului sanitar.

Articolul 152

Transportul international al cadavrelor umane se face pe baza unui pasaport de transport mortuar; pentru cadavrele care sunt transportate din tara în strainatate, pasaportul de transport mortuar se elibereaza de către inspectoratul de politie sanitara şi medicina preventiva din judeţul unde s-a produs decesul sau exhumarea. Transportul international al cadavrelor se va face în sicriu impermeabilizat, inchis ermetic, al cărui fund este acoperit cu un strat de 5 cm grosime din materii absorbante (rumegus, turba sau altele asemenea), imbibate intr-o solutie dezinfectanta. Sicriul se depune intr-o lada din lemn, bine etanseizata. Transportul intern sau international al cadavrelor prin mijloace feroviare se face conform regulamentului ministerului de resort, avizat de Ministerul Sănătăţii.

Articolul 153

Inhumarea cadavrelor umane se face numai în cimitire autorizate sanitar de către inspectoratul de politie sanitara şi medicina preventiva judetean.

Cimitirele vor fi imprejmuite cu gard şi cu o perdea de arbori. Între morminte şi gardul cimitirului va fi lasata o zona libera de 3 m.

Articolul 154

Desfiintarea şi schimbarea destinatiei unui cimitir se fac numai după 30 de ani de la ultima inhumare şi după stramutarea tuturor osemintelor.

Desfiintarea cimitirelor înainte de acest termen se face numai cu avizul inspectoratului de politie sanitara şi medicina preventiva judetean.

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

- Ferme de cabaline	...	100 m
- Ferme de îngrăşătorii de taurine, până la 500 de capete	...	200 m
- Ferme şi îngrăşătorii de taurine, peste 500 de capete	...	500 m
- Ferme de păsări, până la 5.000 de capete	...	500 m
- Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexe avicole industriale	...	1.000 m
- Ferme de ovine	...	100 m
- Ferme de porci, până la 2.000 de capete	...	500 m
- Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete	...	1.000 m
- Complexe de porci cu peste 10.000 de capete	...	1.500 m
- Spitale veterinare	...	30 m
- Grajduri de izolare şi carantină pentru animale	...	100 m
- Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor	...	500 m
- Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală	...	300 m
- Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în funcţie de mărimea unităţilor zootehnice deservite	...	500 m
- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin	...	1.000 m
- Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete	...	1.000 m
- Cimitire de animale, crematorii	...	200 m
- Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti	...	300 m
- Staţii de epurare a apelor uzate industriale	...	200 m
- Paturi de uscare a nămolurilor	...	300 m
- Câmpuri de irigare cu ape uzate	...	300 m
- Câmpuri de infiltrare a apelor uzate şi bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor	...	500 m
- Depozite controlate de reziduuri solide	...	1.000 m
- Camere de tratare biotermică a gunoaielor	...	100 m
- Crematorii orăşeneşti de gunoi	...	1.000 m
- Autobazele serviciilor de salubritate	...	200 m
- Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport	...	50 m
- Cimitire	...	50 m.

Textul actului · 153 de articole