Norme metodologice
Norme metodologice din 8 decembrie 2010
de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 833 din 13 decembrie 2010
Textul actului · 114 articole
100%
de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010
(1)Parteneriatul public-privat este un mecanism economic de asociere a 2 parteneri, autoritatea publică şi investitorul privat, în vederea realizării, prin proiectul de parteneriat public-privat, a unui bun public sau a unui serviciu public, aşa cum sunt definite la art. 4 lit. a) şi c) din Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010.
(2)Parteneriatul public-privat se realizează în mod obligatoriu prin intermediul unui subiect de drept distinct - compania de proiect.
(1)Proiectul de parteneriat public-privat este creat pentru proiectarea, finanţarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea, dezvoltarea şi transferarea oricărui bun sau serviciu public, realizat în întregime cu resurse financiare private, pe baza unui tip de contract de parteneriat public-privat, realizat potrivit prevederilor art. 5 şi 6 din Legea nr. 178/2010.
(2)Proiectul de parteneriat public-privat se realizează prin încheierea unui contract de parteneriat public-privat, care poate fi de mai multe tipuri, în funcţie de activităţile în proiectele de parteneriat public-privat transferate de partenerul public, ca obligaţii, către investitorul privat, în conformitate cu art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.
Realizarea unui bun sau serviciu public în cadrul unui proiect de parteneriat public-privat reprezintă ansamblul activităţilor de proiectare, finanţare, construcţie, reabilitare, modernizare, operare, întreţinere, dezvoltare şi transferare a acestora.
public-privat
Tipurile de lucrări publice ce pot face obiectul contractului de parteneriat public-privat sunt:
a)lucrări publice de interes local;
b)lucrări publice de interes judeţean;
c)lucrări publice de interes naţional.
(1)Lista documentaţiei principale care stă la baza proiectului de parteneriat public-privat şi competenţele de aprobare a acesteia sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
(2)Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea şi dezvoltarea lucrărilor publice de interes local sunt iniţiate de către consiliile comunale, orăşeneşti, municipale şi consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.
Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea şi dezvoltarea lucrărilor publice de interes judeţean sunt iniţiate de către consiliile judeţene.
Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea şi dezvoltarea lucrărilor publice de interes naţional sunt iniţiate de către Guvernul României, ministere şi partenerii publici, aşa cum sunt definiţi la art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010.
În vederea realizării unui proiect de parteneriat public-privat, autorităţile executive, aşa cum sunt definite de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au următoarele atribuţii:
a)identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;
b)execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiştii din cadrul structurii proprii sau, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu;
c)pregătesc documentele care fac obiectul hotărârii autorităţilor deliberative referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat;
d)publică anunţul de intenţie şi documentul ataşat, conform legii;
e)distribuie, fără plată, documentul ataşat la anunţul de intenţie;
f)organizează, conform legii şi mandatului dat de autorităţile deliberative, primirea scrisorilor de intenţie, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privaţi selectaţi, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat.
În vederea realizării unui proiect de parteneriat public-privat, reprezentanţii legali ai partenerilor publici, aşa cum sunt definiţi la art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010, au următoarele atribuţii:
a)identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;
b)execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiştii din cadrul structurii proprii ori, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c)pregătesc documentele care fac obiectul hotărârii consiliului de administraţie referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat;
d)publică anunţul de intenţie şi documentul ataşat, conform legii;
e)distribuie, fără plată, documentul ataşat la anunţul de intenţie;
f)organizează, conform legii şi mandatului dat de consiliul de administraţie, primirea scrisorilor de intenţie, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privaţi selectaţi, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat.
În vederea realizării unui proiect de parteneriat public-privat, ministerul cu atribuţii în gestionarea domeniului de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat are următoarele atribuţii:
a)identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;
b)execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiştii proprii ori, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c)pregăteşte documentele care vor face obiectul hotărârii Guvernului referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat;
d)publică anunţul de intenţie şi documentul ataşat, conform legii;
e)distribuie, fără plată, documentul ataşat la anunţul de intenţie;
f)organizează, conform legii şi mandatului dat de Guvern, primirea scrisorilor de intenţie, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privaţi selectaţi, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat.
Autorităţile deliberative, aşa cum sunt definite de Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au următoarele atribuţii:
a)aprobă oportunitatea de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către autorităţile executive a obiectivului proiectului de parteneriat public-privat;
b)aprobă studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;
c)aprobă forma şi conţinutul anunţului de intenţie şi a documentului ataşat;
d)aprobă componenţa comisiei/comisiilor de evaluare şi negociere. Pentru selecţia partenerilor privaţi cu care se intră în etapa de negociere, partenerul public numeşte o comisie, care poate fi aceeaşi sau poate fi schimbată şi pentru etapa de negociere în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;
e)aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj şi modul de tratare a scrisorilor de intenţie întârziate sau primite nesigilate şi aprobarea acestora prin ordin, decizie sau dispoziţie, emise de către partenerul public;
f)aprobă criteriile de negociere cu investitorii privaţi selectaţi, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;
g)deleagă, după caz, către primar/preşedintele consiliului judeţean sau către o echipă coordonată de către aceştia una sau mai multe dintre atribuţiile prevăzute la lit. a)-f);
h)aprobă raportul de evaluare a comisiei de evaluare a investitorilor privaţi cu care se va încheia acordul de proiect;
i)aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investiţiei aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventualele penalităţi etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat.
Guvernul are următoarele atribuţii:
a)aprobă oportunitatea de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către ministerul cu atribuţii în gestionarea domeniului de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat;
b)aprobă studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;
c)aprobă forma şi conţinutul anunţului de intenţie şi a documentului ataşat;
d)aprobă componenţa comisiei/comisiilor de evaluare şi negociere. Pentru selecţia partenerilor privaţi cu care intră în etapa de negociere, partenerul public numeşte o comisie, care poate fi aceeaşi sau poate fi schimbată/modificată şi pentru etapa de negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;
e)aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj şi modul de tratare a scrisorilor de intenţie întârziate sau primite nesigilate şi aprobarea acestora prin ordin, decizie ori dispoziţie, emise de către ministerul responsabil de domeniul de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat;
f)aprobă criteriile de negociere cu investitorii privaţi selectaţi, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;
g)aprobă raportul de evaluare al comisiei de evaluare a investitorilor privaţi cu care se va încheia acordul de proiect;
h)aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investiţiei aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventuale penalităţi etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat;
i)deleagă, după caz, către ministerul responsabil de domeniul de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat sau o echipă coordonată de către ministru sau un secretar de stat una ori mai multe dintre atribuţiile prevăzute la lit. a)-h).
Organele deliberative de conducere ale partenerilor publici prevăzuţi la art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010 au următoarele atribuţii:
a)aprobă oportunităţile de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către reprezentanţii legali ai partenerilor publici;
b)aprobă studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;
c)aprobă forma şi conţinutul anunţului de intenţie şi a documentului ataşat;
d)aprobă componenţa comisiei/comisiilor de evaluare şi negociere. Pentru selecţia partenerilor privaţi cu care se intră în etapa de negociere, partenerul public numeşte o comisie, care poate fi aceeaşi sau poate fi schimbată/modificată şi pentru etapa de negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;
e)aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj şi modul de tratare a scrisorilor de intenţie întârziate sau primite nesigilate şi aprobarea acestora prin ordin, decizie ori dispoziţie, emise de către partenerul public;
f)aprobă criteriile de negociere cu investitorii privaţi selectaţi, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;
g)deleagă, după caz, către reprezentanţii legali una sau mai multe dintre atribuţiile prevăzute la lit. a)-f);
h)aprobă raportul de evaluare al comisiei de evaluare a investitorilor privaţi cu care se încheie acordul de proiect;
i)aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investiţiei aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventuale penalităţi etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat.
Consiliile de administraţie ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară au următoarele competenţe:
a)coordonează un proiect de parteneriat public-privat, în limitele dispoziţiilor prezentei hotărâri şi a competenţelor asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară acordate prin Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b)pun în aplicare competenţele referitoare la proiectul de parteneriat public-privat, care i-au fost transferate prin delegare de competenţă de către consiliile locale ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară.
În sensul Legii nr. 178/2010, parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, în funcţie de nivelul de implicare a investitorului privat şi anume:
a)proiectare-construcţie-operare-transfer (PCOT);
b)construcţie-operare-dezvoltare-transfer (CODT);
c)construcţie-operare-transfer (COT);
d)dezvoltare-întreţinere-operare-transfer (DIOT);
e)reabilitare-operare-transfer (ROT).
(1)Contractul de tip PCOT se aplică în principiu, pentru realizarea unui obiectiv public, de regulă nou, pe care partenerul public trebuie să îl realizeze în folosul comunităţii publice pe care o reprezintă, în condiţii de lipsă de resurse financiare bugetare şi/sau de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv.
(2)În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip PCOT în condiţiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.
(3)Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrative-teritoriale.
În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip PCOT, părţile au următoarele obligaţii:
a)partenerul public identifică şi defineşte proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, face anunţul de intenţie, realizează şi face public documentul ataşat anunţului de intenţie, stabileşte cuantumul, forma şi modalităţile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecţie şi negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepţionează bunul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010;
b)investitorul privat participă la procedura de selecţie organizată de către partener public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalităţile prin care se va implica în proiect în fazele de finanţare, proiectare, construcţie şi operare a obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.
(1)Prin contractul de parteneriat public-privat de tip PCOT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terţi a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să îşi recupereze investiţia, să finanţeze întreţinerea şi să realizeze profit.
(2)Nivelurile de tarifare se stabilesc la sfârşitul etapei de negociere prin oferta finală.
(1)Contractul de tip CODT se aplică în principiu pentru realizarea unui obiectiv public, de regulă nou, pe care partenerul public trebuie să îl realizeze în folosul comunităţii publice pe care o reprezintă, în condiţii de lipsă de resurse financiare bugetare şi de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv.
(2)În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip CODT în condiţiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.
(3)Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip CODT, părţile au următoarele obligaţii:
a)partenerul public identifică şi defineşte proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, inclusiv proiectul tehnic, face anunţul de intenţie, realizează şi face public documentul ataşat anunţului de intenţie, stabileşte cuantumul, forma şi modalităţile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecţie şi negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepţionează bunul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului;
b)investitorul privat participă la procedura de selecţie organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalităţile prin care se va implica în proiect în fazele de finanţare, construcţie, dezvoltare sau modernizare, operare şi întreţinere a obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.
(1)Prin contractul de parteneriat public-privat de tip CODT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terţi a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să îşi recupereze investiţia, să finanţeze întreţinerea şi să realizeze profit.
(2)Nivelurile de tarifare se stabilesc la sfârşitul etapei de negociere prin oferta finală.
(1)Contractul de tip COT se aplică, în principiu, pentru realizarea unui obiectiv public, de regulă nou, pe care partenerul public trebuie să îl realizeze în folosul comunităţii publice pe care o reprezintă, în condiţii de lipsă de resurse financiare bugetare şi de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv.
(2)În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip COT în condiţiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.
(3)Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip COT, părţile au următoarele obligaţii:
a)partenerul public identifică şi defineşte proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, poate realiza proiectul tehnic, face anunţul de intenţie, realizează şi face public documentul ataşat anunţului de intenţie, stabileşte cuantumul, forma şi modalităţile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecţie şi negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepţionează bunul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010;
b)investitorul privat participă la procedura de selecţie organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalităţile prin care se va implica în proiect în fazele de finanţare, proiectare, după caz, construcţie, operare şi întreţinere ale obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.
(1)Prin contractul de parteneriat public-privat de tip COT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terţi a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să îşi recupereze investiţia, să finanţeze întreţinerea şi să realizeze profit.
(2)Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârşitul etapei de negociere prin oferta finală.
(1)Contractul de tip DIOT se aplică, în principiu, pentru dezvoltarea şi întreţinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie să îl dezvolte şi să îl întreţină în folosul comunităţii publice pe care o reprezintă, în condiţii de lipsă de resurse financiare bugetare şi de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv.
(2)În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip DIOT în condiţiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.
(3)Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip DIOT, părţile au următoarele obligaţii:
a)partenerul public identifică şi defineşte proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, propune planul de dezvoltare al obiectivului, face anunţul de intenţie, realizează şi face public documentul ataşat anunţului de intenţie, stabileşte cuantumul, forma şi modalităţile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecţie şi negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepţionează bunul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010;
b)investitorul privat participă la procedura de selecţie organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalităţile prin care se va implica în proiect în fazele de finanţare, dezvoltare, întreţinere şi operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.
(1)Prin contractul de parteneriat public-privat de tip DIOT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terţi a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să îşi recupereze investiţia, să finanţeze întreţinerea şi să realizeze profit.
(2)Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârşitul etapei de negociere prin oferta finală.
(1)Contractul de tip ROT se aplică, în principiu, pentru reabilitarea şi întreţinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie să îl readucă la standarde moderne şi să îl întreţină în folosul comunităţii publice pe care o reprezintă, în condiţii de lipsă de resurse financiare bugetare şi de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv.
(2)În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip ROT în condiţiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.
(3)Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip ROT, părţile au următoarele obligaţii:
a)partenerul public identifică şi defineşte proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, propune planul de reabilitare al obiectivului, face anunţul de intenţie, realizează şi face public documentul ataşat anunţului de intenţie, stabileşte cuantumul, forma şi modalităţile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecţie şi negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepţionează bunul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010;
b)investitorul privat participă la procedura de selecţie organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalităţile prin care se va implica în proiect în fazele de finanţare, reabilitare, întreţinere şi operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.
(1)Prin contractul de parteneriat public-privat de tip ROT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terţi a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să îşi recupereze investiţia, să finanţeze întreţinerea şi să realizeze profit.
(2)Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârşitul etapei de negociere prin oferta finală.
(1)Partenerul public şi investitorul privat pot conveni care sunt tipurile de activităţi avute în vedere în cadrul contractului de proiect de parteneriat public-privat potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010, prin enunţarea în contract a uneia sau a mai multor tipuri de activităţi prevăzute în lege.
(2)În toate cazurile investitorului privat îi este transferată obligaţia de finanţare.
(1)Studiul de prefezabilitate şi studiul de fundamentare reprezintă documente de bază pentru iniţierea unui proiect de parteneriat public-privat şi se întocmesc în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
(2)Partenerul public realizează studiul de prefezabilitate sau studiul de fundamentare, costurile generate de realizarea acestora fiind în sarcina partenerului public.
(3)Documentele prevăzute la alin. (1) furnizează elementele de bază pentru documentul ataşat anunţului de intenţie de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat.
(4)Studiul de prefezabilitate sau de fundamentare executat de către partenerul public este pus la dispoziţia investitorilor privaţi interesaţi odată cu documentul ataşat la anunţul de intenţie.
(5)Studiul de prefezabilitatea sau de fundamentare se aprobă prin hotărâre, în conformitate cu dispoziţiile cap. II.
(1)Studiul de prefezabilitate reprezintă documentaţia care cuprinde justificarea tehnică şi economică a proiectului de parteneriat public-privat, caracteristicile principale, precum şi indicatorii tehnico-economici ai acestuia.
(2)Rezultatele studiului de prefezabilitate trebuie să ofere informaţii complete cu privire la:
a)beneficiile pe care proiectul le poate aduce comunităţii;
b)alternativele de realizare a proiectului analizate;
c)modalitatea în care realizarea proiectului răspunde cerinţelor şi politicilor partenerului public;
d)proiectul beneficiază de închidere financiară şi în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este conţinutul şi forma participării partenerului public la proiect, cu respectarea legii.
Studiul de prefezabilitate trebuie să acopere principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituţionale şi de mediu ale proiectului public-privat, cuprinzând cel puţin următoarele elemente:
a)obiectivul public al proiectului;
b)evaluarea participării partenerului public la proiect;
c)aria de acoperire a proiectului;
d)beneficiile pe care le poate aduce proiectul;
e)direcţia de adresabilitate a proiectului;
f)posibilităţile tehnice de implementare;
g)estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiţiei private, cât şi valoarea estimativă a participării partenerului public la proiect;
h)evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;
i)posibilităţi de recuperare a investiţiilor;
j)estimarea celor mai importante riscuri;
k)estimarea efectelor asupra pieţei muncii;
l)evaluarea impactului asupra mediului;
m)realizarea unei ilustrări de temă de proiect, dacă este cazul, care va putea cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri şi secţiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice şi de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investiţiei;
n)analiza şi propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect.
Studiul de fundamentare este documentul, de regulă, mai elaborat decât studiul de prefezabilitate şi care se face pentru proiecte de o complexitate mărită şi reprezintă documentaţia care cuprinde justificarea tehnică şi economică a proiectului public-privat, precum şi caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai acestuia. Rezultatele studiului de fundamentare trebuie să ofere informaţii complete care să justifice că:
a)proiectul poate fi realizat;
b)în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor partenerului public;
c)au fost analizate diverse alternative de realizare a proiectului şi că varianta cea mai bună este varianta parteneriatului public-privat;
d)proiectul beneficiază de închidere financiară şi în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este conţinutul şi forma participării partenerului public la proiect, cu încadrarea în prevederile legale.
Studiul de fundamentare trebuie să acopere principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituţionale şi de mediu ale proiectului public-privat, cuprinzând cel puţin următoarele elemente:
a)obiectivul public al proiectului;
b)evaluarea participării partenerului public la proiect cu specificarea situaţiei reale a activelor cu care participă (situaţia terenului, a utilităţilor, serviciilor etc.);
c)aria de acoperire a proiectului;
d)beneficiile pe care le poate aduce proiectul;
e)direcţia de adresabilitate a proiectului;
f)posibilităţile tehnice de implementare;
g)analiza de buget şi risc (identificare, impact, probabilitate, planificare);
h)etapele implementării proiectului şi necesarul de resurse pentru implementare şi operare;
i)lista procedurilor şi standardelor utilizate în proiectul de parteneriat public-privat;
j)estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiţiei private, cât şi valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului public la proiect;
k)evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;
l)posibilităţi de recuperare a investiţiilor;
m)estimarea efectelor asupra pieţei muncii;
n)evaluarea impactului asupra mediului;
o)realizarea unei ilustrări de temă de proiect, care cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri şi secţiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice şi de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investiţiei;
p)analiza şi propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect;
q)managementul schimbării/tranziţiei.
Documentul ataşat are ca scop:
a)să prezinte public proiectul de parteneriat public-privat şi la serviciile care partenerul public se aşteaptă să le găsească pe piaţă;
b)să informeze potenţialii investitori despre obiectivul public vizat a se realiza printr-un mecanism de parteneriat public-privat, criteriile de evaluare şi paşii care urmează să fie efectuaţi în implementare;
c)pe baza acestuia, să se primească scrisori de intenţie din partea investitorilor potenţiali, care să permită autorităţii publice să îşi formuleze un punct de vedere privind investitorii capabili să realizeze proiectul public-privat cât mai aproape posibil de obiectivele proiectului;
d)furnizarea de informaţii suficiente şi coerente pentru ca potenţialii investitori să prezinte scrisori de intenţie complete, pe baza cărora autoritatea publică să facă o selecţie fundamentată;
e)furnizarea de informaţii pentru a permite persoanelor interesate să îşi formuleze un punct de vedere în ceea ce priveşte capacitatea tehnică, economică şi financiară necesară pentru realizarea proiectului public-privat;
f)oferirea de clarificări asupra riscurilor proiectului şi modului în care se va face distribuţia riscurilor între autoritatea publică şi investitor.
Documentul ataşat cuprinde cel puţin următoarele elemente:
a)informaţii despre partenerul public şi proiectul de parteneriat public-privat iniţiat, şi anume:
a.1) o scurtă descriere a partenerului public iniţiator, împreună cu atribuţiile şi responsabilităţile sale legate de proiectul public-privat;
a.2) o descriere sumară a proiectului public-privat, a obiectivelor sale şi a modului în care se încadrează în strategia şi priorităţile partenerului public;
a.3) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiţiei private, cât şi valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului public la proiect;
a.4) propunerea de distribuţie a riscurilor de proiect (matricea de distribuţie a riscurilor);
a.5) detalii privind categoria şi tipurile de bunuri şi servicii pe care trebuie să le furnizeze investitorul în cadrul proiectului public-privat;
a.6) calendarul estimativ al proiectului public-privat, incluzând datele şi etapele pentru implementarea proiectului;
a.7) principiile comerciale aplicabile în derularea proiectului de parteneriat public-privat;
b)detalii privind baza de evaluare a scrisorilor de intenţie pentru selectarea investitorilor cu care se vor încheia acordurile de proiect, care trebuie să acopere, fără a se limita la acestea, următoarele:
b.1) experienţa investitorului în realizarea de proiecte similare;
b.2) balanţa capacităţilor şi expertizei persoanei juridice sau asociaţiei de persoane juridice;
b.3) capacitatea investitorului de a îndeplini cerinţele financiare şi tehnice ale proiectului public-privat;
b.4) probitate demonstrată a persoanei juridice sau, după caz, a fiecărui membru în asociaţia de investitori demonstrată prin modul în care a asigurat anterior finanţarea unor investiţii semnificative;
c)termenii şi condiţiile generale ale documentului ataşat, şi anume:
c.1) o declaraţie a autorităţii publice, potrivit căreia aceasta îşi rezervă în mod unilateral şi incontestabil dreptul de a nu continua proiectul de parteneriat public-privat, cu argumente justificative concrete, în oricare dintre fazele care se desfăşoară înainte de depunerea de către investitor a ofertei finale rezultate din negociere;
c.2) declararea faptului că autoritatea publică nu va rambursa niciunuia dintre investitorii participanţi la selecţie costurile realizate de aceştia ca urmare a pregătirii scrisorilor de intenţie sau altor activităţi desfăşurate pe timpul negocierilor;
c.3) detalii privind modul în care sunt protejate drepturile de proprietate intelectuală menţionate în scrisoarea de intenţie şi anexele sale. În mod obişnuit partenerul public trebuie să dea garanţii că informaţiile prezentate de ofertant în scrisoarea de intenţie nu vor fi divulgate; totuşi, autoritatea publică îşi rezervă dreptul de a folosi unele comentarii ale investitorilor în etapele următoare de pregătire a proiectului de parteneriat public-privat;
c.4) declararea faptului că partenerul public nu are intenţia de a da niciun fel de relaţii privind documente sau informaţii extrase din dosarele celorlalţi ofertanţi, ci numai date referitoare la propria ofertă;
d)formatul, data-limită şi locul primirii scrisorilor de intenţie;
e)informaţiile pe care investitorii trebuie să le prezinte în ofertă, şi anume:
e.1) detalii privind investitorul, incluzând detalii pentru fiecare membru al asociaţiei de investitori, dacă acesta este o asociere, natura şi forma relaţiei dintre aceştia şi condiţiile generale ale acordului dintre aceştia privind finanţarea şi realizarea tipurilor de activităţi propuse a fi derulate de investitor în cadrul proiectului de parteneriat public-privat;
e.2) o imagine generală a propunerii de abordare a proiectului de parteneriat public-privat, în vederea demonstrării capacităţii investitorului de a răspunde la cerinţele autorităţii publice;
e.3) informaţii privind expertiza şi capacitatea investitorului şi, de asemenea, justificarea posibilităţii de satisfacere a cerinţelor proiectului;
e.4) detalii privind situaţia financiară a fiecărui membru al asociaţiei de investitori, precum şi posibilele surse financiare colaterale, dacă este cazul;
e.5) informaţii privind cerinţele de confidenţialitate şi eventualele posibile conflicte de interes;
e.6) confirmarea că nici investitorul şi nici membrii asociaţiei de investitori nu au un conflict de interese actual sau potenţial;
e.7) evidenţa/dovada capacităţii investitorului de a gestiona nivelul propus de alocare a riscurilor.
Anunţul de intenţie şi documentul ataşat sunt supuse aprobării autorităţilor deliberative, Guvernului sau organelor deliberative de conducere ale partenerilor publici, după caz, împreună cu programul de desfăşurare a procedurii de selecţie, componenţa comisiei de evaluare a scrisorilor de intenţie, criteriile de evaluare, grilele de punctaj şi modul de tratare a scrisorilor de intenţie întârziate sau nesigilate.
Anunţul de intenţie se publică, în conformitate cu dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 178/2010, partenerul public fiind obligat să distribuie, fără plată, documentul ataşat tuturor investitorilor interesaţi
Pentru a oferi tuturor părţilor interesate posibilitatea de a răspunde la anunţul de intenţie, partenerul public poate să publice acelaşi anunţ şi prin mass-media.
investitorilor privaţi interesaţi
(1)Procedura de stabilire a investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat se realizează în două etape: etapa de analiză şi selecţie şi etapa de negociere.
(2)Partenerul public numeşte, potrivit legii, următoarele comisii:
a)comisia de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare ale investitorilor privaţi interesaţi;
b)comisia de negociere cu investitorii privaţi selectaţi şi cu care s-au semnat acorduri de proiect.
(1)Comisia de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare este formată din minimum 5 membri din cadrul experţilor şi specialiştilor partenerului public şi, după caz, consilieri locali sau judeţeni, miniştri, secretari de stat, membri ai consiliilor de administraţie sau membri ai executivului partenerilor publici, definiţi la art. 8 lit. b)-d) din Legea nr. 178/2010, sau orice altă persoană cu expertiză în domeniul obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, în calitate de expert cooptat, care nu se află în conflict de interese, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Rolul comisiei de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare este acela de a analiza şi selecta candidaţii cu care se semnează acordurile de proiect.
(3)În situaţia în care la evaluare se prezintă un singur candidat, comisia analizează în baza criteriilor de evaluare aprobate documentaţia prezentată de acesta şi, în cazul în care aceasta îndeplineşte condiţiile de selectare, se semnează acordul de proiect şi se continuă, conform legii, etapa de negociere.
Criteriile de evaluare a candidaţilor cu care se semnează acordul de proiect în vederea trecerii la etapa de negociere sunt următoarele:
a)demonstrarea capacităţii candidatului că a înţeles obiectivele proiectului de parteneriat public privat iniţiat şi care se face prin conceperea unui document descriptiv simplu prin care candidatul prezintă în concept propriu câteva elemente legate de definirea obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, de forma propusă de colaborare cu partenerul public, conceptul de finanţare şi realizare a proiectului, conceptul de administrare/operare a proiectului, de valoarea estimată a investiţiei, perioada determinată a contractului de parteneriat public-privat, concepţia de colaborare în cadrul companiei de proiect etc.;
b)prezentarea generală a candidatului se face prin transmiterea cel puţin a următoarelor documente:
b.1) forma de înregistrare ca juridică în ţara de origine;
b.2) după caz, documentul de atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional, potrivit legii, din ţara de origine sau capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;
b.3) certificat constatator emis conform legii de către organele competente din ţara de origine, cazier judiciar şi orice alt document considerat relevant pentru demonstrarea capacităţii candidatului de a participa la proiectul de parteneriat public-privat iniţiat;
b.4) documente prin care se dovedeşte acordul de principiu privind participarea la proiectul de parteneriat public-privat respectiv, încheiat între partenerii asociaţi care constituie investitorul privat interesat;
c)declararea situaţiei economice şi financiare a candidatului prin analizarea unuia sau a mai multor documente relevante, cum ar fi:
c.1) scrisori de garanţie bancară sau, după caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional;
c.2) situaţii financiare anuale, în cazul în care publicarea acestora este prevăzută de către legislaţia ţării candidatului;
c.3) declaraţii privind cifra de afaceri globală sau, după caz, privind cifra de afaceri în domeniul de afaceri aferent proiectului de parteneriat public-privat respectiv într-o perioadă anterioară care vizează activitatea din ultimii 3 ani, în măsura în care informaţiile respective sunt disponibile. În acest caz, partenerul public ia în calcul data de la care candidatul a fost înfiinţat sau şi-a început activitatea sa economică;
c.4) auditul financiar emis de persoane autorizate, conform legii, pe ultimii 3 ani financiari;
c.5) alte documente prin care candidatul consideră că îşi poate demonstra o imagine cât mai fidelă a situaţiei sale economice şi financiare;
d)demonstrarea capacităţii tehnico-profesionale se face prin:
d.1) prezentarea unei liste de proiecte similare cu proiectul de parteneriat public-privat, derulate în ultimii 5 ani, însoţită, după caz, de certificate de bună execuţie din partea beneficiarilor şi care conţin valori ale investiţiilor, perioada şi locul execuţiei lucrărilor, beneficiarii, modul de îndeplinire a obligaţiilor etc. Partenerul public poate lua în considerare şi declaraţii ale candidatului referitoare la datele enumerate mai sus;
d.2) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate propriu sau al cărui angajament de participare la proiect a fost obţinut de către candidat;
d.3) informaţii referitoare la partea din proiect pe care candidatul are în vedere să o realizeze prin asociere sau subcontractare;
d.4) demonstrarea capacităţii de respectare a standardelor de asigurare a calităţii;
d.5) demonstrarea capacităţii de respectare a standardelor de protecţie a mediului şi a capacităţii de respectare a standardelor de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă a angajaţilor.
Criteriile descrise la art. 44 constituie elementele de bază pentru elaborarea şi aprobarea de către partenerul public a propriilor norme de selecţie pentru proiectul de parteneriat public-privat iniţiat.
(1)Comisia de negociere cu investitorii privaţi selectaţi şi cu care s-au semnat acorduri de proiect este formată din minimum 5 membri din cadrul experţilor şi specialiştilor partenerului public, după caz, consilieri locali sau judeţeni, miniştri, secretari de stat, membri ai consiliilor de administraţie sau membri ai executivului partenerilor publici, definiţi la art. 8 lit. b)-d) din Legea nr. 178/2010, sau orice altă persoană cu expertiză în domeniul obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, care nu este în situaţie de conflict de interese astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Rolul comisiei de negociere cu investitorii privaţi selectaţi şi cu care s-au semnat acorduri de proiect este acela de a negocia cu fiecare candidat selectat pentru această etapă, pentru stabilirea partenerului privat care depune oferta finală şi cu care se semnează contractul de parteneriat public-privat.
Criteriile de negociere cu candidaţii cu care s-a semnat acordul de proiect în vederea stabilirii investitorului privat cu care se va încheia contractul de parteneriat public-privat sunt următoarele:
a)identificarea clară a responsabilităţilor partenerului public şi ale investitorului privat în cadrul proiectului de proiect public-privat care se negociază;
b)fixarea responsabilităţilor legale ale celor 2 parteneri în etapele premergătoare şi de organizare ale companiei de proiect;
c)stabilirea de către părţi a obiectivelor solicitate de către partenerul public pentru realizarea proiectului de parteneriat public-privat;
d)identificarea clară a responsabilităţilor de natură tehnică, financiară şi juridică ale celor 2 parteneri;
e)stabilirea concretă în baza legislaţiei în vigoare şi a analizelor şi documentelor justificative, a cotelor de participare ale celor 2 parteneri la compania de proiect, a numărului de membri în consiliul de administraţie şi a funcţiilor şi atribuţiilor acestora pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat;
f)modificarea, revizuirea, adaptarea sau realizarea studiilor, analizelor şi planurilor de afaceri premergătoare sau necesare după etapa de negociere, în funcţie de condiţiile de realizare a proiectului de parteneriat public-privat rezultate şi acceptate de cei 2 parteneri pe timpul procedurii de negociere;
g)identificarea clară a standardelor de performanţă, a facilităţilor şi a echipamentelor ce urmează să fie furnizate, a serviciilor de furnizat, a graficelor de desfăşurare a activităţilor pe toată durata de derulare a contractului de parteneriat public-privat şi a datelor de livrare şi performanţă;
h)stabilirea valorii totale a investiţiei, descrierea clară a participării părţilor şi convenirea perioadei determinate până la finalizarea contractului de parteneriat public-privat;
i)asigurarea controlului costurilor, calităţii, serviciilor, siguranţei, relaţiilor cu comunităţile locale, precum şi controlul cerinţelor de operare şi întreţinere;
j)stabilirea modului de repartizare şi de balansare a riscurilor între partenerii public şi privat pe toată perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat;
k)aranjamentele alternative pentru cazurile în care investitorul se lichidează, devine falimentar, contravine contractului sau subcontractelor speciale ori în cazul în care parteneriatul încetează înainte de termen;
l)identificarea mecanismelor de urmărire a performanţei, a calităţii serviciului şi a altor obiective ale partenerului public, inclusiv a modului de utilizare a beneficiilor, dacă acestea se obţin;
m)stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor;
n)stabilirea clauzelor de transfer al obiectivului proiectului public-privat către partenerul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului de parteneriat public-privat;
o)stabilirea clauzelor şi formei contractului de parteneriat public-privat care se va încheia între cei 2 parteneri;
p)probleme referitoare la forţa de muncă preluată sau angajată pentru realizarea proiectului public-privat;
q)alte obiective stabilite de partenerul public.
Negocierea condiţiilor de realizare a proiectului public-privat, a clauzelor contractului şi a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat comisiei de negocieri de către conducătorul partenerului public.
(1)După desfăşurarea fiecărei şedinţe de negociere a condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat, comisia redactează o minută de negociere, care cuprinde principalele aspecte discutate, precum şi rezultatul obţinut în cadrul negocierii.
(2)Minuta prevăzută la alin. (1) se semnează de către comisia de negociere, de secretarul comisiei şi de reprezentantul investitorului privat, desemnat prin mandat.
(3)La finalizarea negocierilor, comisia de negociere elaborează procesul-verbal de negociere care prezintă detaliat rezultatul final al negocierii şi condiţiile convenite cu fiecare investitor privat.
(4)Condiţiile de realizare a proiectului public-privat, convenite şi acceptate, reprezintă baza de redactare a clauzelor contractului de parteneriat public-privat.
(1)Procesul-verbal de negociere se prezintă conducătorului autorităţii publice în termen de 3 zile lucrătoare de la data finalizării acestuia.
(2)În termen de 15 zile lucrătoare de la prezentarea procesului-verbal, conducătorul autorităţii publice are obligaţia de a-l soluţiona.
(1)Partenerul public este obligat să pregătească şi să comunice simultan tuturor investitorilor decizia sa cu privire la ierarhizarea investitorilor pe criteriul celei mai bune oferte obţinute în urma procedurii de negociere, exprimate în termeni tehnico-economici şi financiari.
(2)Investitorii privaţi au drept de opţiune, în condiţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 178/2010, în ceea ce priveşte depunerea contestaţiilor între autoritatea publică şi instanţă, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)Procedura de soluţionare a contestaţiilor de către partenerul public este administrativ jurisdicţională.
(2)Partenerul public este obligat să primească orice contestaţie împotriva acestei decizii din partea oricărui investitor participant la procesul de negociere, precum şi împotriva altor acte ale partenerului public. Contestaţia se depune în formă scrisă la sediul autorităţii publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei.
(3)La primirea contestaţiei partenerul public este obligat să comunice tuturor investitorilor participanţi la negociere faptul că împotriva deciziei au fost depuse contestaţii. Comunicarea se face cu menţionarea investitorilor care au depus contestaţie.
(4)În termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, autoritatea publică trebuie să analizeze toate contestaţiile depuse, să formuleze un răspuns şi să îl transmită investitorilor care au contestat decizia de ierarhizare.
(5)La expirarea termenului de formulare a răspunsurilor la contestaţiile depuse, autoritatea publică este obligată să comunice tuturor investitorilor participanţi la selecţie acceptarea sau neacceptarea oricăreia ori a tuturor contestaţiilor depuse.
(6)Decizia autorităţii publice privind contestaţia va putea fi atacată şi la instanţa de contencios administrativ în condiţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(7)În cazul în care rezultatul analizei şi acceptarea contestaţiilor depuse au modificat ierarhia stabilită iniţial, noua ierarhie rezultată în urma soluţionării contestaţiilor se comunică tuturor investitorilor participanţi la procesul de selecţie.
(8)Contestarea în instanţă nu suspendă continuarea procedurilor de încheiere a contractului de parteneriat public-privat; o eventuală soluţie dată de instanţă devine obligatorie la data pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Costul comparativ de referinţă, denumit în continuare CCR, estimează un cost ipotetic ajustat cu valoarea riscurilor de proiect pentru cazul în care partenerul public ar implementa acel proiect cu forţe şi resurse financiare proprii.
(1)Componentele de bază ale CCR sunt costul primar de referinţă, neutralitatea competitivă, riscul transferabil şi riscul reţinut.
(2)Costul primar de referinţă reprezintă acel cost de bază al proiectului în cazul soluţiei clasice de achiziţii publice, bunurile şi serviciile fiind integral în proprietatea partenerului public. Costul primar de referinţă include toate cheltuielile de capital, costurile directe şi indirecte ale construcţiei, întreţinerii, reparării şi furnizării serviciilor respective pentru o durată egală cu durata parteneriatului public-privat avut în vedere.
(3)Neutralitatea competitivă reprezintă totalitatea avantajelor competitive nete ce s-ar putea genera printr-un proiect al partenerului public şi care sunt rezultate din natura proprietăţii publice. Această componentă permite o cuantificare corectă şi echitabilă a costurilor reale pentru un proiect realizat cu resurse private.
(4)Riscul transferabil reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect care urmează să fie preluate de investitor.
(5)Riscul reţinut reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect care urmează să fie preluate de partenerul public.
(1)Elementul principal pentru calculul CCR este reprezentat de calculul costului primar de referinţă.
(2)Preţul de referinţă trebuie să reflecte achiziţia/construcţia unui bun public în conformitate cu cele mai bune şi eficiente metode ale partenerului public şi în concordanţă cu specificaţiile de proiect şi cu standardele relevante luate în considerare la realizarea proiectului.
(3)Premisa de bază a preţului de referinţă este aceea că partenerul public deţine în totalitate proprietatea şi responsabilitatea operării şi întreţinerii proiectului respectiv.
Costul primar de referinţă reprezintă costul de bază la care partenerul public poate produce sau achiziţiona bunul public şi serviciile aferente, care constituie proiectul de referinţă.
Costul primar de referinţă cuprinde următoarele componente:
a)costurile directe (costurile care pot fi identificate şi alocate precis unei componente a proiectului);
b)costurile indirecte (costurile care nu sunt alocate componentelor proiectului, dar sunt generate de realizarea proiectului);
c)se scad veniturile/beneficiile identificate care pot fi obţinute ca urmare a utilizării de către o terţă parte.
Pentru calculul costului primar de referinţă se procedează astfel:
a)identificarea tuturor costurilor materiale pe întreaga durată de viaţă a proiectului;
b)identificarea şi alocarea tuturor costurilor directe;
c)identificarea şi evaluarea costurilor indirecte;
d)cumularea tuturor cash flow-rilor aferente fiecărui element de cost;
e)din costul total se deduc veniturile rezultate din utilizarea de către terţi.
Costurile directe cuprind:
a)costurile directe de capital, cum ar fi: costurile aferente proiectării, costul terenului aferent, costul materiilor prime şi al materialelor înglobate în proiect, plăţi către furnizorii externi, plăţi pentru servicii de consultanţă, costul echipamentelor etc.;
b)costurile directe de întreţinere pe întreaga durată de viaţă definită pentru proiect, cum ar fi: costurile de capital, necesarul de întreţinere periodică, modernizarea investiţiei, alte cheltuieli şi investiţii pentru noi componente în proiect etc.;
c)costurile directe de operare asociate cu exploatarea zilnică, cum ar fi: consumurile materiale zilnice, costurile de personal direct implicat în operare (salarii, asigurări, cursuri, cheltuieli de transport), costuri directe de management etc.
Pentru previzionarea costurilor de operare trebuie făcută diferenţa dintre elementele de cost şi modul în care sunt generate. Astfel, costurile fixe pe termen scurt nu depind de volumul activităţii, costurile variabile cresc o dată cu volumul activităţii, iar cele semivariabile cresc după anumite praguri de creştere a activităţii. Proporţia costurilor variabile în totalul costurilor va influenţa elasticitatea CCR prin variaţia modului de operare.
Costurile indirecte sunt acele costuri care nu sunt direct legate de furnizarea serviciilor. Acestea pot fi costuri de operare (costuri auxiliare cu energia, curăţenia, cheltuieli administrative - salariaţi neimplicaţi direct în proiect, programe informatice pentru administraţie etc.) şi costuri de capital (angajarea parţială a echipamentului, folosirea parţială a noilor clădiri administrative).
Determinarea acestor costuri se poate face prin două metode:
a)metoda clasică, care ia în considerare măsura în care costul indirect contribuie sau determină serviciul respectiv; sau b) metoda bazată pe activitate, în care fiecare activitate a procesului de producţie este apreciată în funcţie de resursele consumate.
Veniturile rezultate din utilizarea de către terţi trebuie să fie scăzute din costurile operaţionale totale ale CCR. Acest tip de venituri poate apărea numai în cazul în care există deja o cerere pentru serviciile proiectului formulată din partea terţilor contra plată, dacă există capacitatea de a furniza servicii la nivelul cerinţelor autorităţii publice şi dacă există deja o aprobare a autorităţii publice în acest sens.
(1)Neutralitatea competitivă elimină avantajele nete competitive care survin în cazul unui proiect al partenerului public, datorită proprietăţii publice. Aceasta permite o evaluare competentă a eficienţei dintre CCR şi costurile sectorului privat prin eliminarea efectelor generate de proprietatea publică cuantificabile în costuri echivalente.
(2)Scopul calculării neutralităţii competitive este dat de necesitatea eliminării distorsiunilor care apar în alocarea resurselor ca urmare a proprietăţii directe a partenerului public.
Neutralitatea competitivă include doar avantajele şi dezavantajele care survin într-un proiect public şi care nu apar în cazul unei afaceri private. Neutralitatea competitivă nu include diferenţele de performanţă sau eficienţă care apar într-o piaţă competitivă şi ar trebui să fie separate de diferenţele în materie de costuri aferente în cele două cazuri: sectorul public şi sectorul privat.
Etapele calculului neutralităţii competitive sunt:
a)identificarea efectelor proprietăţii de stat (avantaje şi dezavantaje financiare);
b)stabilirea avantajelor nete (cuantificarea valorii nete a acestor avantaje);
c)calcularea neutralităţii competitive.
Necesitatea includerii neutralităţii competitive rezidă din faptul că elementele acesteia au la bază diferenţe în modul de impozitare suportat de o afacere deţinută integral de partenerul public, diferenţe ce privesc reglementările aplicabile calculului de costuri şi acordarea de subvenţii.
Regimul de taxare poate reprezenta un cost adiţional al investitorilor, cost care poate să nu apară în cazul unui proiect de referinţă, cum ar fi: taxe funciare, taxe locale, impozite, taxe de timbru etc.
Neutralitatea competitivă poate să fie şi rezultatul faptului că proiectul de referinţă beneficiază de unele excepţii de la prevederile cadrului legal existent, excepţii care nu ar avea ca subiect şi investitorii în cazul unui proiect privat similar ca dimensiune.
Evaluarea riscului presupune parcurgerea următoarelor etape:
a)identificarea tuturor riscurilor;
b)cuantificarea consecinţelor riscurilor;
c)estimarea probabilităţii riscurilor;
d)cuantificarea financiară a riscurilor;
e)identificarea structurii de alocare a riscurilor;
f)calcularea riscului transferabil;
g)calcularea riscului reţinut.
(1)În contextul CCR riscul reflectă potenţiale costuri suplimentare peste costul de bază presupus în costul primar de referinţă.
(2)Evaluarea riscului total în CCR poate fi abordată independent de alocarea acestuia. Valoarea atribuită riscului în cadrul CCR măsoară costurile estimate ale acelui risc suportat de autoritatea publică în cazul în care proiectul ar fi realizat de autoritatea publică prin sistemul clasic de achiziţie publică.
(3)Valoarea riscului reprezintă o estimare a ceea ce partenerul public ar fi dispus să plătească ca urmare a transferării riscului către investitori într-un aranjament de tip parteneriat public-privat.
În mod general riscul poate fi inclus în CCR prin una dintre următoarele metode:
a)includerea costurilor riscurilor de proiect în cash flow-ul general;
b)ajustarea ratei de actualizare a costului capitalului în vederea reflectării nivelului specific al riscului pentru fiecare proiect.
Principalele categorii de riscuri sunt reprezentate de:
a)riscul îndeplinirii cerinţelor specifice impuse proiectului;
b)riscul de proiectare şi construcţie;
c)riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările;
d)riscul asociat protecţiei mediului;
e)riscul de finanţare;
f)riscul de apariţie a unei situaţii de forţă majoră;
g)riscul operaţional şi al asigurării nivelului de performanţă;
h)riscul schimbării legislative;
i)riscul uzurii morale şi al necesităţii modernizării;
j)riscul specific proiectului.
La finalizarea identificării tuturor riscurilor partenerul public trebuie să evalueze şi să cuantifice posibilele urmări ale fiecărui risc, incluzând şi efectul oricărei succesiuni sau sincronizări a elementelor de risc.
Consecinţa apariţiei unui risc măsoară diferenţa dintre nivelul de bază al costului din CCR şi noul cost generat prin apariţia acelui risc, armonizat cu probabilitatea de apariţie a acestui risc.
Consecinţele apariţiei riscului pot fi directe sau indirecte. Consecinţele directe includ valoarea, timpul şi costurile ce depăşesc nivelul de bază din costul primar de referinţă. Consecinţele indirecte apar din interacţiunea dintre riscuri diferite.
Toate riscurile identificate şi cuantificate trebuie incluse în CCR.
(1)Riscul este factorul, evenimentul sau influenţa care poate conduce la diverse evoluţii neplanificate legate de realizarea proiectului, de timpul de derulare a diverselor etape ale proiectului de parteneriat public-privat, de costurile şi de calitatea dorite. Acţiunea de împărţire a riscurilor între cele două părţi este unul dintre elementele cele mai importante în asigurarea succesului în proiectele de parteneriat public-privat.
(2)Acţiunea de alocare a riscurilor se face ţinându-se cont de capacitatea de gestionare şi asumare a lor de către partenerul cel mai indicat pentru acest fapt şi se materializează prin întocmirea şi semnarea de către părţi a Matricei de repartiţie a riscurilor de proiect. Documentul respectiv se întocmeşte pe baza negocierilor dintre partenerul public şi cel privat şi se constituie în anexă la contractul de parteneriat public-privat.
(1)După identificarea şi evaluarea tuturor riscurilor materiale fiecare risc trebuie analizat ca un risc transferabil sau reţinut, în măsura în care el poate fi transferat partenerului privat ori reţinut de către partenerul public în cadrul unui aranjament de tip parteneriat public-privat.
(2)În vederea calculării CCR costul fiecărui risc transferabil trebuie cumulat pentru obţinerea costului prezent net al acestuia ca o componentă a CCR.
(3)Dacă un risc transferabil este asigurabil, valoarea acelui risc poate fi aproximată la nivelul plăţilor periodice reprezentând prime de asigurare, valoarea acestora urmând să fie inclusă ca un cost în structura costului primar de referinţă.
Riscul reţinut reprezintă suma acelor riscuri propuse să fie asumate de partenerul public în cadrul parteneriatului public-privat. Aceste riscuri trebuie adăugate la valoarea proiectelor, obţinându-se astfel costul real suportat de partenerul public în cadrul unui parteneriat public-privat.
Evaluarea riscurilor reţinute reprezintă faza finală în construcţia unui CCR. Astfel de riscuri pot fi: schimbări în legislaţie, riscuri induse de omisiuni în cadrul specificaţiilor de proiect, porţiunea asumată de partenerul public din riscul diminuării cererii etc.
Factorii care pot diminua riscurile reţinute sunt:
a)abilitatea de a influenţa direct probabilitatea apariţiei unui risc;
b)colaborarea cu contractanţi cu reputaţie şi utilizarea de tehnologii performante, pârghii eficiente de monitorizare şi management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prin asigurare.
(1)Riscurile reţinute pot fi estimate pe baza unor pierderi anterioare sau în comparaţie cu valoarea primei de asigurare pentru un risc echivalent.
(2)Toate riscurile reţinute trebuie evaluate, cuantificate şi incluse pentru a da o valoare reală a costului suportat de partenerul public. În cazul în care un risc nu poate fi evaluat obiectiv se va realiza o apreciere subiectivă rezonabilă.
Modelul Matricei de repartiţie a riscurilor de proiect este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice şi constituie un element de bază pentru negocierile dintre părţi privind întocmirea şi semnarea documentului respectiv. Pe parcursul negocierilor pot fi eliminate sau identificate şi alte riscuri, cele prezentate în continuare având doar rol de exemplificare. Documentul final este rezultatul unei negocieri corecte şi pragmatice dintre cei doi parteneri.
Acordul de proiect este actul juridic, premergător contractului de parteneriat public-privat, încheiat între partenerul public şi investitor în vederea pregătirii contractului de parteneriat public-privat.
Acordurile de proiect se încheie cu fiecare dintre investitorii care au fost selectaţi în urma primei etape a procedurii de stabilire a partenerului privat, în ordinea stabilită de către comisia de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare ale investitorilor privaţi interesaţi.
Acordul de proiect are următorul conţinut:
a)termeni generali:
a.1) definirea, cu datele de identificare, a părţilor semnatare;
a.2) stabilirea condiţiilor de respectare a confidenţialităţii;
a.3) durata valabilităţii acordului de proiect;
b)obligaţiile şi drepturile părţilor, precum şi modalităţile de stingere a obligaţiilor reciproce pe durata negocierilor;
c)termeni specifici:
c.1) enumerarea principalelor criterii în baza cărora se va desfăşura negocierea;
c.2) enunţarea de comun acord a respectării, pe perioada negocierii de către părţi, a tuturor principiilor prevăzute la art. 3 din Legea nr. 178/2010;
c.3) stabilirea de principiu a valorii estimate a investiţiei private care face obiectul negocierii, în vederea stabilirii prin contractul de parteneriat public-privat a proporţiilor de participare a părţilor la compania de proiect;
c.4) stabilirea de principiu a duratei determinate care face obiectul negocierii în vederea stabilirii concrete a acesteia prin contractul de parteneriat public-privat.
La fiecare acord de proiect se anexează scrisoarea de intenţie a investitorului, matricea riscurilor împreună cu documentele ataşate prezentate de investitor, anexă care devine parte integrantă a acestui acord.
Conţinutul şi forma acordului de proiect se negociază pe baza acordului de proiect cadru. Modelul de acord de proiect cadru se pune la dispoziţia partenerilor şi este prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
Potrivit Legii nr. 178/2010, durata determinată este perioada negociată în care se derulează contractul de parteneriat public-privat şi care asigură investitorului privat recuperarea finanţării.
La sfârşitul perioadei determinate, obiectivul realizat prin proiectul de parteneriat public-privat se transferă cu titlu gratuit partenerului public, în bună stare şi liber de orice sarcină sau obligaţie.
Durata determinată se negociază de către parteneri pe baza elementelor prevăzute în studiul de prefezabilitate/fundamentare.
Compania de proiect se organizează şi funcţionează conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi altor acte normative în vigoare, ca o societate comercială al cărei capital social este deţinut de către partenerul public şi investitorul privat.
Scopul companiei de proiect este operarea şi gestionarea, pe principii economice, conform legii şi actului constitutiv, a tuturor etapelor de derulare a contractului de proiect de parteneriat public-privat în condiţiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010, precum şi transferul bunurilor şi serviciilor publice rezultate către partenerul public.
Pe toată perioada de funcţionare a companiei de proiect, aceasta nu poate să-şi schimbe obiectul de activitate şi nu poate desfăşura operaţiuni economice în afara scopului expres al proiectului de parteneriat public-privat pentru care a fost creată sau al dezvoltării acestuia în folosul comunităţii.
(1)Pe toată perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, respectiv până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii de dizolvare a companiei de proiect, liderul asocierii care formează investitorul privat nu poate fi înlocuit din compania de proiect.
(2)În conformitate cu forma de înţelegere sau asociere a entităţilor private care formează asocierea sub care se înregistrează investitorul privat, unele entităţi se pot retrage din proiect pe măsură ce au fost îndeplinite activităţile din cadrul proiectului pentru care ele au fost implicate şi şi-au obţinut drepturile contractuale în cadrul asocierii.
(3)Documentul care stă la baza formării şi funcţionării asocierii care formează investitorul privat va fi anexat la contractul de parteneriat public-privat.
Compania de proiect este condusă de un consiliu de administraţie, în care cei 2 parteneri sunt reprezentaţi proporţional, cu participarea prevăzută la art. 27 lit. f) din Legea nr. 178/2010.
(1)Evaluarea participării partenerului public la capitalul social şi la patrimoniul companiei de proiect, în vederea stabilirii proporţionalităţii de reprezentare a celor 2 parteneri în consiliul de administraţie, se va realiza înainte de începerea procedurii de selectare a partenerului privat prin însumarea valorii bunurilor cu care participă la proiect şi a valorii estimate a serviciilor puse la dispoziţia proiectului.
(2)Bunurile cu care participă partenerul public la proiect sunt evaluate la valoarea de piaţă, pe baza raportului de evaluare, întocmit conform standardelor în vigoare, de evaluatori persoane fizice sau juridice autorizate, atestate conform legii.
Compania de proiect nu are dreptul să ia decizii cu privire la schimbarea formei de proprietate sau de administrare a patrimoniului public sau privat cu care partenerul public participă la proiectul de parteneriat public-privat, pe toată perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat şi nici cu privire la cesionarea unor drepturi primite prin contract.
Între compania de proiect şi cei 2 parteneri se încheie un contract de administrare pentru bunurile încredinţate spre administrare, precum şi un contract de servicii. Cele două contracte se întemeiază pe contractul de parteneriat public-privat şi constituie elementele de bază ale regulamentelor interioare de organizare şi funcţionare ale companiei de proiect.
Potrivit prevederilor art. 4 lit. g) din Legea nr. 178/2010, contractul de parteneriat public-privat sau contractul de proiect este actul juridic care stipulează drepturile şi obligaţiile partenerului public şi ale investitorului privat pentru întreaga perioadă de funcţionare a parteneriatului public-privat.
Conţinutul şi forma contractului de parteneriat public-privat se negociază pe baza acordului de proiect-cadru şi a unui proiect de contract propus de partenerul public investitorului privat cel mai bine clasat la sfârşitul etapei de negociere.
Clauzele contractului de parteneriat public-privat se redactează pe baza condiţiilor de realizare a proiectului deja negociate şi acceptate pe parcursul etapelor anterioare, având la bază minutele şi procesul-verbal al comisiei de negociere.
În cazul în care încheierea contractului cu investitorul privat cel mai bine clasat eşuează, comisia de negociere redactează un proces-verbal de abandonare a încheierii contractului, menţionând în detaliu motivele care conduc la abandonarea acestuia.
Contractul de parteneriat public-privat în formă finală este supus spre aprobare partenerului public, potrivit competenţelor şi atribuţiilor legale ale acestuia, înainte de semnare.
Conţinutul standard al contractului de parteneriat public-privat este structurat pe două secţiuni:
a)condiţii generale, care cuprind termenii generali, specifici şi comuni. În această secţiune diferitele elemente agreate între partenerul public şi investitor se formulează din punct de vedere legal;
b)condiţii tehnice, care prevăd condiţiile de realizare a proiectului public-privat, se identifică pe principalele aspecte ale acestuia, respectiv finanţare, construcţie, operare, profit etc.
(1)Condiţiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind următoarele informaţii:
a)părţile semnatare cu datele legale de identificare;
b)scopul contractului;
c)durata contractului;
d)începerea contractului;
e)drepturi de proprietate;
f)confidenţialitate;
g)drepturi de exploatare a bunului.
(2)Condiţiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind, de asemenea, şi următorii termeni specifici:
a)modul de încredinţare a realizării proiectului public-privat;
b)valoarea de finanţare;
c)moduri de finanţare;
d)modalităţi de asigurare a libertăţii comerciale;
e)modificări acceptabile în proiect;
f)achiziţionarea de terenuri, dacă este cazul;
g)modul de asigurare a unor drepturi de exclusivitate, dacă este cazul;
h)formule compensatorii, dacă este cazul;
i)regimul taxelor şi impozitelor;
j)garanţii speciale;
k)modalităţi de evidenţiere şi folosire a bunurilor private cu care partenerul public participă la compania de proiect;
l)definirea unor garanţii financiare şi de risc valutar;
m)interdicţii de substituţie a părţilor semnatare;
n)monitorizarea proiectării, construcţiei şi exploatării proiectului public-privat, precum şi a celorlalte activităţi care fac obiectul contractului de parteneriat public-privat;
o)dreptul utilizatorilor;
p)cazuri de suspendare sau de încetare anticipată a contractului;
q)proceduri de legătură şi comunicare;
r)proceduri de revizuire a documentelor;
s)stabilirea cotelor de participare ale partenerului public şi investitorului la compania de proiect;
ş) stabilirea duratei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;
t)condiţiile de înfiinţare a companiei de proiect;
ţ) elementele de bază ale statutului companiei de proiect ca document de bază pentru înregistrarea societăţii comerciale rezultate;
u)stabilirea bazei de calcul al amortismentelor;
v)alte mecanisme de finanţare şi auditare financiară pe durata de funcţionare a proiectului public-privat;
w)proceduri de urmărire a realizării obiectivelor proiectului public-privat;
x)modul de recuperare a investiţiei de către fiecare parte la contract;
y)modalitatea de transfer către partenerul public a bunului rezultat din proiectul de parteneriat public-privat la sfârşitul contractului;
z)stabilirea unor angajamente specifice ale părţilor; aa) condiţiile de realizare ale studiului de fezabilitate; bb) clauze de retragere din proiect; cc) penalităţi pentru situaţia în care nu se îndeplinesc obiectivele stabilite prin contract.
(3)Condiţiile generale cuprind, de asemenea, şi următorii termeni comuni:
a)legislaţie aplicabilă;
b)asigurarea proprietăţilor;
c)încetarea contractului;
d)forţă majoră;
e)modalitatea de rezolvare a litigiilor.
(1)Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referă la următoarele aspecte financiare:
a)capitalul investit sau, după caz, capitalul iniţial subscris şi vărsat;
b)raportul debit-capital, dacă este cazul;
c)rata de acoperire, dacă este cazul;
d)capitalul de lucru;
e)dividende, dacă este cazul;
f)facilităţi de creditare stand-by, dacă este cazul;
g)alte acorduri între acţionari;
h)rata aplicabilă a dobânzilor;
i)valutele împrumuturilor şi sursele de finanţare.
(2)Condiţiile tehnice cuprind următoarele clauze de construcţie sau modernizare, după caz:
a)standarde şi specificaţii;
b)durata de viaţă proiectată;
c)durata maximă de construcţie sau modernizare;
d)metodele de punere în exploatare;
e)standardele de calitatea a construcţiilor;
f)achiziţia de materiale;
g)caracteristicile construcţiilor;
h)tehnologii aplicabile de construcţie;
i)programul lucrărilor auxiliare, dacă este cazul;
j)prescripţii temporare, garanţii şi precauţii constructive.
(3)Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat cuprind următoarele clauze de exploatare şi operare:
a)specificaţii de performanţă;
b)cerere minimă;
c)capacităţi de infrastructură;
d)metode directe de măsurare a utilizării;
e)garanţii;
f)contabilitate, înregistrări şi acces la acestea;
g)specificaţii de echipament;
h)proceduri de control şi inspecţie;
i)metode de operare.
(4)Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referă la următoarele clauze economico-financiare:
a)nivelul taxelor/tarifelor percepute şi modul de percepere;
b)perioada pe care vor fi percepute taxe/tarife, dacă este cazul;
c)frecvenţa şi criteriile de actualizare a taxelor/tarifelor, dacă este cazul;
d)distribuţia de venituri, dacă este cazul;
e)valuta veniturilor, dacă este cazul;
f)garanţii pentru cererea minimă;
g)structura tarifului, dacă este cazul;
h)aranjamente bancare escrow, dacă este cazul.
(1)Forma şi conţinutul contractului de parteneriat public-privat vor fi negociate şi finalizate ţinându-se cont de termenii de mai sus, care pot fi dezvoltaţi parţial sau în totalitate în conţinutul contractului ori la care se pot adăuga şi alţi termeni specifici proiectului de parteneriat public-privat.
(2)Înainte de semnarea contractului, partenerul public va transmite acordul de proiect Institutului Naţional de Statistică, în vederea efectuării unei analize şi consultării Eurostat asupra tratamentului bugetar al cheltuielilor implicate în proiectul de parteneriat public privat.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 178/2010, partenerul public este obligat să publice în Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) şi, în cazul în care valoarea proiectului depăşeşte 5 milioane euro, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunţul de intenţie a unui proiect de parteneriat public-privat, iar SEAP pune la dispoziţia partenerului public, prin asigurarea unui nou flux de informaţii specializat, suportul tehnic necesar asigurării transparenţei procedurii complete de stabilire a partenerului privat, incluzând anunţul de intenţie, etapa de selecţie, etapa de negociere şi atribuirea contractului de parteneriat public-privat.
(1)SEAP implementează şi operează la nivel naţional un nou flux informaţional specializat sub denumirea de "parteneriat public-privat", care asigură suportul electronic necesar publicării anunţului de intenţie şi a documentaţiei aferente asigurării transparenţei procedurii de realizare a proiectului de parteneriat public-privat.
(2)SEAP comunică partenerilor publici modalitatea de aplicare a procedurii de folosire a SEAP pentru parteneriatul public-privat, precum şi formularistica specifică.
Partenerul public este obligat să respecte procedurile SEAP şi să se înregistreze şi să transmită informaţiile conform acestora, cu respectarea prevederilor cap. II din Normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Operatorul SEAP are obligaţia de a publică anunţul de intenţie şi documentaţia aferentă asigurării transparenţei procedurii de realizare a proiectului de parteneriat public-privat în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acestora de la partenerul public sau, dacă este cazul, de la primirea acceptului de publicare de la Unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat (UCCPPP). În cazul în care se solicită avizul UCCPPP, SEAP transmite documentaţia spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cel mult o zi lucrătoare de la primirea acceptului de publicare.
În cazul în care, din motive de natură tehnică, operatorul SEAP nu are posibilitatea transmiterii unui anumit anunţ spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, partenerului public îi revine responsabilitatea transmiterii spre publicare a anunţului respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP are obligaţia de a înştiinţa partenerul public cu privire la apariţia unei astfel de situaţii, în cel mult o zi lucrătoare de la constatarea cauzei tehnice.
la normele metodologice
Lista documentaţiei principale care stă la
baza proiectului de parteneriat public-privat
şi competenţele de aprobare a acesteia
Documentele principale care stau la baza proiectului de parteneriat public-privat sunt elaborate şi aprobate pe parcursul procedurii de alegere de către partenerul public a unui investitor privat interesat, împreună cu care înfiinţează compania de proiect. În principiu, după competenţele pe care le au conform legii partenerii publici, documentele respective se împart în următoarele 3 categorii:
1.Documente concepute şi elaborate de către partenerii publici (propuse pentru aprobare):
Font 8
| Partener public/Competenţa | Consiliul local | Consiliul judeţean | Primar | Prese- dintele consi- liului judeţean | Conduceri executive | Guvern | Minister | Consilii de adminis- traţie şi ADI |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Studiul de fezabilitate sau de fundamentare | - | - | X | X | X | - | X | - |
| Documentul ataşat şi anunţul de intenţie | - | - | X | X | X | - | X | - |
| Criterii de selecţie, grile de punctaj etc. | - | - | X | X | X | - | X | - |
| Forma-cadru a acordului de proiect | - | - | X | X | X | - | X | - |
| Criterii de negociere, inclusiv participarea, valoarea estimată | - | - | X | X | X | - | X | - |
| Forma-cadru a contractului final PPP | - | - | X | X | X | - | X | - |
| Contractul de PPP şi anexele la contract | - | - | X | X | X | - | X | - |
| Alte documente | - | - | X | X | X | - | X | - |
2.Documente care trebuie aprobate de către partenerii publici competenţi:
Font 8
| Partener public/Competenţa | Consiliul local | Consiliul judeţean | Primar | Prese- dintele consi- liului judeţean | Conduceri executive | Guvern | Minister | Consilii de adminis- traţie şi ADI |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Studiul de fezabilitate sau de fundamentare | X | X | - | - | - | X | - | X |
| Documentul ataşat şi anunţul de intenţie | X | X | - | - | - | X | - | X |
| Criterii de selecţie, grile punctaj etc. | X | X | - | - | - | X | - | X |
| Forma-cadru a acordului de proiect | X | X | - | - | - | X | - | X |
| Criterii de negociere, inclusiv participarea, valoarea estimată | X | X | - | - | - | X | - | X |
| Forma-cadru a contractului final PPP | X | X | - | - | - | X | - | X |
| Contractul de PPP şi anexele la contract | X | X | - | - | - | X | - | X |
| Alte documente | X | X | - | - | - | X | - | X |
3.Documente care vor fi elaborate, după caz, de către investitorul privat sau compania de proiect:
–studiul de fezabilitate pentru proiectul de parteneriat public-privat;
–planul de afaceri pentru perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat;
–alte documente.
la normele metodologice
Matricea de repartiţie a riscurilor de proiect
Font 8
| Categoria de risc | Descrierea riscului | Consecinţe posibile | Mod de elimi- nare | Alocare prefe- rată |
|---|---|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| 1. Riscul îndeplinirii cerinţelor specifice impuse proiectului datorate amplasamentului | ||||
| Structură existentă (dezvoltare/modernizare/ reabilitare) | Structurile existente sunt inadecvate pentru a se adapta la proiect. | Majorarea costurilor şi a timpului necesar pentru realizarea proiectului | - | - |
| Condiţii de amplasament | Condiţii de sol neaşteptat de grele | Majorarea costurilor şi a timpului necesar pentru realizarea proiectului | - | - |
| Obţinerea aprobărilor | Nu pot fi obţinute toate aprobările necesare sau pot fi obţinute cu condiţionări neprevăzute. | Întârzieri în începerea proiectului sau finalizarea lui şi creşterea costului proiectului | - | - |
| Curăţare şi viabilizare | Pregătirea terenului are ca rezultat un cost mult prea mare şi necesită un timp cu mult peste termenii contractuali. | Majorarea costurilor şi a timpului necesar pentru realizarea proiectului | - | - |
| Titlul de proprietate | Risc de creştere a costurilor şi a timpului necesar pentru demararea construcţiei | Majorarea costurilor şi a timpului necesar pentru realizarea proiectului | - | - |
| Moştenire culturală | Risc de creştere a costurilor şi a timpului necesar pentru demararea construcţiei ca urmare a unor descoperiri arheologice şi/sau de | Majorarea costurilor şi a timpului necesar pentru realizarea proiectului | - | - |
| Disponibilitatea amplasamentului | Riscul ca accesul la un amplasament să nu poată fi negociat cu proprietarul | Întârziere în implementare şi majorare de costuri | - | - |
| ..... | ..... | ..... | - | - |
| 2. Riscul de proiectare şi construcţie | ||||
| Proiectare | Riscul ca proiectul tehnic al obiectivului să nu poată permite asigurarea furnizării serviciilor la costul anticipat | Creşterea pe termen lung a costurilor suplimentare sau imposibilitatea asigurării serviciilor pe termen lung | - | - |
| Schimbări ulterioare în proiectare | Schimbări în proiectare din cauza problemelor apărute datorită modificărilor legislaţiei specifice | Întârzieri în implementare şi majorarea costurilor | ||
| Construcţie | Riscul de apariţie a unui eveniment pe durata construc- ţiei, eveniment care conduce la imposibilitatea finalizării acesteia în timpul şi la costul estimat | Întârziere în implementare şi majorare de costuri | - | - |
| ....... | ......... | ........... | - | - |
| 3. Riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările | ||||
| Înrăutăţirea condiţiilor economice generale | Producerea unor schimbări fundamentale şi neaşteptate în condiţiile economice generale care conduc la reducerea cererii pentru prestaţiile contractate | Venituri sub valorile estimate | - | - |
| Modificări în domeniul concurenţial | Creşterea concurenţei prin dezvoltarea sau apariţia unor obiective similare | Venituri sub valorile exprimate ca urmare a reducerii preţuri- lor şi cererii datorită concurenţei | - | - |
| Schimbări demografice | O schimbare demografică sau socio-economică afectează cererea pentru prestaţiile contractate | Impact negativ asupra veniturilor estimate | - | - |
| ......... | ......... | ........... | - | - |
| 4. Riscul asociat protecţiei mediului | ||||
| Studii specifice de mediu | Evaluarea impactului asupra mediului ar putea necesita o perioadă mai lungă decât cea planificată. | Timp şi costuri suplimentare pentru finalizarea proiectului | - | - |
| Mediu | Riscul ca pe parcursul imple- mentării proiectului să se producă contaminări ale pro- prietăţilor adiacente cu efect asupra proprietăţilor proiectului | Costuri suplimentare pentru decontaminare | - | - |
| ......... | ......... | ........... | - | - |
| 5. Riscul de finanţare | ||||
| Dobânzi pe parcursul investiţiei | Riscul ca dobânzile aplicabile să se schimbe modificând parametrii financiari ai ofertei | Creşterea/Scăderea costurilor proiectului | - | - |
| Finanţator incapabil | Riscul ca investitorul să devină insolvabil sau să fie dovedit ca fiind necorespunză- tor ori ca furnizarea serviciilor să necesite o finanţare mai mare decât cea estimată de investitor | Nerespectarea serviciilor cerute de partenerul public şi pierderi pentru participanţii la investiţie | - | - |
| Finanţare indisponibilă | Riscul ca investitorul să nu poată asigura resursele finan- ciare şi de capital atunci când trebuie şi în cuantumuri suficiente | Lipsa finanţării pentru continuarea sau finalizarea investiţiei | - | - |
| Modificări de taxe | Riscul ca pe parcursul proiec- tului regimul de impozitare general să se schimbe în defavoarea investitorului | Impact negativ asupra veniturilor financiare ale investitorului | - | - |
| Profituri de refinanţare | Finalizarea investiţiei se face la un cost mai mic decât cel iniţial. | Schimbare profitabilă în finanţarea proiectului | - | - |
| Resurse la intrare | Riscul ca resursele necesare să coste mai mult decât s-a anticipat ori să nu aibă o calitate corespunzătoare sau să fie indisponibile în cantităţile necesare | Creşteri de cost şi, în unele cazuri, efecte negative asupra calităţii serviciilor furnizate | - | - |
| ................ | ............... | ................. | - | - |
| ................ | ............... | ................. | - | - |
| 6. Riscul de apariţie a unei situaţii de forţă majoră | ||||
| Război sau situaţii conflictuale | Izbucnirea războiului sau a situaţiilor conflictuale | Întârzieri în implementarea proiectului, costuri crescute de construcţie sau operare, distrugerea sau deteriorarea proiectului | - | - |
| Cutremure sau alte evenimente naturale | Cutremure, inundaţii, foc etc. | Distrugerea sau deteriorarea activelor aferente proiectului | - | - |
| Terorism | Atacuri teroriste asupra obiectivului | Distrugerea sau deteriorarea activelor aferente proiectului | - | - |
| ............. | ........ | ........ | - | - |
| 7. Riscul operaţional şi al asigurării nivelului de performanţă | ||||
| Operare | Riscul ca operatorul să nu corespundă financiar sau să nu poată furniza serviciile conform contractului | Imposibilitatea furnizării serviciilor | - | - |
| Soluţii tehnice vechi sau inadecvate | Riscul ca soluţiile tehnice propuse să nu fie corespunză- toare tehnologic pentru a asigură realizarea proiectului | Venitul investitorului scade sub datele de închidere financiară a proiectului, având ca rezultat pierderi | - | - |
| Întreţinere şi reparare | Calitatea proiectării şi/sau lucrările să fie necorespunză- toare, având ca rezultat creşterea peste anticipări a costurilor de întreţinere şi reparaţii | Creşterea costului, cu efecte negative asupra serviciilor furnizate | - | - |
| Schimbarea cerinţelor partenerului public în afara limitelor agreate prin contract | Partenerul public schimbă cerinţele după semnarea contractului. | Schimbarea cerinţelor pe timpul realizării investiţiei conduce la modificarea proiectului, iar după recepţie la creşterea costurilor de capital. | - | - |
| Inflaţia | Valoarea plăţilor în timp este diminuată de inflaţie. | Diminuarea în termeni reali a veniturilor din proiect | - | - |
| ................. | ..................... | ..................... | - | - |
| 8. Riscul politic şi de schimbări legislative | ||||
| Retragerea sprijinului complementar | Dacă facilitatea se bazează pe un sprijin complementar, partenerul public va retrage acest sprijin afectând negativ proiectul. | Consecinţe asupra veniturilor | - | - |
| Schimbări legislative/ de politică (1) | Riscul schimbărilor legislative şi al politicii partenerului public care nu pot fi antici- pate la semnarea contractului şi care sunt adresate direct, specific şi exclusiv proiec- tului, ceea ce conduce la costuri de capital sau operaţionale suplimentare din partea investitorului | O creştere semnificativă în costurile operaţionale ale investitorului şi/sau necesitatea de a efectua cheltuieli de capital pentru a putea răspunde acestor schimbări | - | - |
| Schimbări legislative/ de politică (2) | Schimbarea legislaţiei sau a politicii autorităţii publice care nu poate fi anticipată la semnarea contractului, care este generală (nu specifică proiectului) în aplicarea sa şi care determină o creştere a costurilor de capital şi/sau consecinţe mari asupra costului operaţional | O creştere semnificativă în costurile operaţionale şi/sau necesitatea de a efectua chel- tuieli de capital pentru a putea răspunde acestor schimbări sau investitorul este obligat să efectueze o creştere prestabilită a costurilor operaţionale | - | - |
| Finanţare suplimentară datorită schimbărilor legislative | Datorită schimbărilor de legislaţie, de politică sau de altă natură sunt necesare finanţări suplimentare pentru reconstrucţie, modificare, reechipare etc. | Investitorul nu poate suporta financiar consecinţele schimbărilor. | - | - |
| Reglementarea | Existenţa unui cadru statutar de reglementări care vor afecta investitorul | Efect asupra costurilor şi veniturilor | - | - |
| ................ | .............. | ................. | - | - |
| 9. Riscul uzurii morale şi al necesităţii modernizării | ||||
| Depreciere tehnică | Riscul ca deprecierea tehnică să fie mai mare decât cea prevăzută | Creşterea costurilor de retehnologizare | - | - |
| ........... | ........... | ......... | - | - |
| 10. Riscul specific proiectului | ||||
| Recepţie investiţie | Riscul este atât fizic, cât şi operaţional şi se referă la întârzierea efectuării recepţiei investiţiei. | Consecinţe pentru ambii parteneri. Pentru investitor şi finanţatorii săi - venituri întârziate şi profituri | - | - |
| Proiectul se dovedeşte mai profitabil decât previziunile iniţiale. | Riscul ca balanţa de venituri şi cheltuieli să difere semnificativ faţă de previziuni | Supraprofituri în favoarea investitorului. | - | - |
| ................ | ............... | ................. | - | - |
la normele metodologice
–Model -
ACORD DE PROIECT CADRU
Prezentul acord de proiect cadru intră în vigoare la data ........ şi este încheiat între ....../[partenerul public (denumire, adresă, reprezentare)] /........................, denumit/denumită în continuare partenerul public, şi ........../[investitorul sau liderul asociaţiei de investitori (denumire, adresă, reprezentare)] /.........................., denumit/denumită în continuare investitor.
Partenerii menţionaţi mai sus sunt denumiţi colectiv părţi sau individual parte.
Având în vedere că:
A. Partenerul public este decis să realizeze .........................../(Se nominalizează proiectul.)/............................, denumit în continuare Proiectul.
B. Partenerul public intenţionează ca Proiectul să fie realizat pe baza unui contract de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile legii, şi în acest scop a selecţionat un număr de potenţiali investitori care, în opinia sa şi pe baza documentelor furnizate pe propria răspundere de investitorii interesaţi, sunt capabili de realizarea Proiectului, printre aceştia numărându-se şi investitorul.
C. Investitorul, în nume propriu şi asumându-şi responsabilitatea solidar cu oricare şi cu toţi partenerii şi subcontractanţii săi, enumeraţi în anexa la prezentul acord, precum şi cu alţi parteneri sau subcontractanţi care ar putea fi atraşi în realizarea Proiectului, este gata să procure sursele financiare şi tehnice pentru a realiza Proiectul.
D. În scopul realizării Proiectului, investitorul este gata să între în negociere cu partenerul public şi, în vederea încheierii unui contract de parteneriat public-privat având ca scop realizarea Proiectului în condiţiile cerute de partenerul public, părţile convin următoarele:
1.Obligaţiile partenerului public
Partenerul public are următoarele obligaţii:
a)să realizeze pe cheltuiala sa un studiu de prefezabilitate sau de fundamentare, care să reprezinte baza negocierii unui contract de parteneriat public-privat;
b)să furnizeze investitorului spre consultare rapoartele intermediare şi raportul final ale studiului de prefezabilitate sau de fundamentare;
c)să numească o echipă de negociatori care să acopere aspectele tehnice, comerciale/financiare şi legale ale Proiectului;
d)să faciliteze accesul investitorului la orice date, informaţii, studii, statistici şi, în general, la orice document care ar putea clarifica oricare dintre aspectele tehnice, economice şi financiare ale Proiectului;
e)să sprijine investitorul în procesul de clarificare a statutului proprietăţilor care vor fi incluse în Proiect sau care facilitează accesul la acestea;
f)să întreprindă toate măsurile pe care le consideră necesare pentru bunul mers al negocierilor;
g)să respecte confidenţialitatea absolută pe parcursul negocierilor şi să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de autor generate de propunerile sau soluţiile oferite de investitor.
2.Obligaţiile investitorului
Investitorul are următoarele obligaţii:
a)să numească o echipă de negociatori care să acopere aspectele tehnice, comerciale/financiare şi legale ale Proiectului şi să îi acorde acesteia depline puteri pentru a negocia;
b)să negocieze cu bună-credinţă şi în limita timpului fixat prin prezentul acord de proiect cadru;
c)să procure şi/sau să pună la dispoziţia partenerului public, la cererea acestuia sau din proprie iniţiativă, toate documentele disponibile pentru clarificarea oricărui punct de negociere;
d)să pună la dispoziţia partenerului public toate rezultatele vizitelor sale pe teren, ale măsurătorilor, inspecţiilor şi în general toate datele care, în opinia sa, ar putea întregi imaginea Proiectului;
e)să respecte confidenţialitatea absolută pe parcursul negocierilor şi să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de proprietate intelectuală generate de propunerile sau soluţiile oferite de partenerul public;
f)să restituie toate studiile, documentele, rapoartele sau altele asemenea puse la dispoziţia sa de partenerul public;
g)să informeze imediat şi în scris partenerul public despre orice modificare a statutului său sau al asociaţilor şi subcontractanţilor săi, a poziţiei sale financiare, a apariţiei unui conflict de interese şi, în general, a oricărei situaţii care aduce o schimbare a elementelor incluse în scrisoarea de intenţie sau care ar prejudicia în vreun fel continuarea negocierilor.
3.Durata acordului de proiect cadru
3.1.Acest acord de proiect cadru intră în vigoare la data semnării şi încetează la data de ........., indiferent dacă părţile finalizează sau nu negocierile ori dacă părţile ajung sau nu la încheierea unui contract de parteneriat public-privat.
3.2.Calendarul negocierilor este ataşat la prezentul acord de proiect cadru şi face parte integrantă din acesta.
3.3.Acest acord de proiect cadru îşi încetează aplicabilitatea automat în momentul intrării în vigoare a contractului de parteneriat public-privat, dacă aceasta a survenit înainte de limita de timp menţionată la clauza 3.1.
4.Clauze organizatorice
4.1.Părţile se angajează să analizeze şi să hotărască înfiinţarea unei companii de proiect.
4.2.Părţile convin să negocieze actul constitutiv al noii societăţi şi să stabilească relaţiile dintre această companie şi părţi până la ajungerea la termen contractului de parteneriat public-privat.
5.Clauze speciale
5.1.Partenerului public nu i se poate cere rambursarea niciunui cost asociat direct sau indirect în legătură cu îndeplinirea prezentului acord de proiect cadru.
5.2.Toate informaţiile, studiile, documentele, sintezele, programele de computer, graficele, prezentările, hărţile, planurile şi altele asemenea puse la dispoziţie investitorului de către partenerul public sunt şi rămân proprietatea exclusivă a partenerului public. Copierea, multiplicarea şi distribuirea lor de către investitor prin orice mijloace sunt strict interzise.
6.Alte clauze, stabilite în condiţiile legii
7.Limba acordului de proiect cadru
Limba care guvernează acordul de proiect cadru este limba română.
8.Scrisoarea de intenţie depusă şi asumată de investitor în numele şi în contul tuturor asociaţilor şi subcontractanţilor săi este anexată la prezentul acord de proiect-cadru şi face parte integrantă din acesta.
Prin prezenta, părţile au încheiat acest acord de proiect cadru, după cum urmează:
Pentru şi în numele partenerului public,
.........................
.........................
(semnătura)
Pentru şi în numele investitorului,
.....................................
(semnătura)
Data .............
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.