Decizie nr. 424 din 16 iunie 2016

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Consultant Insolvenţă SPRL şi YNA Consulting SPRL, ambele cu sediul în Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în Dosarul nr. 1.563/101/2014/A1 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.669D/2015.

2.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 10 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, şi în prezenţa reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Mihai Dogaru, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când, reţinând solicitarea avocatului de amânare a pronunţării în vederea depunerii de concluzii scrise, Curtea, în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, coroborate cu cele ale art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 2 iunie 2016. La aceea dată, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea pentru 16 iunie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3.Prin Decizia nr. 260 din 9 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.563/101/2014/A1, Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Consultant Insolvenţă SPRL şi YNA Consulting SPRL, ambele cu sediul în Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, cu ocazia judecării recursului declarat împotriva Încheierii din 19 octombrie 2015, pronunţată de judecătorul-sindic de la Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.563/101/2014, încheiere prin care s-a respins iniţial, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

4.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece "dă posibilitatea ca judecătorul-sindic să ia măsura obligării practicianului în insolvenţă la despăgubiri, chiar fără citare, lipsindu-l astfel de posibilitatea de a se apăra". În acest context invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 726 din 7 mai 2009, prin care s-a statuat, cu valoare de principiu, că în procedura insolvenţei administratorul judiciar, respectiv lichidatorul are o poziţie deosebită faţă de părţi şi ceilalţi participanţi la procedură. Prin urmare, apreciază că "este nejustificat ca împotriva încheierii de aplicare a sancţiunii şi de obligare la plata de despăgubiri, administratorul judiciar sau lichidatorul să poată face doar cerere de reexaminare".

5.Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă apreciază că "măsura de obligare a administratorului judiciar/lichidatorului desemnat în procedura insolvenţei la despăgubiri nu poate avea loc într-o procedură sumară ca cea referitoare la amendarea practicianului în insolvenţă, fiind necesară administrarea de probe şi verificarea condiţiilor antrenării răspunderii sale civile delictuale, practicianul având în acest proces calitatea de parte, de justiţiabil, şi nu de participant la procedură, soluţia unui astfel de litigiu fiind de natură să producă pentru administratorul judiciar/lichidator importante consecinţe, atât sub aspect patrimonial, cât şi profesional, astfel încât se impune asigurarea dreptului la un proces echitabil".

6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7.Guvernul, în punctul de vedere exprimat, opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006. Astfel, apreciază ca fiind neîntemeiate criticile formulate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 sunt norme de procedură prin care se stabileşte că în situaţia amenzilor/despăgubirilor aplicate administratorului judiciar de către judecătorul-sindic, în cadrul procedurii insolvenţei, se aplică dispoziţiile art. 108^4 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă (în noua reglementare art. 190 şi art. 191 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă). Arată astfel că procedura insolvenţei este o procedură specială care se caracterizează prin celeritate, iar în cuprinsul Legii nr. 85/2006 sunt stabilite norme procedurale specifice acestei proceduri. În anumite situaţii legiuitorul nu a prevăzut norme derogatorii de la dreptul comun, ci a făcut trimitere la acestea, aşa cum, de altfel, în speţa de faţă, trimiterea este la dispoziţii din Codul de procedură civilă ce reglementează amenzile şi despăgubirile la care pot fi obligate părţile în cadrul unui proces civil, la competenţa judecătorului cauzei şi calea de atac împotriva hotărârilor acestuia.

8.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, potrivit cărora "În cazul amenzilor şi al despăgubirii prevăzute la alin. (1), (3) şi, respectiv, la alin. (4), urmează a se aplica în mod corespunzător dispoziţiile art. 108^4 şi 108^5 din Codul de procedură civilă."

11.Curtea constată că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei a fost abrogată expres prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, interpretând sintagma "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează "dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei îşi produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei potrivit art. 343 din Legea nr. 85/2014, în conformitate cu care "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", aşa încât, în aceste condiţii, Curtea urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor legale care fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.

12.Curtea observă totodată că în noua lege a insolvenţei, respectiv Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, reglementarea legală criticată în prezenta cauză se regăseşte, în mod similar, în cuprinsul art. 60 din actul normativ menţionat.

13.Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie coroborat cu art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil, precum şi art. 124 alin. (2) potrivit căruia "Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi".

14.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 22 din Legea nr. 85/2006, în ansamblu, prevăd măsurile şi sancţiunile pe care judecătorul-sindic le poate aplica administratorului judiciar în cazul în care acesta nu îşi îndeplineşte sau îşi îndeplineşte defectuos ori cu întârziere sarcinile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic. Potrivit acestei reglementări, judecătorul-sindic va sancţiona administratorul judiciar cu amendă judiciară de la 1.000 lei la 5.000 lei în cazul în care acesta, din culpă sau cu rea-credinţă, nu îşi îndeplineşte ori îndeplineşte cu întârziere atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic. Dacă prin această faptă administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecătorul-sindic va putea, la cererea oricărei părţi interesate, să îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.

15.În cazul amenzilor şi al despăgubirii mai sus menţionate, legiuitorul a statuat că se aplică, în mod corespunzător, prevederile art. 108^4 şi 108^5 din Codul de procedură civilă, în sensul că cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia, cerere care se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu.

16.Curtea reţine că, potrivit art. 108^5 din Codul de procedură civilă, la care fac trimitere dispoziţiile criticate din Legea nr. 85/2006, cererea se soluţiona prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea. În acest context, Curtea observă faptul că, prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, legiuitorul a conferit o mai mare claritate normei procedurale menţionate şi a prevăzut, în cuprinsul alin. (3) al art. 191, că "În toate cazurile, cererea se soluţionează, cu citarea părţilor, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea", oferind astfel garanţii suplimentare privind imparţialitatea completului de judecată care soluţionează această cerere.

17.Referitor la criticile formulate în cauza de faţă, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa în materie, că specificul procedurii insolvenţei a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situaţii deosebite. Or, astfel cum rezultă din prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, acestea instituie posibilitatea judecătorului-sindic de a lua măsuri în cazul în care administratorul judiciar nu îşi îndeplineşte atribuţiile, sens în care, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, acesta din urmă poate fi sancţionat cu amendă judiciară dacă, din culpă sau rea-credinţă, nu îşi îndeplineşte ori îndeplineşte cu întârziere atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic.

18.Curtea a subliniat, de asemenea, că procedura insolvenţei este o procedură specială, caracterizată de celeritate şi care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în acelaşi timp, valorificarea cu eficienţă sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.509 din 18 noiembrie 2010 sau Decizia nr. 294 din 22 mai 2014). Astfel, cu privire la critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia este nejustificat ca împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii să se poată formula doar cerere de reexaminare, cu consecinţa încălcării dispoziţiilor art. 21 din Constituţie şi a celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu prin Decizia nr. 848 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 5 septembrie 2011, statuând că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii". Cu acel prilej, Curtea a reţinut că instanţa nu soluţionează fondul litigiului, iar cererea de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, în temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă, şi se soluţionează prin încheiere irevocabilă. În această situaţie, există "doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a uşura situaţia persoanei obligate la plata acesteia, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Pe această cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea judecă şi cererea de reexaminare nu este de natură să influenţeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate în fond".

19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Consultant Insolvenţă SPRL şi YNA Consulting SPRL, ambele cu sediul în Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în Dosarul nr. 1.563/101/2014/A1 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi constată că prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora