Ordonanță de urgență nr. 19 din 29 martie 2019

Având în vedere:

–obiectivele Guvernului de dezvoltare teritorială și regională echilibrată și de amplificare a investițiilor în domeniile prioritare;

–faptul că funcționarea Fondului de Dezvoltare și Investiții necesită de urgență corelarea domeniilor pentru care se asigură finanțare, precum și reglementarea unor situații concrete în cazul cărora nu este necesară emiterea autorizației de construire;

–că reglementările actuale nu iau în considerare faptul că în cazul lucrărilor de infrastructură rutieră există lucrări de modernizare sau reparații curente la care nu este obligatorie emiterea de autorizații de construire;

–că se impun modificarea structurii domeniilor prioritare pentru care se asigură finanțare, precum și reglementarea modului de finanțare a lucrărilor de întreținere și reparații curente care au ca finalitate reabilitarea infrastructurii în beneficiul localităților și al cetățenilor,

luând în considerare că în absența modificării prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu completările ulterioare, privind Fondul de Dezvoltare și Investiții este posibil ca programul sa nu își atingă scopul de dezvoltare și modernizare a localităților prin restrângerea beneficiarilor.

Având în vedere:

–prevederile art. 87 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 potrivit căruia instituțiile de credit trebuie să calculeze, să declare și să plătească trimestrial taxa pe active financiare, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa pe active, iar primul termen de plată este aprilie 2019;

–faptul că potrivit reglementărilor în vigoare privind cota de impozitare asupra activelor financiare ale instituțiilor bancare, estimată la acest moment la 0,3% pentru primul trimestru al anului 2019, și baza la care se aplică această taxă, respectiv valoarea totală a activelor financiare, ar avea impact negativ imediat și semnificativ asupra surselor financiare pe care instituțiile bancare le au la dispoziție pentru creditarea economiei reale și a populației;

–faptul că taxa se plătește în funcție de nivelul indicelui de referință ROBOR, indice calculat exclusiv pe bază de cotații și nu pe tranzacții efective pe piața interbancară, și care se reflectă în costul crescut al creditelor acordate de instituțiile de credit, cu efect negativ asupra activității de creditare a economiei reale și a populației;

–că menținerea prevederilor actuale referitoare la utilizarea indicelui de referință ROBOR pentru creditele denominate în lei cu dobândă variabilă acordate consumatorilor perpetuează existența unor diferențe semnificative între dobânda percepută de instituțiile bancare la creditele acordate populației și dobânda acordată la depozitele populației;

–obiectivele Guvernului de creștere a intermedierii financiare, prin creșterea creditării companiilor nefinanciare de către sectorul bancar, scăderea costului creditării populației și încurajarea economisirii prin acordarea de dobânzi mai atractive,

se impune revizuirea mecanismului de calcul și de plată a taxei pe activele bancare, în beneficiul tuturor părților implicate, inclusiv al sistemului bancar, prin acordarea de facilități de diminuare a taxei în condițiile în care aceasta contribuie la îndeplinirea obiectivelor menționate, precum și înlocuirea indicelui de referință utilizat la stabilirea ratelor de dobândă pentru creditele contractate în lei cu dobândă variabilă, calculat pe bază de tranzacții efective pe piața interbancară.

Ținând cont de obiectivele asumate prin Programul de guvernare de realizare a unei creșteri economice inteligente și sustenabile la nivel național, de dezvoltare a sectorului energetic,

în considerarea faptului că dezvoltarea economică nu este la același nivel în toate județele, decalajele între județe fiind în continuare semnificative, se propun măsuri speciale pentru reducerea lor, având în vedere inclusiv impactul social al respectivelor decalaje, în domeniul energiei, cu efect economic și social care au ca scop:

–accelerarea promovării investițiilor în sectorul energiei electrice;

–dezvoltarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale prin introducerea posibilității de a se realiza acest lucru și din fonduri publice de către UAT-uri sau asocieri ale acestora;

–asigurarea suportabilității costurilor legate de încălzirea populației;

–asigurarea viabilității economice a producătorilor de energie electrică pe bază de cărbune;

–asigurarea viabilității economice a producătorilor de energie electrică și termică în cogenerare.

Caracterul de urgență al prevederilor ce vizează acest domeniu rezidă atât în faptul că operatorii economici respectivi trebuie să aibă timpul necesar în vederea ajustării bugetelor de investiții și a planurilor de dezvoltare, cât și în necesitatea îmbunătățirii stării rețelelor din domeniul energetic. De asemenea, este necesară și accelerarea investițiilor în capacitățile de producere a energiei electrice pentru surmontarea unor potențiale sincope în sector și pentru a se evita importurile masive de energie electrică în lipsa dezvoltării capacităților de producere a energiei electrice.

De asemenea, caracterul de urgență rezidă în necesitatea accelerării procesului de dezvoltare a rețelelor de distribuție a gazelor naturale cu impact direct în sensul îmbunătățirii nivelului de trai al populației și în asigurarea premiselor de dezvoltare economică la nivel local. Aceste prevederi au fost cerute în mod expres de către autoritățile locale pentru a se crea baza legală a utilizării fondurilor publice în acest scop.

În ceea ce privește asigurarea suportabilității costurilor legate de încălzirea populației, noile prevederi sunt necesare pentru protecția consumatorilor, cu referire expresă la sprijinirea clienților vulnerabili.

Referitor la asigurarea viabilității economice a producătorilor de energie electrică pe bază de cărbune, având în vedere importanța acestora în sectorul producerii de energie electrică și, totodată, și ponderea acestora (inclusiv a ramurilor industriale

care depind de aceștia) în economia anumitor județe, inclusiv situația socială deosebită din zonele în care își desfășoară activitatea, este necesară implementarea cu celeritate a unor prevederi care să le asigure viabilitatea economică.

Totodată, trebuie avut în vedere că un eventual colaps financiar/economic al acestor producători poate conduce la periclitarea funcționării Sistemului energetic național.

Neadoptarea în regim de urgență a dispozițiilor prevăzute în prezena ordonanță de urgență pentru domeniul energiei poate duce la interpretări eronate ale prevederilor, ceea ce ar putea genera o multitudine de acțiuni în instanță având ca rezultat blocarea activității ANRE, costuri ridicate de funcționare a operatorilor economici - cu consecința directă a falimentului producătorilor de energie electrică pe bază de cărbune și a producătorilor de energie electrică și termică în cogenerare, în condițiile în care aceștia deja se confruntă cu probleme majore financiare.

De asemenea, o consecință directă a neadoptării în regim de urgență ar fi și întârzierea planurilor de investiții ale operatorilor economici din sectorul energiei electrice, precum și creșterea costurilor legate de încălzirea populației.

Se impune suspendarea aplicării reglementărilor privind cerințele de capital ale administratorilor fondurilor de pensii în vederea reducerii impactului negativ asupra stabilității financiare a administratorilor de fonduri de pensii.

În considerarea faptului că toate aceste elemente vizează interesul public și constituie o situație de urgență și extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.La articolul 1, alineatele (2) și (4) vor avea următorul cuprins:

(2)Fondul se utilizează pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare, care cuprind investiții sau lucrări de întreținere și reparații curente, ale unitățiilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum și ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, în domenii prioritare, după cum urmează:

1.Domeniul prioritar principal:

a)sănătate, respectiv dispensar medical rural, centru medical de permanență, spitale județene, municipale și orășenești;

b)educație, respectiv școli, grădinițe, creșe, campusuri școlare;

c)apă și canalizare, inclusiv tratarea și epurarea apelor uzate;

d)rețea de energie electrică și rețea de gaze, inclusiv extinderea acestora;

e)infrastructura de transport, respectiv drumuri comunale și locale, județene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje;

f)salubrizare;

g)rețea de iluminat public.

2.Domeniul prioritar secundar:

a)cultură, respectiv cămin cultural;

b)culte, respectiv reabilitare lăcaș de cult;

c)sport, respectiv construcție/modernizare baze sportive pentru sport de masă și performanță;

d)locuințe, respectiv locuințe sociale, locuințe pentru tineri, locuințe de serviciu pentru specialiști, reabilitarea clădirilor cu risc seismic;

e)sedii administrative ale instituțiilor publice din mediul rural.

…………………………………..................................…………

(4)Finanțarea proiectelor de dezvoltare se asigură sub formă de granturi, acordate din Fond.

2.La articolul 3, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:

(1)Fondul poate angaja sume pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare ale beneficiarilor prevăzuți la art. 1 alin. (2) și pentru finanțarea proiectelor de investiții ale beneficiarilor prevăzuți la art. 1 alin. (3), în limita plafoanelor de trageri, prevăzute la art. 1 alin. (5), disponibile la data solicitării finanțării.

(2)Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară pot solicita finanțare din Fond pentru obiectivele de dezvoltare ce se încadrează în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (2), în următoarele condiții:

a)să dețină autorizația de construire sau devizele de lucrări și memoriile tehnice, după caz, necesare demarării execuției lucrărilor;

b)beneficiarii pot să dețină concomitent cel mult două proiecte finanțate din Fond, iar solicitarea de finanțare pentru un proiect se face numai în ordinea domeniilor prevăzute la art. 1 alin. (2);

c)să solicite finanțare pentru un proiect din domeniul prioritar secundar numai după finalizarea integrală a proiectelor din domeniul prioritar principal;

d)suma solicitată la finanțare să nu fie mai mare decât diferența dintre valoarea proiectului și excedentul bugetului local neutilizat la data solicitării finanțării. În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, la stabilirea excedentului bugetului local nu se iau în calcul sumele a căror destinație a fost stabilită prin acte normative sau prin acorduri/contracte de finanțare;

e)pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanțare din fonduri externe nerambursabile aprobată sau în curs de analiză;

f)să nu existe finanțare dublă concomitentă pentru aceleași lucrări aferente proiectelor de dezvoltare solicitate a fi finanțate din Fond, provenite inclusiv din contracte de împrumut semnate cu instituții de credit sau instituții financiare interne sau internaționale.

3.Articolul 4 va avea următorul cuprins:

Articolul 4

Categoriile de investiții eligibile a fi finanțate din Fond sunt investițiile noi și extinderea/finalizarea investițiilor existente, constând în construcții, modernizări și dotări, precum și lucrări de întreținere și reparații curente pentru unitățile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

4.La articolul 5, partea introductivă va avea următorul cuprins:

În vederea acordării granturilor din Fond, unitățile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, respectiv universitățile depun o solicitare către Comisia Națională de Strategie și Prognoză în care menționează următoarele:

5.La articolul 6, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)În termen de 10 zile lucrătoare de la data semnării contractului de finanțare, Comisia Națională de Strategie și Prognoză virează beneficiarului într-un cont de disponibil cu destinație specială suma solicitată la art. 5 lit. d). În execuție, în termen de 3 zile de la încasare, unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, respectiv universitățile transferă suma aflată în contul de disponibil în bugetul local sau în bugetele de venituri și cheltuieli ale universităților, după caz, în vederea utilizării acesteia. Avansul neutilizat până la data de 31 decembrie a fiecărui an se restituie în contul Fondului din care a fost virată.

6.La articolul 7, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

(1)Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară prin unitățile administrativ-teritoriale componente au obligația de a restitui anual, pe o perioadă fixă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuția proprie la proiect, calculată ca diferență între nivelul maxim al datoriei publice locale, calculat potrivit prevederilor art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și serviciul datoriei publice locale anuale, dar nu mai mult decât valoarea finanțată. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar și se verifică de către structuri din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanțelor Publice, desemnate prin ordin al ministrului finanțelor publice.

7.La articolul 61, punctul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:

12.La articolul 124, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins:

(1^1)Pentru perioada 1 mai 2019-28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora și/sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României au obligația să vândă cu prețul de 68 lei/MWh cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă curentă către furnizorii clienților casnici și ai producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației. În această perioadă, producătorul are obligația să vândă în primul rând către furnizori sau clienți, după caz, în condiții reglementate de ANRE, pentru asigurarea întregului necesar de consum al clienților casnici și al producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației, din producția curentă și/sau din depozitele de înmagazinare.

(1^2)Producătorii, inclusiv filialele acestora și/sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României nu vor mai încheia contracte de vânzare cu livrare pe teritoriul României, la prețuri mai mari de 68 lei/MWh pentru cantitățile de gaze naturale destinate acoperirii consumului clienților casnici și al producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației. Diferențele de costuri de achiziție din anii 2018 și 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin prețurile practicate, se vor recupera până la data de 30 iunie 2022, conform reglementarilor ANRE.

(1^3)Prețul de achiziție plătit pentru gazele din producția internă curentă necesare pentru acoperirea consumului clienților casnici și al producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației, nu poate depăși valoarea de 68 lei/MWh, indiferent de vânzător.

8.La articolul 61, punctul 14 se abrogă.

9.Articolele 86-88 vor avea următorul cuprins:

Articolul 86

(1)Instituțiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare nete, denumită în continuare taxa pe active.

(2)În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)instituție bancară - instituție de credit, persoană juridică română, inclusiv sucursalele din străinătate ale acesteia și sucursala din România a instituției de credit, persoană juridică străină;

b)active financiare nete - activele financiare ale instituției bancare existente la sfârșitul semestrului, respectiv anului pentru care se datorează taxa pe active, astfel cum sunt înregistrate în evidența contabilă, ajustate, după caz, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, respectiv:

(i)numerar, solduri de numerar la bănci centrale și alte depozite la vedere;

(ii)active financiare deținute în vederea tranzacționării;

(iii)active financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere;

(iv)active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere;

(v)active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global;

(vi)active financiare evaluate la cost amortizat;

(vii)instrumente financiare derivate - contabilitatea de acoperire;

(viii)modificările de valoare justă aferente elementelor acoperite în cadrul unei operațiuni de acoperire a unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobânzii;

(ix)investiții în filiale, asocieri în participație și entități asociate.

c)cota de piață - raportul dintre valoarea totală a activelor instituției bancare și valoarea totală a activelor agregate pentru sistemul bancar, inclusiv sucursale;

d)rata medie ponderată a dobânzii la creditele, denominate în lei, acordate de o instituție bancară societăților nefinanciare și gospodăriilor populației - reprezintă media aritmetică a ratelor medii ponderate a dobânzii la creditele denominate în lei, acordate de o instituție bancară societăților nefinanciare și gospodăriilor populației, calculate lunar la nivelul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa. Rata medie ponderată a dobânzii la creditele denominate în lei, la sfârșitul lunii, reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu soldul creditelor acordate societăților nefinanciare și gospodăriilor populației;

e)rata medie ponderată a dobânzii la depozitele, denominate în lei, atrase de o instituție bancară de la societățile nefinanciare și gospodăriile populației - reprezintă media aritmetică a ratelor medii ponderate a dobânzii la depozitele denominate în lei, atrase de o instituție bancară de la societățile nefinanciare și gospodăriile populației, calculate lunar la nivelul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa. Rata medie ponderată a dobânzii la depozitele denominate în lei, la sfârșitul lunii, reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu soldul depozitelor atrase de la societățile nefinanciare și gospodăriile populației;

f)marja de dobândă - diferența între rata medie ponderată a dobânzii la creditele, denominate în lei, acordate de o instituție bancară societăților nefinanciare și gospodăriilor populației, și rata medie ponderată a dobânzii la depozite, denominate în lei, atrase de la societăți nefinanciare și gospodăriile populației, definite conform Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 4/2014 privind raportarea de date și informații statistice la Banca Națională a României, cu modificările și completările ulterioare. Această marja de dobândă se calculează la nivelul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa pe active și al anului precedent și se exprimă în puncte procentuale;

g)marja de referință a dobânzii - marja de dobândă sub care taxa pe active se reduce la jumătate, respectiv cu 50%;

h)creșterea soldului creditelor - diferența pozitivă dintre soldul creditelor acordate de o instituție bancară societăților nefinanciare și gospodăriilor populației existent la sfârșitul semestrului/anului pentru care se datorează taxa pe active și soldul creditelor acordate societăților nefinanciare și populației la sfârșitul anului precedent, raportată la soldul creditelor acordate societăților nefinanciare și populației la sfârșitul anului precedent, exprimată în procente;

i)diminuarea marjei de dobândă - diferența negativă dintre marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează taxa pe active față de marja de dobândă calculată la nivelul anului precedent, raportată la marja de dobândă, calculată la nivelul anului precedent, exprimată în procente;

j)ținta de creștere a creditării - valoarea de creștere a volumului de credite acordate de o instituție bancară societăților nefinanciare și gospodăriilor populației, stabilită pentru anul curent față de anul precedent, exprimată în procente;

k)ținta de diminuare a marjei de dobândă - valoarea de scădere a marjei de dobândă, stabilită pentru anul curent față de anul precedent, exprimată în procente.

(3)Pentru determinarea indicatorului prevăzut la alin. (2) lit. h) se vor lua în considerare și creditele performante vândute în cursul semestrului/anului de către instituția bancară și nu se vor lua în considerare creditele performante cumpărate în cursul semestrului/anului de către instituția bancară. Creditele performante cumpărate de o instituție bancară se vor lua în considerare la determinarea indicatorului prevăzut la alin. (2) lit. h) începând cu anul următor. Aceleași credite performante vândute și cumpărate în cursul aceluiași an de instituția bancară nu se iau în considerare la determinarea indicatorului prevăzut la alin. (2) lit. h).

(4)Pentru determinarea indicatorului prevăzut la alin. (2) lit. d) se vor lua în considerare și creditele performante vândute în cursul lunii de instituția bancară, iar creditele performante cumpărate de la instituțiile bancare din România se vor lua în considerare la determinarea acestui indicator începând cu luna următoare momentului cumpărării. Aceleași credite performante vândute și cumpărate în cursul aceluiași an de instituția bancară nu se iau în considerare la determinarea acestui indicator.

Articolul 87

(1)Taxa pe active se calculează prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (2) asupra bazei impozabile reprezentate de activele financiare nete ale instituției bancare existente în sold la sfârșitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, potrivit evidenței contabile, din care se scad următoarele active financiare:

a)numerarul;

b)solduri de numerar la bănci centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

c)expuneri neperformante la valoare netă;

d)titluri de datorie emise de administrații publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

e)credite și avansuri acordate administrațiilor publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

f)credite acordate de instituțiile de credit sectorului neguvernamental purtătoare de garanții primite din partea administrației publice centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

g)credite acordate instituțiilor de credit, creanțe atașate și sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; depozite la instituții de credit, creanțe atașate și sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la instituții de credit (nostro) și creanțe atașate, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; operațiuni reverse repo și titluri luate cu împrumut, creanțe atașate și sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante.

(2)Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile prevăzute la alin. (1), sunt:a) 0,4% pe an, pentru instituția bancară care deține o cotă de piață mai mare sau egală cu 1%;b) 0,2% pe an, pentru instituția bancară care deține o cotă de piață mai mică de 1%.

Cota de piață este cea stabilită la sfârșitul semestrului/anului pentru care se datorează taxa.

(3)Contribuabilii prevăzuți la art. 86 alin. (2) lit. a) sunt obligați să calculeze semestrial, respectiv la sfârșitul anului taxa pe active, prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (2) asupra bazei impozabile prevăzute la alin. (1).

(4)Taxa calculată potrivit alin. (3) se reduce astfel:

a)pentru creșterea intermedierii financiare, prin creșterea soldului creditelor:

(i)cu 50%, în cazul în care creșterea soldului creditelor acordate societăților nefinanciare și gospodăriilor populației, determinată potrivit art. 86 alin. (2) lit. h), este egală sau mai mare decât ținta de creștere a creditării, prevăzută la alin. (7);

(ii)până la 50%, în cazul în care creșterea soldului creditelor acordate societăților nefinanciare și gospodăriilor populației este mai mică decât ținta de creștere a creditării prevăzută la alin. (7), situație în care procentul de reducere a taxei pe active se calculează proporțional, conform următoarei formule:

R1 = [creșterea soldului creditelor/ținta de creștere a creditării] *50%,

unde:

R1 - procentul de reducere a taxei pe active ca urmare a creșterii soldului creditelor;

(iii)referința inițială față de care se realizează calculul evoluției soldului creditelor este reprezentată de soldul creditelor la sfârșitul anului 2018;

(iv)în cazul în care în anul/anii următor/următori soldul creditelor scade, evoluția soldului creditelor se va evalua în funcție de referința inițială de la pct. (iii) până când soldul creditelor înregistrează o valoare mai mare sau egală cu valoarea referinței inițiale de la pct. (iii). În anul următor înregistrării soldului creditelor cel puțin la nivelul referinței inițiale, calculul evoluției soldului creditelor se va realiza față de soldul creditelor înregistrate la sfârșitul anului precedent, care devine referință inițială și căreia i se aplică prevederile de la acest punct.

b)pentru diminuarea marjei de dobândă:

(i)cu 50%, în cazul în care marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează se situează sub nivelul marjei de referință a dobânzii sau în cazul în care diminuarea marjei de dobândă determinată potrivit art. 86 alin. (2) lit. i) este egală sau mai mare decât ținta de diminuare a marjei de dobândă, prevăzută la alin. (7);

(ii)până la 50%, în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este mai mică decât ținta de diminuare a marjei de dobândă prevăzută la alin. (7), situație în care procentul de reducere a taxei pe active se calculează proporțional, conform următoarei formule:

R2 = [(diminuarea marjei de dobândă/ținta de diminuare a marjei de dobândă) * 50%],

unde:

R2 - procentul de reducere a taxei pe active ca urmare a diminuării marjei de dobândă;

(iii)referința inițială față de care se realizează calculul evoluției marjei de dobândă este dată de marja de dobândă de la sfârșitul anului 2018;

(iv)în cazul în care în anul/anii următor/următori marja de dobândă crește, evoluția marjei de dobândă se va evalua în funcție de referința inițială de la pct. (iii) până când marja de dobândă înregistrează o valoare mai mică sau egală cu valoarea referinței inițiale de la pct. (iii). În anul următor înregistrării marjei de dobândă cel mult la nivelul referinței inițiale, calculul evoluției marjei de dobândă se va realiza față de marja de dobândă înregistrată la sfârșitul anului precedent, care devine referință inițială și căreia i se aplică prevederile de la acest punct.

(5)Taxa pe active, calculată potrivit alin. (3) și redusă în condițiile prevederilor alin. (4), pe baza indicatorilor privind cota de piață, soldul creditelor și marja de dobândă înregistrați la nivelul primului semestru al anului pentru care se datorează taxa pe active și a jumătate din nivelurile-țintă de creștere a creditării și a țintei de diminuare a marjei de dobândă, se declară și se plătește până la data de 25 august inclusiv a anului pentru care se datorează. Taxa nu se datorează și nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situații:

a)dacă a îndeplinit 100% ținta de creștere a creditării; saub) dacă a îndeplinit 100% ținta de diminuare a marjei de dobândă; sauc) dacă nivelul procentual agregat al creșterii creditării și al diminuării marjei de dobândă este cel puțin 100%.

(6)Pe baza indicatorilor privind cota de piață, soldul creditelor și marja de dobândă determinați la nivelul anului pentru care se datorează taxa pe active, taxa pe active, calculată potrivit alin. (3), se reduce în condițiile prevederilor alin. (4). Sumele rezultate se declară până la data de 25 august inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează taxa pe active. Diferențele în plus față de sumele de la alin. (5) se plătesc până la data de 25 august inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează taxa pe active, iar diferențele în minus se restituie/se compensează potrivit dispozițiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

(7)Indicatorii-țintă de creștere a creditării și de diminuare a marjei de dobândă, precum și marja de referință a dobânzii se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, cu recomandarea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Pentru anul 2019, pentru fiecare instituție bancară, ținta de creștere a creditării este de + 8,0 la sută, ținta de diminuare a marjei de dobândă este de -8,0 la sută, iar marja de referință a dobânzii este de 4,0 puncte procentuale.

(8)Nu sunt supuse taxei pe active instituțiile bancare care înregistrează pierdere contabilă, înainte de calculul taxei pe active, la sfârșitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa.

(9)Instituțiile bancare pentru care Banca Națională a României, în exercitarea atribuțiilor care îi revin, în calitate de autoritate de supraveghere, a impus limitarea activității de creditare în conformitate cu art. 226 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, nu datorează taxa pe active pentru perioada în care operează această măsură. În acest caz, taxa pe active datorată se determină prin raportarea taxei pe active, calculată potrivit alin. (3) și (4), la numărul de zile aferent semestrului/anului pentru care se datorează taxa și înmulțirea rezultatului cu numărul de zile aferent perioadei în care nu a operat măsura.

(10)În cazul în care taxa pe active datorată de instituțiile bancare se situează peste profitul contabil, înainte de calculul taxei pe active, înregistrat la sfârșitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, acestea datorează taxa pe active în limita profitului contabil înregistrat, fără a influența taxa pe active datorată pentru anii următori.

Articolul 88

(1)Prin excepție de la art. 87 alin. (3), (5) și (6), contribuabilii care încetează să existe în cursul anului au obligația de a declara și a plăti taxa pe active proporțional cu perioada impozabilă, până la data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent, respectiv până la data radierii, după caz. În această situație, pentru determinarea taxei pe active, cota de piață este ultima cotă stabilită, iar reducerea taxei, în condițiile prevederilor art. 87 alin. (4), se efectuează pe baza indicatorilor privind soldul creditelor și marja de dobândă înregistrați la sfârșitul perioadei impozabile. Perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

(2)Contribuabilii nou-înființați în cursul anului datorează taxa pe active începând cu anul următor.

(3)Modelul și conținutul declarației taxei pe active se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 60 de zile.

(4)Cheltuiala cu taxa pe active este cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal reglementat de titlul II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

(5)Taxa pe active reprezintă venit la bugetul de stat și se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

10.Articolul 90 va avea următorul cuprins:

Articolul 90

Obligațiile suplimentare de capital social minim prevăzute la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 iunie 2019, se varsă până la data de 31 decembrie 2019.

Articolul II

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 11 iunie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 37, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a)pentru creditele acordate în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință EURIBOR/LIBOR la o anumită perioadă, în funcție de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului;

2.La articolul 37, după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul cuprins:

a^1)pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referință pentru credite acordate în lei cu dobândă variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României și reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Indicele de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor;

Articolul III

Alineatul (1) al articolului 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 20 septembrie 2016, se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)În contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele reguli:

a)pentru creditele în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință EURIBOR/LIBOR la o anumită perioadă, în funcție de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului;

b)pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referință pentru credite acordate în lei cu dobândă variabilă se calculeaza și se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României și reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Indicele de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor;

c)în acord cu politica comercială a fiecărui creditor, acesta poate reduce marja și/sau aplica un nivel mai redus al indicelui de referință, având dreptul ca, pe parcursul derulării contractului, să revină la valoarea marjei menționate în contract la data încheierii acestuia și/sau la nivelul indicelui de referință;

d)modul de calcul al dobânzii trebuie indicat în mod expres în contract, cu precizarea periodicității și/sau a condițiilor în care survine modificarea ratei dobânzii variabile, atât în sensul majorării datorate indicelui de referință EURIBOR/indicelui de referință pentru creditele acordate în lei cu dobândă variabilă/LIBOR, cât și în cel al reducerii acesteia;

e)valoarea indicilor de referință utilizați în formula de calcul a dobânzii variabile va fi afișată și permanent actualizată, pe website-urile creditorilor și la toate punctele de lucru ale acestora.

Articolul IV

Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 22, alineatul (1^1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1^1)Pentru perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022, pentru clienții casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiții reglementate de către ANRE.

2.La articolul 76, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4)Prețurile de vânzare a energiei electrice livrate de producători furnizorilor de ultimă instanță conform prevederilor art. 28 lit. b1) se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate de ANRE.

3.La articolul 79, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

(8)Pentru calculul tarifelor de transport și distribuție a energiei electrice, în perioada de reglementare 2019-2024, rata de rentabilitate a capitalului investit, reprezentând costul mediu al capitalului investit, exprimat în termeni reali, înainte de impozitare este de 6,9%.

4.La articolul 104, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu următorul cuprins:

(6^1)Concedentul/concesionarul, în vederea înființării sistemului de distribuție a gazelor naturale, are obligația obținerii în prealabil a autorizațiilor specifice prevăzute de legislația în vigoare.

5.La articolul 104, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7)După adjudecarea concesiunii, în vederea desfășurării activității, concesionarul solicită licențele specifice prevăzute de legislația în vigoare. Acesta are obligația să asigure și furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienții casnici care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării prețurilor reglementate, scop pentru care are obligația să dețină și licența pentru activitatea de furnizare de gaze naturale; pentru operatorul economic care, potrivit prevederilor legale, are obligația de a realiza separarea legală a activităților de distribuție și furnizare, operatorul economic afiliat acestuia deține licența pentru activitatea de furnizare de gaze naturale și are obligația să asigure furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienții casnici care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării prețurilor reglementate.

6.Articolul 105 se modifică și va avea următorul cuprins:

Asigurarea urmăririi executării lucrărilor

Articolul 105

Concedentul/concesionarul serviciului public de distribuție a gazelor naturale trebuie să asigure urmărirea executării lucrărilor prevăzute în autorizația de înființare/ contractul de concesiune, prin personal propriu sau prin personal contractual, autorizat conform reglementărilor ANRE.

7.La articolul 178, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

(6)Pentru calculul tarifelor de transport și distribuție a gazelor naturale, în perioada de reglementare 2019-2024, rata de rentabilitate a capitalului investit, reprezentând costul mediu al capitalului investit, exprimat în termeni reali, înainte de impozitare, este de 6,9%.

8.La articolul 179 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

b)furnizarea gazelor naturale la preț reglementat și în baza contractelor-cadru până la 30 iunie 2022 pentru clienții casnici;

Articolul V

Articolul 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea 160/2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 2, alineatele (3) și (3^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(3)Nivelul tarifelor și contribuțiilor prevăzute la alin. (2) se stabilește anual prin ordin al președintelui ANRE, cu excepția contribuției anuale percepute de la titularii de licențe în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3^1)Contribuția anuală percepută de la titularii de licențe în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri anuală realizată de aceștia din activitățile ce fac obiectul licențelor acordate de ANRE. Cifra de afaceri ce se constituie ca bază de calcul pentru perceperea contribuției anuale este definită și calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al președintelui ANRE cu avizul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

2.La articolul 2, după alineatul (3^1) se introduce un nou alineat, alineatul (3^2), cu următorul cuprins:

(3^2)Prin derogare de la prevederile alin. (3) și (3^1), contribuția anuală percepută de la titularii licențelor de exploatare comercială a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, precum și a celor de producere a energiei electrice și termice în cogenerare, se stabilește anual prin ordinul președintelui ANRE prevăzut la alin. (3).

Articolul VI

Alineatul (6) al articolului 143 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

(6)În cazul utilizării frecvențelor radio prevăzute la art. 28 alin. (1) fără licență, cuantumul amenzii aplicate potrivit alin. (1) este de 0,1% din cifra de afaceri înregistrată în anul precedent de către persoana care săvârșește fapta pentru fiecare zi de utilizare fără licență.

Articolul VII

Aplicarea prevederilor art. 42 alin. (1^1) din Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații electronice, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării rețelelor de comunicații electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 25 iulie 2016, cu completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 septembrie 2019.

Articolul VIII

(1)Aplicarea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la data de 31 mai 2019.

(2)Pe perioada suspendării prevăzută la alin. (1), capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naționale a României la data constituirii, al sumei de 4 milioane euro.

Articolul IX

Prevederile art. I pct. 9 se aplică pentru taxa datorată de instituțiile bancare începând cu anul 2019.

Articolul X

Metodologia privind determinarea cotei de piață, marjei de dobândă, a activelor financiare nete și a celor care se scad din baza impozabilă, precum și raportarea indicatorilor necesari calculării taxei pe active, prevăzute la art. 86-88 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin prezenta ordonanță de urgență se stabilește prin norme metodologice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea Băncii Naționale a României, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul XI

(1)Prevederile art. II și III intră în vigoare la data de 2 mai 2019 și se aplică creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum și refinanțării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulare la această dată.

(2)Prevederile art. II și III se pot aplica și contractelor aflate în derulare la data prevăzută la alin. (1) cu acordul părților formalizat prin act adițional la contractul de credit.

(3)La cererile formulate de consumatori pentru refinanțarea creditelor în derulare sau pentru modificarea contractelor în derulare, instituțiile bancare răspund în termen de maximum 60 de zile de la data solicitării formulate de aceștia.

Articolul XII

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei realizează modificarea reglementărilor incidente pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 79 alin. (8) și art. 178 alin. (6) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul finanțelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul economiei,

Niculae Bădălău

Ministrul muncii și justiției sociale,

Marius-Constantin Budăi

Ministrul energiei,

Anton Anton

Președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză,

Ion Ghizdeanu

Ministrul comunicațiilor și societății informaționale,

Alexandru Petrescu

p. Ministrul afacerilor externe,

Maria Magdalena Grigore,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

George Ciamba

București, 29 martie 2019.

Nr. 19.