Decizie nr. 1.475 din 10 noiembrie 2009

Acsinte Gaspar - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Paraschiv Blaj, Ilie Cornea, Ioan Marinescu şi Alexandru Onu în dosarele nr. 43.859/3/2008, nr. 43.586/3/2008, nr. 41.354/3/2008 şi nr. 18.686/3/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihai Alexandru Ionescu (cu delegaţie depusă la dosar), pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent-şef, referind asupra cauzei, arată că autorii excepţiei Ilie Cornea şi Alexandru Onu au depus la dosare concluzii scrise prin care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate şi soluţionarea cauzelor în temeiul art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Curtea, având în vedere obiectul parţial identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.071D/2009, nr. 5.253D/2009, nr. 5.254D/2009 şi nr. 5.355D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu se opune conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 5.253D/2009, nr. 5.254D/2009 şi nr. 5.355D/2009 la Dosarul nr. 3.071D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii care, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 12 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 43.859/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Excepţia a fost ridicată de pârâtul Paraschiv Blaj într-o cauză de contencios administrativ în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Prin încheierile din 24 aprilie 2009, pronunţate în dosarele nr. 43.586/3/2008 şi nr. 41.354/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Excepţia a fost ridicată de pârâţii Ilie Cornea şi Ioan Marinescu în cauze de contencios administrativ în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Prin Încheierea din 5 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 18.686/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Excepţia a fost ridicată de pârâtul Alexandru Onu într-o cauză de contencios administrativ în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 15, art. 16, art. 21 alin. (3) şi (4), art. 22, art. 23, art. 24 alin. (2), art. 30, art. 53, art. 55, art. 57, art. 124 alin. (2) şi art. 126 alin. (5), precum şi art. 6, art. 7, art. 8, art. 9, art. 10, art. 14 şi art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece "nu respectă Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008 privind neconstituţionalitatea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste şi menţine caracterul represiv-abuziv al acestei proceduri neconstituţionale care încalcă drepturile fundamentale ale omului prevăzute în Constituţia României şi legislaţia internaţională."

Instanţa de judecată apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) - Statul român, art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) şi (4) - Accesul liber la justiţie, art. 22 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 23 - Libertatea individuală, art. 24 alin. (2) Dreptul la apărare, art. 30 - Libertatea de exprimare, art. 53 Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 54 - Fidelitatea faţă de ţară, art. 55 - Apărarea ţării, art. 57 - Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, art. 124 alin. (2) Înfăptuirea justiţiei şi art. 126 - Instanţele judecătoreşti.

De asemenea, invocă prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 7 - Nicio pedeapsă fără lege, art. 8 Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, art. 9 Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, art. 10 Libertatea de exprimare, art. 14 - Interzicerea discriminării şi art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Analizând critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine că preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 defineşte scopul reglementării ca fiind "o continuare, într-un mecanism nou, a procesului de devoalare a activităţilor exercitate de regimul comunist", care a exercitat, în special prin intermediul Securităţii, "o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, a drepturilor şi a libertăţilor lor fundamentale".

Aceasta îndreptăţeşte accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, prin consemnarea publică a abuzurilor, şi contribuie la o mai bună înţelegere a prezentului şi la o proiectare adecvată a viitorului societăţii româneşti.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 operează, pe de o parte, o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind "lucrătoare ale Securităţii" faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, iar pe de altă parte, o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii să fie supuse controlului instanţelor de judecată.

Astfel, reglementarea anterioară nu a urmărit doar deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, ci a promovat răspunderea juridică şi politică a acestora, cu scopul îndepărtării lor din anumite funcţii şi împiedicării lor de a candida pentru alegerea sau numirea în acele funcţii. Mai mult, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin decizia menţionată, legea crea premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, fără vinovăţie şi fără existenţa unei fapte de încălcare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, precum şi celelalte drepturi şi libertăţi fundamentale invocate, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.

Mai mult, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 1169 din Codul civil, "Cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească", este asigurat echilibrul procesual al părţilor în litigiu, dându-se totodată expresie principiului aflării adevărului, statuat de art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc."

De altfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra unor critici similare prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Paraschiv Blaj, Ilie Cornea, Ioan Marinescu şi Alexandru Onu în dosarele nr. 43.859/3/2008, nr. 43.586/3/2008, nr. 41.354/3/2008 şi nr. 18.686/3/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2009.

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman