AcordFormă consolidată
Acord din 30 noiembrie 1995
între Guvernul României și Guvernul Maltei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
- Emitent
- Parlamentul
între Guvernul României și Guvernul Maltei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
Guvernul României și Guvernul Maltei,
dorind sa încheie un acord pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pentru a promova și întări relațiile economice dintre cele doua tari, pe baza respectării suveranității naționale, independentei, deplinei egalitati în drepturi, avantajului reciproc și neamestecului în treburile interne,
au convenit după cum urmează:
Prezentul acord se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
1.Prezentul acord se aplică impozitelor pe venit, stabilite în numele fiecărui stat contractant sau al unităților sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.
2.Sunt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total sau pe elementele de venit, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare.
3.Impozitele existente asupra cărora se aplică prezentul acord sunt, în special:
a)În cazul României:
(i)impozitul pe venitul persoanelor fizice;
(ii)impozitul pe profit;
(iii)impozitul pe salarii și pe alte remunerații similare;
(iv)impozitul pe dividende; și(v) impozitul pe venitul agricol
(denumite în continuare impozit român).
b)În cazul Maltei:
impozitul pe venit
(denumit în continuare impozit maltez).
4.Acordul se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esenta similare, care sunt stabilite după data semnării acestui acord, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislatiile lor fiscale respective.
1.În sensul prezentului acord, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a)expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant înseamnă România sau Malta, după cum cere contextul;
b)termenul România înseamnă România și, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum și zona economică exclusiva, asupra cărora România își exercită suveranitatea, drepturile suverane și jurisdicția în concordanta cu propria sa legislație și cu dreptul internațional cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale aflate în apele marii, pe fundul și în subsolul acestor ape;
c)termenul Malta înseamnă Republica Malta și, folosit în sens geografic, înseamnă Insula Malta, Insula Gozo și celelalte insule ale Arhipelagului Maltez, inclusiv apele teritoriale ale acestora și orice zona din afară apelor teritoriale ale Maltei care, în conformitate cu dreptul internațional, este sau poate fi desemnată în continuare, conform legii Maltei referitoare la platoul continental, ca o zona în care pot fi exercitate drepturile Maltei cu privire la fundul marii, subsolul și resursele sale naturale;
d)termenul persoana include o persoană fizica, o societate și orice alta asociere de persoane;
e)termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impunerii;
f)expresiile întreprindere a unui stat contractant și/sau întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și/sau o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;
g)termenul naționali înseamnă:
(i)în cazul României, toate persoanele fizice având cetățenia României și toate persoanele juridice sau alte entități constituite conform propriei legislații;
(ii)în cazul Maltei, orice cetățean al Maltei și orice persoana juridică, asociere de persoane sau asociație având statutul conform propriei legislații;
h)expresia transport internațional înseamnă orice transport efectuat cu o nava, vapor, aeronava, vehicul feroviar sau rutier, exploatat de o întreprindere care își are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepția cazului când nava, vaporul, aeronava, vehiculul feroviar sau rutier este exploatat numai între locuri situate în celălalt stat contractant;
i)expresia autoritate competentă înseamnă:
(i)în cazul României, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat;
(ii)în cazul Maltei, ministrul răspunzător de finanțe sau reprezentantul sau autorizat.
2.În ceea ce privește aplicarea acestui acord de către un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit în acord va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferita, înțelesul pe care îl are în cadrul legislației acelui stat contractant cu privire la impozitele la care prezentul acord se aplică.
1.În sensul prezentului acord, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislației acestuia, este supusă impunerii în acest stat datorită domiciliului sau, rezidentei sale, locului conducerii sau oricărui alt criteriu de natura similară.
2.Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, atunci statutul sau se determina după cum urmează:
a)aceasta va fi considerată rezidență numai a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziția sa; dacă dispune de o locuinta permanenta în ambele state contractante, va fi considerată rezidență numai a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strinse (centrul intereselor vitale);
b)dacă statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în nici unul dintre statele contractante, ea va fi considerată rezidență numai a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit;
c)dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre acestea, ea va fi considerată rezidență numai a statului contractant al cărui național este;
d)dacă aceasta persoana este național al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
3.Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidență numai a statului contractant în care se afla locul conducerii sale efective.
1.În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care o întreprindere își desfășoară în întregime sau în parte activitatea sa.
2.Expresia sediu permanent include îndeosebi:
a)un loc de conducere;
b)o sucursala;
c)un birou;
d)o fabrica;
e)un atelier;
f)o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale;
g)un șantier de construcții sau un proiect de construcții sau montaj sau activitățile de supraveghere în legătură cu acestea, care durează mai mult de 12 luni;
h)furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanța, de către o întreprindere a unui stat contractant prin angajații sau sau alt personal, cu condiția ca activitățile de aceasta natura sa dureze în celălalt stat contractant o perioadă sau perioade care insumeaza mai mult de 183 de zile în orice perioada de 12 luni.
3.Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent se considera că nu include:
a)folosirea de instalații, exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrării de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii;
b)menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrării;
c)menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrării de către o alta întreprindere;
d)menținerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul cumpărării de produse sau de mărfuri sau colectării de informații pentru întreprindere;
e)menținerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul de a face reclama, de a furniza informații, pentru cercetare științifică sau pentru activități similare cu caracter pregatitor sau auxiliar pentru întreprindere;
f)menținerea de produse sau mărfuri, expuse de întreprindere în cadrul unui tirg sau expoziții, când produsele sau mărfurile sunt vîndute după închiderea tirgului sau a expoziției menționate.
4.Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, când o persoană - alta decît un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 5 - acționează în numele unei întreprinderi și are și exercită în mod obișnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, aceasta întreprindere se considera ca are un sediu permanent în acest stat în legătură cu orice activități pe care acea persoana le exercita pentru întreprindere, în afară de cazul când activitățile acestei persoane sunt limitate la cele menționate în paragraful 3, care, dacă ar fi exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu ar face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent, potrivit prevederilor acelui paragraf.
5.O întreprindere a unui stat contractant nu se considera ca are un sediu permanent în celălalt stat contractant, numai prin faptul ca aceasta își exercită activitatea de afaceri în acel celălalt stat contractant printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul activității lor obișnuite.
Totuși, când activitățile unui astfel de agent sunt exercitate în totalitate sau aproape în totalitate în numele întreprinderii, el nu va fi considerat agent cu statut independent în sensul acestui paragraf, dacă se dovedește ca tranzacțiile dintre agent și întreprindere nu au fost făcute în condiții de părți independente.
6.Faptul ca o societate care este rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidență a celuilalt stat contractant sau care își desfășoară activitatea de afaceri în acel celălalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.
1.Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv veniturile din agricultura sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.
2.Expresia proprietăți imobiliare are înțelesul care este atribuit de legislația statului contractant în care proprietățile în cauza sunt situate. Expresia va include, în orice caz, accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultura și în exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăților imobiliare și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și a altor resurse naturale; navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele feroviare și rutiere nu sunt considerate proprietăți imobiliare.
3.Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea, în orice alta forma, a proprietății imobiliare.
4.Prevederile paragrafelor 1 și 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăți imobiliare ale unei întreprinderi și veniturilor din proprietăți imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.
1.Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul când întreprinderea exercita activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuibila acelui sediu permanent.
2.Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitind activități identice sau similare în condiții identice sau similare și tratind cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.
3.La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise la scădere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent (inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare efectuate) și care ar fi deductibile dacă sediul permanent ar fi o entitate independenta care ar fi plătit acele cheltuieli, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care este situat sediul permanent sau în altă parte.
4.Profiturile care se atribuie unui sediu permanent se determina pe baza unor evidente separate ținute de sediul permanent. Dacă asemenea evidente nu constituie o baza adecvată pentru determinarea profiturilor sediului permanent, atunci aceste profituri pot fi determinate pe baza unei repartizari a profiturilor totale ale întreprinderii, în diversele sale părți componente. Metoda de repartizare adoptată trebuie totuși să fie astfel stabilită încât rezultatele să fie în conformitate cu principiile acestui articol. Dacă este necesar, autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa cada de acord asupra metodei de repartizare a profiturilor întreprinderii.
5.Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.
6.În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profiturile care se atribuie unui sediu permanent se determina în fiecare an prin aceeași metoda, în afară de cazul când exista motive temeinice și suficiente de a proceda altfel.
7.Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.
1.Profiturile obținute din exploatarea în trafic internațional a navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare și rutiere sunt impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
2.Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave sau vapor, acesta se considera a fi situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau a vaporului sau dacă nu exista un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava sau vaporul.
3.Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, profiturilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internationala de transporturi.
4.Independent de prevederile paragrafului 1 al acestui articol și ale art. 7, profiturile obținute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere, utilizate în principal pentru transportul exclusiv între locuri situate într-un stat contractant, sunt impozabile în acel stat contractant.
1.Când:
a)o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, saub) aceleași persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant
și, fie într-un caz, fie în celălalt, cele doua întreprinderi sunt legate în relațiile lor financiare sau comerciale prin condiții acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care, fără aceste condiții, ar fi fost obținute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute în fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi și impuse în consecința.
2.Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparținând acelui stat contractant - și impune în consecința - profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în acel celălalt stat contractant și profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant menționat, dacă condițiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat contractant va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acestor profituri. La efectuarea acestei modificări se tine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord și, dacă este necesar, autoritățile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.
1.Dividendele plătite de o societate care este rezidență a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2.Totuși aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende și potrivit legislației acestui stat contractant, dar:
a)când dividendele sunt plătite de o societate rezidență a României unui rezident al Maltei, care este beneficiarul efectiv al acestora, impozitul român astfel stabilit nu va depăși 5% din suma bruta a dividendelor;
b)când dividendele sunt plătite de o societate care este rezidență a Maltei unui rezident al României, care este beneficiarul efectiv al acestora, impozitul maltez astfel stabilit nu va depăși acel impozit asupra societății care plătește dividendele în legătură cu profiturile astfel distribuite și în orice caz nu va depăși 30% din suma bruta a dividendelor.
Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestor limitări.
Prezentul paragraf nu afectează impunerea societății în ceea ce privește profiturile din care se plătesc dividendele.
3.Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă venituri provenind din acțiuni, din acțiuni și din drepturi de folosință, din părți miniere, din părți de fondator sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creanta, din participarea la profituri, precum și veniturile din alte părți sociale care sunt supuse aceluiași regim de impunere ca veniturile din acțiuni, de către legislația statului contractant în care este rezidență societatea distribuitoare a dividendelor.
4.Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidență, printr-un sediu permanent situat acolo, sau exercita în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situație se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.
5.Când o societate rezidență a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu excepția cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt stat contractant sau când deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau de o baza fixa situata în acel celălalt stat contractant, nici sa supună profiturile nedistribuite ale societății unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celălalt stat contractant.
1.Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2.Totuși aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acestuia, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 5% din suma bruta a dobinzilor.
3.Independent de prevederile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant sunt scutite de impozit în acel stat, dacă sunt obținute și deținute efectiv de către guvernul celuilalt stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia sau de orice agenție sau unitate bancară ori instituție a acelui guvern sau a unității administrativ-teritoriale sau dacă creanțele unui rezident al celuilalt stat contractant sunt garantate, asigurate sau finanțate direct ori indirect de o instituție financiară aparținând în întregime guvernului celuilalt stat contractant.
4.Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă venituri din titluri de creanta de orice natura, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului, și în special veniturile din efecte publice, titluri de creanta sau obligațiuni, inclusiv primele și premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligațiuni. Penalitățile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobinzi în sensul prezentului articol.
5.Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legătură cu care sunt plătite dobinzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situație se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.
6.Dobinzile se considera ca provin dintr-un stat contractant atunci când plătitorul este însuși acel stat, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat contractant. Totuși, când plătitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare de dobinzi și aceste dobinzi se suporta de către acest sediu permanent sau de aceasta baza fixa, aceste dobinzi se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7.Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma dobinzilor, ținând seama de creanta pentru care sunt plătite, depășește suma care s-ar fi convenit între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
1.Comisioanele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2.Totuși, aceste comisioane pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acestui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al comisioanelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10% din suma bruta a comisioanelor.
3.Termenul comisioane, folosit în prezentul articol, înseamnă plățile făcute către un broker, agent comisionar general sau către oricare altă persoană asimilată unui broker sau agent de către legislația fiscală a statului contractant din care provin asemenea comisioane.
4.Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al comisioanelor, fiind un rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provin comisioanele un sediu permanent sau o baza fixa de care este efectiv legată activitatea care generează comisioanele. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.
5.Comisioanele se considera ca provin dintr-un stat contractant când plătitorul este însuși acel stat, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acestui stat contractant. Totuși, când plătitorul comisioanelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care sunt legate activitățile care generează obligația de plată și comisioanele se suporta de către sediul permanent, aceste comisioane se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent.
6.Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma comisioanelor, ținând seama de activitățile pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relații prevederile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
1.Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2.Totuși, aceste redevențe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acestui stat contractant, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevențelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 5% din suma bruta a redevențelor.
3.Termenul redevențe, folosit în prezentul articol, înseamnă plati sau credite, periodice sau nu, indiferent de descrierea lor sau de modul de calcul, în măsura în care sunt plătite ca o compensare pentru:
a)folosirea sau concesionarea folosirii oricărui drept de autor, patent, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricație, marca de comerț sau alta proprietate sau drept;
b)furnizarea de cunoștințe sau informații științifice, tehnice, industriale sau comerciale;
c)furnizarea oricărei asistente care este suplimentară și subordonata și care este furnizată ca mijloc de punere în practica sau folosire a oricărei proprietăți sau a oricărui drept menționat în subparagraful a) sau a oricăror cunoștințe sau informații menționate în subparagraful b);
d)folosirea sau concesionarea:
(i)filmelor de cinematograf;
(ii)filmelor sau benzilor video folosite pentru emisiunile de televiziune; sau(iii) benzilor folosite pentru emisiunile de radio; saue) renunțarea, totală sau parțială, în ceea ce privește folosirea sau furnizarea oricărei proprietăți sau a oricărui drept menționat în acest paragraf.
4.Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevențele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevențele sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situație se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.
5.Redevențele se considera ca provin dintr-un stat contractant atunci când plătitorul este însuși acel stat contractant, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acestui stat contractant. Totuși, când plătitorul redevențelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legată obligația de a plati redevențele și aceste redevențe sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa, aceste redevențe se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6.Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informația pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relații prevederile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
1.Veniturile sau câștigurile provenind din înstrăinarea proprietății imobiliare, astfel cum este definită la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse în statul contractant în care este situata aceasta proprietate.
2.Veniturile sau câștigurile provenind din înstrăinarea proprietății mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietății mobiliare ținând de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv veniturile sau câștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
3.Veniturile sau câștigurile provenind din înstrăinarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate în trafic internațional sau a proprietăților mobiliare necesare exploatării acestor mijloace de transport sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4.Veniturile sau câștigurile obținute din înstrăinarea acțiunilor unei societăți ale carei active sunt formate, în totalitate sau în principal, din proprietăți imobiliare pot fi impuse în statul contractant în care sunt situate activele sau principalele active ale societății.
5.Veniturile sau câștigurile provenind din înstrăinarea oricăror proprietăți, altele decît cele la care se face referire în paragrafele 1, 2, 3 și 4, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.
1.Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activități cu caracter independent sunt impozabile numai în acel stat contractant. Totuși, aceste venituri pot fi impuse în celălalt stat contractant în următoarele situații:
a)dacă rezidentul dispune în mod obișnuit de o baza fixa în celălalt stat contractant în scopul desfășurării activităților sale (în acest caz poate fi impusa în acel celălalt stat contractant numai acea parte a venitului care este atribuită acelei baze fixe; saub) dacă rezidentul este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care insumeaza sau depășesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni care începe sau se termina în anul fiscal vizat.
2.Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.
1.Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 și 22, salariile și alte remunerații similare obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata sunt impozabile numai în acel stat contractant în afară de cazul când activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariata este astfel exercitată, remunerațiile primite pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2.Independent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat contractant menționat, dacă:
a)beneficiarul este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni care începe sau se termina în anul fiscal vizat; șib) remunerațiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat contractant; șic) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajează o are în celălalt stat contractant.
3.Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate salariata exercitată la bordul unei nave, vapor, aeronava, vehicul feroviar sau rutier exploatate în trafic internațional pot fi impuse numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
Remunerațiile și alte plati similare, primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți care este rezidență a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
1.Independent de prevederile art. 15 și 16, veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de spectacol, ca artist de teatru, de film, de radio sau de televiziune ori ca interpret muzical sau ca sportiv, din activitățile lui personale desfășurate în aceasta calitate, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.
2.Când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate de un artist de spectacol sau de un sportiv în aceasta calitate nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 15 și 16, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau ale sportivului.
3.Veniturile obținute din activitățile desfășurate în cadrul schimburilor stabilite prin acorduri culturale sau sportive, încheiate între cele doua state contractante, sunt scutite de impozit.
1.Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 20, pensiile și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfășurată în trecut vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident.
2.Independent de prevederile paragrafului 1, pensiile și alte plati făcute în cadrul legislației referitoare la asigurările sociale a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
1.a) Remunerațiile, altele decît pensiile, plătite de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat sau unități sunt impozabile numai în acest stat.
b)Totuși, aceste remunerații sunt impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat și persoana fizica este rezidență a acelui stat, și(i) este un național al acelui stat, sau(ii) nu a devenit rezidență a acelui stat, numai în scopul prestării serviciilor.
2.a) Pensiile plătite de, sau din fonduri create de un stat contractant ori de o unitate administrativ-teritorială a acestuia, unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat contractant sau acestei unități, sunt impozabile numai în acest stat contractant.
b)Totuși aceste pensii sunt impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizica este rezidență și național al acelui stat contractant.
3.Prevederile art. 16, 17 și 19 se aplică remunerațiilor și pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu orice activitate de afaceri desfășurată de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia.
1.Un profesor, un invatator sau un cercetator care face o vizita temporară într-un stat contractant pentru o perioadă care nu depășește 2 ani, în scopul predării sau cercetării la o universitate, colegiu, școala sau alta instituție educațională și care este sau a fost imediat anterior acestei vizite rezident al celuilalt stat contractant, este scutit de impozit în primul stat contractant menționat pentru remunerația primită pentru predare sau cercetare.
2.Prezentul articol nu se aplică venitului din cercetare, dacă asemenea cercetare este întreprinsă, în principal, în interesul obținerii unui cistig în folosul unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.
Sumele pe care le primește pentru întreținere, educare sau pregătire un student sau un practicant care este sau a fost imediat anterior venirii sale într-un stat contractant rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat contractant menționat numai în scopul educării sau pregătirii sale nu vor fi impuse în acel stat contractant, cu condiția ca astfel de sume sa provină din surse aflate în afară acelui stat contractant.
1.Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu sunt expres menționate în articolele precedente ale prezentului acord, în legătură cu care acesta este supus impunerii în acest stat contractant, sunt impozabile numai în acest stat contractant.
2.Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietățile imobiliare, asa cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă beneficiarul veniturilor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo și dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situație se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.
Dubla impunere va fi eliminata după cum urmează:
1.În cazul României, când un rezident al României realizează venituri sau elemente de venit la care se face referire în art. 10, 11, 12 și 13, sau profituri, sau cistiguri ori venituri din înstrăinarea proprietății care, potrivit legislației din Malta și în conformitate cu prevederile prezentului acord, pot fi impuse în Malta, România va recunoaște un credit fiscal față de impozitul sau pe venit, elemente de venit, profituri, cistiguri sau pe veniturile din înstrăinarea proprietății, într-o sumă egala cu impozitul plătit în Malta.
Totuși suma creditului nu va depăși suma impozitului român pe acele venituri, elemente de venit, profituri sau cistiguri ori pe veniturile din înstrăinarea proprietății, calculat în conformitate cu prevederile legislației fiscale și reglementările din România.
2.În cazul Maltei, sub rezerva prevederilor legii din Malta, referitoare la recunoașterea unui credit pentru impozitul plătit în străinătate față de impozitul datorat în Malta, când, în conformitate cu prevederile acestui acord, venitul din surse din România este inclus în stabilirea impozitării în Malta, impozitul perceput în România asupra acestui venit va fi recunoscut ca un credit față de impozitul plătibil în Malta asupra aceluiași tip de venit.
3.În scopul recunoașterii drept credit, impozitul plătibil în România sau în Malta, după caz, este considerat ca include impozitul care altfel ar fi plătibil într-un stat contractant, dar care a fost redus sau anulat de acel stat contractant, conform prevederilor legale privind acordarea facilităților fiscale.
1.Naționalii unui stat contractant, fie ca sunt sau nu rezidenți ai statului contractant menționat, nu vor fi supuși în celălalt stat contractant la nici o impunere sau obligație legată de aceasta, diferita sau mai împovărătoare decît impunerea și obligațiile legate de acestea la care sunt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat contractant aflați în aceeași situație.
2.Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile în celălalt stat contractant decît impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat contractant care desfășoară aceleași activități.
3.Cu excepția cazului când se aplică prevederile paragrafului 1 al art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12 și 13, dobinzile, comisioanele, redevențele și alte plati făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat contractant menționat.
4.Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parțial deținut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau de mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse, în primul stat contractant menționat, nici unei impuneri sau nici unei obligații legate de aceasta, care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impunerea și obligațiile legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat contractant menționat.
5.Nici o prevedere a prezentului articol nu se considera ca obligind un stat contractant sa acorde persoanelor fizice care sunt rezidente în celălalt stat contractant orice deduceri personale, înlesniri și reduceri în ceea ce privește impunerea pe considerente privind statutul civil, responsabilitățile familiale sau orice alte considerente personale, pe care le acorda propriilor săi rezidenți.
1.Când o persoană considera ca datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezultă sau va rezultă pentru ea o impunere care nu este conformă cu prevederile prezentului acord, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația interna a acestor state, sa supună cazul sau autorității competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situația să se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 25, acelui stat contractant al cărui național este. Cazul trebuie prezentat în 3 ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă o impunere contrară prevederilor acordului.
2.Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamația îi pare întemeiată și dacă ea însăși nu este în măsură să ajungă la o soluționare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impuneri care nu este în conformitate cu acordul. Orice înțelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripție prevăzută în legislația internă a statelor contractante.
22.05.2026Paragraful 2., Articolul 26 a fost modificat de Articolul I din PROTOCOLUL din 4 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 17 din 13 ianuarie 2025
3.Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve pe calea înțelegerii amiabile orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării acestui acord. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de acord.
4.Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele, în scopul realizării unei înțelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Când, pentru a se ajunge la o înțelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un astfel de schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanți ai autorităților competente ale statelor contractante.
1.Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații necesare aplicării prevederilor prezentului acord sau a legislației interne a statelor contractante privitoare la impozitele vizate de acord, în măsura în care impunerea la care se referă nu este contrară prevederilor acordului. Schimbul de informații nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informație obținută de un stat contractant va fi tratata ca secret în același mod ca și informația obținută conform prevederilor legislației interne a acestui stat contractant și va fi dezvaluita numai autorităților (inclusiv la instanțe judecătorești și organe administrative), însărcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmărirea ori soluționarea contestațiilor sau prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele care fac obiectul acordului. Aceste autorități vor folosi informația numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești sau în deciziile judiciare.
2.Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate ca impunind unui stat contractant obligația:
a)de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații și practicii administrative a acelui stat contractant sau a celuilalt;
b)de a furniza informații care nu pot fi obținute pe baza legislației proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui stat contractant sau a celuilalt;
c)de a furniza informații care ar dezvălui un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu de fabricație ori comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.
Prevederile prezentului acord nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
1.Statele contractante își vor notifica reciproc îndeplinirea cerințelor constituționale pentru intrarea în vigoare a prezentului acord.
2.Prezentul acord va intra în vigoare după 30 de zile de la data ultimei notificări la care se face referire în paragraful 1, iar prevederile lui se vor aplica în ceea ce privește impozitele pe veniturile obținute în cursul oricărui an calendaristic sau perioade contabile, după caz, începând la sau după prima zi a lunii ianuarie imediat următoare datei la care acordul intră în vigoare.
Prezentul acord va rămâne în vigoare până când va fi denunțat de un stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunța acordul prin remiterea, pe canale diplomatice, a unei note de denunțare cu cel puțin 6 luni înainte de sfârșitul oricărui an calendaristic, după expirarea unei perioade de 5 ani de la data la care acordul a intrat în vigoare.
În aceasta situație, prezentul acord va inceta să se aplice, în ceea ce privește impozitele pe veniturile obținute în cursul oricărui an calendaristic sau perioade contabile, după caz, începând la sau după prima zi a lunii ianuarie imediat următoare datei la care a fost remisă nota de denunțare.
Drept pentru care, subsemnații, autorizați în buna și cuvenită forma de către guvernele lor, au semnat prezentul acord.
Întocmit la București la 30 noiembrie 1995, în doua exemplare originale, în limbile română și engleza, ambele texte fiind egal autentice. În caz de divergențe în interpretarea prevederilor prezentului acord, textul în limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul României,
Florin Georgescu
ministru de stat, ministrul finanțelor
Pentru Guvernul Maltei,
John Dalli,
ministrul finanțelor
[PROTOCOL
La semnarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Maltei
pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale
cu privire la impozitele pe venit
](<https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/293264>)
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.