Norme metodologice din 26 octombrie 1998

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 9/1998 foştii proprietari ai bunurilor imobile, construcţii şi terenuri, pe care le-au avut în judeţele Durostor şi Caliacra, precum şi ai recoltelor neculese de porumb, bumbac, floarea-soarelui, şi care nu au primit anterior sau au primit parţial compensaţii ori despăgubiri pentru acestea, precum şi moştenitorii lor legali.

Articolul 2

(1)De prevederile Legii nr. 9/1998 beneficiază cetăţenii români, indiferent de domiciliul sau de reşedinţa acestora.

(2)Calitatea de cetăţean român trebuie să existe la data intrării în vigoare a legii.

Articolul 3

(1)Moştenitorii legali sunt cei definiţi astfel de legea civilă.

(2)Moştenitorii care nu poseda certificat de moştenitor pot face dovada vocaţiei de moştenitor cu acte de stare civilă: certificatul de deces al proprietarului, certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie ale moştenitorului.

Articolul 4

(1)Beneficiarii prevederilor Legii nr. 9/1998 au obligaţia sa declare, pe propria răspundere, atât bunurile la a căror compensare şi despăgubire considera ca au dreptul, cat şi dacă au beneficiat sau nu au beneficiat de despăgubiri sau de compensaţii parţiale, în bani sau în natură.

(2)În cazul în care sunt doi sau mai mulţi moştenitori legali, în declaraţie se vor menţiona numele şi, eventual, adresa celorlalţi moştenitori.

Articolul 5

(1)Beneficiarii prevederilor Legii nr. 9/1998 vor face, de asemenea, declaraţii cu privire la suprafeţele de teren obţinute în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.

(2)Dovada acestora se face cu titlul de proprietate, cu adeverintele însoţite de procesele-verbale de punere în posesie, eliberate de comisiile pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, cu decizia sau cu ordinul prefectului, după caz.

(3)Declaraţiile vor menţiona şi cererile depuse în temeiul Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Articolul 6

Prin înscris, în sensul art. 5 din Legea nr. 9/1998, se înţelege orice dovada eliberata de instituţii - arhive, primării, notariate, instanţe judecătoreşti - în legătură cu fostele proprietăţi, cum ar fi: chitanţe de plată a impozitelor, extrase din cărţile de imobil, planuri şi autorizaţii de construcţie, rapoarte de expertiza, contracte de vânzare-cumpărare, hotărâri judecătoreşti şi orice alte documente care se referă la existenta bunurilor rămase în judeţele cedate, inclusiv listele-anexa la Tratatul de la Craiova.

Articolul 7

Valoarea construcţiilor şi a terenurilor, urbane sau rurale, precum şi a recoltelor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 se determina potrivit criteriilor stabilite la cap. II, III şi IV din prezentele norme metodologice.

Capitolul 2Criteriile şi metodologia de evaluare pentru terenurile agricole şi recoltele de porumb, bumbac şi floarea-soarelui

Articolul 8

(1)Persoanele îndreptăţite - proprietarii sau moştenitorii legali ai acestora - beneficiază optional, la cerere, pentru terenurile pe care le-au avut în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, de compensaţii, astfel:

a)compensaţii în bani pentru suprafaţa de teren avută în proprietate, din care se scade, dacă este cazul, suprafaţa de teren reconstituita potrivit Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, dar nu mai mult decât suprafeţele prevăzute în această lege;

b)acţiuni la societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, în judeţele de domiciliu sau invecinate ale petitionarilor, stabilite de comisia judeteana sau a municipiului Bucureşti de aplicare a Legii nr. 9/1998, luându-se în calcul valoarea în bani, calculată conform criteriilor menţionate la lit. a), corelate cu valoarea unei acţiuni stabilită de societatea comercială respectiva.

(2)Cuantumul compensatiei se stabileşte în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/1998, respectiv, pentru fiecare hectar de teren, o sumă calculată la valoarea medie a categoriilor de teren, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 59/1994 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 746/1991 privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicării art. 36 şi 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, actualizată potrivit coeficientului de inflaţie existent la data plăţii compensatiei, raportat la cel stabilit pentru luna martie 1994, astfel cum se prevede la art. 8 alin. (3) din Legea nr. 9/1998.

Articolul 9

(1)Pentru recoltele de porumb, floarea-soarelui şi bumbac, neculese de pe terenurile prevăzute la art. 7, se acordă o sumă calculată ţinându-se seama de productiile medii la hectar în anul 1940, stabilite şi acceptate de Comisia mixtă de aplicare a Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, după cum urmează:

–pentru porumb - 1.008 kg/ha;

–pentru bumbac - 209 kg/ha;

–pentru floarea-soarelui - 721 kg/ha.

(2)Preţul pe unitatea de produs se calculează potrivit preţului de achiziţie al florii-soarelui, porumbului şi bumbacului, publicat de Comisia Naţionala pentru Statistica pentru anul anterior celui în care se acordă despăgubirile.

Capitolul 3Criteriile şi metodologia de evaluare a locuinţelor, inclusiv a anexelor gospodăreşti aferente

Articolul 10

(1)Valoarea compensaţiilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor legali ai acestora pentru imobilele cu destinaţia de locuinta, inclusiv pentru anexele gospodăreşti aferente, se determina pe baza prevederilor Decretului nr. 93/1977 referitor la preţurile de vânzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat, astfel cum a fost modificat prin art. III din Decretul nr. 256/1984, ţinându-se seama de: tipul locuinţei, suprafaţa utila, regimul de înălţime, starea tehnica, dotarea, gradul de finisaj, vechimea construcţiei la data trecerii în proprietatea statului bulgar şi alte elemente de construcţie care au ridicat gradul de confort şi de finisaj al locuinţelor.

(2)După depunerea cererilor, în condiţiile Legii nr. 9/1998, de către persoanele îndreptăţite la acordarea de compensaţii se va proceda la stabilirea valorii locuinţelor respective şi a anexelor acestora, conform prezentelor norme metodologice, după cum urmează:

a)se determina suprafaţa utila a locuinţei folosindu-se elementele furnizate de solicitanţi. În cazul în care aceştia nu au planuri sau suprafeţe utile determinate, suprafaţa utila a locuinţelor pentru care urmează a se acordă despăgubiri se stabileşte ipotetic în limita suprafeţelor minimale înscrise în anexa nr. 1 la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată;

b)pentru determinarea ipotetica a suprafeţei utile a locuinţelor pentru care urmează a se acordă despăgubiri, solicitanţii vor furniza, prin înscrisurile prevăzute în actualele norme metodologice, date privind mărimea locuinţei, respectiv numărul camerelor, al dependintelor şi anexelor gospodăreşti aferente.

De asemenea, se vor furniza date privind caracteristicile tehnico-economice ale acestora, respectiv tipul locuinţei, structura şi natura materialelor folosite, gradul de dotare şi de finisaj, vechimea construcţiei la data trecerii în proprietatea statului bulgar, precum şi alte elemente de construcţie care au ridicat gradul de confort şi de finisaj al locuinţelor;

c)în cazul locuinţelor, prin suprafaţa utila a locuinţei se înţelege suprafaţa tuturor încăperilor care alcătuiesc locuinta. Ea cuprinde camere de zi, dormitoare, băi, bucatarii, încăperile pentru WC şi dus, spaţii de depozitare şi de circulaţie din interiorul locuinţei. Nu se cuprind în suprafaţa utila a locuinţei: pragurile golurilor de la uşi şi ale trecerilor cu deschideri de până la 1 m, nisele de radiatoare, precum şi suprafeţele ocupate de sobe şi cazane de baie (câte 0,50 mp pentru fiecare soba şi cazan de baie). În cazul locuinţelor duplex, rampa, mai puţin palierele, nu se cuprinde în suprafaţa utila a locuinţei;

d)suprafeţele ocupate de dulapuri inzidite, amplasate în interiorul locuinţei, se iau în considerare ca suprafeţe utile; e) la suprafaţa utila se adauga suprafeţele logiilor şi ale balcoanelor, corectate cu coeficientul 0,35, aplicat la suprafaţa lor;

f)se vor evidenţia separat, având alte preţuri, suprafeţele utile ale anexelor apartamentelor situate la subsoluri, demisoluri sau mansarde, ale teraselor, boxelor, garajelor şi ale altor dependinţe exterioare, precum şi lungimea imprejmuirilor etc.;

g)în cazul clădirilor alcătuite din apartamente cu acces din exterior, fără a fi utilizate în comun spaţii construite din cadrul clădirii, suprafaţa utila va cuprinde şi spaţiile de circulaţie care fac parte din apartamentul care se evalueaza, exclusiv rampa scarilor.

Articolul 11

Pentru evaluarea locuinţelor se folosesc preţurile pe mp suprafaţa utila şi normele prevăzute în Decretul nr. 93/1977, astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 1 şi 2, respectiv în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984, iar pentru anexele gospodăreşti ale acestora se folosesc normele din tabelul nr. 7 din anexa nr. 4 la acelaşi decret.

Articolul 12

(1)Evaluarea terenurilor aferente locuinţelor se face pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

(2)Terenurile aferente locuinţelor, respectiv terenul de sub construcţie şi curtea, se limitează la suprafeţele înscrise în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, în funcţie de localitate (urbana sau rurală).

(3)Diferenţa de teren se compensează ca teren agricol, în funcţie de gradul de folosinţă şi de fertilitate, în condiţiile prevederilor art. 8 din prezentele norme metodologice.

Articolul 13

Pentru existenta sau lipsa unor instalaţii ori elemente de construcţii ori pentru cazurile în care locuintele sau părţi din acestea sunt situate la demisol sau la mansarda, se aplică termenii de corectie prevăzuţi în tabelul nr. 2 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984.

Articolul 14

(1)Gradul de finisaj al locuinţelor poate fi superior sau inferior, având elementele caracteristice prevăzute în tabelul nr. 5 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977.

(2)Încadrarea în gradul de finisaj se face în funcţie de elementele caracteristice predominante ale unuia dintre cele doua grade de finisaj, justificandu-se încadrarea facuta, iar gradul de confort se stabileşte potrivit suprafeţei utile.

(3)În cazul în care în apartamente exista elemente care depăşesc caracteristicile gradului de finisaj superior avut în vedere în norme (scări interioare din lemn de esenta de calitate superioară sau placate cu marmura, semineuri decorative, tavane bogat decorate şi altele asemenea), la valoarea rezultată din aplicarea preţurilor unitare prevăzute în tabelul nr. 1 la anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984 se va adauga valoarea acestor elemente, determinata pe bază de deviz, conform cataloagelor de preţuri RpC populaţie - seria 1982. (4) Elementele de arta şi ornamentele deosebite (uşi furniruite, tâmplărie sculptata sau incrustata, lambriuri, mobila fixa, sculpturi, tapiserii, picturi, fresce, vitralii şi altele asemenea) vor fi evaluate separat şi vor putea fi compensate potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998.

Articolul 15

În funcţie de nivelul la care este situata locuinta, se aplică corecţia de nivel prevăzută în tabelul nr. 9 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977.

Articolul 16

(1)Pentru locuintele prevăzute în prezentele norme metodologice, la valoarea de înlocuire se aplică coeficientul de uzura în timp, prevăzut în tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977, corespunzător vechimii, grupei din care face parte clădirea şi stării tehnice a acesteia.

(2)Grupele de clădiri sunt prevăzute în nota de la tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977, iar starea tehnica, în tabelul nr. 6 din anexa nr. 2 la acelaşi decret.

(3)Pentru anexele gospodăreşti, coeficienţii de uzura sunt cei prevăzuţi în tabelul nr. 8 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977.

Articolul 17

Vechimea construcţiei se stabileşte pe baza oricărui act în care sunt consemnate date privind vechimea imobilului respectiv în raport cu data trecerii în proprietatea statului bulgar.

Articolul 18

(1)În cazul apartamentelor realizate, total sau parţial, prin extindere în plan orizontal, la aplicarea coeficienţilor pentru uzura în timp se va ţine seama de vechimea corespunzătoare a părţilor de clădire.

(2)Pentru spaţiile supraetajate se considera ca acestea au o vechime egala cu media duratei consumate a celor două părţi ale clădirii, noua şi veche.

Articolul 19

(1)Preţurile locuinţelor şi ale anexelor gospodăreşti, determinate în condiţiile prevăzute la articolele precedente, se menţin sau se diferentiaza cu ± 10%, în funcţie de amplasarea locuinţelor în cadrul localităţilor.

(2)Dacă nu se face dovada amplasarii în centrul localităţii urbane, preţurile se menţin fără a se aplică corecţia de preţ.

Articolul 20

Valoarea rezultată din aplicarea normelor de evaluare cuprinsă în Decretul nr. 93/1977, Decretul nr. 256/1984 (art. III de modificare a Decretului nr. 93/1977), în funcţie de structura de rezistenta şi de materialele folosite, regimul de înălţime, gradul de finisaj, starea tehnica de întreţinere, tipul de încălzire, dotările suplimentare, nivelul la care este situata locuinta, gradul de uzura, precum şi de toate celelalte criterii prevăzute în prezentele norme metodologice, este la nivelul preţurilor în vigoare la data de 1 ianuarie 1990.

Articolul 21

Pentru stabilirea valorii despăgubirilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor legali ai acestora pentru apartamente, nivelul preţurilor la data de 1 ianuarie 1990, determinat potrivit prezentelor norme metodologice, se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului anterior plăţii despăgubirii pentru locuinta faţă de cele existente în luna ianuarie 1990.

Articolul 22

Comisia Naţionala pentru Statistica, prin direcţiile sale teritoriale, va comunică, trimestrial, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, abilitate sa acorde compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, coeficientul de creştere a veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului expirat faţă de cele realizate în luna ianuarie 1990.

Articolul 23

Valoarea despăgubirilor care se acordă, potrivit Legii nr. 9/1998, foştilor proprietari sau moştenitorilor legali ai acestora pentru garaje este cea stabilită potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată.

Articolul 24

(1)În cazurile de despăgubire a foştilor proprietari şi a moştenitorilor legali ai acestora, la valorile calculate, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, pentru construcţii (apartamente, anexe gospodăreşti şi garaje) se va adauga valoarea terenurilor aferente, stabilită pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

(2)Criteriile în baza cărora se acordă notele necesare departajarii terenurilor în operaţiunea de evaluare vor fi furnizate de solicitanţi şi vor fi cele existente la data trecerii imobilelor respective în proprietatea statului bulgar.

Articolul 25

Valoarea despăgubirilor pentru locuinţe, inclusiv pentru anexele gospodăreşti şi terenurile aferente acestora, nu poate depăşi suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioadă de 20 de ani, calculată la data stabilirii despăgubirii.

Capitolul 4Criteriile şi metodologia de evaluare a construcţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta şi a anexelor gospodăreşti aferente

Articolul 26

(1)Valoarea compensaţiilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor legali ai acestora pentru clădirile şi construcţiile cu alta destinaţie decât cea de locuinta, inclusiv a anexelor gospodăreşti aferente, se determina pe baza fişelor de indicatori ai valorii de înlocuire pentru reevaluarea clădirilor şi construcţiilor din cataloagele elaborate de Comisia centrala pentru inventarierea şi reevaluarea fondurilor fixe în anul 1964, ţinându-se seama de caracteristicile obiectivului, delimitarea acestuia, unitatea de referinţa, valoarea de înlocuire şi de termenii de corectie.

(2)După depunerea cererilor, în condiţiile legii, de către persoanele îndreptăţite sa primească despăgubiri, se va proceda la stabilirea valorii clădirilor şi a construcţiilor respective, conform prezentelor norme metodologice, după cum urmează:

a)se determina aria desfăşurată a clădirilor şi construcţiilor, folosindu-se elementele furnizate de solicitanţi. În cazul în care aceştia nu au planuri sau arii desfăşurate determinate, aria desfăşurată a clădirilor şi a construcţiilor pentru care urmează a se acordă despăgubiri se stabileşte ipotetic;

b)pentru determinarea ipotetica a ariei desfăşurate a clădirilor şi construcţiilor pentru care urmează a se acordă despăgubiri, solicitanţii vor furniza prin înscrisurile prevăzute în actualele norme metodologice date despre mărimea clădirilor şi a construcţiilor respective.

De asemenea, se vor furniza date privind caracteristicile tehnico-economice ale acestora, respectiv tipul construcţiei (structura şi natura materialelor folosite), gradul de dotare şi de finisaj, vechimea construcţiei la data trecerii în proprietatea statului bulgar, precum şi alte elemente de construcţie;

c)prin aria desfăşurată (Ad) a clădirii sau construcţiilor se înţelege suprafaţa orizontala a clădirii, masurata imediat deasupra soclului în cuprinsul perimetrului exterior, iar la clădirile cu mai multe niveluri, este suma ariilor tuturor nivelurilor (etajelor sau caturilor) măsurate la un metru deasupra pardoselii etajului respectiv;

d)podul, subsolurile şi planşeele parţiale nu se considera niveluri (etaje).

Suprafaţa podului nu intră în aria desfăşurată;

e)la clădirile în ale căror fise existenta subsolului este indicată la termenii de corectie, suprafaţa subsolului nu se include în calculul ariei desfăşurate a clădirii respective;

f)nu intră în aria desfăşurată: copertinele, braurile, cornisele, rampele de încărcare, terasele, golurile mai mari de 4 mp - fiecare în parte -, scarile exterioare de acces, deschise;

g)pentru stabilirea valorii de înlocuire la clădire un element important îl constituie înălţimea acesteia;

h)la clădirile cu un singur nivel (parter) înălţimea se măsoară de la cota fetei superioare a pardoselii până la cota fetei de reazem al acoperişului; în cazul în care înălţimea nu este uniforma pe toată întinderea clădirii, se va considera înălţimea medie ponderată;

i)la clădirile cu mai multe niveluri (etaje) înălţimea unui etaj se măsoară de la cota fetei superioare a pardoselii etajului respectiv până la cota superioară a fetei pardoselii etajului superior;

j)volumul podului nu se ia în considerare la stabilirea volumului total.

Articolul 27

Evaluarea construcţiilor se face pe baza Metodologiei pentru evaluarea clădirilor şi construcţiilor speciale din grupele 1 şi 2 de mijloace fixe, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 32/N din 16 octombrie 1995, şi cuprinde 3 etape:

a)etapa 1 - stabilirea valorii de înlocuire a construcţiilor respective cu ajutorul cataloagelor de reevaluare, editia 1964, la nivelul preţurilor la 1 ianuarie 1965;

b)etapa a 2-a - stabilirea valorii de înlocuire a construcţiilor la nivelul preţurilor la 1 ianuarie 1990, cu ajutorul sistemului de coeficienţi de indexare elaborati de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, şi apoi actualizarea valorii de înlocuire a mijloacelor fixe, determinata potrivit prezentelor norme metodologice, se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului anterior plăţii despăgubirii pentru clădire faţă de cele existente în luna ianuarie 1990;

c)etapa a 3-a - determinarea valorii rămase la acelaşi nivel de preţuri, pe baza Normativului P 135/1995 cuprinzând coeficienţii de uzura fizica a clădirilor şi construcţiilor, vechimea luându-se în considerare faţă de data trecerii acestora în proprietatea statului bulgar.

Articolul 28

(1)Evaluarea terenurilor aferente clădirilor şi construcţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta se face pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

(2)Terenurile aferente clădirilor şi construcţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta, respectiv terenul de sub construcţie şi curtea, se limitează la suprafeţele înscrise în Legea nr. 50/1991, republicată, în funcţie de localitate (urbana sau rurală).

(3)Diferenţa de teren se despagubeste ca teren agricol, în funcţie de gradul de folosinţă şi de fertilitate, în condiţiile prevederilor art. 8 din prezentele norme metodologice.

Articolul 29

Vechimea construcţiilor se stabileşte pe baza oricărui act în care sunt consemnate date privind vechimea imobilului respectiv faţă de data trecerii în proprietatea statului bulgar.

Articolul 30

În valoarea stabilită potrivit art. 27 din prezentele norme metodologice nu se cuprind cota-parte aferentă din totalitatea reparaţiilor capitale făcute construcţiilor, precum şi alte reparaţii efectuate în decursul timpului, în scopul conservării şi menţinerii în stare de funcţiune a clădirii pe durata existenţei acesteia.

Articolul 31

Comisia Naţionala pentru Statistica, prin direcţiile sale teritoriale, va comunică, trimestrial, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, abilitate sa acorde compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, coeficientul de creştere a veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului expirat faţă de cele realizate în luna ianuarie 1990.

Articolul 32

În cazurile de despăgubire a foştilor proprietari şi a moştenitorilor legali ai acestora, la valorile calculate potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, pentru construcţii se va adauga valoarea terenurilor aferente, stabilită pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

Capitolul 5Organizarea şi funcţionarea comisiilor

Articolul 33

(1)În judeţe şi în municipiul Bucureşti se constituie, în cadrul prefecturilor, comisii pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, în componenta prevăzută la art. 6 din lege, având sediul la prefecturile judeţelor şi la Prefectura Municipiului Bucureşti, sub preşedinţia prefecţilor respectivi. (2) Comisia desemnează un secretar dintre membrii săi, care organizează înregistrarea cererilor, întocmirea dosarelor şi pregăteşte lucrările comisiei.

(3)Componenta nominală a comisiei se aproba de către prefect.

(4)În cazuri justificate, precum şi pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin, membrii comisiilor pot fi înlocuiţi, potrivit procedurii prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 9/1998.

Articolul 34

Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii principale:

a)primesc cererile celor îndreptăţiţi să solicite compensaţii, le înregistrează într-un registru special deschis, formând un dosar pentru fiecare cauza;

b)verifica dacă actele depuse sunt cele stabilite de Legea nr. 9/1998 şi dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) şi (3) şi la art. 5 din lege;

c)întocmesc un dosar special, potrivit prevederilor lit. a), pentru fiecare cerere şi numeroteaza actele primite, respectiv paginile dosarului;

d)pentru aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din prezentele norme metodologice, solicita depunatorilor sa menţioneze în declaraţia pe propria răspundere dacă bunurile pretinse le aparţin în totalitate sau dacă exista şi alţi coproprietari sau moştenitori ai acestora;

e)verifica actele depuse şi în baza acestora rezolva cererile de acordare a compensaţiilor;

f)pot convoca petitionarii sau alte persoane, în vederea lămuririi unor situaţii;

g)consemnează rezultatul evaluării într-un proces-verbal semnat de membrii acestora. Eventualele obiecţii se consemnează în nota separată, ambele acte trimitandu-se comisiei centrale;

h)trimit, în termen, spre validare comisiei centrale hotărârile privind propunerile de acordare a compensaţiilor, împreună cu dosarul, sub semnatura preşedintelui comisiei.

Cererile cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate se depun la Comisia municipiului Bucureşti.

Articolul 35

Comisia centrala pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, constituită potrivit art. 6 alin. (3) şi (4) din lege, are următoarele atribuţii principale, prevăzute la art. 7 din lege:

a)primeşte hotărârile trimise de comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti şi le înregistrează într-un registru special deschis;

b)validează sau invalideaza, în termenul stabilit de lege, hotărârile primite de la comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti;

c)analizează contestaţiile primite de la solicitanţi împotriva hotărârilor comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti; comisia centrala admite sau respinge contestaţia printr-o hotărâre motivată;

d)comunică măsura de invalidare a hotărârilor comisiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti; poate solicita noi acte şi relaţii;

e)comunică hotărârile sale atât solicitanţilor, cat şi comisiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti, direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi primăriilor interesate.

Articolul 36

Lucrările comisiilor se consemnează în procese-verbale în care se menţionează eventualele voturi împotriva, cu motivarile respective.

Articolul 37

Prefectii judeţelor şi al municipiului Bucureşti vor sprijini şi vor stabili măsuri corespunzătoare în vederea asigurării condiţiilor de desfăşurare a activităţii comisiilor constituite.

Capitolul 6Utilizarea fondurilor prevăzute în bugetul de stat pentru plata despăgubirilor şi a compensaţiilor

Articolul 38

(1)În aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1)-(3) din Legea nr. 9/1998, plata compensaţiilor băneşti aprobate cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, se efectuează de către Ministerul Finanţelor prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti.

(2)Pe baza hotărârilor definitive ale comisiei centrale sau a hotărârilor judecătoreşti definitive, în termen de 10 zile de la primirea acestora beneficiarii solicita primăriilor în a căror rază teritorială îşi au domiciliul plata sumelor aprobate. Solicitarea plăţii se face pe bază de cerere scrisă, la care se anexează şi hotărârea comisiei centrale sau hotărârea judecătorească definitivă.

Articolul 39

Primăria centralizează cererile primite şi solicita în mod operativ, pe bază de borderou, direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, punerea la dispoziţie a sumelor aprobate. În borderoul primăriei, transmis direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti se vor înscrie, în mod obligatoriu, următoarele date: numărul şi data hotărârii comisiei centrale sau ale hotărârii judecătoreşti definitive, numele şi prenumele beneficiarilor compensaţiilor aprobate, adresa şi suma de plată.

Articolul 40

(1)Direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucureşti dispune virarea, cu ordin de plată, în limita creditelor repartizate cu aceasta destinaţie, a sumelor necesare plăţii compensaţiilor, în contul 50.02. "Disponibil din fonduri cu destinaţie specială ale instituţiilor publice de subordonare locală", deschis pe seama primăriei solicitante.

(2)Ordinul de plată întocmit va avea înscrise pe verso numele şi prenumele persoanelor beneficiare şi sumele de plată.

Articolul 41

În vederea efectuării plăţii, primăria ridica sumele în numerar de la casieria trezoreriei, pe care le înregistrează în casieria proprie, după care, pe baza dispoziţiei de plată către casierie, aprobată de persoanele în drept, la care anexează şi hotărârea comisiei centrale sau hotărârea judecătorească definitivă, achită sumele aprobate beneficiarilor respectivi.

Articolul 42

(1)Fiecare membru al comisiei centrale şi al comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, beneficiază de indemnizaţie pentru fiecare şedinţa, calculată în raport cu numărul de ore al fiecărei şedinţe, şi, respectiv, cu indemnizaţia bruta stabilită în lei/ora. Indemnizaţia bruta orara se determina prin aplicarea cotei de 20% asupra salariului de baza brut lunar stabilit pentru funcţia de secretar general din ministere, raportată la numărul de ore lucrătoare aferent fiecărei luni.

(2)La nivelul unei luni, indemnizaţia lunară care se poate acorda fiecărui membru al comisiei nu poate depăşi limita prevăzută la art. 20 din Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Presedentiei, Guvernului şi a celorlalte organe ale puterii executive, republicată, cu modificările ulterioare.

Articolul 43

(1)Indemnizaţiile pentru membrii comisiei centrale vor fi plătite de Ministerul Finanţelor, iar pentru membrii comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti, din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Finanţelor la cap. "Alte acţiuni", subcapitolul "Despăgubiri civile, precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale".

(2)Membrii comisiilor au dreptul şi la decontarea cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o diurna, în condiţiile stabilite pentru salariaţii unităţilor bugetare, dacă se impun deplasări în alte localităţi decât cea în care domiciliază, în vederea desfăşurării normale a activităţii comisiei.

Articolul 44

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Anexa 1

la normele metodologice

–Model de calcul -

FIŞA TEHNICA DE CALCUL

pentru locuintele şi anexele aferente

Anexa 2

la normele metodologice

–Model de calcul -

FIŞA TEHNICA DE CALCUL

pentru clădirile şi construcţiile cu alta destinaţie decât cea de locuinta