Decizie nr. 904 din 25 octombrie 2012

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Adina Gavrilă în Dosarul nr. 5.315/97/2010 al Curţii de Apel Târgu-Mureş - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.311D/2012.

La apelul nominal, se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarele nr. 1.312D/2012 şi nr. 1.313D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Doina Pantilimon şi Dorica Merca în Dosarele nr. 5.316/97/2010 şi nr. 8.774/107/2010 ale Curţii de Apel Târgu-Mureş - Secţia I civilă.

La apelul nominal, se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în Dosarele nr. 1.311D/2012, nr. 1.312D/2012 şi nr. 1.313D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarelor nr. 1.312D/2012 şi nr. 1.313D/2012 la Dosarul nr. 1.311D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierile din 21 august 2012, pronunţate în Dosarele nr. 5.315/97/2010, nr. 5.316/97/2010 şi nr. 8.774/107/2010, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său.

Excepţia a fost ridicată de Adina Gavrilă, Doina Pantilimon şi Dorica Merca cu prilejul soluţionării unor cauze privind drepturi de asigurări sociale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează, în esenţă, următoarele critici:

1.Există o discrepanţă majoră între cele arătate în expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 şi previziunile Guvernului cu privire la impactul bugetar al acestei legi, pe de o parte, şi realitatea bugetară existentă la finalizarea procesului de recalculare a pensiilor, de cealaltă parte. Astfel, în realitate, se constată o creştere a cheltuielilor sistemului de pensii publice, iar nu o scădere, aşa cum se prevăzuse. Acest fapt este contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, care impun existenţa unei concordanţe între motivele şi/sau scopul actului normativ şi efectele acestuia.

2.Prin efectele ce au fost obţinute în urma recalculării pensiilor s-a realizat o scădere a nivelului de trai. Astfel, a fost accentuat dezechilibrul preexistent în sistemul public de pensii publice între venituri şi cheltuieli, cu consecinţe implicite majore pe termen scurt, mediu şi lung asupra nivelului de trai a cărui finanţare de bază se asigură în principal de la bugetul de stat.

3.Legea nr. 119/2010 contravine art. 20 din Constituţie, deoarece încalcă art. G pct. 2 din Partea V a Cărţii sociale europene revizuite şi, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din Partea a II-a din aceeaşi Cartă raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din Partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, întrucât, în majoritatea cazurilor, în urma recalculării pensiilor de serviciu, pensiile rezultate nu sunt cel puţin egale cu 40% din totalul câştigului anterior al beneficiarului pensiei.

4.Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pensia reprezintă un "bun", intrând astfel în sfera de protecţie a art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, afectarea cuantumului pensiei prin recalculare dobândeşte semnificaţia unei încălcări a dreptului de proprietate privată.

Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi legea în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Dispoziţiile art. 1 lit. c) au următoarea redactare: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...]

c)pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea."

Autorii excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituţie : art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 44 privind dreptul de proprietate şi art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai. De asemenea, invocă încălcarea dispoziţiilor art. 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul de proprietate, în raport cu dispoziţiile art. 12 pct. 2 din Partea a II-a a Cărţii sociale europene revizuite, referitoare la dreptul la securitate socială, ale art. G pct. 2 din Partea a V-a a aceleiaşi Cărţi, referitoare la restricţii, şi ale art. 65 pct. 1 şi 2 din Partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei privind cuantumul prestaţiilor de asigurări sociale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva criticii raportate la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea constată că autorii acesteia invocă existenţa unei discrepanţe evidente între cele arătate în expunerea de motive a legii cu privire la situaţia de criză care impune adoptarea actului normativ şi efectele reale ale acestui act normativ.

Tot din perspectiva efectelor generate de actul normativ în discuţie, autorii excepţiei consideră că este încălcat art. 47 alin. (1) din Constituţie, referitor la dreptul la un nivel de trai decent.

Faţă de această critică, Curtea constată că art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor. Or, în cauză, nu se poate reţine încălcarea acestui text, ci, mai degrabă, o previzionare inexactă a efectelor Legii nr. 119/2010, care poate pune în discuţie caracterul eficient şi adecvat al reglementării, aspect care nu poate fi supus însă analizei instanţei de contencios constituţional. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) şi art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintro ordonanţă în vigoare, ceea ce înseamnă analiza acestora în raport cu prevederile Constituţiei. Aceasta este o analiză de drept, Curtea neavând posibilitatea de a sancţiona oportunitatea sau eficienţa politicii economice adoptate de stat, aşa cum solicită autorii excepţiei.

Aceeaşi concluzie se impune şi în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 47 alin. (1) din Constituţie, autorii excepţiei vizând, în realitate, ineficienţa şi incoerenţa politicii adoptate de legiuitor, care nu a reuşit să atingă obiectivele propuse.

De altfel, în acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 203 din 29 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, în care a arătat că "nu intră în competenţa sa posibilitatea de a se pronunţa asupra aprecierilor, dintre care unele neavând caracter juridic, referitoare la faptul dacă legea supusă controlului de constituţionalitate îşi poate atinge scopul pentru care a fost iniţiată şi adoptată, şi aceasta chiar dacă, eventual, asemenea aprecieri ar fi îndreptăţite. Curtea Constituţională nu decide dacă o lege este sau nu este bună, dacă este sau nu este eficientă sau dacă este ori nu este oportună. Numai Parlamentul poate hotărî, în limitele prevăzute în Constituţie, asupra conţinutului reglementărilor legale şi oportunităţii adoptării acestora. Iar statul de drept, a cărui existenţă este reglementată prin art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, impune recunoaşterea de către fiecare putere a actelor şi măsurilor luate de celelalte puteri în limitele prevăzute de Constituţie."

Analizând în continuare critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de proprietate, Curtea constată că, prin mai multe decizii, aşa cum sunt Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, sau Decizia nr. 1.587 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, a reţinut că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 nu contravin prevederilor art. 44 din Constituţie şi nici prevederilor art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Cât priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile Legii nr. 119/2010 ar fi contrare prevederilor Cărţii sociale europene revizuite şi Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, nefiind respectate cuantumurile prestaţiilor sociale impuse de aceste acte internaţionale, Curtea constată că această critică are un caracter general, nefiind indicate exemple concrete care să susţină afirmaţiile autorilor excepţiei.

De altfel, Curtea reţine că, în sistemul public de pensii, întemeiat pe principiul contributivităţii, cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obţinute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, ci la veniturile obţinute pe întreaga perioadă de contribuţie. Astfel, cuantumul pensiei va reflecta proporţional toate aceste venituri, iar nu numai veniturile obţinute imediat înainte de pensionare, la care autorii excepţiei de neconstituţionalitate se raportează în critica lor.

Având în vedere cele arătate, Curtea apreciază că sunt lipsite de temei criticile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 în raport cu prevederile art. 20 din Constituţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Adina Gavrilă, Doina Pantilimon şi Dorica Merca în Dosarele nr. 5.315/97/2010, nr. 5.316/97/2010 şi nr. 8.774/107/2010 ale Curţii de Apel Târgu-Mureş - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea