privind măsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere a pestei porcine clasice
Prezenta norma sanitară veterinara stabileşte măsurile de combatere a pestei porcine clasice.
Strategia sanitară veterinara a serviciilor veterinare din România consta în stoparea vaccinarii antipestoase pe întregul teritoriu al tarii. În funcţie de rezultatul analizei de risc Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara poate decide menţinerea vaccinarilor în zonele de risc, cu indicarea tipului de vaccin.
În sensul prezentei norme sanitare veterinare se înţelege prin:
a)porc - orice animal din familia Suidae;
b)porc de crescatorie - porcul destinat reproductiei sau utilizat în vederea perpetuarii speciei;
c)porc de ingrasatorie - porcul pus la ingrasat şi destinat abatorizarii pentru producţia de carne;
d)porc mistret - salbatic - porcul care nu este ţinut sau crescut într-o exploatatie;
e)animal - orice animal domestic dintr-o specie care ar putea fi direct afectată de boala în cauza sau orice animal vertebrat salbatic, susceptibil sa participe la epidemiologia bolii, având rol de vector sau rezervor de infectie;
f)exploatatie - orice unitate situata pe teritoriul României, în care animalele sunt crescute sau sunt ţinute permanent ori temporar;
g)proprietar sau deţinător - orice persoană fizica sau juridică care deţine în proprietate animale ori care este însărcinată cu posibilitatea întreţinerii acestor animale;
h)medic veterinar oficial - medicul veterinar împuternicit de Ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor prin Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara, în condiţiile legii, sa îndeplinească unele atribuţii publice conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 90/2000;
i)medic veterinar epidemiolog - medicul veterinar încadrat la biroul antiepizootic din cadrul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a muncipiului Bucureşti;
j)ancheta epidemiologica - complex de investigaţii pe care le efectuează medicul veterinar oficial, desemnat conform reglementărilor în vigoare;
k)vector - orice animal, vertebrat sau nevertebrat, care, potrivit unei modalităţi mecanice ori biologice, poate transmite şi propaga agentul bolii;
l)perioada de incubaţie - perioada care se poate scurge între expunerea agentului şi apariţia simptomelor clinice. Durata acestei perioade este specifică fiecărei boli;
m)confirmarea infectiei - declararea de către autoritatea competentă a prezentei unei boli, bazată pe rezultatele de laborator; în caz de epidemie autoritatea competentă poate să confirme prezenta unei boli pe baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice;
n)Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar - manualul de diagnostic în care sunt înscrise metodele şi tehnicile oficiale de diagnostic utilizate de laboratoarele autorizate sanitar veterinar din România, în conformitate cu reglementările în vigoare;
o)porc suspect de pesta porcina clasica - orice porc care prezintă simptome clinice, leziuni post-mortem sau reactii ca urmare a testelor de laborator efectuate, indicând posibila prezenta a pestei porcine clasice;
p)porc bolnav de pesta - orice porc:
–la care s-au constatat în mod oficial simptome clinice ori leziuni post-mortem de pesta porcina clasica; sau
–la care a fost constatată în mod oficial prezenta bolii, în urma unui examen de laborator efectuat conform metodelor înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar;
r)focar de boala - exploatatia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pesta porcina clasica;
s)focar primar - orice focar nelegat din punct de vedere epizootologic de un focar anterior constatat în aceeaşi regiune, exploatatie sau de prima aparitie într-o regiune diferita;
s)ecarisaj - distrugerea prin îngropare sau incinerare a materiilor cu risc înalt de contaminare, astfel încât să se evite riscul de propagare a bolii - Directiva C.E.E. nr. 90/667;
t)ape grase (laturi) - deşeurile de la bucatarii, restaurante, hoteluri, menajul crescatorului sau de la industria utilizatoare de carne;
t)zona-regiune - parte a teritoriului României, a carei delimitare trebuie să ţină seama de factorii de ordin geografic, administrativ, ecologic şi epizootologic, legaţi de boala şi de structurile de control;
u)exploatatie contact - o exploatatie în care pesta porcina clasica este posibil sa fi fost introdusă din cauza amplasarii sale, ca urmare a circulaţiei persoanelor, a porcilor, a vehiculelor sau a oricărui alt contact epidemiologic;
v)program de supraveghere - Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului, elaborat de Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara potrivit reglementărilor în vigoare;
w)purcel-santinela - purcelul care provine dintr-un efectiv indemn de pesta porcina clasica, obligatoriu din afară zonei epizootice, şi care nu a fost vaccinat împotriva acestei boli;
x)punctul de comanda central - Comandamentul Antiepizootic Central, care este un serviciu interministerial de apărare şi de protecţie civilă localizat în clădirea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor;
y)punct de comanda judeţean - serviciu interinstitutional de apărare şi de protecţie civilă la nivel judeţean, aflat în subordinea tehnica a Comandamentului Antiepizootic Central, situat în clădirea prefecturii judeţene;
z)punct de comanda operational - serviciu local antiepizootic plasat în zona de supraveghere sau în apropiere, dar în afară zonei de protecţie, de preferinta în localul primăriei sau în localul şcolii, într-o sala de clasa.
(1)Elaborarea strategiei, instruirea, controlul şi monitorizarea supravegherii porcinelor pentru pesta porcina clasica revin Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.
(2)Supravegherea clinica şi anatomopatologica a porcinelor pentru pesta porcina clasica, precum şi controlul circulaţiei acestora se efectuează de medicii veterinari oficiali.
(3)Cadrul general al acţiunilor tehnice de supraveghere a teritoriului pentru pesta porcina clasica este prevăzut în programul de supraveghere. În caz de necesitate Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara poate emite note de serviciu privind supravegherea unui anumit teritoriu şi aplicarea acţiunilor tehnice de combatere pentru pesta porcina clasica, în condiţiile prezentei norme sanitare veterinare.
(4)Diagnosticul pestei porcine clasice la nivel teritorial este efectuat de laboratoarele agreate de directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, la propunerea directorului general al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animala, cu respectarea criteriilor minime prevăzute în anexa nr. I la prezenta norma sanitară veterinara.
(5)Realizarea supravegherii porcinelor pentru pesta porcina clasica la nivel teritorial reprezintă responsabilitatea direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(1)În caz de suspiciune, pentru stabilirea diagnosticului medicul veterinar care stabileşte un diagnostic prezumtiv pe baza anamnezei, simptomelor şi leziunilor anunta direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, preleveaza probele necesare în condiţii de maxima securitate şi le expediază la cel mai apropiat laborator agreat.
(2)Probele care se preleveaza pentru investigaţii de laborator în vederea confirmării/infirmarii diagnosticului de pesta porcina clasica sunt prevăzute în anexa nr. II la prezenta norma sanitară veterinara.
(3)Diagnosticul de laborator în pesta porcina clasica consta în evidentierea antigenului viral. Testele serologice pentru evidentierea anticorpilor pot fi folosite ca un criteriu secundar de diagnostic al cazurilor suspecte de pesta porcina clasica. Metodele şi tehnicile oficiale de diagnostic sunt cele înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar.
(4)Laboratorul naţional de referinţa pentru pesta porcina clasica este cuprins în structura Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animala. Competentele şi sarcinile Laboratorului naţional de referinţa pentru pesta porcina clasica sunt precizate în anexa nr. III la prezenta norma sanitară veterinara.
A. Măsuri administrative privind importul sau tranzitul de animale
Pentru prevenirea introducerii pestei porcine clasice pe teritoriul României condiţiile impuse la importul de porcine, precum şi în cazul tranzitului acestora către tari terţe sunt:
1.Interdicţie de introducere
Este interzisă introducerea animalelor pe teritoriul României atunci când controalele veterinare releva ca animalele:
a)nu satisfac condiţiile de import;
b)sunt suspecte de a fi contaminate de o boala contagioasa ori care prezintă un risc pentru sănătatea umană sau animala ori pentru orice alt motiv prevăzut de reglementările în vigoare;
c)nu sunt apte sa continue călătoria.
2.Tranzit
Transporturile animalelor care tranziteaza teritoriul României sunt autorizate de către directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, sub rezerva ca:
a)acest transport sa fi fost autorizat de autoritatea competentă a statului de destinaţie;
b)persoana interesată sa furnizeze dovada ca prima ţara terta către care animalele sunt transportate, după un tranzit, se angajează sa nu refuze sau sa nu reexpedieze în nici un caz animalele al căror import sau tranzit îl autorizeaza şi să respecte exigenţele reglementărilor internaţionale privind protecţia animalelor pe timpul transportului;
c)acest transport să fie efectuat în conformitate cu reglementările în vigoare privind regimul vamal, singurele manipulari autorizate în timpul transportului fiind cele efectuate atât la punctele de intrare şi de ieşire din ţara, cat şi la punctele de oprire stabilite pe traseu, iar operaţiunile efectuate sunt destinate să asigure bunăstarea animalelor.
3.Controale defavorabile
Atunci când controalele demonstreaza ca animalele nu corespund condiţiilor de import sau ca a fost comisă o neregula, medicul veterinar oficial hotărăşte, după consultarea proprietarului animalelor sau a reprezentantului sau:
a)dacă este nevoie, punerea în carantina sau izolarea lotului;
b)expedierea lotului de animale, într-un interval fixat de directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, în afară teritoriului tarii, către ţara de origine, atunci când condiţiile sanitare veterinare sau de bunastare animala nu se opun acestei măsuri.
În acest caz medicul veterinar oficial de la inspectoratul de poliţie sanitară veterinara de frontieră trebuie:
a)sa informeze Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara despre motivele respingerii lotului şi despre măsurile adoptate;
b)sa anuleze documentele veterinare care însoţesc lotul respins.
Dacă expedierea către ţara de origine este imposibila, mai ales din motive legate de bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial:
–poate, după acordul prealabil al directorului general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi după inspecţia ante-mortem, sa autorizeze sacrificarea animalelor în scopul consumului uman sau sa ordone distrugerea carcaselor ori a cadavrelor în condiţiile prevăzute de legislaţia veterinara.
B. Măsuri sanitare veterinare după import
(1)Animalele importate sunt cazate în ferme de carantina autorizate în condiţiile legii şi sunt supuse examenelor de supraveghere conform programului de supraveghere.
(2)Dacă în perioada de carantina după import se confirma apariţia pestei porcine clasice, direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, va notifica acest fapt Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare. Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara dispune, după informarea administraţiei veterinare centrale a tarii de origine a animalelor şi a Oficiului Internaţional de Epizootii, sacrificarea întregului lot, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(3)Proprietarii exploataţiilor de porcine şi persoanele angajate în transportul acestora sunt obligate sa pună la dispoziţie autorităţii veterinare locale, la cererea acesteia, toate informaţiile referitoare la miscarea porcinelor şi sa furnizeze detalii corelate cu acestea.
C. Măsuri generale de profilaxie
(1)Este interzisă utilizarea în alimentaţia porcinelor a resturilor lichide grase şi a deşeurilor de la bucatarii, restaurante, hoteluri, menajul crescatorului sau de la industria utilizatoare de carne. Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a avertiza populaţia asupra pericolului de transmitere a bolii prin utilizarea acestor ape grase în alimentaţia porcilor.
(2)Prin derogare de la prevederile alin. (1) directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, poate aviza ca numai porcinele din ingrasatoriile care deţin instalaţii speciale de tratare termica a acestor ape grase să fie hraniti cu acestea. Colectarea resturilor lichide grase, transportarea şi prelucrarea lor în scopul hranirii porcilor trebuie supuse unei autorizaţii:
a)transportarea resturilor lichide grase trebuie să fie efectuată cu vehicule sau containere astfel amenajate încât conţinutul sa nu poată curge sau sa cada din vehicul în timpul transportului;
b)după fiecare utilizare vehiculele şi containerele care au servit la transportarea resturilor lichide grase se supun spalarii şi dezinfectarii în conformitate cu instrucţiunile emise de directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
c)prelucrarea resturilor lichide grase presupune existenta următoarelor condiţii:
–unitatea trebuie să aibă amenajările necesare care să asigure separarea completa între, pe de o parte, resturile lichide grase netratate şi, pe de altă parte, resturile lichide grase tratate;
–unitatea trebuie să aibă spaţii de depozitare a resturilor lichide grase netratate, precum şi spaţii de depozitare a resturilor lichide grase după tratare termica;
–spaţiile de depozitare şi instalaţiile de tratare ale unităţii să poată fi spalate uşor şi dezinfectate.
A. Anunţarea suspiciunii
(1)Anunţarea suspiciunii privind apariţia pestei porcine clasice într-o exploatatie este o obligaţie legală pentru toţi deţinătorii persoane fizice sau juridice.
(2)Direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, care a fost instiintata are obligaţia sa anunţe imediat Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala şi circumscripţiile sanitare veterinare invecinate sa urmărească testarea probelor de către laboratorul agreat la care acestea au fost trimise, iar pentru confirmare sa dirijeze probele către Laboratorul naţional de referinţa pentru pesta porcina clasica.
B. Măsuri până la confirmarea diagnosticului
(1)Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, va dispune deplasarea în teritoriu a medicului veterinar epidemiolog împreună cu medicul veterinar inspector zonal, pentru efectuarea anchetei epidemiologice, a examenului clinic şi, dacă mai este cazul, a prelevarii de probe suplimentare pentru investigaţii de laborator.
(2)După notificarea suspiciunii de boala directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, va dispune plasarea exploatatiei sub supraveghere oficială şi va institui următoarele măsuri:
a)realizarea recensamantului tuturor categoriilor de porci, cu precizarea numărului de porci morţi şi suspecti de boala din fiecare categorie;
b)interzicerea circulaţiei porcilor - ieşire/intrare în/din exploatatie;
c)limitarea numărului de intrari şi iesiri din exploatatie;
d)posibilitatea extinderii interdicţiei de scoatere din exploatatie şi a animalelor din alte specii;
e)interzicerea scoaterii din exploatatie a furajelor pentru animale sau a oricăror alte obiecte;
f)autorizarea sacrificarii animalelor sub supraveghere oficială în partida separată, în cazul în care boala nu a fost confirmată în interval de 15 zile şi cu condiţia neadmiterii în consum a carnii nesupuse tratamentului termic;
g)scoaterea din unitate a cadavrelor, a carnurilor de porc, a furajelor, a ustensilelor, a obiectelor şi a altor deşeuri suspecte de a fi contaminate se face numai pe baza unei autorizaţii eliberate de directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
h)circulaţia persoanelor şi a mijloacelor de transport se restrictioneaza şi se efectuează numai pe baza autorizaţiei eliberate de direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti;
i)intensificarea acţiunilor de dezinfecţie la intrarea în exploatatia de animale şi în adaposturi;
j)efectuarea anchetei epidemiologice.
(3)Până la confirmarea sau infirmarea diagnosticului de pesta porcina clasica se instituie măsurile sanitare veterinare conform legislaţiei veterinare în vigoare.
(1)Confirmarea evoluţiei bolii într-o exploatatie de animale se face de către directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe baza anchetei epidemiologice, semnelor clinice, leziunilor anatomopatologice şi a diagnosticului stabilit de laboratorul agreat la care s-au trimis probele, înscris în buletinul de analiza.
(2)Pesta porcina clasica este o boala supusă declarării oficiale şi carantinei.
(3)Declararea, anunţarea şi notificarea bolii se fac conform Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 156/1999, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 23 martie 2000.
(1)La apariţia unui focar de pesta porcina clasica, în scopul asigurării unei coordonari depline şi al responsabilizarii tuturor factorilor implicaţi în luarea măsurilor necesare eradicarii se activează Comandamentul Antiepizootic Central şi punctele de comanda judeţene şi operationale.
(2)Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara stabileşte planul de urgenta împotriva pestei porcine clasice la nivel naţional, iar direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, stabileşte planul de urgenta împotriva pestei porcine clasice la nivel local. Aceste planuri vor trebui să permită accesul la instalaţii, echipamente şi la orice alte materiale corespunzătoare, necesare pentru o eradicare rapida şi eficace a focarului.
(3)Asigurarea şi repartizarea de fonduri bugetare pentru combaterea epizootiilor se efectuează în conformitate cu prevederile Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată, ale Hotărârii Guvernului nr. 614/1995, republicată, şi cu prevederile legale în vigoare, inclusiv în cazul aplicării măsurii de ucidere a animalelor din focarul de boala.
Programul de combatere a pestei porcine clasice şi măsurile de asanare urgenta a focarelor de boala vizează:
1.Delimitarea în jurul focarului (exploatatia infectata) a unei zone de protecţie cu o raza de 3 km, înscrisă la rândul ei într-o zona de supraveghere cu o raza de minimum 10 km. Delimitarea zonelor trebuie să ţină seama de factorii de ordin geografic, administrativ, ecologic şi epizootologic legaţi de boala şi de structurile de control.
a)În cazul în care zonele se situeaza pe teritoriul mai multor judeţe Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara coordonează acţiunile şi dispune direcţiilor sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, delimitarea zonelor în conformitate cu prevederile pct. 1. b) Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara poate dispune, dacă este necesar, modificarea delimitării zonei de protecţie şi a zonei de supraveghere în sensul reducerii sau creşterii acestora în funcţie de caz, precum şi a duratei măsurilor restrictive.
2.Măsuri aplicate în focarul de boala:
a)Lichidarea imediata prin ucidere a tuturor porcilor din focarul de boala. Animalele moarte sau ucise sunt fie arse şi ingropate la putul sec, fie distruse prin ecarisaj. Aceste operaţiuni trebuie să fie efectuate astfel încât să se reducă la minimum riscul diseminarii virusului.
b)Carcasele şi carnurile provenite de la porcii sacrificati în perioada cuprinsă între introducerea probabila a bolii în exploatatie şi aplicarea măsurilor oficiale sunt, pe cat posibil, identificate şi distruse sau supuse unui tratament termic care să permită evitarea oricărui risc de dispersare a virusului.
c)Distrugerea sau tratamentul adecvat al tuturor materiilor sau al tuturor deşeurilor, cum ar fi: furajele, asternutul, gunoiul de grajd, susceptibile să fie contaminate. Acest tratament trebuie să asigure distrugerea oricărui agent sau vector al agentului etiologic şi se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei veterinare, acţiune ce este verificata de medicului veterinar oficial.
d)Efectuarea operaţiunilor de spalare şi dezinfecţie a clădirilor utilizate pentru gazduirea animalelor şi a împrejurimilor lor, a vehiculelor de transport şi a oricărui material susceptibil să fie contaminat, potrivit metodelor prevăzute în anexa nr. IV la prezenta norma sanitară veterinara.
e)Efectuarea anchetei epidemiologice.
3.Măsuri aplicate în zona de protecţie:
a)Recensământul tuturor exploataţiilor de animale, care vor fi vizitate periodic de medicii veterinari oficiali, în funcţie de evoluţia bolii.
b)Se interzic funcţionarea targului şi a bazei de achiziţii, precum şi vânzările sau înstrăinările sub orice formă ale porcinelor.
c)Transportul de porci va fi interzis, cu excepţia tranzitului de porci pe sosea sau cu trenul, care se efectuează fără opriri. Direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, poate face derogare în ceea ce priveşte porcinele destinate sacrificarii în abatoare situate în zona de protecţie, aceştia putând fi sacrificati în zona de supraveghere.
d)Camioanele, precum şi alte vehicule utilizate pentru transportul porcinelor şi al altor animale sau materii suspecte să fie contaminate, care provin din interiorul zonei de protecţie, nu pot părăsi zona fără să fie spalate şi dezinfectate.
e)Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, dispune ca pentru o perioadă de cel puţin 21 de zile nici un animal, indiferent de specie, sa nu poată pătrunde sau sa părăsească zona de protecţie fără autorizaţie sanitară veterinara.
f)Porcinele moarte sau bolnave vor fi declarate la direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, care va dirija investigaţiile pentru stabilirea diagnosticului.
g)Controlul serologic al porcilor în zona epizootica se efectuează conform instrucţiunilor prevăzute în anexa nr. V la prezenta norma sanitară veterinara.
h)Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, poate acorda autorizaţie pentru transportul porcilor din zona direct spre abatoarele agreate, de preferinta situate în interiorul zonei de protecţie, cu condiţia ca toate porcinele destinate transportului să fie examinate clinic şi parţial prin termometrie şi să fie individualizate printr-o marca auriculara, conform metodei prevăzute în anexa nr. VI la prezenta norma sanitară veterinara.
i)Conducerea abatorului şi formaţiunile veterinare abilitate din cadrul acestuia vor fi informate din timp şi vor organiza sacrificarea porcinelor în partida separată, spalarea şi dezinfectia mijloacelor de transport înainte de părăsirea incintei abatorului, cu certificarea acestor operaţiuni.
j)Carnea rezultată de la porcii sacrificati, precum şi cea provenită din tăieri de necesitate ulterioare, până la ridicarea măsurilor sanitare veterinare, vor fi marcate şi vor fi dirijate pentru prelucrare termica sau vor fi sterilizate pe loc, sub supraveghere sanitară veterinara.
k)Deşeurile şi subprodusele de abator se valorifica prin prelucrare termica în instalaţiile abatorului sau ale unei unităţi agreate de producere a fainurilor proteice furajere. Când nu exista aceste posibilităţi deşeurile şi subprodusele sunt distruse prin ardere şi îngropare.
l)Efectuarea operaţiunilor de spalare şi dezinfecţie periodică a clădirilor utilizate pentru gazduirea animalelor şi a împrejurimilor lor, a vehiculelor de transport şi a oricărui material susceptibil să fie contaminat. Dezinfectiile se efectuează numai cu folosirea substanţelor dezinfectante aprobate de Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara.
4.Măsuri aplicate în zona de supraveghere:
a)Recensământul tuturor exploataţiilor de creştere a porcilor.
b)Se interzic funcţionarea targului şi a bazei de achiziţii, precum şi vânzările sau înstrăinările sub orice formă a porcilor.
c)Transportul de porci va fi interzis, cu excepţia tranzitului de porci pe sosea sau cu trenul, care se efectuează fără opriri.
d)Camioanele, precum şi alte vehicule utilizate pentru transportul porcilor şi al altor animale sau materii suspecte să fie contaminate, care provin din interiorul zonei de supraveghere, nu pot părăsi zona fără să fie spalate şi dezinfectate.
e)Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, dispune ca pentru o perioadă de cel puţin 7 zile nici un animal, indiferent de specie, sa nu poată pătrunde sau sa părăsească zona de supraveghere fără autorizaţie sanitară veterinara.
f)Porcinele moarte sau bolnave vor fi declarate la direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, care va dirija investigaţiile pentru stabilirea diagnosticului.
g)Controlul serologic al porcinelor se va efectua conform instrucţiunilor prevăzute în anexa nr. V la prezenta norma sanitară veterinara.
h)Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, poate acorda autorizaţie pentru transportul porcilor din zona direct spre abatoarele agreate, situate în interiorul zonei de supraveghere, cu condiţia ca toate porcinele destinate transportului să fie examinate clinic şi parţial prin termometrie şi să fie individualizate printr-o marca auriculara, conform metodei prevăzute în anexa nr. VI la prezenta norma sanitară veterinara.
i)Carnea rezultată de la porcinele sacrificate, precum şi cea provenită din tăieri de necesitate ulterioare, până la ridicarea măsurilor sanitare veterinare, vor fi marcate special şi vor fi dirijate pentru prelucrare termica sau vor fi sterilizate pe loc, sub supraveghere sanitară veterinara.
j)Efectuarea operaţiunilor de spalare şi dezinfecţie periodică a clădirilor utilizate pentru gazduirea animalelor şi a împrejurimilor lor, a vehiculelor de transport şi a oricărui material susceptibil să fie contaminat. Dezinfectiile se efectuează numai cu folosirea substanţelor dezinfectante aprobate de Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara.
5.Cadavrele porcinelor moarte şi ale celor ucise sunt prelucrate de unităţile de ecarisaj, care vor efectua transportul de la exploatatie la distructor cu camioane special amenajate şi sigilate pentru scopul propus, sau se distrug prin îngropare la putul sec.
6.Personalul de îngrijire din exploataţii va fi dotat cu doua randuri de echipament de protecţie care va fi dezinfectat zilnic, în mod alternativ.
Planul cu privire la măsurile luate pentru eradicarea bolii dintr-o zona declarata ca fiind infectata, precum şi măsurile aplicabile în unităţile situate în zona respectiva pot fi modificate ulterior sau pot fi completate în conformitate cu evoluţia situaţiei.
Vaccinarea
(1)În cazul în care se apreciază ca exista pericolul extinderii pestei porcine clasice în zona de protecţie sau chiar în cea de supraveghere, directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, anunta Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara despre situaţia creata şi propune un plan de vaccinare*) de urgenta, pe baza unui plan care va cuprinde:
–motivarea vaccinarii de urgenta;
–teritoriul în care trebuie practicată vaccinarea;
–categoriile de porcine şi numărul (aproximativ) acestora;
–durata campaniei de vaccinare;
–modalitatea de identificare şi înregistrare a animalelor vaccinate;
–măsuri legate de circulaţia porcinelor şi a produselor provenite de la acestea;
–alte elemente legate de situaţia de urgenta.
(2)În cazul în care se practica vaccinarea de urgenta directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care gestionează situaţia de criza, trebuie să se asigure ca:
a)nici un porc viu nu părăseşte exploatatia din zona de vaccinare, exceptând cazul în care este sacrificat într-un abator abilitat şi este situat în interiorul sau în proximitatea zonei respective;
b)carnurile proaspete rezultate în urma sacrificarilor porcilor vaccinati de urgenta sunt marcate şi ulterior valorificate conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
c)măsurile se aplică timp de 6 luni după oprirea vaccinarii.
(3)În urma examenelor serologice efectuate conform instrucţiunilor prevăzute în anexele nr. II şi V la prezenta norma sanitară veterinara:
a)porcii serologic pozitivi se vor abatoriza imediat;
b)purceii care provin din scroafe serologic pozitive se vor menţine în exploatatia de origine până la atingerea greutatii minime de abatorizare. Directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, poate acorda autorizaţie sanitară veterinara pentru transportul şi abatorizarea purceilor la unul dintre abatoarele abilitate.
Notă *) Tipul de vaccin folosit va fi precizat prin nota de serviciu de către Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara.
Ancheta epidemiologica
În cazul în care în urma anchetei epidemiologice medicul veterinar oficial constata ca pesta porcina ar fi putut fi introdusă din sau şi în alte exploataţii de porcine, ca urmare a circulaţiei persoanelor, porcinelor, vehiculelor sau prin orice alte cai, aceste exploataţii se plaseaza sub supraveghere sanitară veterinara oficială. Aceasta supraveghere nu poate fi ridicată până când suspiciunea de prezenta a bolii în unitate este oficial infirmata.
Măsuri de combatere în cazul confirmării pestei porcine clasice într-un abator
(1)Toţi porcii prezenţi în abator vor fi sacrificati imediat.
(2)Se va efectua ancheta epidemiologica.
(3)Carcasele şi subprodusele de abator provenite de la porcii bolnavi vor fi distruse, sub control sanitar veterinar oficial, astfel încât să se evite riscul propagarii virusului pestei porcine clasice.
(4)Spalarea şi dezinfectia clădirilor şi a echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, se efectuează sub controlul medicului veterinar oficial desemnat, conform instrucţiunilor directorului direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(5)Reluarea activităţii normale a abatorului, prin introducerea de porci în scopul sacrificarii, se va putea face după 24 de ore de la încheierea operaţiunilor de dezinfecţie şi spalare.
Măsuri de combatere în cazul confirmării pestei porcine clasice în târguri şi în timpul transportului
Se vor aplica următoarele măsuri:
1.În târguri
a)Se va închide targul până la ridicarea măsurilor de carantina.
b)Porcii din târg vor fi trimişi la abator pentru tăiere imediata în partida separată.
c)Se va face curăţenie mecanică cu distrugerea prin ardere a balegarului şi se va efectua dezinfectia targului, a abatorului şi a mijloacelor de transport care s-au folosit la evacuarea porcilor.
d)În localitatea de târg şi în localitatea de origine a porcilor bolnavi se pun în aplicare măsurile de combatere prevăzute la art. 13, 14 şi 15.
2.În timpul transportului
a)Loturile la care apar suspiciuni de pesta porcina clasica vor fi dirijate într-un loc izolat şi puse sub măsuri de carantina până la precizarea diagnosticului. În funcţie de rezultatul examenelor de laborator directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, va hotărî asupra destinaţiei.
b)În localitatea de origine a porcilor bolnavi se pun în aplicare măsurile de combatere prevăzute la art. 13, 14 şi 15.
Măsuri în caz de suspiciune a pestei porcine clasice la porcii mistreti
În cazul în care direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, este informată ca porcii mistreti sunt suspectati de a fi infectati cu virusul pestei porcine clasice, directorul acesteia dispune anunţarea tuturor proprietarilor de exploataţii şi efectuarea anchetei epidemiologice şi ia orice măsură corespunzătoare situaţiei, în vederea confirmării sau infirmarii prin examene de laborator.
Măsuri de combatere în cazul confirmării pestei porcine clasice la porcii mistreti
(1)După confirmarea bolii la porcii mistreti directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, plaseaza zona sub restrictii sanitare veterinare şi iniţiază programul de eradicare a bolii, care conţine informaţii minime despre:
a)distribuirea geografică a bolii;
b)recensământul populaţiei de porci mistreti din zona infectata;
c)existenta unor obstacole în faţa circulaţiei porcilor mistreti;
d)direcţia de deplasare a porcilor mistreti;
e)rezultatele examenului virusologic pentru pesta porcina clasica la toţi porcii mistreti gasiti morţi sau vanati;
f)reducerea populaţiei de porci mistreti prin acţiuni de vânătoare;
g)metodele de distrugere a cadavrelor şi a carcaselor de porci mistreti vanati, găsite pozitive la examenul de laborator pentru pesta porcina clasica. Pentru carcasele porcilor mistreti la care examenele de laborator au fost negative autoritatea sanitară veterinara va aplica măsurile prevăzute în legislaţia referitoare la condiţiile introducerii în consum a acestora;
h)ancheta epidemiologica efectuată pentru fiecare porc mistret găsit mort sau vanat în afară perioadei de vânătoare;
i)realizarea unor grupuri de lucru comune cu specialişti din cadrul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi al Agenţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor;
j)măsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zonele infectate şi în cele invecinate, incluzând transportul şi circulaţia animalelor în interiorul sau spre exteriorul acestor zone.
(2)Exploatatiile de porci, indiferent de proprietate, din zonele limitrofe unde s-a confirmat prezenta infectiei la porcii salbatici sunt puse sub supraveghere oficială sanitară veterinara şi se instituie măsuri cu privire la:
a)efectuarea de recensaminte oficiale ale tuturor categoriilor de porci care se găsesc în zona respectiva;
b)ancheta epidemiologica;
c)menţinerea spaţiilor de creştere a porcilor în condiţii de izolare faţă de contactul cu porcii salbatici;
d)intrarea şi ieşirea porcilor din aceste zone se face numai cu aprobarea directorului direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
e)efectuarea de examene de laborator pentru depistarea bolii la toţi porcii morţi sau bolnavi din aceasta zona;
f)este interzisă introducerea în exploataţii, indiferent de specie, a mistretilor sau a unor părţi din aceştia, impuscati sau gasiti morţi;
g)intensificarea activităţilor de dezinfecţie la intrarea în incinta exploataţiilor de animale.
(3)Direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, prin medicii veterinari oficiali special desemnaţi, supraveghează permanent din punct de vedere sanitar veterinar aplicarea întocmai a programelor şi respectarea măsurilor de combatere a bolii.
Boala se considera stinsă şi măsurile sanitare veterinare se ridica:
a)după lichidarea focarului şi efectuarea dezinfectiei finale;
b)dacă în perioada de 60 de zile de la introducerea purceilor-santinela nu s-a produs îmbolnăvirea şi nici nu s-au decelat anticorpi contra virusului pestei porcine clasice la testarile efectuate în a 21-a şi în a 42-a zi de la plasarea în exploatatie;
c)dacă nu exista animale bolnave sau suspecte de boala atât în zona de protecţie, cat şi în cea de supraveghere;
d)dacă rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probe recoltate atât din zona de protecţie, cat şi din cea de supraveghere sunt negative;
e)după ce s-au realizat integral măsurile de profilaxie şi de combatere conform prezentei norme sanitare veterinare.
Hotărârea de dobândire sau de redobandire a statutului de regiune (zona) oficial libera de pesta porcina clasica este luată de Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara, la solicitarea direcţiei sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe baza raportului întocmit de Comandamentul Antiepizootic Central.
Anexele nr. I-VI fac parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.
la norma sanitară veterinara
CRITERII MINIME
de agreare a laboratoarelor pentru diagnosticul pestei porcine clasice
Acţiunile înscrise în programul tehnic de supraveghere a teritoriului pentru pesta porcina clasica sunt executate de laboratoarele teritoriale agreate de directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, la propunerea Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animala.
Acestea trebuie:
● sa dispună de autorizaţia de funcţionare şi de acreditare;
● să respecte normele GLP;
● sa dispună de instalaţiile şi aparatura necesare;
● sa dispună de reactivii şi conjugatele necesare;
● sa formeze şi sa instruiască periodic specialiştii în diagnosticul de laborator, cu atestare periodică obţinută de la Laboratorul naţional de referinţa pentru pesta porcina clasica;
● sa participe la programele de testare interlaboratoare (teste calibrate), cu obţinerea de rezultate corespunzătoare.
la norma sanitară veterinara
PROBELE
necesare în vederea confirmării/infirmarii diagnosticului de pesta porcina clasica
1.Pentru izolarea virusului şi detectarea antigenelor probele*) considerate obligatorii sunt:
a)de la animale moarte sau sacrificate:
–probe de stern care să conţină în mod obligatoriu primele doua sternebre;
–probe de tesut limfatic - splina şi tonsile, alături de ileon sau rinichi.
Este de dorit să se recolteze încă cel puţin alte doua tesuturi limfatice, cum ar fi: limfonoduli retrofaringieni, paratiroidieni, mandibulari sau mezenterici;
b)de la animale în viaţa:
–probe de sânge pentru izolarea virusului din leucocite - se recolteaza de la porcii cu febra sau care prezintă alte semne de boala. Ca anticoagulant se va folosi EDTA sau heparina.
2.Pentru detectarea anticorpilor:
a)pentru supravegherea efectivelor se recolteaza:
–probe de sânge de la 25% din numărul animalelor din fiecare exploatatie;
b)în caz de suspiciune se recolteaza:
–20 de probe de sânge de la animale care s-au insanatosit după ce au trecut prin infectii suspecte; sau
–20 de probe de sânge de la porci cunoscuţi ca au avut contact cu animale infectate sau suspecte.
Notă *) Fiecare proba va fi pusă într-o punga de plastic separată, sigilată şi etichetata. Probele se transporta în containere etanse şi ţinute la temperatura de refrigerare fără a fi congelate. Prelevarea probelor şi identificarea lor vor fi efectuate de către medicul veterinar oficial desemnat, special instruit. Nota de însoţire a probelor şi tabelul de probe vor cuprinde în mod obligatoriu următoarele date:
–numărul individual de identificare a animalului şi numărul de ordine corespondent al prelevarii;
–numărul exploatatiei de origine sau numele crescatorului şi adresa acestuia;
–data şi ora la care s-a efectuat recoltarea;
–numele celui care a efectuat recoltarea probelor;
–condiţiile de transport;
–laboratorul agreat la care sunt trimise şi testate probele.
la norma sanitară veterinara
COMPETENTELE ŞI SARCINILE
Laboratorului naţional de referinţa pentru pesta porcina clasica
1.Coordonarea metodelor de diagnostic al pestei porcine clasice, în special prin:
● deţinerea şi livrarea culturilor celulare în scop de diagnostic;
● tipizarea, deţinerea şi livrarea tulpinilor de virus al pestei porcine clasice în scopul efectuării testelor serologice şi al preparării antiserului;
● livrarea de seruri de referinţa, de seruri conjugate şi de alţi reactivi de referinţa laboratoarelor de diagnostic, în scopul standardizarii testelor şi a reactivilor utilizaţi;
● stabilirea şi conservarea unei colecţii de virusuri ale pestei porcine clasice;
● organizarea periodică a testelor comparative de diagnostic;
● colectarea datelor şi a informaţiilor cu privire la metodele de diagnostic utilizate şi la rezultatele testelor utilizate;
● caracterizarea tulpinilor de virus prin metodele cele mai avansate în scopul de a permite o mai buna înţelegere a epidemiologiei pestei porcine clasice;
● urmărirea evoluţiei situaţiei în ceea ce priveşte supravegherea, epidemiologia şi preventia pestei porcine clasice;
● menţinerea unei colecţii de pestivirusuri utile pentru efectuarea unui diagnostic diferential rapid.
2.Formarea şi instruirea periodică a experţilor în diagnosticul de laborator şi armonizarea periodică a tehnicilor de diagnostic
3.Documentarea ştiinţifică şi efectuarea de lucrări de cercetare în domeniul diagnosticului pestei porcine clasice.
la norma sanitară veterinara
METODE DE SPALARE ŞI DEZINFECŢIE
I. Spalarea preliminară şi dezinfectia
a)Imediat după depopularea adaposturilor şi ridicarea cadavrelor în vederea distrugerii se efectuează aspersarea cu substanţe dezinfectante. Substantele dezinfectante folosite trebuie să fie autorizate de Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara.
b)Cadavrele, sangele, tesuturile, organele, precum şi alte subproduse rezultate în urma uciderii şi examinării post-mortem se strang şi se distrug cu mare atenţie pentru a se împiedica răspândirea virusului.
c)Dezinfectantii utilizaţi trebuie să rămână pe suprafaţa tratata cel puţin 24 de ore.
II. Spalarea finala şi dezinfectia
a)După cele 24 de ore de contact cu dezinfectantul se efectuează curăţenia mecanică, iar gunoiul de grajd şi asternuturile sunt duse pe platforma de biosterilizare şi lăsate 42 de zile în repaus, începând de la data aspersarii materialului pentru biosterilizare.
b)Grasimea şi petele de murdarie trebuie indepartate de pe toate suprafeţele prin aplicarea unei substanţe degresante, urmată de spalarea cu apa rece.
c)Se asperseaza un nou strat de dezinfectant.
d)După alte 7 zile spaţiile trebuie să fie tratate din nou cu o substanţa degresanta, operaţiune urmată de clatirea cu apa rece, aspersarea cu dezinfectant şi clatirea din nou cu apa rece.Anexa V
la norma sanitară veterinara
CONTROLUL SEROLOGIC
al porcilor din zonele de protecţie şi de supraveghere pentru depistarea anticorpilor virusului pestei porcine clasice
Programul pentru controlul serologic trebuie să ţină seama de tipul şi de mărimea exploatatiei de porci, de eventualele vaccinari efectuate şi de modul de transmitere a bolii.
1.Controlul serologic al porcilor crescuti în grup, care presupune existenta a 2 sau a mai multor porci ţinuţi în contact direct.
| Număr/Grup de animale | Procedura de recoltare a probelor | |||
| - | o scroafă cu purcei | - | numai de la scroafă | |
| - | 2 porci | - | de la toţi porcii | |
| - | 20 sau mai puţini porci | - | de la toţi porcii | |
| - | mai mult de 20 de porci | - | de la 20 de porci + 5% din numărul celor rămaşi | |
Se vor recolta probe de la toate grupele de porci.
2.Controlul serologic al porcilor crescuti individual, ţinuţi în imediata vecinătate unul faţă de altul, dar care nu vin în contact direct unul cu celălalt.
| Numărul de animale | Procedura de recoltare a probelor | |||
| - | mai puţin de 20 de porci | - | de la toţi porcii | |
| - | 20-100 de porci | - | de la 20 de porci + 20% din numărul celor rămaşi | |
| - | mai mult de 100 de porci | - | de la 20 de porci + 10% din numărul celor rămaşi (de la minimum 36 de porci) | |
la norma sanitară veterinara
METODA DE INDIVIDUALIZARE ÎN CAZ DE NECESITATE
MARCA AURICULARA
Porcii aflaţi în zonele de supraveghere şi de protecţie sunt individualizati în mod obligatoriu printr-o marca auriculara, în scopul de a se putea supraveghea eficient circulaţia animalelor din cele doua zone supuse restrictiilor.
Pentru a nu se confunda marca auriculara care se acordă fiecărui animal în cadrul programului de identificare cu marca acordată în caz de necesitate, Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara dispune ca marcajul porcilor să se efectueze prin atasarea unei mărci de plastic cu următoarele caracteristici:
a)pentru animalele din zona de protecţie aceasta va fi de culoare roşie;
b)pentru animalele din zona de supraveghere aceasta va fi de culoare galbena.
Marca va conţine în mod obligatoriu:
c)litera "P" pentru zona de protecţie;
d)litera "S" pentru zona de supraveghere;
e)denumirea şi iniţială judeţului;
f)numărul de ordine al animalului.
Direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, va avea un registru în care vor fi înregistrate toate mărcile acordate animalelor, cu numele proprietarului, adresa şi data la care s-au aplicat, precum şi data la care s-au ridicat măsurile sanitare veterinare.
În momentul ridicării măsurilor restrictive sanitare veterinare aceste mărci vor fi recuperate.
Marca se va aplica pe partea exterioară a pavilionului auricular al animalului pentru a putea fi observata cu usurinta.
Marca auriculara este prezentată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 13 august 2001.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
