privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european
Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 589/2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2003 pentru modificarea anexei nr. 3 la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2004.
Legea nr. 203/2003 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 27 mai 2003 şi a mai fost modificată prin:
–Ordonanţa Guvernului nr. 61/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 29 august 2003, aprobată prin Legea nr. 456/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 20 noiembrie 2003;
–Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 15 octombrie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 589/2003;
–Legea nr. 451/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 26 noiembrie 2003.
(1)Realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintă o prioritate naţională.
(2)Componentele reţelei de transport sunt: infrastructura de transport, reţeaua de management al traficului şi reţeaua sistemului de poziţionare şi navigaţie.
Se aprobă Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, denumită în continuare reţea, prevăzute în anexa nr. 1.
Se aprobă Criteriile şi specificaţiile pentru proiectele de interes naţional şi european, denumite în continuare proiecte prioritare, prevăzute în anexa nr. 2.
(1)Se aprobă Lista proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015, prevăzută în anexa nr. 3. (2) Pe măsura îndeplinirii condiţiilor prevăzute în prezenta lege, Guvernul poate completa Lista proiectelor prioritare prevăzută la alin. (1).
Finanţarea proiectelor prioritare prevăzute la art. 4 se asigură din sumele alocate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, din credite externe, fonduri externe nerambursabile şi din alte surse legal constituite, pe bază de documentaţii tehnico-economice aprobate conform legislaţiei în vigoare.
Planurile şi programele naţionale pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei, în special cu privire la proiectele prioritare identificate în prezenta lege, se aprobă de Guvern, la propunerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(1)La fiecare 2 ani Guvernul va supune spre dezbatere Parlamentului un raport privind stadiul implementării liniilor directoare aprobate prin prezenta lege.
(2)La fiecare 5 ani Guvernul va întocmi şi va supune spre aprobare Parlamentului un raport de evaluare a stadiului general al dezvoltării economice şi tehnologice în domeniul transporturilor, în special în transportul feroviar, şi va solicita, dacă este cazul, aprobarea pentru adaptarea liniilor directoare în concordanţă cu progresele înregistrate.
(3)Elaborarea rapoartelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se face pe baza propunerilor formulate de Comitetul interministerial prevăzut la art. 8.
(1)În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se înfiinţează Comitetul interministerial pentru reţeaua de transport de interes naţional şi european.
(2)Comitetul interministerial este un organism cu caracter consultativ în subordinea Guvernului, compus din reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale şi Comisiei Naţionale de Prognoză, şi este coordonat de reprezentantul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(3)Organizarea, funcţionarea şi competenţele Comitetului interministerial se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(1)Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a acesteia, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiză pentru evaluarea strategică a impactului ansamblului reţelei asupra mediului.
(2)Până la data de 1 ianuarie 2007, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiză a reţelei în ansamblul său, având în vedere documentele europene prin care au fost convenite coridoarele paneuropene de transport, astfel cum au fost redefinite la cea de-a treia Conferinţă Paneuropeană a Transporturilor de la Helsinki din 23-25 iunie 1997, şi ţinând cont de necesitatea integrării României, alături de celelalte state interesate, într-o reţea transeuropeană de transport, precum şi de necesitatea asigurării legăturilor între regiunile izolate şi periferice ale ţării cu regiunile sale centrale.
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.
LINIILE DIRECTOARE
pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european
Liniile directoare au ca scop stabilirea obiectivelor, a priorităţilor şi a principalelor căi de acţiune avute în vedere pentru realizarea reţelei pe întregul teritoriu al României. Prin aceste linii directoare se identifică proiectele prioritare care trebuie să contribuie la dezvoltarea reţelei în context naţional şi european.
(1)Liniile directoare prevăzute la art. 1 constituie cadrul general de referinţă ce are ca obiectiv stimularea acţiunilor organelor administraţiei publice centrale şi locale, în vederea realizării proiectelor prioritare, cerinţă esenţială pentru integrarea României în Uniunea Europeană.
(2)Realizarea proiectelor prioritare are ca scop:
a)asigurarea coeziunii, interconectării şi interoperabilităţii în cadrul reţelei naţionale;
b)accesul la această reţea;
c)asigurarea accesului interconectării şi interoperabilităţii reţelei naţionale la reţeaua transeuropeană de transport.
(3)Liniile directoare trebuie să faciliteze implicarea sectorului privat în realizarea proiectelor prioritare.
Reţeaua va fi realizată gradual, până în anul 2015, prin integrarea reţelelor de căi de comunicaţie rutiere, feroviare, navigabile interioare, maritime şi aeriene de pe întregul teritoriu al României în reţeaua transeuropeană, în conformitate cu planurile generale indicate în hărţile prevăzute în anexa nr. 3 şi/sau cu specificaţiile prevăzute în anexa nr. 2.
Reţeaua trebuie:
a)să asigure îmbunătăţirea continuă a libertăţii de mişcare a persoanelor şi mărfurilor pe întregul teritoriu al României în cele mai bune condiţii sociale, de mediu şi de siguranţă posibile, în conformitate cu realizarea obiectivelor pe care România şi le-a propus în vederea aderării la Uniunea Europeană;
b)să asigure utilizatorilor accesul nediscriminatoriu la infrastructurile de transport, în condiţii economice acceptabile, de calitate şi de siguranţă;
c)să permită dezvoltarea echilibrată şi utilizarea tuturor modurilor de transport, ţinându-se cont de avantajele lor comparative;
d)să asigure utilizarea optimă a capacităţilor de infrastructură de transport existente;
e)să asigure interoperabilitatea în cadrul modurilor de transport şi să încurajeze intermodalitatea dintre diferitele moduri de transport;
f)să fie economic viabilă;
g)să acopere întregul teritoriu al României, astfel încât să fie facilitat accesul utilizatorilor, să fie asigurată legătura regiunilor izolate şi periferice cu regiunile centrale, precum şi legătura fără strangulări dintre marile centre urbane şi restul ţării;
h)să poată fi conectată la reţeaua transeuropeană de transport şi la reţelele ţărilor vecine, promovând în acelaşi timp interoperabilitatea şi accesul la aceste reţele;
i)să fie proiectată şi dimensionată astfel încât să asigure efectuarea transporturilor necesare realizării nevoilor de apărare a ţării, pe timp de pace, în situaţii de criză şi pe timp de război.
Ţinându-se cont de obiectivele stabilite la art. 4, sunt considerate priorităţi:
a)realizarea şi dezvoltarea legăturilor, inclusiv a celor necesare pentru eliminarea strangulărilor, realizarea secţiunilor lipsă şi finalizarea rutelor principale;
b)realizarea şi dezvoltarea infrastructurii de acces la reţea, care să facă posibilă legătura regiunilor izolate şi periferice cu regiunile centrale ale României;
c)combinarea şi integrarea optimă a diferitelor moduri de transport;
d)integrarea problemelor de protecţie a mediului în proiectarea şi dezvoltarea reţelei;
e)realizarea graduală a interoperabilităţii componentelor reţelei;
f)optimizarea capacităţii şi a eficienţei infrastructurii existente;
g)stabilirea şi îmbunătăţirea nodurilor reţelei şi a platformelor intermodale;
h)îmbunătăţirea siguranţei şi a fiabilităţii reţelei;
i)dezvoltarea şi implementarea pe reţea a unor sisteme de management şi control al traficului şi a sistemelor de informare a utilizatorilor, în vederea utilizării optime a infrastructurii;
j)întocmirea de studii care să contribuie la îmbunătăţirea proiectării şi realizării reţelei.
Realizarea reţelei trebuie să aibă la bază următoarele principii de acţiune:
a)proiectarea şi revizuirea planurilor generale ale reţelei;
b)identificarea proiectelor prioritare;
c)adaptarea reţelei existente;
d)promovarea interoperabilităţii reţelei;
e)combinarea optimă a modurilor de transport prin crearea, printre altele, a unor puncte de distribuţie care, în cazul mărfurilor, trebuie să fie amplasate, pe cât posibil, în afara centrelor urbane, în scopul de a permite realizarea efectivă a intermodalităţii;
f)urmărirea consistenţei şi a complementarităţii ajutorului financiar, în concordanţă cu regulile aplicabile fiecărui instrument financiar;
g)dezvoltarea parteneriatului public-privat şi atragerea fondurilor private;
h)întreprinderea de acţiuni în domeniul cercetării şi dezvoltării;
i)cooperarea cu terţe ţări interesate de dezvoltarea reţelei şi încheierea unor acorduri avantajoase cu acestea;
j)stimularea autorităţilor locale şi a organizaţiilor internaţionale pentru a sprijini obiectivele de interes naţional şi european;
k)promovarea cooperării continue dintre părţile interesate;
l)luarea oricăror alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru realizarea obiectivelor la care se face referire la art. 4.
Pentru a fi considerat prioritar, un proiect de infrastructură trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să se refere la reţeaua descrisă la art. 10-12;
b)să urmărească obiectivele stabilite la art. 4;
c)să corespundă uneia sau mai multor priorităţi stabilite la art. 5;
d)să fie potenţial viabil din punct de vedere economic, pe baza analizelor socioeconomice de cost şi beneficiu.
Orice proiect prioritar se va referi la un element al reţelei, aşa cum este descris la art. 13-31, şi are în vedere, în special, rutele identificate pe hărţile din anexa nr. 3 şi/sau va corespunde specificaţiilor sau criteriilor prevăzute în anexa nr. 2.
Pentru aprobarea şi realizarea proiectelor se iau în considerare normele de protecţie a mediului, prin realizarea de evaluări ale impactului proiectelor prioritare asupra mediului.
Reţeaua cuprinde infrastructura de transport, de management şi de informare asupra traficului, de determinare a poziţiei transportului şi de navigaţie.
(1)Infrastructura de transport cuprinde reţelele de căi rutiere, feroviare, navigabile interioare şi nodurile/punctele de distribuţie a reţelelor.
(2)Nodurile/punctele de distribuţie a reţelei sunt formate din porturile de pe căile navigabile interioare, porturile maritime, aeroporturi şi terminale de transport combinat.
Reţeaua de management şi informare asupra traficului şi reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie includ instalaţiile tehnice necesare şi sistemele de informaţii şi de comunicaţii care asigură operarea armonioasă a reţelei şi gestionarea eficientă a traficului.
Reţeaua de căi rutiere cuprinde autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale, existente sau care urmează a fi realizate, şi care ocolesc principalele centre urbane pe rutele identificate pe reţea şi îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile următoare:
a)joacă un rol important în traficul pe distanţă lungă;
b)furnizează legături cu alte moduri de transport;
c)realizează legătura dintre regiunile izolate şi periferice şi regiunile centrale ale României.
Caracteristicile tehnice minime pentru reţeaua de căi rutiere sunt cele definite în anexa nr. II la Acordul european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (A.G.R.), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, ratificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 149/1985, şi în standardele adoptate în cadrul Proiectului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - P.N.U.D. - privind "Autostrada Transeuropeană Nord-Sud" - TEM, aprobat prin actul Cancelariei C.C. al P.C.R. nr. 375/6.006/1979.
Reţeaua de căi rutiere trebuie să asigure utilizatorilor un nivel ridicat, uniform şi continuu al serviciilor, confortului şi siguranţei.
(1)Reţeaua de căi feroviare cuprinde reţeaua feroviară de mare viteză şi reţeaua feroviară convenţională.
(2)Reţeaua feroviară de mare viteză va fi realizată după anul 2015, în funcţie de înţelegerile cu ţările vecine, şi va cuprinde:
a)linii special construite pentru mare viteză, echipate pentru viteze în general egale sau mai mari de 250 km/h, utilizând tehnologia curentă sau tehnologii noi;
b)linii special modernizate pentru mare viteză, echipate pentru viteze de ordinul a 200 km/h;
c)linii special modernizate pentru mare viteză, care au caracteristici deosebite ca rezultat al unor restricţii topografice, de relief sau de sistematizare urbană, pentru care viteza trebuie adaptată de la caz la caz.
(3)Reţeaua feroviară convenţională cuprinde liniile pentru transportul feroviar convenţional, inclusiv segmentele de cale ferată pentru transportul combinat la care se face referire la art. 25.
Caracteristicile tehnice minime pentru căile ferate convenţionale care fac parte din reţeaua de căi feroviare sunt cele definite în Acordul european privind marile linii internaţionale de cale ferată (A.G.C.), încheiat la Geneva la 31 mai 1985, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1996, şi în Acordul european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (A.G.T.C.), încheiat la Geneva la 1 februarie 1991, ratificat prin Legea nr. 8/1993.
Reţeaua de căi feroviare, care are un rol important în traficul de mărfuri şi persoane pe distanţă lungă şi în operarea transportului combinat pe distanţă lungă, trebuie realizată astfel încât să permită interconectarea cu reţelele altor moduri de transport şi accesul la reţelele de căi feroviare internaţionale, regionale şi locale.
Reţeaua de căi feroviare trebuie să ofere utilizatorilor un nivel ridicat de confort, de calitate a serviciilor şi siguranţă, datorită continuităţii sale şi implementării graduale a interoperabilităţii cu reţelele feroviare europene, obţinute în special prin armonizarea tehnică şi printr-un sistem de comandă şi control armonizat.
(1)Reţeaua de căi navigabile interioare cuprinde: fluviul Dunărea, râurile pe porţiunile lor navigabile, canalele navigabile, precum şi diferitele braţe care asigură legătura dintre acestea.
(2)Reţeaua de căi navigabile interioare include şi porturile interioare, care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)sunt deschise traficului comercial;
b)sunt amplasate pe reţeaua de căi navigabile interioare, aşa cum este prezentată în anexa nr. 3;
c)sunt interconectate cu alte rute europene de transport;
d)sunt echipate cu instalaţii de transbordare pentru transport intermodal sau cu un volum anual de trafic de marfă de minimum 500.000 tone.
(3)Porturile interioare reprezintă noduri/puncte de distribuţie a reţelei, care permit realizarea legăturii dintre căile navigabile la care face referire art. 22 şi alte moduri de transport.
(4)Realizarea reţelei de căi navigabile trebuie să facă posibilă, în special, interconectarea dintre regiuni industriale şi marile centre urbane şi să asigure legătura acestora cu porturile.
(1)Caracteristicile tehnice minime pentru căile navigabile care fac parte din reţeaua de căi navigabile interioare sunt cele stabilite pentru clasa IV de căi navigabile, care permit trecerea unei nave sau a unui convoi de nave împinse cu o lungime de 80-85 m şi o lăţime de 9,5 m. Aceste caracteristici tehnice sunt cele definite în Acordul european privind marile căi navigabile de importanţă internaţională (A.G.N.), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 1996, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 68/1998, aprobată prin Legea nr. 12/1999.
(2)În cazul în care o cale navigabilă care face parte din reţea este modernizată sau construită, specificaţiile tehnice vor trebui să corespundă cel puţin clasei IV şi ulterior ar trebui să fie atinse clasele Va)/Vb), luându-se măsuri adecvate pentru a se permite trecerea navelor utilizate pentru transportul combinat. Clasa Va) permite trecerea unei nave sau a unui convoi de nave împinse cu o lungime de 110 m şi o lăţime de 11,40 m, iar clasa Vb) permite trecerea unui convoi de nave împinse cu o lungime de 172 m până la 185 m şi o lăţime de 11,40 m.Secţiunea a 5-a Porturi maritime
(1)Porturile maritime permit dezvoltarea transportului maritim şi constituie noduri/puncte de distribuţie a reţelei, care permit realizarea legăturii dintre transportul maritim şi alte moduri de transport.
(2)În porturile maritime sunt puse la dispoziţie operatorilor de transport maritim echipamente şi servicii.
(3)Infrastructura porturilor maritime trebuie realizată astfel încât să poată primi nave care sunt utilizate pentru furnizarea serviciilor de transport de mărfuri şi persoane pe distanţe lungi, scurte sau în navigaţia costieră, inclusiv pentru transportul cu nave feribot.
(4)Proiectele prioritare privind porturile maritime trebuie să corespundă criteriilor şi specificaţiilor prevăzute în anexa nr. 2.Secţiunea a 6-a Aeroporturi
(1)Aeroporturile situate pe teritoriul României, care sunt deschise traficului aerian comercial, formează o reţea de aeroporturi şi trebuie să corespundă criteriilor stabilite în anexa nr. 2. (2) Aeroporturile care fac parte din reţeaua de aeroporturi sunt clasificate în funcţie de volumul şi tipul traficului pe care îl deservesc şi în conformitate cu funcţiile pe care le au în reţea.
(3)Aceste aeroporturi trebuie să permită dezvoltarea legăturilor aeriene şi legătura transportului aerian cu alte moduri de transport.
(1)Punctele internaţionale de distribuţie şi punctele naţionale de distribuţie constituie nucleul reţelei de aeroporturi şi trebuie să corespundă criteriilor din Secţiunea a 5-a din anexa nr. 2. (2) Legăturile dintre România şi alte ţări se realizează, în cea mai mare parte, prin intermediul punctelor internaţionale de distribuţie. Punctele naţionale de distribuţie asigură în special legături în interiorul României, dat fiind că serviciile internaţionale reprezintă doar o mică parte din activitatea acestora.
(3)Punctele regionale de distribuţie şi punctele de acces trebuie să faciliteze accesul la nucleul reţelei sau trebuie să contribuie la deschiderea unor regiuni periferice şi izolate.Secţiunea a 7-a Reţeaua de transport combinat
(1)Totalitatea infrastructurilor de transport care permit efectuarea transportului combinat formează o reţea de transport combinat.
(2)Reţeaua de transport combinat cuprinde:
a)căile ferate şi căile navigabile interioare care sunt adecvate transportului combinat şi rutele maritime care, împreună cu eventuale parcursuri iniţiale şi/sau finale de transport rutier, permit transportul de mărfuri pe distanţă lungă;
b)instalaţiile de transbordare a mărfurilor între modurile de transport (auto/feroviar/naval-feroviar/naval/auto) din terminale;
c)materialul rulant adecvat, cu caracter provizoriu, atunci când caracteristicile infrastructurii, încă neadaptate, o cer.
Caracteristicile tehnice minime pentru reţeaua de transport combinat sunt cele definite în Acordul european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (A.G.T.C.).
Reţeaua de management şi de informare asupra traficului rutier cuprinde:
a)sistemele moderne de informare a utilizatorilor;
b)sistemele de comunicaţie, alarmare/anunţare, intervenţie;
c)sistemele de comunicaţii pentru semnalarea situaţiilor periculoase şi pentru siguranţa circulaţiei rutiere;
d)sistemele de supraveghere a circulaţiei rutiere.
Reţeaua de management şi de informare asupra traficului feroviar cuprinde:
a)sistemele de management şi conducere operativă a circulaţiei;
b)sistemele moderne de informare a utilizatorilor;
c)sistemele de raportare pentru trenurile care transportă mărfuri periculoase sau poluante;
d)sistemele de comunicaţii pentru semnalarea situaţiilor periculoase şi pentru siguranţa circulaţiei feroviare.
Reţeaua de management şi de informare asupra traficului maritim şi pe căi navigabile interioare cuprinde:
a)sistemele de management al navigaţiei pe căile navigabile interioare, costiere şi în porturi;
b)sistemele de determinare a poziţiei navelor;
c)sistemele de raportare pentru navele care transportă mărfuri periculoase sau poluante;
d)sistemele de comunicaţii pentru pericole şi siguranţă, pentru a garanta un nivel ridicat de siguranţă şi eficienţă a navigaţiei şi a protecţiei mediului în apele naţionale navigabile ale României.
Reţeaua de management al traficului aerian cuprinde:
a)spaţiul aerian rezervat pentru aviaţia generală;
b)căile aeriene;
c)facilităţi pentru navigaţie aeriană;
d)sistemele de management şi planificare a traficului şi sistemul de control al traficului aerian, cum ar fi: centre de control, mijloace de comunicare şi urmărire a traficului, care sunt necesare pentru desfăşurarea eficientă şi în siguranţă a traficului aerian în spaţiul aerian al României.Secţiunea a 9-a Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie
(1)Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie cuprinde sistemele de determinare a poziţiei şi de navigaţie prin satelit şi sistemele care vor fi definite în viitorul Plan european de radionavigaţie.
(2)Aceste sisteme asigură un serviciu eficient şi sigur de determinare a poziţiei şi de navigaţie, care poate fi utilizat de toate modurile de transport.Anexa 2
CRITERII ŞI SPECIFICAŢII
pentru proiectele de interes naţional şi european*)
Notă *) Criteriile şi specificaţiile se referă la secţiunile corespunzătoare din anexa nr. 3.Secţiunea 1 Reţeaua de căi rutiere
În plus faţă de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură legat de acestea care constă în dezvoltarea reţelei şi, în particular:
a)lărgirea autostrăzilor sau modernizarea drumurilor;
b)construirea sau modernizarea drumurilor ocolitoare ori a drumurilor de centură ale oraşelor;
c)creşterea interoperabilităţii reţelelor naţionale.Secţiunea a 2-a Reţeaua de căi feroviare
În plus faţă de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură legat de acestea care constă în:
a)realizarea interoperabilităţii cu sistemele feroviare transeuropene;
b)realizarea legăturii cu reţele ale altor moduri de transport.Secţiunea a 3-a Porturile interioare şi reţeaua de căi navigabile
Porturi interioare
În plus faţă de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură care permite accesul fără discriminare oricărui utilizator şi care:
A. corespunde uneia sau mai multora dintre următoarele categorii:
1.acces în port din calea navigabilă interioară;
2.infrastructură portuară în interiorul zonei portului;
3.alte infrastructuri de transport în zona portului;
4.alte infrastructuri de transport ce leagă portul cu alte elemente ale reţelei; sau care
B. priveşte una dintre următoarele lucrări:
1.construirea şi întreţinerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port şi a legăturilor cu reţeaua de transport naţională sau internaţională;
2.dezvoltarea şi întreţinerea teritoriului portuar în scopuri comerciale şi în alte scopuri conexe activităţilor portuare;
3.construirea şi întreţinerea legăturilor rutiere şi feroviare;
4.realizarea şi întreţinerea, inclusiv dragarea rutelor de acces şi a altor zone acoperite de apă din port, şi asigurarea adâncimilor minime pe căile navigabile interioare, conform acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;
5.realizarea, amplasarea şi întreţinerea echipamentelor pentru poziţionare şi navigaţie şi a sistemelor de management al traficului, a celor de comunicaţie şi de informare din port şi de pe rutele de acces.
I. Criterii de eligibilitate pentru porturile maritime din cadrul reţelei
Porturile maritime din cadrul reţelei trebuie să corespundă uneia dintre categoriile prezentate mai jos:
A. porturi maritime internaţionale - porturile cu un volum de trafic anual total de minimum 1,5 milioane tone marfă sau 200.000 persoane şi care sunt conectate cu reţeaua terestră, doar în cazul în care acest lucru este posibil, având astfel un rol important în transportul maritim internaţional. Porturile incluse în categoria A vor fi indicate pe harta conţinută în anexa nr. 3 (c);
B. porturi regionale, care nu sunt incluse în categoria A aceste porturi au un volum de trafic anual total de minimum 0,5 milioane tone marfă sau între 100.000 şi 199.999 persoane, sunt conectate cu reţeaua terestră, doar în cazul în care acest lucru este posibil, şi sunt echipate cu dispozitive de transbordare necesare pentru navigaţia maritimă pe distanţe scurte.
II. Condiţii comune pentru proiectele prioritare referitoare la porturile maritime din reţea
Proiectele prioritare trebuie să facă referire doar la infrastructura accesibilă, fără discriminare, oricărui utilizator.
În plus faţă de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se consideră proiect prioritar şi orice proiect de infrastructură care priveşte una dintre următoarele lucrări:
1.construirea şi întreţinerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port şi a legăturilor cu reţeaua de transport terestru naţională sau internaţională. Aceasta se referă mai ales la dezvoltarea şi întreţinerea teritoriului portuar în scopuri comerciale şi în alte scopuri conexe activităţilor portuare;
2.construirea şi întreţinerea legăturilor rutiere şi feroviare;
3.realizarea şi întreţinerea, inclusiv dragarea rutelor de acces şi a altor zone acoperite de apă din port;
4.realizarea şi întreţinerea echipamentelor pentru poziţionare şi navigaţie, precum şi a sistemelor de management al traficului, de comunicaţie şi informare din port, inclusiv de pe rutele de acces.
III. Specificaţii pentru proiectele prioritare privind reţeaua de porturi maritime
Orice proiect care îndeplineşte specificaţiile următoare se va considera proiect prioritar:
| Specificaţiile proiectului | Categoria portului | ||
| I. | Promovarea navigaţiei maritime pe distanţă scurtă Infrastructura necesară pentru dezvoltarea/promovarea navigaţiei pe distanţă scurtă şi fluviomaritime | Proiecte referitoare la porturile din categoria A | |
| II. | Accesul la porturi Accesul la porturi dinspre mare sau dinspre căile navigabile interioare | Proiecte referitoare la porturile din categoriile A şi B | |
| Crearea sau îmbunătăţirea accesului la zonele izolate, prin legarea porturilor la alte elemente ale reţelei prin intermediul legăturilor feroviare, rutiere sau al căilor navigabile interioare | Proiecte referitoare la porturile din categoria A | ||
| Dezvoltarea legăturilor de acces existente la zonele izolate, prin conectarea porturilor la alte elemente ale reţelei prin intermediul conexiunilor feroviare, rutiere sau al căilor navigabile interioare | Proiecte referitoare la porturile din categoriile A şi B | ||
| III. | Infrastructura portuară din interiorul zonei portului Dezvoltarea infrastructurii portuare, în vederea îmbunătăţirii intermodale | Proiecte referitoare la porturile din categoriile A şi B eficienţei | |
| Dezvoltarea şi instalarea sistemelor de informare şi management, cum ar fi EDI (schimb electronic de date), sau a altor sisteme de gestiune inteligentă a mărfurilor şi a traficului persoanelor prin folosirea tehnologiilor integrate Dezvoltarea instalaţiilor portuare pentru a prelucra reziduuri | Proiecte referitoare la porturile din categoriile A şi B | ||
| Proiecte referitoare la porturile din categoriile A şi B | |||
I. Criterii de eligibilitate pentru aeroporturi din cadrul reţelei
Aeroporturile din cadrul reţelei trebuie să îndeplinească criteriile pentru unul dintre următoarele puncte de distribuţie:
1.Punctele internaţionale de distribuţie includ:
a)toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi*) cu un volum de trafic anual total de cel puţin:
Notă *) Sisteme de aeroporturi - două sau mai multe aeroporturi care deservesc împreună acelaşi oraş sau aceleaşi oraşe.
–5.000.000 mişcări persoane minus 10%; sau
–100.000 mişcări aeronave comerciale; sau
–150.000 tone mărfuri; sau
–1.000.000 mişcări persoane în afara României; sau
b)orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct internaţional de distribuţie care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe acelaşi amplasament.
2.Punctele naţionale de distribuţie includ:
a)toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi cu un volum anual de trafic:
–între 1.000.000 minus 10% şi 4.499.999 mişcări persoane;
sau
–între 50.000 şi 149.999 tone mărfuri; sau
–între 500.000 şi 899.999 mişcări persoane, dintre care cel puţin 30% sunt în afara României;
sau
–între 300.000 şi 899.999 mişcări persoane şi care sunt amplasate la o distanţă de peste 500 km de cel mai apropiat punct de distribuţie internaţional; sau
b)orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct internaţional de distribuţie şi care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe acelaşi amplasament.
3.Punctele regionale de distribuţie şi punctele de accesibilitate includ toate aeroporturile cu un volum anual de trafic cuprins:
a)între 500.000 şi 899.999 mişcări persoane, dintre care cel mult 30% sunt în afara României; sau b) între 250.000 minus 10% şi 499.999 mişcări persoane; sau c) între 10.000 şi 49.999 tone mărfuri; sau d) amplasate într-o zonă izolată a României şi care oferă servicii comerciale cu aeronave cu greutatea la decolare mai mare de 10 tone.
Se consideră că un aeroport este amplasat într-o zonă izolată dacă este situat în afara unei raze de 100 km în linie dreaptă de cel mai apropiat punct internaţional sau naţional de distribuţie. Această distanţă poate fi redusă la 75 km, în mod excepţional, în cazul unor dificultăţi reale de acces datorită poziţiei geografice sau calităţii infrastructurilor de transport terestru.
II. Specificaţii pentru proiectele prioritare care privesc reţeaua de aeroporturi
Se consideră proiect prioritar orice proiect care îndeplineşte următoarele condiţii:
| Specificaţii pentru proiecte | Tipul punctelor de distribuţie afectate*) | |
| I. Optimizarea capacităţii aeroportuare existente | ||
| Măsura 1 - Optimizarea capacităţii existente în ceea ce priveşte numărul de mişcări ale aeronavelor, numărul de persoane sau cantitatea de marfă, precum şi a echipamentelor aeroportuare de navigaţie aeriană | Internaţional | |
| Naţional | ||
| Regional sau de accesibilitate | ||
| Măsura 2 - Îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei aeroporturilor | Internaţional | |
| Naţional | ||
| Regional sau de accesibilitate | ||
| Măsura 3 - Adaptarea infrastructurii existente la dezvoltarea traficului şi, în special, la măsurile care reglementează libera circulaţie a persoanelor | Internaţional | |
| Naţional | ||
| Regional sau de accesibilitate | ||
| II. Dezvoltarea unor noi capacităţi aeroportuare | ||
| Măsura 4 - Dezvoltarea infrastructurilor şi a echipamentelor care determină capacitatea aeroportuară în ceea ce priveşte numărul de mişcări ale aeronavelor, traficul de persoane sau al mărfurilor, inclusiv echipamentele aeroportuare de navigaţiei aeriană | Internaţional | |
| Naţional | ||
| III. Îmbunătăţirea protecţiei împotriva poluării generate de activităţile aeroportuare | ||
| Măsura 5 - Îmbunătăţirea măsurilor de protecţie a mediului în ceea ce priveşte limitarea zgomotului şi tratarea deşeurilor rezultate din activităţile aeroportuare | Internaţional | |
| Naţional | ||
| IV. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea accesului la aeroporturi | ||
| Măsura 6 - Îmbunătăţirea sau dezvoltarea interfeţelor dintre aeroporturi şi infrastructurile de acces la acestea | Internaţional | |
| Naţional | ||
| Măsura 7 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea legăturilor cu reţelele altor moduri de transport şi mai ales cu reţeaua feroviară | Internaţional | |
| Naţional | ||
*)Acest tabel nu exclude ca aceste măsuri, în cazuri speciale,
justificate, să fie extinse şi asupra altor puncte de distribuţie.
Se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură care constă în:
a)construcţia sau îmbunătăţirea infrastructurilor feroviare ori de pe căile navigabile interioare, astfel încât transportul unităţilor de transport intermodale (UTI) să devină posibil din punct de vedere tehnic şi viabil din punct de vedere economic;
b)construcţia sau dezvoltarea de terminale intermodale pentru transporturi interioare, inclusiv dotarea acestora cu echipamente de transbordare fixe ori mobile;
c)adaptarea zonelor portuare pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea transferului containerelor între transportul maritim şi transportul feroviar, pe căile navigabile interioare sau rutier;
d)utilizarea echipamentelor de transport feroviar special adaptate pentru transportul combinat, acolo unde acest lucru este cerut de caracteristicile infrastructurii, în special din punctul de vedere al costului adaptării eventuale a unei astfel de infrastructuri şi sub rezerva ca utilizarea unor astfel de echipamente să fie asociată cu infrastructura în cauză şi ca operatorii implicaţi să aibă acces nediscriminatoriu la aceasta.Secţiunea a 7-a Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului
I. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului rutier
Se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură care permite dezvoltarea managementului traficului şi utilizarea sistemelor de informaţii şi, în special:
a)realizarea infrastructurii de telematică pentru colectarea datelor de trafic;
b)dezvoltarea de centre de informaţii asupra traficului şi centre de control al traficului, precum şi schimbul de date cu centrele de informaţii asupra traficului din diferite ţări;
c)înfiinţarea unor servicii de informare rutieră, în particular sisteme RDS-TMC**);
Notă **) Un sistem de mesaje digitale - radio pentru traficul rutier, în care mesajul poate fi transmis individual utilizatorului rutier.
d)interoperabilitatea tehnică a infrastructurilor de telematică.
II. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului maritim
Se consideră proiect prioritar orice proiect care:
a)este conform obiectivelor politicii comunitare privind siguranţa navigaţiei maritime; sau b) este proiectat să implementeze convenţii internaţionale şi rezoluţii ale Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) în domeniul siguranţei navigaţiei şi referitoare la:
–implementarea sistemului comunitar de înregistrare a navelor care vin în/pleacă din porturile româneşti sau sunt în tranzit în largul coastelor României, utilizându-se sistemul electronic de schimb de date, incluzând, de asemenea, transmiterea datelor între nave şi instalaţii terestre, acordându-se o atenţie deosebită sistemelor electronice de schimb de date (EDI) cu interfeţe compatibile;
–dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de radionavigaţie GPS (sistemul global de determinare a poziţiei);
–dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemelor de management şi informaţii pentru navigaţia de coastă şi portuară (VTS) şi a legăturilor lor în vederea urmăririi mai eficiente şi mai sigure a traficului maritim, în particular în zonele de convergenţă, aglomerate sau sensibile pentru mediu;
–implementarea unor tehnici pentru îmbunătăţirea urmăririi traficului: baze de date privind fluxurile de trafic, accidentele şi incidentele maritime, implementarea unor tehnici pentru analiza fluxurilor de trafic;
–dezvoltarea infrastructurii şi a echipamentelor în scopul implementării unui sistem global pentru siguranţă şi pericole pe mare (GMDSS);
–îmbunătăţirea sistemelor telematice de schimb de date, în contextul controlului statului în porturi (port state control).
III. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului pe căile navigabile interioare
Se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură care include în special:
a)un sistem de măsurători topohidrografice ale gabaritelor de navigaţie;
b)un sistem de semnalizare pentru navigaţie şi de dirijare pentru nave, în special pentru navele care transportă mărfuri periculoase şi poluante;
c)sisteme de comunicaţii pentru cazuri de urgenţă şi siguranţa pe căile navigabile interioare.
IV. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului aerian
Se consideră proiect prioritar orice proiect care permite creşterea capacităţii sistemului de management al traficului aerian şi optimizarea utilizării acestuia, care face parte dintr-un model de armonizare şi integrare a facilităţilor şi procedurilor diferitelor puncte de distribuţie naţionale şi este în concordanţă cu standardele internaţionale relevante, definite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (O.A.C.I.) şi de organismele europene competente, toate cele de mai sus ţinând cont, în special, de lucrările Organizaţiei Europene pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene (EUROCONTROL).
Astfel de proiecte constau în:
a)studii privind o mai bună utilizare a spaţiului aerian de către diferiţii utilizatori şi implementarea unui sistem de rute coerent şi eficient;
b)planificarea şi managementul traficului aerian care să ajute la realizarea unui echilibru între cerere şi ofertă şi să ducă la o utilizare optimă a capacităţilor de control disponibile;
c)studiile şi lucrările necesare pentru armonizarea mijloacelor şi procedurilor pentru integrarea diferiţilor furnizori de servicii, ţinându-se cont, în special, de liniile directoare adoptate de Conferinţa Europeană a Aviaţiei Civile (ECAC);
d)îmbunătăţirea productivităţii sistemului, în special prin intermediul mijloacelor automate de asistare a controlului de trafic şi a sistemelor de detectare şi rezolvare a conflictelor potenţiale;
e)contribuţii la instalarea mijloacelor de comunicaţie, navigaţie şi supraveghere necesare controlului traficului aerian, inclusiv promovarea de noi tehnologii, în special sateliţi şi reţele digitale de date, acolo unde aceasta conduce la concordanţa cu specificaţiile comune europene.Secţiunea a 8-a Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie
Se consideră proiect de interes naţional şi european orice proiect referitor la stabilirea oricărei componente a viitorului Plan european de radionavigaţie sau a sistemului global de determinare a poziţiei şi de navigaţie prin satelit, care se integrează în următoarea structură:
a)centru de control cuprinzând un sistem de procesare şi control;
b)reţea de staţii de navigaţie terestre;
c)un segment de spaţiu compus din sateliţi care permit transmiterea semnalelor de navigaţie;
d)reţea de staţii de supraveghere.Anexa 3
LISTA
proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015
Reţeaua de căi rutiere - prezentată în anexa nr. 3(a):
1.Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Alba Iulia-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Lehliu-Feteşti-Cernavodă-Constanţa
2.Sibiu-Braşov-Ploieşti-Bucureşti
3.Nădlac-Timişoara-Stamora Moraviţa
4.Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Alba Iulia
5.Borş-Oradea-Zalău
6.Lugoj-Caransebeş-Drobeta-Turnu Severin-Filiaşi-Craiova-Calafat
7.Drobeta-Turnu Severin-Calafat
8.Simeria-Haţeg-Petroşani-Filiaşi
9.Craiova-Alexandria-Bucureşti
10.Siret-Suceava-Bacău-Mărăşeşti-Tişiţa
11.Albiţa-Huşi-Tecuci-Tişiţa-Buzău-Bucureşti-Giurgiu
12.Buzău-Ploieşti
Reţeaua de căi ferate - prezentată în anexa nr. 3(b):
Reţeaua feroviară convenţională:
1.Curtici-Arad-Simeria-Vinţu de Jos-Alba Iulia-Coşlariu-Copşa Mică-Braşov-Ploieşti-Bucureşti-Feteşti-Medgidia-Constanţa
2.Vinţu de Jos-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Vâlcele-Piteşti-Bucureşti
3.Arad-Timişoara-Caransebeş-Drobeta-Turnu Severin-Strehaia-Craiova-Calafat
4.Craiova-Roşiori-Videle-Bucureşti/Giurgiu
5.Ungheni-Cristeşti Jijia-Iaşi-Paşcani-Bacău-Adjud-Mărăşeşti-Focşani-Buzău-Ploieşti-Bucureşti-Giurgiu
6.Vicşani-Suceava-Paşcani
7.Buzău-Făurei-Brăila-Galaţi-Reni
8.Oradea-Episcopia Bihor
9.Halmeu-Satu Mare-Oradea-Poieni-Cluj-Napoca-Apahida-Coşlariu
Reţeaua de căi navigabile interioare şi porturi - prezentată în anexa nr. 3(c):
Reţeaua de căi navigabile interioare:
1.Dunărea (Baziaş-portul Cernavodă-portul Brăila-portul Sulina)
2.Canalul Dunăre-Marea Neagră
Porturi interioare:
1.Portul Sulina
2.Portul Tulcea
3.Portul Medgidia
4.Portul Galaţi
5.Portul Brăila
6.Portul Cernavodă
7.Portul Călăraşi
8.Portul Olteniţa
9.Portul Giurgiu
10.Portul Calafat
11.Portul Drobeta-Turnu Severin
12.Portul Moldova Veche
Porturi maritime:
Portul Constanţa
Reţeaua de aeroporturi - prezentată în anexa nr. 3(d):
1.Arad
2.Bucureşti Băneasa
3.Bucureşti Henri Coandă
4.Bacău
5.Cluj-Napoca
6.Constanţa
7.Iaşi
8.Oradea
9.Sibiu
10.Suceava
11.Timişoara.
Anexa 3(a)
RETEAUA DE CAI RUTIERE
!ImagineAnexa 3(b)
RETEAUA DE CAI FERATE
!ImagineAnexa 3(c)
RETEAUA DE CAI NAVIGABILE INTERIOARE
ŞI PORTURI
!ImagineAnexa 3(d)
RETEAUA DE AEROPORTURI
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
