Norma nr. 12 din 15 decembrie 2003 (actualizată)

*)Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 21 ianuarie 2004. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 16 iunie 2004, cu modificările şi completările aduse de CIRCULARA nr. 12 din 11 iunie 2004.

Având în vedere prevederile art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 38 alin. 1 şi 2, art. 45 lit. a) şi c), art. 66, 68^1, 83^6 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2003, precum şi ale art. 3 alin. 2, art. 171 alin. 2 şi ale art. 284 alin. 2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată şi modificată prin Legea nr. 200/2002, cu modificările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 50 alin. 1 din Legea nr. 101/1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 93 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare,

Banca Naţionala a României emite prezentele norme.

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1Sfera de aplicare

Prezentele norme se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi reglementează supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari, pe baza individuală şi consolidata.

Articolul 2Definiţii

Termenii şi expresiile următoare au semnificatia prevăzută de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare: instituţie de credit, autorizaţie, sucursala, autoritate competentă, instituţie financiară, stat membru de origine, stat membru gazda, control, societate prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.

De asemenea, pentru scopul aplicării prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

1.zona A - toate statele membre şi toate celelalte tari care sunt membre depline ale Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.), precum şi acele tari care au încheiat acorduri speciale de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional (F.M.I.) în cadrul acordurilor generale de împrumut ale F.M.I., precum şi România. Totuşi, orice ţara care îşi reesaloneaza datoria publică externa este exclusa din zona A pe o perioadă de 5 ani;

2.zona B - toate ţările care nu sunt incluse în zona A;

3.instituţii de credit din zona A - toate instituţiile de credit autorizate în statele membre, în conformitate cu art. 4 din Directiva nr. 2.000/12/EC , inclusiv sucursalele lor în tari terţe, şi toate societăţile private şi instituţiile publice care corespund definitiei instituţiei de credit şi autorizate în alte tari din zona A, inclusiv sucursalele lor, precum şi toate instituţiile de credit autorizate în România, în conformitate cu normele Băncii Naţionale a României care reglementează autorizarea instituţiilor de credit, inclusiv sucursalele lor;

4.instituţii de credit din zona B - toate societăţile private şi instituţiile publice, autorizate în afară zonei A, care corespund definitiei instituţiei de credit, inclusiv sucursalele lor din zona A;

5.sector nebancar - toţi imprumutatii, alţii decât instituţiile de credit, asa cum au fost definite la pct. 3 şi 4, bănci centrale, administraţiile centrale, regionale şi locale, Comunitatile Europene, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi băncile de dezvoltare multilaterala, asa cum sunt ele definite la pct. 6;

6.bănci de dezvoltare multilaterala - Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Corporatia Financiară Internationala, Banca Interamericana de Dezvoltare, Banca Asiatica de Dezvoltare, Banca Africana de Dezvoltare, Fondul de Restructurare al Consiliului Europei, Banca Nordica de Investiţii, Banca de Dezvoltare din Caraibe, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Fondul European de Investiţii şi Corporatia Interamericana de Investiţii;

7.elemente din afară bilanţului, care prezintă un risc ridicat, un risc mediu, un risc moderat şi un risc scăzut - elementele menţionate la art. 6 pct. 2 şi care sunt prezentate în anexa nr. I;

8.expuneri - reprezintă, în scopul aplicării prevederilor art. 8, 9 şi 10, activele şi elementele din afară bilanţului, nete de provizioane, menţionate la art. 6 şi în anexele nr. I şi III, fără aplicarea ponderarilor sau gradelor de risc prevăzute; riscurile menţionate în anexa nr. III trebuie calculate în conformitate cu metoda descrisă în anexa nr. II; vor fi excluse din definirea expunerilor elementele deduse din fondurile proprii; expunerile nu vor cuprinde:

–în cazul operaţiunilor pe curs de schimb, expunerile înregistrate în cursul normal al decontării pe durata a 48 de ore de la efectuarea plăţii; sau

–în cazul operaţiunilor de cumpărare sau de vânzare de titluri, expunerile înregistrate în cursul normal al decontării pe perioada a 5 zile lucrătoare de la data efectuării plăţii ori de la data efectuării livrării, în funcţie de care dintre aceste operaţiuni a intervenit mai devreme;

9.un singur debitor - orice persoană sau grup de persoane fizice şi/sau juridice faţă de care instituţia de credit are o expunere şi:

–care constituie, dacă nu se dovedeşte altfel, un singur risc, deoarece una dintre ele deţine, direct sau indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte; sau

–între care nu exista o relaţie de control în sensul exprimat la prima liniuţa, dar care trebuie să fie considerate ca reprezentând un singur risc, deoarece între ele exista asemenea legături încât, dacă una dintre ele s-ar confrunta cu probleme financiare, exista o probabilitate considerabila ca cealaltă sau toate celelalte să se confrunte cu dificultăţi de rambursare;

10.burse recunoscute - reprezintă burse recunoscute de Banca Naţionala a României, care:

a)funcţionează regulat;

b)au reguli, stabilite sau aprobate de autorităţile competente din ţara de origine a bursei, care definesc atât condiţiile de funcţionare a bursei, condiţiile de acces pe aceasta bursa, cat şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un contract înainte de a putea fi efectiv tranzactionat pe bursa;

c)dispun de un mecanism de compensare care prevede că acele contracte care sunt menţionate în anexa nr. III sunt supuse cerinţelor în materie de marje zilnice ce oferă o protecţie adecvată în opinia autorităţilor competente;

11.societate-mama - în scopul supravegherii pe baza consolidata şi al controlului expunerilor mari, reprezintă o societate-mama în sensul prevăzut de normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare;

12.filiala - în scopul supravegherii pe baza consolidata şi al controlului expunerilor mari, reprezintă o societate-filiala în sensul prevăzut de normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare.

Capitolul IIIndicatorul de solvabilitate

Articolul 3Principii generale

1.Indicatorul de solvabilitate exprima fondurile proprii, asa cum sunt definite în normele Băncii Naţionale a României care reglementează fondurile proprii ale instituţiilor de credit, ca proporţie din totalul activelor şi elementelor din afară bilanţului, nete de provizioane, ajustate în funcţie de risc conform cu art. 5.

2.Indicatorii de solvabilitate ai instituţiilor de credit vor fi calculati pe baza individuală.

3.Indicatorii de solvabilitate ai instituţiilor de credit care sunt societăţi-mama vor fi calculati pe baza consolidata, în conformitate cu metodele stabilite în prezentele norme, în normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare, precum şi în normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

4.De asemenea, în scopul supravegherii repartizării adecvate a capitalului în cadrul unui grup bancar, Banca Naţionala a României poate solicita, în conformitate cu prevederile art. 13, unei societăţi-mama, care este instituţie de credit, şi calcularea unui indicator subconsolidat atât în ceea ce priveşte societatea-mama, cat şi în ceea ce priveşte oricare dintre filialele acesteia care se supun autorizării şi supravegherii Băncii Naţionale a României.

5.Instituţiile de credit vor raporta Băncii Naţionale a României, trimestrial, indicatorii de solvabilitate calculati pe baza individuală, potrivit pct. 2, şi, semestrial, indicatorii de solvabilitate calculati pe baza consolidata potrivit pct. 3.

În ceea ce priveşte indicatorii de solvabilitate calculati pe baza subconsolidata, prevăzuţi la pct. 4, raportarea se va efectua potrivit prevederilor art. 13.

6.Activele şi elementele din afară bilanţului vor fi evaluate în conformitate cu reglementările contabile armonizate cu Directiva nr. 86/635/CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile instituţiilor de credit.

Articolul 4Numaratorul indicatorului de solvabilitate: fonduri proprii

Fondurile proprii, asa cum sunt definite în normele Băncii Naţionale a României care reglementează fondurile proprii ale instituţiilor de credit, constituie numaratorul indicatorului de solvabilitate.

Articolul 5Numitorul indicatorului de solvabilitate: active şi elemente din afară bilanţului, ajustate în funcţie de risc

1.În conformitate cu dispoziţiile art. 6, se atribuie elementelor de activ grade de risc de credit exprimate prin ponderi procentuale. Valoarea din bilanţ a fiecărui activ va fi înmulţită cu ponderea adecvată pentru a se obţine o valoare ajustata în funcţie de risc.

2.În cazul elementelor din afară bilanţului, enumerate în anexa nr. I, se va efectua un calcul în doua etape, descris la art. 6 pct. 2.

3.În cazul elementelor din afară bilanţului, menţionate la art. 6 pct. 3, costurile potenţiale de înlocuire a contractelor, în cazul neonorarii obligaţiei de către contrapartida, se calculează prin aplicarea metodei descrise în anexa nr. II. Aceste costuri vor fi înmulţite cu ponderile aferente contrapartidei care figurează la art. 6 pct. 1, cu excepţia ponderilor de 100% care vor fi înlocuite cu ponderi de 50% pentru a se obţine valori ajustate în funcţie de risc.

4.Suma valorilor ponderate în funcţie de risc ale activelor şi elementelor din afară bilanţului, menţionate la pct. 2 şi 3, constituie numitorul indicatorului de solvabilitate.

Articolul 6Ponderi de risc

1.Următoarele ponderi se vor aplica diferitelor categorii de active:

a)Pondere zero

1.numerar şi elemente echivalente;

2.elemente de activ constituind creanţe asupra administraţiilor centrale şi băncilor centrale din zona A;

3.elemente de activ constituind creanţe asupra Comunităţilor Europene;

4.elemente de activ constituind creanţe garantate în mod direct, expres, irevocabil şi necondiţionat de către administraţiile centrale şi băncile centrale din zona A sau de Comunitatile Europene;

5.elemente de activ constituind creanţe asupra administraţiilor centrale şi băncilor centrale din zona B, exprimate şi finanţate în moneda naţionala a împrumutatului;

6.elemente de activ constituind creanţe garantate în mod direct, expres, irevocabil şi necondiţionat de către administraţiile centrale şi băncile centrale din zona B, exprimate şi finanţate în moneda naţionala comuna garantului şi împrumutatului;

7.elemente de activ garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naţionale a României, printr-un colateral sub forma de titluri emise de administraţiile centrale sau de băncile centrale din zona A ori de titluri emise de Comunitatile Europene sau de depozite în numerar plasate la instituţia imprumutatoare sau de certificate de depozit ori de instrumente similare emise de către instituţia imprumutatoare şi încredinţate acesteia;

8.elemente de activ deduse din fondurile proprii.

b)Pondere 20%

1.elemente de activ constituind creanţe asupra BEI;

2.elemente de activ constituind creanţe asupra băncilor de dezvoltare multilaterala;

3.elemente de activ constituind creanţe garantate în mod direct, expres, irevocabil şi necondiţionat de către BEI;

4.elemente de activ constituind creanţe garantate în mod direct, expres, irevocabil şi necondiţionat de către băncile de dezvoltare multilaterala;

5.elemente de activ constituind creanţe asupra administraţiilor regionale sau locale din zona A;

6.elemente de activ constituind creanţe garantate în mod direct, expres, irevocabil şi necondiţionat de către administraţiile regionale sau locale din zona A;

7.elemente de activ constituind creanţe asupra instituţiilor de credit din zona A, dar care nu constituie fonduri proprii ale acestor instituţii;

8.elemente de activ constituind creanţe cu scadenţa reziduala mai mica ori egala cu un an, asupra instituţiilor de credit din zona B, dar care nu constituie fonduri proprii ale acestor instituţii;

9.elemente de activ garantate în mod direct, expres, irevocabil şi necondiţionat de către instituţiile de credit din zona A;

10.elemente de activ constituind creanţe cu scadenţa reziduala mai mica sau egala cu un an şi care sunt garantate în mod direct, expres, irevocabil şi necondiţionat de către instituţii de credit din zona B;

11.elemente de activ garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naţionale a României, cu colateral sub forma de titluri emise de BEI sau de băncile de dezvoltare multilaterala;

12.elemente reprezentând numerar în curs de încasare.

c)Pondere 50%

1.împrumuturi integral garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naţionale a României, cu ipoteci în favoarea instituţiei de credit, de ranguri superioare ipotecilor instituite în favoarea altor creditori asupra unei proprietăţi rezidentiale care este sau va fi ocupată ori data cu chirie de împrumutat. Valoarea proprietăţii va fi calculată pe baza unor criterii de evaluare riguros definite prin dispoziţii legislative, reglementări sau prin prevederi administrative, care, în opinia Băncii Naţionale a României, sunt considerate adecvate. Evaluarea va fi efectuată cel puţin o dată pe an.

Împrumuturi integral garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naţionale a României, cu acţiuni în societăţi finlandeze din domeniul locativ care funcţionează în conformitate cu Legea finlandeza privind societăţile din domeniul locativ din 1991 sau cu legislaţia echivalenta ulterioară, acordate în legătură cu proprietăţi rezidentiale care sunt ori vor fi ocupate sau date cu chirie de împrumutat.

Titluri acoperite cu creanţe ipotecare (mortgagebacked securities) - care pot fi tratate în acelaşi mod cu împrumuturile acordate, menţionate la primul alineat, dacă acestea sunt echivalente în ceea ce priveşte riscul de credit. Instituţiile de credit trebuie să se asigure în special ca:

(i)aceste titluri sunt complet şi direct acoperite printr-un ansamblu de ipoteci care sunt de aceeaşi natura cu cele definite la primul alineat şi sunt perfect sanatoase, din punct de vedere al capacităţii de rambursare a creditului ipotecar, în momentul creării titlurilor acoperite cu creanţe ipotecare;

(îi) un drept de rang superior celor instituite în favoarea altor creditori asupra activelor ipotecate este deţinut fie direct de investitorii în titluri acoperite cu creanţe ipotecare, fie în contul lor printr-un administrator fiduciar (trustee) sau un reprezentant mandatat, în aceeaşi proporţie ca şi cea a titlurilor deţinute;

2.cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate, care nu au fost deduse din fondurile proprii: aceste active sunt supuse ponderarii care corespunde contrapartidei în cazul în care instituţia de credit este în măsura sa o determine în conformitate cu reglementările contabile armonizate cu Directiva nr. 86/635/CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile instituţiilor de credit; dacă nu se poate determina contrapartida, se aplică o pondere fixa de 50%.

d)Pondere 100%

1.elemente de activ constituind creanţe asupra administraţiilor centrale şi băncilor centrale din zona B, cu excepţia cazului în care sunt exprimate şi finanţate în moneda naţionala a împrumutatului;

2.elemente de activ constituind creanţe asupra administraţiilor regionale sau locale din zona B;

3.elemente de activ constituind creanţe cu scadenţa reziduala mai mare de un an, asupra instituţiilor de credit din zona B;

4.elemente de activ constituind creanţe asupra sectoarelor nebancare din zona A şi din zona B;

5.imobilizari corporale, în sensul reglementărilor contabile armonizate cu Directiva nr. 86/635/CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile instituţiilor de credit;

6.portofolii de acţiuni, participatii şi alte elemente componente ale fondurilor proprii ale altor instituţii de credit, care nu sunt deduse din fondurile proprii ale instituţiilor creditoare;

7.toate celelalte active, cu excepţia celor care sunt deduse din fondurile proprii.

2.Tratamentul descris mai jos se aplică elementelor din afară bilanţului, altele decât cele menţionate la pct. 3. În prima etapa aceste elemente vor fi încadrate în funcţie de categoriile de risc care figurează în anexa nr. I. Elementele care prezintă risc maxim vor fi luate în calcul la valoarea lor totală; elementele care prezintă un risc mediu, într-un procent de 50% din valoarea lor totală; cele care prezintă un risc moderat, într-un procent de 20%, în timp ce valoarea elementelor care prezintă un risc scăzut va fi considerată zero. A doua etapa consta în înmulţirea valorilor elementelor din afară bilanţului, ajustate în modul descris mai sus, cu ponderile aferente contrapartidelor relevante, în conformitate cu tratamentul prevăzut pentru elementele de activ de la pct. 1. În cazul acordurilor de vânzare şi răscumpărare de active (repo) şi al angajamentelor ferme de cumpărare la termen, ponderile vor fi cele ataşate activelor în cauza şi nu contrapartidelor din tranzacţii. Partea capitalului subscris şi nevarsat la Fondul European de Investiţii va fi ponderată cu 20%.

3.Metoda prevăzută în anexa nr. II va fi aplicată elementelor din afară bilanţului, enumerate în anexa nr. III, cu excepţia:

–contractelor tranzacţionate pe burse recunoscute;

–contractelor pe cursul de schimb (fără contractele pe aur) a căror scadenta iniţială este de 14 zile calendaristice sau mai puţin.

4.În cazul în care elementele din afară bilanţului sunt garantate în mod direct, expres, irevocabil şi necondiţionat, ele vor fi ponderate ca şi când acestea ar fi fost asumate faţă de garant şi nu faţă de contrapartida. În cazul în care expunerea potenţiala rezultată din tranzacţiile din afară bilanţului este garantată integral, în mod adecvat în opinia Băncii Naţionale a României, cu oricare dintre activele recunoscute ca şi colateral la pct. 1 lit. a) subpct. 7 şi pct. 1 lit. b) subpct. 11, ponderea aplicată va fi zero sau de 20%, în funcţie de colateralul în discuţie.

Se va aplica o pondere de 50% elementelor din afară bilanţului, reprezentate de garanţii având caracterul substitutelor de credit şi care sunt integral garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naţionale a României, cu ipoteci care îndeplinesc condiţiile de la pct. 1 lit. c) subpct. 1, cu condiţia ca garantul sa beneficieze de un drept direct asupra unui asemenea colateral.

5.În cazul în care elementele de activ şi elementele din afară bilanţului beneficiază de o pondere mai mica datorită existenţei garanţiilor directe, exprese, irevocabile şi neconditionate sau colateralului acceptabil în opinia Băncii Naţionale a României, ponderea mai mica va fi aplicată doar părţii care este garantată sau care este acoperită integral de colateral.

Articolul 7Nivelul indicatorului de solvabilitate

1.Instituţiile de credit sunt obligate sa menţină în permanenta indicatorul definit la art. 3 la un nivel de cel puţin 12%.

2.În cazul în care indicatorul scade sub nivelul de 12%, instituţiile de credit în cauza vor lua măsurile adecvate în vederea restabilirii, cat mai repede cu putinta, a nivelului minim al acestui indicator.

Capitolul IIIExpuneri mari

Articolul 8Raportarea expunerilor mari

1.Expunerea unei instituţii de credit faţă de un singur debitor este considerată ca fiind expunere mare atunci când valoarea acesteia este egala sau depăşeşte 10% din fondurile proprii ale instituţiei de credit respective.

2.O instituţie de credit va raporta Băncii Naţionale a României orice expunere mare, asa cum este aceasta definită la pct. 1.

Raportarea tuturor expunerilor mari se va efectua trimestrial.

3.Instituţiile de credit vor dispune de proceduri administrative şi contabile sanatoase, împreună cu mecanisme adecvate de control intern, în scopul identificarii şi înregistrării tuturor expunerilor mari şi a schimbărilor care pot interveni asupra lor, în conformitate cu definiţiile şi cerinţele din prezentele norme, şi pentru monitorizarea acestor expuneri în funcţie de politica fiecărei instituţii de credit în materie de expuneri.

Articolul 9Limitele aplicabile expunerilor mari

1.O instituţie de credit nu poate inregistra o expunere faţă de un singur debitor, a carei valoare depăşeşte 25% din fondurile proprii.

2.În cazul în care acest un singur debitor are în componenta sa cel puţin un membru al grupului instituţiei de credit raportoare, iar membrul respectiv este societatea-mamă, filiala a societăţii-mama sau filiala a instituţiei de credit raportoare, procentul prevăzut la pct. 1 va fi redus la 20%.

3.Valoarea cumulată a expunerilor mari ale unei instituţii de credit nu poate depăşi 800% din fondurile ei proprii.

4.O instituţie de credit trebuie să respecte în permanenta limitele cu referire la expunerile mari, stabilite la pct. 1, 2 şi 3. Dacă, într-un caz excepţional, expunerile depăşesc aceste limite, este necesară raportarea imediata a acestei situaţii Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere, care poate acorda, atunci când circumstanţele o justifica, un termen limita până la care instituţia de credit să se conformeze cu limitele impuse.

5.Banca Naţionala a României poate recunoaşte, la solicitarea unei instituţii de credit, exceptarea de la aplicarea pct. 1, 2 şi 3 a expunerilor înregistrate faţă de membrii grupului instituţiei de credit, prevăzuţi la pct. 2, care sunt incluşi în supravegherea pe baza consolidata căreia i se supune respectiva instituţie de credit, în condiţiile în care aceasta este efectuată în conformitate cu legislaţia relevanta din România, Directiva nr. 2000/12/EC sau cu standardele echivalente în vigoare într-o ţara terta şi, totodată, exista măsuri care să asigure repartizarea adecvată a riscurilor în interiorul grupului.

6.Pentru fiecare dintre expunerile de mai jos se va excepta de la aplicarea prevederilor pct. 1, 2 şi 3 partea calculată ca diferenţa între valoarea expunerii respective şi rezultatul inmultirii acesteia cu ponderea aferentă:

a)Pondere 0%

1.elemente de activ constituind creanţe şi elemente din afară bilanţului constituind expuneri înregistrate faţă de administraţiile centrale şi băncile centrale ale ţărilor din zona A;

2.elemente de activ constituind creanţe şi elemente din afară bilanţului constituind expuneri înregistrate faţă de Comunitatile Europene;

3.elemente de activ constituind creanţe şi elemente din afară bilanţului constituind expuneri garantate în mod direct, expres, irevocabil şi necondiţionat de administraţiile centrale şi băncile centrale din zona A sau de Comunitatile Europene;

4.elemente de activ constituind creanţe şi elemente din afară bilanţului constituind expuneri înregistrate faţă de administraţiile centrale sau băncile centrale din zona B, exprimate şi finanţate în moneda naţionala a împrumutatului;

5.elemente de activ şi elemente din afară bilanţului constituind expuneri garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naţionale a României, printr-un colateral sub forma de titluri emise de administraţiile centrale, băncile centrale din zona A sau Comunitatile Europene ori sub forma de depozite în numerar plasate la instituţia imprumutatoare, certificate de depozit sau instrumente similare emise de instituţia imprumutatoare şi încredinţate acesteia.

b)Pondere 20%

1.elemente de activ constituind creanţe şi elemente din afară bilanţului constituind expuneri înregistrate faţă de instituţiile de credit din zona A, dar care nu constituie fonduri proprii ale acestor instituţii;

2.elemente de activ constituind creanţe şi elemente din afară bilanţului constituind expuneri înregistrate faţă de instituţiile de credit din zona B, cu scadenţa reziduala mai mica sau egala cu un an, dar care nu constituie fonduri proprii ale acestor instituţii.

3.elemente de activ constituind creanţe şi elemente din afară bilanţului constituind expuneri înregistrate faţă de administraţiile regionale sau locale din zona A;

4.elemente de activ constituind creanţe şi elemente din afară bilanţului constituind expuneri garantate în mod direct, expres, irevocabil şi necondiţionat de către administraţiile regionale sau locale din zona A.

c)Pondere 50%

1.împrumuturi garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naţionale a României, cu ipoteci în favoarea instituţiei de credit, de ranguri superioare ipotecilor instituite în favoarea altor creditori asupra proprietăţii rezidentiale; totuşi valoarea exceptată nu va putea depăşi 50% din valoarea proprietăţii rezidentiale. Valoarea proprietăţii va fi calculată, pe baza unor criterii de evaluare riguros definite prin dispoziţii legislative, reglementări sau prin prevederi administrative, care, în opinia Băncii Naţionale a României, sunt considerate adecvate. Evaluarea va fi efectuată cel puţin o dată pe an. În aplicarea prezentului punct, prin proprietate rezidentiala se înţelege acel spaţiu rezidential care este sau va fi ocupat ori dat cu chirie de către împrumutat;

2.împrumuturi garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naţionale a României, cu participatii în societăţi finlandeze din domeniul locativ care funcţionează în conformitate cu Legea finlandeza privind societăţile din domeniul locativ din 1991 sau cu legislaţia echivalenta ulterioară;

3.elementele din afară bilanţului cu risc moderat, menţionate în anexa nr. I.

d)Pondere 100%

1.expunerile din elemente de activ şi elemente din afară bilanţului, care nu sunt menţionate mai sus.

7.În cazul în care o expunere faţă de un client este garantată de o terta parte, instituţiile de credit pot considera expunerea ca fiind asumată faţă de terta parte şi nu faţă de client, dacă expunerea este garantată, în mod adecvat în opinia Băncii Naţionale a României, direct, expres, irevocabil şi necondiţionat de către aceasta terta parte.

Articolul 10Supravegherea expunerilor mari pe baza consolidata şi pe baza individuală

Respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 8 şi 9 va fi monitorizata pe baza individuală şi consolidata, în conformitate cu normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare.

Capitolul IVDispoziţii specifice reţelelor cooperatiste de credit

Articolul 11Supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari

În cazul reţelelor cooperatiste de credit, supravegherea pe baza individuală a solvabilităţii şi expunerilor mari ale cooperativelor de credit va fi efectuată de către casa centrala a acestora.

În acest scop casa centrala va emite norme care vor fi elaborate pe baza principiilor prevăzute de prezentele norme şi care vor fi transmise spre avizare Băncii Naţionale a României.

Supravegherea pe baza individuală şi, dacă este cazul, consolidata a solvabilităţii şi expunerilor mari ale caselor centrale ale reţelelor cooperatiste de credit se realizează de către Banca Naţionala a României în conformitate cu metodele stabilite în prezentele norme, în normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare, precum şi în normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

Supravegherea fiecărei reţele cooperatiste de credit se realizează de către Banca Naţionala a României pe baza situaţiei financiare agregate întocmite de către casa centrala a acesteia în conformitate cu normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

Articolul 12Cerinţe de raportare la nivelul reţelelor cooperatiste de credit

Pe lângă raportarile prevăzute la art. 15 şi 16, casele centrale ale cooperativelor de credit vor transmite semestrial Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere formularele prevăzute în anexele nr. IV şi nr. V, întocmite la nivelul reţelei, astfel:

–prin intermediul reţelei de comunicaţii interbancare, în termen de cel mult 17 zile calendaristice de la sfârşitul perioadei pentru care acestea se întocmesc; şi

–în forma letrica, în termen de 20 de zile calendaristice de la sfârşitul perioadei pentru care acestea se întocmesc.

Capitolul VDispoziţii de aplicare

Articolul 13Atribuţii ale Băncii Naţionale a României

În scopul aplicării prezentelor norme, Banca Naţionala a României, prin intermediul Direcţiei supraveghere, va exercita următoarele atribuţii:

a)stabilirea şi actualizarea listei cu bursele recunoscute de Banca Naţionala a României; lista iniţială nu va avea caracter exhaustiv, urmând a fi actualizată de către Direcţia supraveghere ori de câte ori aceasta va considera necesar sau atunci când, în urma analizei, solicitată de o instituţie de credit, aceasta va decide ca o bursa care nu este inclusă în lista menţionată îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 pct. 10;

b)stabilirea de cerinţe în aplicarea prevederilor art. 3 pct. 4 şi pct. 5 alin. 2;

c)stabilirea de excepţii în aplicarea prevederilor art. 9 pct. 5;

d)avizarea normelor menţionate la art. 11 alin. 2.

Articolul 14Considerente privind elementele din afară bilanţului

Având în vedere ca, în contextul supravegherii pe baza consolidata, aplicarea prezentelor norme presupune o încadrare cat mai uniforma a operaţiunilor desfăşurate de instituţii de credit ce operează pe pieţe supuse unor reglementări diferite, în anexa nr. VI a fost prevăzută o lista, cu caracter orientativ, ce conţine principalele categorii de elemente din afară bilanţului împreună cu caracteristicile definitorii ale acestora, precum şi o serie de considerente privind tratarea acestora din punct de vedere al riscului de credit.

Articolul 15Cerinţe de raportare a indicatorului de solvabilitate

În aplicarea prevederilor art. 3 pct. 5 alin. 1 instituţiile de credit vor transmite Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere formularele prevăzute în anexa nr. IV, astfel:

–prin intermediul reţelei de comunicaţii interbancare, în termen de cel mult 17 zile calendaristice de la sfârşitul perioadei pentru care acestea se întocmesc; şi

–în forma letrica, în termen de 20 de zile calendaristice de la sfârşitul perioadei pentru care acestea se întocmesc.

Articolul 16Cerinţe de raportare a expunerilor mari

În aplicarea prevederilor art. 10 instituţiile de credit vor transmite Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere formularele prevăzute în anexa nr. V, astfel:

–prin intermediul reţelei de comunicaţii interbancare, în termen de cel mult 17 zile calendaristice de la sfârşitul perioadei pentru care acestea se întocmesc; şi

–în forma letrica, în termen de 20 de zile calendaristice de la sfârşitul perioadei pentru care acestea se întocmesc.

Articolul 17Cerinţe suplimentare de raportare

Direcţia supraveghere poate solicita instituţiilor de credit orice informaţii suplimentare pe care le considera relevante pentru scopul supravegherii solvabilităţii şi expunerilor mari. În acest sens, Direcţia supraveghere va comunică instituţiilor de credit în cauza toate elementele necesare raportarii informaţiilor menţionate, respectiv formularul de raportare, modalitatea de transmitere, precum şi periodicitatea, dacă este cazul.

Capitolul VIDispozitii tranzitorii şi finale

Articolul 18Sancţiuni şi măsuri

Nerespectarea de către instituţiile de credit a prezentelor norme atrage aplicarea sancţiunilor şi/sau a măsurilor prevăzute la art. 69 alin. 2 şi, respectiv, la art. 70 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 19Intrarea în vigoare

Prezentele norme intră în vigoare la data de 1 septembrie 2004, cu excepţia dispoziţiilor referitoare la supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari pe baza consolidata, care se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2005.

Art. 19 a fost modificat de articolul unic din CIRCULARA nr. 12 din 11 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 541 din 16 iunie 2004.

Articolul 20Norme abrogate

La data intrării în vigoare a prezentelor norme se abroga Normele Băncii Naţionale a României nr. 8/1999 privind limitarea riscului de credit al instituţiilor de credit, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 iunie 1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Preşedintele Consiliului de administraţie

al Băncii Naţionale a României,

Mugur Isarescu,

guvernator

Bucureşti, 15 decembrie 2003.

Nr. 12.

Anexa I

CLASIFICAREA ELEMENTELOR DIN AFARĂ BILANŢULUI

Risc maxim:

–garanţii având caracter de substitut de credit;

–acceptări;

–andosari de efecte care nu poarta numele altei instituţii de credit;

–tranzacţii cu recurs;

–scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit;

–angajamente ferme de cumpărare la termen;

–depozite forward forward;

–partea neplatita a acţiunilor şi titlurilor parţial plătite;

–facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achizitionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) cu caracter irevocabil şi a căror utilizare este certa;

–alte elemente purtătoare de risc maxim.

Risc mediu:

–credite documentare emise şi confirmate;

–garanţii cunoscute pe plan internaţional sub denumirea de warranties, indemnities (inclusiv tender bonds, performance bonds, customs bonds şi tax bonds) şi alte garanţii care nu au caracter de substitut de credit;

–acorduri de vânzare de active cu opţiune de răscumpărare;

–scrisori de credit standby irevocabile care nu au caracter de substitut de credit;

–facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achizitionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) cu o scadenta iniţială mai mare de un an;

–facilităţi de emisiune de efecte (Note Issuance Facilities - NIF) şi facilităţi reinnoibile de preluare ferma (Revolving Underwriting Facilities - RUF);

–alte elemente purtătoare de risc mediu.

Risc moderat:

–credite documentare în care bunurile supuse livrării reprezintă colateral şi alte tranzacţii care se lichidează de la sine;

–alte elemente purtătoare de risc moderat.

Risc scăzut:

–facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achizitionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) cu o scadenta iniţială mai mica sau egala cu un an;

–facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achizitionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) care pot fi anulate necondiţionat în orice moment fără notificare şi care sunt acordate de către instituţia de credit în mod justificat, în opinia Băncii Naţionale a României;

–alte elemente cu risc scăzut.

Anexa II

TRATAREA ELEMENTELOR DIN AFARĂ BILANŢULUI

1.Metoda abordarii prin "marcare la piaţa"

Etapa (a): prin atasarea valorilor curente de pe piaţa contractelor (marcarea la piaţa), se obţine costul curent de înlocuire a tuturor contractelor cu valori pozitive.

Etapa (b): pentru a obţine valoarea expunerii de credit potenţiale viitoare (exceptând contractele swap într-o singura deviza pe rate ale dobânzii variabile - single-currency "floating/floating" interest rate swaps - caz în care va fi calculat numai costul curent de înlocuire), valorile notionalului sau valorile suport sunt înmulţite cu următoarele procente:

Tabel 1^a,b

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Contracte Contracte Contracte

Scadenta Contracte pe cursul Contracte pe metale pe mărfuri,

reziduala^c pe rata de schimb pe acţiuni preţioase, altele

dobânzii şi pe aur cu excepţia decât

aurului metalele

preţioase

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Până la un an 0% 1% 6% 7% 10%

inclusiv

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Între 1 şi 5 ani 0,5% 5% 8% 7% 12%

inclusiv

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Peste 5 ani 1,5% 7,5% 10% 8% 15%

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

a)Contractele care nu se încadrează în nici una dintre cele 5 categorii indicate în acest tabel vor fi tratate ca şi contractele pe mărfuri, altele decât metalele preţioase.

b)Pentru contractele care implica schimburi multiple ale principalului, procentele vor fi înmulţite cu numărul de plati rămase de efectuat în conformitate cu contractul.

c)Pentru contractele structurate astfel încât expunerile rămase, ulterioare datelor de plată specificate, să fie regularizate şi la care termenii sunt revizuiti astfel încât valoarea de piaţa a contractelor la acele date specificate este zero, scadenta reziduala va fi egala cu timpul rămas până la următoarea data de revizuire. În cazul contractelor pe rata dobânzii care îndeplinesc aceste criterii şi au o scadenta rămasă mai mare de un an, procentul nu va mai fi mai mic de 0,5%.

Etapa (c): costul potenţial de înlocuire, obţinut ca suma dintre costul curent de înlocuire şi expunerea de credit potenţiala viitoare, este inmultit:

–în cazul determinării indicatorului de solvabilitate - cu ponderile de risc alocate pentru contrapartidele relevante prevăzute la art. 6;

–în cazul determinării expunerilor mari - cu ponderile alocate pentru contrapartidele relevante prevăzute la art. 9 pct. 6 şi 7, cu excepţia ponderilor de 100% care vor fi înlocuite cu ponderi de 50%, avându-se în vedere şi prevederile art. 6 pct. 3.

În vederea aplicării acestei metode instituţiile de credit trebuie să se asigure ca suma notionalului care trebuie luată în considerare este un etalon adecvat pentru riscul inerent contractului. În cazul în care, de exemplu, contractul permite multiplicarea fluxurilor de numerar, suma notionalului trebuie ajustata pentru a putea lua în considerare efectele multiplicării asupra structurii riscului acelui contract.

2.Compensare bilaterala contractuală (contracte de novatie şi alte acorduri de compensare bilaterala)

a)Tipuri de compensare bilaterala recunoscute

În scopul acestui punct prin contrapartida se înţelege orice entitate (inclusiv persoane fizice) care are capacitatea de a încheia un acord de compensare bilaterala contractuală.

Se considera ca fiind diminuatoare de risc următoarele tipuri de compensări bilaterale contractuale:

(i)contracte bilaterale de novatie între o instituţie de credit şi contrapartida sa, prin care creanţele şi obligaţiile reciproce sunt automat amalgamate într-o asemenea maniera încât aceasta novatie stabileşte o singura suma neta de fiecare data când se aplică novatia şi astfel creează un singur nou contract obligatoriu din punct de vedere legal care anulează contractele anterioare;

(ii)alte acorduri bilaterale încheiate între o instituţie de credit şi contrapartida sa.

b)Condiţii de recunoaştere

Se considera compensarea bilaterala contractuală ca fiind diminuatoare de risc numai în următoarele condiţii:

(i)o instituţie de credit trebuie să aibă un acord de compensare bilaterala contractuală cu contrapartida sa, care creează o singura obligaţie legală, acoperind toate tranzacţiile incluse, astfel încât, în situaţia în care contrapartida nu îşi îndeplineşte obligaţiile datorită incapacităţii de plată, falimentului, lichidării sau oricărei alte situaţii similare, instituţia de credit va avea dreptul de a primi sau obligaţia de a plati numai suma neta a valorilor pozitive şi negative, marcate la piaţa, ale tranzacţiilor individuale incluse;

(ii)o instituţie de credit trebuie să fi făcut disponibile autorităţii competente considerente legale justificate şi scrise, astfel încât, în cazul unui diferend, instanţele competente şi autorităţile administrative vor constata, în cazurile descrise la pct. (i), ca creanţele şi obligaţiile instituţiei de credit vor fi limitate la suma neta, asa cum este descris la pct. (i), sub incidenţa:

–legii jurisdicţiei în care contrapartida a fost înfiinţată şi, dacă este implicata sucursala străină a unei societăţi, de asemenea sub incidenţa legii jurisdicţiei în care este localizata sucursala;

–legii care guvernează tranzacţiile individuale incluse; şi

–legii care guvernează orice contract sau acord necesar efectuării compensării bilaterale contractuale;

(iii)o instituţie de credit trebuie să aibă implementate proceduri care să asigure ca validitatea legală a compensării sale bilaterale contractuale este ţinuta sub observatie având în vedere modificările posibile ale legilor relevante.

În cazul în care sunt implicate alte jurisdicţii, compensarea bilaterala contractuală trebuie să fie legal valida sub incidenţa legii fiecărei jurisdicţii. Banca Naţionala a României va recunoaşte ca diminuator de risc un acord de compensare bilaterala contractuală, numai dacă acesta este valid din punct de vedere legal în ambele jurisdicţii implicate şi dacă este recunoscut de ambele autorităţi competente implicate.

Banca Naţionala a României poate accepta considerente legale justificate, în funcţie de diferite tipuri de compensări bilaterale contractuale.

Nu poate fi recunoscut ca diminuator de risc nici un contract care conţine o prevedere ce permite unei contrapartide care nu se afla în incapacitate de plată să facă numai plati limitate sau sa nu facă nici o plata în contul averii contrapartidei aflate în procedura de faliment, chiar dacă aceasta din urma este creditor net (walkaway clause).

Se vor considera ca diminuatoare de risc acordurile de compensare bilaterala contractuală care acoperă contracte pe cursul de schimb cu scadenţa iniţială de până la 14 zile calendaristice inclusiv, contracte options vândute sau elemente similare din afară bilanţului la care prevederile prezentei anexe nu se aplică întrucât acestea implica un risc de credit neglijabil sau nu implica risc de credit. Totuşi, având în vedere faptul ca, în funcţie de valoarea de piaţa pozitiva sau negativa a acestor contracte, includerea lor într-un alt acord de compensare bilaterala poate duce la creşterea sau diminuarea cerinţelor de capital, instituţiile de credit vor trebui să aplice un tratament coerent în ceea ce priveşte utilizarea acordurilor de compensare bilaterala, menţionate, la creşterea sau diminuarea cerinţelor de capital, în caz contrar acordurile amintite nefiind considerate ca diminuatoare de risc.

c)Efecte ale recunoaşterii

(i)Contracte de novatie

Ponderarea va fi aplicată de preferat sumelor nete unice stabilite prin contractele de novatie, decât sumelor brute implicate. Astfel, în aplicarea metodei prevăzute la pct. 1, la

–etapa (a): costul curent de înlocuire, iar la

–etapa (b): sumele notionale sau valorile suport pot fi obţinute ţinându-se cont de contractul de novatie.

(ii)Alte acorduri de compensare bilaterala

În aplicarea metodei de la pct. 1:

–la etapa (a) costul curent de înlocuire pentru contractele incluse într-un acord de compensare bilaterala poate fi obţinut prin luarea în considerare a costului net de înlocuire ipotetic actual care rezultă din acord; în cazul în care compensarea bilaterala duce la o obligaţie neta pentru instituţia de credit care calculează costul net de înlocuire, costul curent de înlocuire este luat în calcul la valoarea zero;

–la etapa (b) valoarea expunerii de credit potenţiale viitoare pentru toate contractele incluse într-un acord de compensare bilaterala poate fi redusă în conformitate cu următoarea ecuatie:

ECP(red) = 0,4 x ECP(brut) + 0,6 x RNB x ECP(brut),

unde:

–ECP(red) = valoarea redusă a expunerii de credit potenţiale viitoare pentru toate contractele cu o contrapartida data, incluse într-un acord de compensare bilaterala valid din punct de vedere legal;

–ECP(brut) = totalul valorilor aferente expunerilor de credit potenţiale viitoare pentru toate contractele cu o contrapartida data, care sunt incluse într-un acord de compensare bilaterala, valid din punct de vedere legal, şi care sunt calculate prin înmulţirea valorilor lor notionale cu procentele stabilite în tabelul 1;

–RNB = raportul net-brut: calculat de instituţia de credit, fie prin:

(i)calcul separat: cota din costul net de înlocuire a tuturor contractelor incluse într-un acord de compensare bilaterala, valid din punct de vedere legal, cu o contrapartida data (numarator) şi costul de înlocuire brut a tuturor contractelor incluse într-un acord de compensare bilaterala, valid din punct de vedere legal, cu acea contrapartida (numitor); fie prin

(ii)calcul agregat: cota din suma costului net de înlocuire, calculat pe o baza bilaterala pentru toate contrapartidele ţinând cont de contractele incluse în acorduri de compensare bilaterala, valide din punct de vedere legal (numarator), şi costul brut de înlocuire a tuturor contractelor incluse în acordurile de compensare bilaterala, valide din punct de vedere legal (numitor).

Instituţiile de credit vor utiliza metoda aleasă în mod uniform.

Pentru calculul expunerii de credit potenţiale viitoare, corespunzător formulei de mai sus, contractele perfect corespondente care sunt incluse în acordul de compensare bilaterala pot fi luate în considerare ca un singur contract cu un notional echivalent cu rezultatele nete. Contractele perfect corespondente sunt contracte la termen pe cursul de schimb sau contracte similare în care notionalul este echivalent cu fluxurile de numerar dacă acestea devin scadente la aceeaşi dată a valutei şi sunt exprimate total sau parţial în aceeaşi deviza.

Anexa III

TIPURI DE ELEMENTE DIN AFARĂ BILANŢULUI

1.Contracte pe rata dobânzii

a)contracte swap într-o singura deviza pe rata dobânzii (single-currency interest rate swaps);

b)contracte swap de baza (basis-swaps);

c)forward rate agreements (FRA);

d)contracte futures pe rata dobânzii (interest-rate futures);

e)contracte options pe rata dobânzii, cumpărate (interestrate options purchased);

f)alte contracte de natura similară.

2.Contracte pe cursul de schimb şi contracte pe aur:

a)contracte swap în devize diferite pe rata dobânzii (cross-currency interest rate swaps);

b)contracte forward pe cursul de schimb (forward foreign-exchange contracts);

c)contracte futures pe devize (currency futures);

d)contracte options pe devize, cumpărate (currency options purchased);

e)alte contracte de natura similară;

f)contracte pe aur de natura similară celor de la lit. a)-e).

3.Contracte de natura similară celor de la pct. 1 lit. a)-e) şi pct. 2 lit. a)-d) privind alte elemente de referinţa sau indici, referitoare la:

a)acţiuni;

b)metale preţioase, cu excepţia aurului;

c)mărfuri, altele decât metalele preţioase;

d)alte contracte de natura similară.Anexa IV

Situaţia

privind solvabilitatea

Cod raportare*1):[ ]

Data raportarii:[ / / ]

Denumirea instituţiei de credit raportoare: ...........

Entităţi incluse în perimetrul de consolidare:*2)

┌────┬───────────────────────────────────┐

│Nr. │ Denumire │

│crt.│ │

├────┼───────────────────────────────────┤

│ 0 │ 1 │

├────┼───────────────────────────────────┤

│ │ │

└────┴───────────────────────────────────┘

Tabel 1*)

–mil lei -

┌───────┬──────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┐

│ │ │ Valoarea │ Valoarea │

│Ponderi│ Elemente din afară bilanţului │elementelor│ ponderată │

│ │ │ din afară │ a │

│ │ │ bilanţului│elementelor│

│ │ │ │ din afară │

│ │ │ │ bilanţului│

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ 100% │Risc maxim │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Garanţii având caracter de substitut de credit│ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Acceptări │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Andosari de efecte care nu poarta numele altei│ │ │

│ │instituţii de credit │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Tranzacţii cu recurs │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Scrisori de credit standby irevocabile având │ │ │

│ │caracter de substitut de credit │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Angajamente ferme de cumpărare la termen │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Depozite forward forward │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Partea neplatita a acţiunilor şi titlurilor │ │ │

│ │parţial plătite │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Facilităţi de credit neutilizate (angajamente │ │ │

│ │de creditare, de achizitionare de titluri, sau│ │ │

│ │angajamente de furnizare de facilităţi de │ │ │

│ │garantare sau acceptare) cu caracter │ │ │

│ │irevocabil şi a căror utilizare este certa │ │ │

└───────┴──────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘

*1) Codul raportarii - cod alfanumeric, stabilit de către instituţia de

credit raportoare, care să permită identificarea în mod unic a unei

raportări în cazul în care aceasta este transmisă pe suport hârtie.

Astfel, codul va fi alocat în funcţie de data raportarii, denumirea

instituţiei de credit raportoare şi perimetrul de consolidare şi va

fi înscris pe fiecare dintre paginile raportarii.

*2) În cazul raportarilor întocmite la nivelul reţelelor cooperatiste de

credit de către casele centrale ale acestora, se va citi "Organizaţii

cooperatiste de credit din cadrul reţelei:".

Cod raportare:[...... ]

┌───────┬──────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┐

│ │Alte elemente purtătoare de risc maxim │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ 50% │Risc mediu │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Credite documentare emise şi confirmate │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Garanţii cunoscute pe plan internaţional sub │ │ │

│ │denumirea de warranties, indemnities (inclusiv │ │ │

│ │tender bonds, performance bonds, customs bonds│ │ │

│ │şi tax bonds) şi alte garanţii care nu au │ │ │

│ │caracter de substitut de credit │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Acorduri de vânzare de active cu opţiune de │ │ │

│ │răscumpărare │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Scrisori de credit standby irevocabile care nu│ │ │

│ │au caracter de substitut de credit │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Facilităţi de credit neutilizate (angajamente │ │ │

│ │de creditare, de achizitionare de titluri, sau│ │ │

│ │angajamente de furnizare de facilităţi de │ │ │

│ │garantare sau acceptare) cu o scadenta │ │ │

│ │iniţială mai mare de un an │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Facilităţi de emisiune de efecte (Note │ │ │

│ │issuance facilities - NIF) şi facilităţi │ │ │

│ │reinnoibile de preluare ferma (Revolving │ │ │

│ │underwriting facilities - RUF) │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Alte elemente purtătoare de risc moderat │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ 20% │Risc moderat │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Credite documentare în care bunurile supuse │ │ │

│ │livrării reprezintă colateral şi alte │ │ │

│ │tranzacţii care se lichidează de la sine │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Alte elemente purtătoare de risc moderat │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ 0% │Risc scăzut │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Facilităţi de credit neutilizate (angajamente │ │ │

│ │de creditare, de achizitionare de titluri, sau│ │ │

│ │angajamente de furnizare de facilităţi de │ │ │

│ │garantare sau acceptare) cu o scadenta │ │ │

│ │iniţială mai mica sau egala cu un an sau care │ │ │

│ │pot fi anulate necondiţionat în orice moment │ │ │

│ │fără notificare │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │Alte elemente cu risc scăzut │ │ │

├───────┼──────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤

│ │ Total │ │ │

└───────┴──────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘

*)Tabelul reprezintă situaţia agregata a informatilor rezultate în urma

aplicării primei etape prevăzute la art.6 pct.2.

Tabel 2*

–mil. lei -

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐

│ Tipuri de contracte │ Cost curent│

│ │de înlocuire│

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│ 1 │ 2 │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│1. Contracte pe rata dobânzii: │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│a) contracte swap într-o singura deviza pe rata dobânzii │ │

│ (single-currency interest rate swaps) │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│b) contracte swap de baza (basis-swaps) │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│c) forward rate agreements (FRA) │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│d) contracte futures pe rata dobânzii (interest-rate futures) │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│e) contracte options pe rata dobânzii, cumpărate (interest-rate │ │

│ options purchased) │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│f) alte contracte de natura similară │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│2. Contracte pe cursul de schimb şi contracte pe aur: │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│a) contracte swap în devize diferite pe rata dobânzii │ │

│ (cross-currency interest rate swaps) │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│b) contracte forward pe cursul de schimb (forward │ │

│ foreign-exchange contracts) │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│c) contracte futures pe devize (currency futures) │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│d) contracte options pe devize, cumpărate (currency options │ │

│ purchased) │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│e) alte contracte de natura similară │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│f) contracte pe aur de natura similară celor de la lit. (a) │ │

│ la (e) │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│3. Contracte de natura similară celor de la punctul 1 lit. (a) │ │

│ la lit. (e) şi punctul 2 lit (a) la lit. (d) privind alte │ │

│ elemente de referinţa sau indici, referitoare la: │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│a) acţiuni │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│b) metale preţioase cu excepţia aurului │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│c) mărfuri altele decât metalele preţioase │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│d) alte contracte de natura similară │ │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤

│ Total │ │

└─────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘

*)Tabelul reprezintă situaţia agregata a informaţiilor rezultate în urma

aplicării etapei a) prevăzută la pct. 1 din cadrul Anexei II.

Tabel 3*)

–mil lei -

┌────────────┬─────────┬─────────┬──────────┬────────────┬──────────┬──────────┐

│ │Contracte│Contracte│ Contracte│ Contracte │ Contracte│ Total │

│ │ pe rata │pe cursul│ pe │ pe │ pe │ expuneri│

│ │dobânzii │de schimb│ acţiuni │ metale │ mărfuri │ de credit│

│Scadenta │ │şi pe aur│ │ preţioase │ altele │potenţiale│

│reziduala │ │ │ │ cu excepţia│ decât │ viitoare│

│ │ │ │ │ aurului │ metalele│ │

│ │ │ │ │ │ preţioase│ │

│ ├───┬──┬──┼───┬──┬──┼──┬───┬───┼────┬───┬───┼───┬───┬──┤ │

│ │ % │ │ │ % │ │ │ %│ │ │ % │ │ │ % │ │ │ │

├────────────┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼──────────┤

│ 1 │ 2 │ 3│ 4│ 5 │ 6│ 7│ 8│ 9 │ 10│ 11 │ 12│ 13│ 14│ 15│16│ 17 │

├────────────┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼──────────┤

│Până la un │ 0 │ │ │ 1 │ │ │ 6│ │ │ 7 │ │ │ 10│ │ │ │

│an inclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├────────────┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼──────────┤

│Între 1 şi 5│0,5│ │ │ 5 │ │ │ 8│ │ │ 7 │ │ │12 │ │ │ │

│ani inclusiv│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├────────────┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼──────────┤

│Peste 5 ani │1,5│ │ │7,5│ │ │10│ │ │ 8 │ │ │15 │ │ │ │

├────────────┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼──────────┤

│Total │X │ │ │ X │ │ │ X│ │ │ X │ │ │ X │ │ │ │

└────────────┴───┴──┴──┴───┴──┴──┴──┴───┴───┴────┴───┴───┴───┴───┴──┴──────────┘

*)Tabelul reprezintă situaţia agregata a informaţiilor rezultate în urma

aplicării etapei b) prevăzute la pct. 1 din cadrul Anexei II.

LEGENDA

coloana 3 = Valoare notional sau valoare suport

coloana 4 = Valoare expunere de credit potenţiala viitoare

coloana 6 = Valoare notional sau valoare support

coloana 7 = Valoare expunere de credit potenţiala viitoare

coloana 9 = Valoare notional sau valoare support

coloana 10 = Valoare expunere de credit potenţiala viitoare

coloana 12 = Valoare notional sau valoare support

coloana 13 = Valoare expunere de credit potenţiala viitoare

coloana 15 = Valoare notional sau valoare suport

coloana 16 = Valoare expunere de credit potenţiala viitoare

Cod raportare:[......... ]

Tabel 4*)

–mil. lei -

┌───────┬────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┐

│Ponderi│ │Valoarea │Valoarea │Valoarea │

│de risc│ │elemente-│ponderată│costuri- │

│ │ Elemente de activ │lor de │a elemen-│lor │

│ │ │activ │telor din│potenti- │

│ │ │ │afară bi-│ale de │

│ │ │ │lantului │înlocuire│

│ │ │ ┌────┤ ┌────┤ ┌────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │

├───────┼────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │

├───────┼────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ 0% │1. numerar şi elemente echivalente │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │2. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ asupra administraţiilor centrale şi │ │ │ │ │ │ │

│ │ băncilor centrale din zona A │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │3. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ asupra Comunităţilor Europene │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │4. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ garantate în mod direct, expres, │ │ │ │ │ │ │

│ │ irevocabil şi necondiţionat de către │ │ │ │ │ │ │

│ │ administraţiile centrale şi băncile │ │ │ │ │ │ │

│ │ centrale din zona A sau de │ │ │ │ │ │ │

│ │ Comunitatile Europene │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │5. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ asupra administraţiilor centrale şi │ │ │ │ │ │ │

│ │ băncilor centrale din zona B, │ │ │ │ │ │ │

│ │ exprimate şi finanţate în moneda │ │ │ │ │ │ │

│ │ naţionala a împrumutatului │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │6. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ garantate în mod direct, expres, │ │ │ │ │ │ │

│ │ irevocabil şi necondiţionat de către │ │ │ │ │ │ │

│ │ administraţiile centrale şi băncile │ │ │ │ │ │ │

│ │ centrale din zona B, exprimate şi │ │ │ │ │ │ │

│ │ finanţate în moneda naţionala comuna │ │ │ │ │ │ │

│ │ garantului şi împrumutatului │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │7. elemente de activ garantate, în mod │ │ │ │ │ │ │

│ │ adecvat în opinia Băncii Naţionale a │ │ │ │ │ │ │

│ │ României, printr-un colateral sub │ │ │ │ │ │ │

│ │ forma de titluri emise de │ │ │ │ │ │ │

│ │ administraţiile centrale sau de │ │ │ │ │ │ │

│ │ băncile centrale din zona A, sau de │ │ │ │ │ │ │

│ │ titluri emise de Comunitatile │ │ │ │ │ │ │

│ │ Europene, sau de depozite în numerar │ │ │ │ │ │ │

│ │ plasate la instituţia imprumutatoare,│ │ │ │ │ │ │

│ │ sau de certificate de depozit sau de │ │ │ │ │ │ │

│ │ instrumente similare emise de către │ │ │ │ │ │ │

│ │ instituţia imprumutatoare şi │ │ │ │ │ │ │

│ │ încredinţate acesteia │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │8. elemente de activ deduse din │ │ │ │ │ │ │

│ │ fondurile proprii │ │ │ │ │ │ │

├───────┼────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│20% │1. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ asupra BEI │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │2. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ asupra băncilor multilaterale de │ │ │ │ │ │ │

│ │ dezvoltare │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │3. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ garantate în mod direct, expres, │ │ │ │ │ │ │

│ │ irevocabil şi necondiţionat de către │ │ │ │ │ │ │

│ │ BEI │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │4. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ garantate în mod direct, expres, │ │ │ │ │ │ │

│ │ irevocabil şi necondiţionat de către │ │ │ │ │ │ │

│ │ băncile de dezvoltare multilaterala │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │5. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ asupra administraţiilor regionale sau│ │ │ │ │ │ │

│ │ locale din zona A │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │6. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ garantate în mod direct, expres, │ │ │ │ │ │ │

│ │ irevocabil şi necondiţionat de către │ │ │ │ │ │ │

│ │ administraţiile regionale sau locale │ │ │ │ │ │ │

│ │ din zona A │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │7. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ asupra instituţiilor de credit din │ │ │ │ │ │ │

│ │ zona A dar care nu constituie fonduri│ │ │ │ │ │ │

│ │ proprii ale acestor instituţii │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │8. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ cu scadenţa reziduala mai mica sau │ │ │ │ │ │ │

│ │ egala cu un an, asupra instituţiilor │ │ │ │ │ │ │

│ │ de credit din zona B, dar care nu │ │ │ │ │ │ │

│ │ constituie fonduri proprii ale │ │ │ │ │ │ │

│ │ acestor instituţii │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │9. elemente de activ garantate în mod │ │ │ │ │ │ │

│ │ direct, expres, irevocabil şi │ │ │ │ │ │ │

│ │ necondiţionat de către instituţiile │ │ │ │ │ │ │

│ │ de credit din zona A │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │10. elemente de activ constituind │ │ │ │ │ │ │

│ │ creanţe cu scadenţa reziduala mai │ │ │ │ │ │ │

│ │ mica sau egala cu un an şi care sunt│ │ │ │ │ │ │

│ │ garantate în mod direct, expres, │ │ │ │ │ │ │

│ │ irevocabil şi necondiţionat de către│ │ │ │ │ │ │

│ │ instituţii de credit din zona B │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │11. elemente de activ garantate, în mod │ │ │ │ │ │ │

│ │ adecvat în opinia Băncii Naţionale a│ │ │ │ │ │ │

│ │ României, cu colateral sub forma de │ │ │ │ │ │ │

│ │ titluri emise de BEI sau de băncile │ │ │ │ │ │ │

│ │ de dezvoltare multilaterala │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │12. elemente reprezentând numerar în │ │ │ │ │ │ │

│ │ curs de încasare │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │13. Partea capitalului subscris şi │ │ │ │ │ │ │

│ │ nevarsat la Fondul European de │ │ │ │ │ │ │

│ │ Investiţii │ │ │ │ │ │ │

├───────┼────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │1. Împrumuturi integral garantate, în │ │ │ │ │ │ │

│ │ mod adecvat în opinia Băncii │ │ │ │ │ │ │

│ │ Naţionale a României, cu ipoteci în │ │ │ │ │ │ │

│ │ favoarea instituţiei de credit, │ │ │ │ │ │ │

│ 50% │ de ranguri superioare ipotecilor │ │ │ │ │ │ │

│ │ instituite în favoarea altor │ │ │ │ │ │ │

│ │ creditori asupra unei proprietăţi │ │ │ │ │ │ │

│ │ rezidentiale care este sau va fi │ │ │ │ │ │ │

│ │ ocupată sau data cu chirie de │ │ │ │ │ │ │

│ │ împrumutat. │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │2. Împrumuturi integral garantate, în │ │ │ │ │ │ │

│ │ mod adecvat în opinia Băncii │ │ │ │ │ │ │

│ │ Naţionale a României, cu acţiuni în │ │ │ │ │ │ │

│ │ societăţi finlandeze din domeniul │ │ │ │ │ │ │

│ │ locativ care funcţionează în │ │ │ │ │ │ │

│ │ conformitate cu Legea finlandeza │ │ │ │ │ │ │

│ │ privind societăţile din domeniul │ │ │ │ │ │ │

│ │ locativ din 1991 sau cu legislaţia │ │ │ │ │ │ │

│ │ echivalenta ulterioară, acordate în │ │ │ │ │ │ │

│ │ legătură cu proprietăţi rezidentiale │ │ │ │ │ │ │

│ │ care sunt sau vor fi ocupate sau │ │ │ │ │ │ │

│ │ date cu chirie de împrumutat │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │3. 'Titluri acoperite cu creanţe │ │ │ │ │ │ │

│ │ ipotecare' (mortgage-backed │ │ │ │ │ │ │

│ │ securities) │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │4. cheltuieli înregistrate în avans şi │ │ │ │ │ │ │

│ │ venituri angajate, care nu au fost │ │ │ │ │ │ │

│ │ deduse din fondurile proprii, pentru │ │ │ │ │ │ │

│ │ care nu se poate determina │ │ │ │ │ │ │

│ │ contrapartida │ │ │ │ │ │ │

├───────┼────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│100%, │1. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│respec-│ asupra administraţiilor centrale şi │ │ │ │ │ │ │

│tiv │ băncilor centrale din zona B, cu │ │ │ │ │ │ │

│50% în │ excepţia cazului în care sunt │ │ │ │ │ │ │

│cazul │ exprimate şi finanţate în moneda │ │ │ │ │ │ │

│col.8 │ naţionala a împrumutatului │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │2. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ asupra administraţiilor regionale sau│ │ │ │ │ │ │

│ │ locale din zona B │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │3. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ cu scadenţa reziduala mai mare de un │ │ │ │ │ │ │

│ │ an, asupra instituţiilor de credit │ │ │ │ │ │ │

│ │ din zona B │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │4. elemente de activ constituind creanţe│ │ │ │ │ │ │

│ │ asupra sectoarelor nebancare din zona│ │ │ │ │ │ │

│ │ A şi din zona B │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │5. imobilizari corporale │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │6. portofolii de acţiuni, participatii │ │ │ │ │ │ │

│ │ şi alte elemente componente ale │ │ │ │ │ │ │

│ │ fondurilor proprii ale altor │ │ │ │ │ │ │

│ │ instituţii de credit, care nu sunt │ │ │ │ │ │ │

│ │ deduse din fondurile proprii ale │ │ │ │ │ │ │

│ │ instituţiilor creditoare │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │7. toate celelalte active cu excepţia │ │ │ │ │ │ │

│ │ celor care sunt deduse din fondurile │ │ │ │ │ │ │

│ │ proprii │ │ │ │ │ │ │

│ ├────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│ │ Total │ │ │ │ │ │ │

└───────┴────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

*)Tabelul reprezintă situaţia agregata a informaţiilor rezultate în urma

aplicării:

–prevederilor art.5 pct. 1 (col.3 şi col.4)

–etapelor prevăzute la art.6 pct.2 (col.5 şi col.6)

–etapei c), prevăzută la pct. 1 din cadrul Anexei II

LEGENDA

coloana 4 = Valoarea ajustata în funcţie de contrapartida

coloana 6 = Valoarea ajustata în funcţie de contrapartida

coloana 8 = Valoarea ajustata în funcţie de contrapartida

Cod raportare:[............]

Tabel 5

–mil lei -

┌───────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐

│ Numarator: Fonduri proprii │ │

├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤

│ Numitor; Totalul activelor şi elementelor din afară │ │

│ bilanţului, ajustate în funcţie de risc │ │

│ (Tabelul 4: Total col. 4 + Total col. 6 + Total col. 8) │ │

├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤

│ Indicatorul de solvabilitate: minim 12% │ │

│ (Numarator * 100 / Numitor) │ │

└───────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘

Tabel de corelatii

┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│Nr. │ Corelatii │

│crt.│ │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 1 │Tabel 1: col. 4 = Tabel 1: col. 1 * col. 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 2 │Tabel 1: Total col. 4 = Tabel 4: Total col. 5 │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 3 │Tabel 3: col. 4 = Tabel 3: col. 2 * col. 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 4 │Tabel 3: col. 7 = Tabel 3: col. 5 * col. 6 │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 5 │Tabel 3: col. 10 = Tabel 3: col. 8 * col. 9 │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 6 │Tabel 3: col. 13 = Tabel 3: col. 11 * col. 12 │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 7 │Tabel 3: col. 16 = Tabel 3: col. 14 * col. 15 │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 8 │Tabel 3: col. 17 = Tabel 3: col. 4 + col. 7 + │

│ │ col. 10 + col. 13 + col. 16 │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 9 │Tabel 2: Total col. 2 + Tabel 3: │

│ │Total col. 17 = Tabel 4: Total col. 7 │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│10 │Tabel 4: Total col. 3 = Total active bilantiere │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│11 │Tabel 4: col. 4 = Tabel 4: col. 1 * col. 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│12 │Tabel 4: col. 6 = Tabel 4: col. 1 * col. 5 │

├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│13 │Tabel 4: col. 8 = Tabel 4: col. 1 * col. 7 │

└────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Conducătorul instituţiei de credit, Întocmit de : ................

................................... Numele şi prenumele : .........

(numele, prenumele şi semnatura) Telefon/interior : ............

Anexa V

Situaţia

privind expunerile mari

Cod raportare:[ ]

Data raportarii:[ / / ]

Denumirea instituţiei de credit raportoare: .........

Entităţi incluse în perimetrul de consolidare:*1)

┌────┬─────────────────────────────────────┐

│Nr. │ │

│crt.│ Denumire │

├────┼─────────────────────────────────────┤

│ 0 │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────┤

├────┼─────────────────────────────────────┤

└────┴─────────────────────────────────────┘

–mil. lei -

┌────────────────────┬────────────┬─────────────┬──────────────┬──────────────┐

│Fonduri proprii (FP)│ 10% din │ 20% din │ 25% din │ 800% din │

│ │ fondurile │ fondurile │ fondurile │ fondurile │

│ │ proprii │ proprii │ proprii │ proprii │

├────────────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┤

│ │ │ │ │ │

└────────────────────┴────────────┴─────────────┴──────────────┴──────────────┘

–mil. lei -

┌───┬───────────────────┬────────┬──────────┬─────────────────────┬───────────┐

│ │'Un singur debitor'│ │Expunere │*Expunere supusă │ │

│ │ │ │exceptată │ limitării │ │

│Nr.├──────┬────────────┤Expunere│de la ├─────────────────┬───┤Limita │

│crt│Cod*) │ Denumire│ mare │aplicarea │valoare absolută│ % │aplicabilă │

│ │ │ │ │limitelor,│(col. 3 - col. 4)│din│ **) │

│ │ │ │ │potrivit │ │ FP│ │

│ │ │ │ │art. 9 pct│ │ │ │

│ │ │ │ │5 şi pct.6│ │ │ │

├───┼──────┼────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤

│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │

├───┼──────┼────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤

├───┼──────┼────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤

├───┼──────┼────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤

├───┼──────┼────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤

├───┴──────┴────────────┼────────┼──────────┼─────────────────┼───┼───────────┤

│ TOTAL │ │ │ │ │ 800% │

└───────────────────────┴────────┴──────────┴─────────────────┴───┴───────────┘

*1) În cazul raportarilor întocmite la nivelul reţelelor cooperatiste de credit de către casele centrale ale acestora, se va citi "Organizaţii cooperatiste de credit din cadrul reţelei:".

*)Rubrica va fi completată cu coduri care vor fi stabilite de către instituţia de credit astfel încât acestea să permită identificarea unica a fiecărui 'un singur debitor'

**)Rubricile acestei coloane vor fi completate cu următoarele valori;

"20%" - în cazul în care se aplică prevederile art. 9 pct. 2 şi nu se aplică prevederile art. 9 pct. 5 sau

–în cazul în care se aplică prevederile art. 9 pct. 5 iar 'un singur debitor' are în componenta şi un membru/membrii de alt tip decât cei menţionaţi la art. 9 pct. 2

"25%" - în cazul în care se aplică prevederile art. 9 pct. 1 iar 'un singur debitor' nu are în componenta sa nici un membru/membrii de tipul celor menţionaţi la art. 9 pct. 2

"- " - în cazul în care se aplică prevederile art. 9 pct. 5 iar 'un singur debitor' are în componenta exclusiv un membru/membrii de tipul celor menţionaţi la art. 9 pct. 2

Cod raportare:[............]

Structura

grupurilor care reprezintă 'un singur debitor' faţa

de care instituţia de credit înregistrează expuneri mari

┌────┬───────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐

│Nr. │ 'Un singur debitor' │ Debitori din componenta grupului │

│crt.├───────┬───────────────────┼────┬──────────┬────────────────────────────┤

│ │ Cod*) │ Denumire │Nr. │ Cod**) │ Denumire │

│ │ │ │crt │ │ │

├────┼───────┼───────────────────┼────┼──────────┼────────────────────────────┤

│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │

├────┼───────┼───────────────────┼────┼──────────┼────────────────────────────┤

│ │ │ ├────┼──────────┼────────────────────────────┤

│ │ │ ├────┼──────────┼────────────────────────────┤

├----┼-------┼-------------------┼----┼----------┼----------------------------┤

│ │ │ ├----┼----------┼----------------------------┤

│ │ │ ├----┼----------┼----------------------------┤

└────┴───────┴───────────────────┴────┴──────────┴────────────────────────────┘

Conducătorul instituţiei de credit, Întocmit de : ................

................................... Numele şi prenumele : .........

(numele, prenumele şi semnatura) Telefon/interior : ............

*)Rubrica va fi completată cu coduri care vor fi stabilite de către instituţia de credit astfel încât acestea să permită identificarea unica a fiecărui grup de clienţi reprezentând 'un singur debitor'

**)Rubrica va fi completată cu coduri care vor fi stabilite de către instituţia de credit astfel încât acestea să permită identificarea unica a fiecărui client din cadrul unui grup de clienţi reprezentând 'un singur debitor'

Anexa VISecţiunea 1 Glosar de termeni

I. Garanţii şi obligaţii contingente similare

Acestea sunt cele mai traditionale expuneri extrabilantiere, prin care o instituţie de credit a subscris obligaţiile unei terţe părţi asumându-şi riscul. Neonorarea obligaţiilor de plată de către contrapartida în numele căreia a fost scrisă garanţia poate declansa o pierdere imediata sau, mai uzual, va rezultă în achiziţia unei creanţe substandard, respectiv care este foarte probabil sa genereze pierderi. Multe dintre aceste operaţiuni sunt substitute directe de credit. Exemple şi definiţii ale celor mai tipice tipuri de expuneri din această categorie sunt prezentate mai jos.

1.Garanţie: o operaţiune a unei instituţii de credit de a-şi asuma obligaţiile curente ale unei terţe părţi şi de a duce la îndeplinire aceste obligaţii în cazul în care partea terta nu reuşeşte respectarea obligaţiilor sale.

2.Acceptări: o obligaţie a unei instituţii de credit de a plati la scadenta valoarea nominală a unei cambii, în mod normal, când aceasta acoperă vânzarea unor bunuri.

3.Tranzacţii cu recurs: un aranjament prin care o instituţie de credit vinde un credit sau un alt activ din portofoliul sau către o terta parte, dar retine o obligaţie prin care îşi asuma riscul de credit în cazul în care împrumutatul nu îşi respecta obligaţiile de plată ori în cazul în care valoarea activului se deteriorează. Tipic, aceste aranjamente implica vânzarea activului aflat în prealabil în proprietatea instituţiei de credit ("activ vândut cu recurs"). Ele pot, de asemenea, sa ia forma contractelor options de vânzare, unde deţinătorul activului este îndreptăţit sa retrocedeze instituţiei de credit activul, dacă, de exemplu, calitatea de credit a acestuia se deteriorează.

4.Scrisori de credit stand-by: o obligaţie a instituţiei de credit faţă de un beneficiar determinat de a executa sau de a oferi o compensaţie rezultată din prevederile contractelor suport la care acestea se referă, dacă clientul instituţiei de credit nu este capabil să le îndeplinească. Contractele suport pot implica operaţiuni financiare sau nefinanciare, ca de exemplu: plata instrumentului de debit al clientului, livrarea mărfii sau finalizarea unui contract de construcţie. Aria obligaţiilor incluse în aceasta sfera poate fi foarte larga, de la o garanţie conventionala până la angajamentul de a prelua un instrument de debit. Dacă clientul nu îndeplineşte obligaţiile, instituţia de credit poate avea un drept preferenţial asupra activelor lui.

5.Scrisori de credit documentar: o scrisoare de credit care garantează plata de către emitent sau instituţia de credit iniţiatoare în favoarea unui exportator în schimbul prezentării documentelor de transport şi a altor documente. În cazul emiterii acesteia de către instituţia de credit a importatorului, aceasta poate fi "confirmată" de către instituţia de credit a exportatorului. Confirmarea oferă o garantare adiţională de plată. În Statele Unite ale Americii aceste instrumente sunt cunoscute mai ales sub numele de "scrisori de credit comerciale".

6.Warranties şi indemnities: o contragarantie oferită de o instituţie de credit prin care clientul va plati o sumă compensatorie dacă bunurile livrate sau serviciile (inclusiv contracte financiare) prestate unei terţe părţi nu îndeplinesc condiţiile specifice din contract (de exemplu performance bonds). De asemenea, acestea includ orice garanţie generală ca un client va plati unei terţe părţi în anumite situaţii, de exemplu custom bonds şi tax bonds.

7.Andosari: o garanţie (sau warrant) de a plati, la scadenta, valoarea nominală a unei cambii (de exemplu prin andosare în aval). Unele tipuri de andosari folosite în unele tari sunt de fapt acceptări. Totuşi, a devenit normal în multe tari ca, atunci când o cambie este scontata în piaţa, vânzătorul sa adauge andosarea lui. În cazul falimentului celorlalte părţi (tragatorul, trasul şi andosantii anteriori, dacă au existat), andosantului, în calitatea lui de fost deţinător al cambiei, i se poate cere să execute plata cambiei.

II. Angajamente

În acest caz o instituţie de credit se angajează la o tranzacţie viitoare care în mod normal va duce la achiziţionarea de către instituţia de credit a unei expuneri de credit (fie un activ sau posibil o garanţie) la o dată viitoare. În anumite cazuri angajamentul este obligatoriu pentru ambele părţi şi poate exista o dată predeterminata la care acesta trebuie exercitat. În alte cazuri angajamentul este obligatoriu doar pentru instituţia de credit, iar contrapartida poate să aleagă dacă sau când sa ceara instituţiei de credit să îşi ducă la îndeplinire angajamentul. În cazul acestor angajamente instituţia de credit va fi solicitată sa avanseze fonduri sau să ofere o garanţie în situaţiile în care alte părţi au refuzat sa o facă (de exemplu, RUF-uri). În cele din urma, exista şi angajamente mai puţin obligatorii atunci când o instituţie de credit a deschis o linie de credit sau o facilitate de overdraft, dar are dreptul sa retragă aceasta facilitate în anumite cazuri (în special în cazul în care bonitatea potenţialului client s-a deteriorat).

Totuşi, delimitarea dintre diferitele tipuri de angajamente, în special cele care sunt în practica irevocabile şi cele care pot fi revocate de către instituţia de credit, poate fi neclara.

a)Angajamente irevocabile

1.Acorduri de vânzare şi răscumpărare de active (repo): un aranjament prin care o instituţie de credit vinde unei terţe părţi un împrumut, titlu sau activ fix cu angajamentul de a rascumpara activul după o anumită perioada de timp sau ca urmare a producerii unui eveniment.

2.Angajamente ferme de cumpărare la termen: un angajament de a cumpara un împrumut, titlu sau activ fix la o dată viitoare specificată, de regula în condiţii prestabilite.

3.Depozite forward forward: un acord între doua părţi, prin care una va plati şi cealaltă va primi o rata de dobânda convenită, aferentă unui depozit care va fi plasat în viitor de către una dintre părţi la cealaltă la o anumită data predeterminata. Asemenea depozite se deosebesc de FRA-uri prin faptul ca, în cazul depozitelor forward forward, depozitele sunt efectiv plasate.

4.Acţiuni şi titluri parţial plătite: în situaţia în care numai o parte din preţul de emisiune sau valoarea nominală a unui titlu cumpărat a fost subscrisă, iar emitentul poate solicita plata părţii rămase (sau a unei rate ulterioare), fie la o dată prestabilita la momentul emisiunii, fie la o dată nespecificata din viitor.

5.Facilităţi stand-by: un angajament irevocabil de creditare la solicitarea împrumutatului, în conformitate cu facilitatea acordată. În această categorie se includ facilităţi bancare stand-by (bank stand-by facilities) şi, în Statele Unite ale Americii, linii de credit reinnoibile irevocabile (irrevocable revolving lines of credit).

6.Facilităţi de emisiune de efecte (Note Issuance Facilities - NIF) şi facilităţi reinnoibile de preluare ferma (Revolving Underwriting Facilities - RUF): un aranjament prin care un împrumutat poate atrage fonduri până la o limita prescrisă de-a lungul unei perioade prin emisiuni repetate pe piaţa, de exemplu bilete la ordin cu scadenţa la 3 sau 6 luni. Dacă, la orice moment dat, instrumentele de debit nu pot fi plasate pe piaţa la un preţ minim, un grup care subscrie se obliga să le cumpere la un preţ prestabilit. Riscul posibil pentru instituţii de credit rezultă din rolul pe care şi-l asuma prin subscrierea unei asemenea emisiuni. Exista multe variante de RUF-uri incluzând RUF-uri transferabile (Transferable Revolving Underwriting Facilities - TRUFs) şi facilităţi cu componente multiple (Multiple Component Facilities) prin care împrumutatul poate atrage fonduri într-o varietate de moduri (inclusiv Euro-notes, avansuri şi acceptări bancare pe termen scurt). O facilitate de certificate de depozit Roly-Poly (Roly-Poly CD facility) implica emiterea de certificate de depozit pe o baza similară NIF-urilor.

b)Angajamente revocabile

1.Linii de credit revocabile (Credit Lines): o facilitate de linie de credit pentru care instituţia de credit nu s-a angajat ferm, deschisă de către aceasta în favoarea unei alte instituţii de credit sau unui client.

2.Facilităţi de overdraft neutilizate revocabile (Undrawn Overdraft Facilities): facilităţi revizuibile de acordare de împrumuturi, instituţia de credit având posibilitatea de a retrage angajamentul.

III. Tranzacţii pe curs de schimb, rata a dobânzii şi indici bursieri

Acestea sunt reprezentate, în principal, de contracte ce au la baza rata dobânzii, cursul de schimb sau indicii bursieri, în cele mai multe cazuri purtătoare de obligaţii pentru ambele părţi, iar în unele cazuri exercitabile numai la iniţiativa unei părţi (de exemplu contracte options). Cu excepţia swap-urilor pe devize, în general, nu sunt implicate transferuri ale principalului. În cazul în care tranzacţia este neacoperita (respectiv, este destinată în mod deliberat pentru a deschide o expunere) sau acoperită (pentru a neutraliza o poziţie), instituţia de credit este vulnerabila faţă de bonitatea contrapartidei (abilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale) şi va fi expusă faţă de o expunere neasteptata şi neintentionata în cazul în care contrapartida nu îşi îndeplineşte obligaţiile. Aceasta expunere poate fi masurata teoretic în termeni ai costului de înlocuire a fluxurilor de numerar nerealizate ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către contrapartida.

1.Tranzacţii forward pe curs de schimb (Forward foreign exchange transactions): un contract prin care urmează să se plătească şi să se primească sume specificate dintr-o deviza în schimbul alteia, la o dată viitoare şi la o rata de schimb prestabilita. Inrautatirea situaţiei financiare a uneia dintre părţi înainte de scadenta expune cealaltă parte la un risc de schimb.

2.Swap-uri de devize şi pe rata dobânzii (Currency and interest-rate swaps): într-un swap de devize doua părţi convin contractual sa schimbe fluxurile de numerar - de valoare prezenta neta egala - ale anumitor active sau obligaţii care sunt exprimate în monede diferite. În swap-ul pe rata dobânzii clasic (cunoscut sub denumirea plain vanilla) doua părţi convin contractual sa schimbe plati ale dobânzii (şi uneori ale principalului) aferente aceleiaşi sume de îndatorare şi cu aceleaşi date de plată, una dintre părţi efectuand plati ale dobânzii la o rata fixa în schimbul plăţii dobânzii, la o rata variabila, efectuată de cealaltă parte, şi invers. Swap-urile de baza (Basis Swaps - swap-uri de rate variabile bazate pe diferiţi indici, de exemplu prime against LIBOR) şi swap-urile pe rata dobânzii şi în devize combinate (cross-currency interest-rate swaps, cunoscute şi sub denumirea circus swaps) sunt, de asemenea, comune şi exista numeroase variatii care conduc la tranzacţii swap de o mare complexitate, ce implica mai multe contrapartide. Instituţiile de credit acţionează în mod frecvent ca intermediari între participanţii la aceste tranzacţii şi fie garantează fiecare participant împotriva riscului de neplata al celuilalt, fie îndeplineşte rolul de contrapartida pentru fiecare dintre participanţi. În unele cazuri instituţiile de credit pot opta sa transforme structura portofoliului de devize sau rate ale dobânzii prin încheierea de tranzacţii swap fără încheierea unei alte tranzacţii de contrabalansare cu o altă parte. Riscurile apar pentru instituţiile de credit ca urmare a deschiderii de poziţii prin încheierea de astfel de tranzacţii swap şi ca urmare a posibilităţii ca neonorarea obligaţiilor de plată ale contrapartidei sa conducă la apariţia de expuneri neaşteptate sau neprevăzute, din cursul de schimb sau din rata dobânzii, pe durata operaţiunii de swap.

3.Contracte futures pe devize (Currency futures): acestea sunt contracte tranzacţionate la bursa cu scopul livrării unei sume standardizate dintr-o anumită deviza la o dată viitoare prestabilita. Preţul pentru acea deviza este convenit în ziua în care contractul este cumpărat sau vândut. Ca şi în cazul contractelor forward, câştigurile sau pierderile sunt înregistrate ca rezultat al fluctuatiilor ulterioare ale devizei. Spre deosebire de pieţele forward, contractele futures sunt tranzactionabile reflectand standardizarea mărimii contractului, a caracteristicilor şi a datei de livrare. Bursele solicita zilnic marcarea la piaţa a câştigurilor şi pierderilor.

4.Contracte options pe devize (Currency Options): un contract options permite deţinătorului sa schimbe (sau sa aleagă sa nu schimbe) o anumită suma dintr-o deviza pentru o alta la o rata prestabilita, de-a lungul unei anumite perioade de timp în viitor. În cazul instituţiei care emite contractul options, riscul consta în expunerea sa faţă de fluctuatii ale cursului de schimb între cele doua devize (un risc de piaţa). Pentru o instituţie de credit care achiziţionează un contract options, riscul consta în capacitatea contrapartidei de a-şi onora obligaţia (un risc de credit). Contractele options pot fi contractate direct între contrapartide la buna înţelegere (over the counter - OTC) sau prin burse recunoscute. Acestea din urma au termene şi date de livrare standardizate şi sunt tranzactionabile.

5.Contracte FRA (Forward rate agreements): un contract între doua părţi care este similar cu un depozit forward forward, cu excepţia faptului ca la scadenta nici un depozit nu este plasat de una dintre părţi la cealaltă, de fapt având loc doar o decontare în numerar a diferenţei dintre rata dobânzii stabilită în contract şi rata dobânzii curenta pe piaţa.

6.Contracte futures pe rata dobânzii (Interest rate futures): acestea sunt similare cu contractele futures pe devize, cu excepţia faptului ca aceste contracte se referă la livrarea unui număr standardizat dintr-un anumit titlu, de obicei certificate de trezorerie, obligaţiuni guvernamentale şi certificate de depozit bancare. Câştigurile sau pierderile sunt înregistrate ca rezultat al modificărilor succesive ale ratei dobânzii.

7.Contracte options pe rata dobânzii (Interest rate options): contracte similare cu contractele options pe devize. Cumpărătorul contractului options are dreptul (dar nu şi obligaţia) să se fixeze la un nivel predeterminat al ratei dobânzii pe o perioadă în viitor (în mod obişnuit dobânda LIBOR sau preţul unui titlu al Trezoreriei S.U.A.). La fel ca şi în cazul contractelor options pe devize, acest instrument poate fi tranzactionat fie pe o piaţa la buna înţelegere (OTC), fie pe o bursa (în acest ultim caz ele sunt exprimate fie ca un contract options pe un titlu sau pe un contract futures). Cumpărătorul unui contract options pe rata dobânzii este expus faţă de capacitatea contrapartidei de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale. Emitentul contractului options pe rata dobânzii este expus la modificările ratei dobânzii. Unele contracte options pe rata dobânzii sunt vândute ca pachete de produse împreună cu alte instrumente ale pieţei de capital, de exemplu FRN-uri (Floating rate notes) limitative, respectiv unde exista o limita superioară absolută a ratei dobânzii plătibile la un FRN. Garanţiile pe rata dobânzii (Interest rate guaranties - IRG), cunoscute şi sub denumirea de acorduri limitative pe rata dobânzii (interest rate capping agreements), sunt, de asemenea, o formă de contracte options pe rata dobânzii. În aceste acorduri, o instituţie, contra unui comision, garantează rata dobânzii unui împrumut care poate fi acordat de o alta instituţie. Un contract de tip "banda" (collar) este similar cu un contract "la limita" (cap), cu deosebirea ca rata dobânzii este supusă unei limite atât superioare, cat şi inferioare. IRG-urile pot, de asemenea, să fie vândute independent de un împrumut suport şi pot fi emise fie ca o garanţie a împrumutatului, fie a împrumutătorului.

8.Contracte futures pe indici bursieri (Stock index futures): contracte similare cu cele futures pe devize şi rata dobânzii, cu excepţia faptului ca elementul suport al contractului este un indice bursier (de exemplu S P sau Financial Times). Câştigurile sau pierderile sunt înregistrate ca rezultat al modificărilor valorii indicelui.

9.Contracte options pe indici bursieri (Stock index options): contracte similare cu contractele options pe devize şi rata dobânzii, cu diferenţa ca contractele options pe indici bursieri sunt în general instrumente tranzacţionate la bursa, chiar dacă în principiu nu exista nici un motiv pentru care acestea sa nu poată fi tranzacţionate şi pe pieţe la buna înţelegere (OTC). Contractul options da dreptul cumpărătorului să obţină un profit în numerar rezultat din evoluţia unui anumit indice bursier sau sa cumpere ori sa vândă un contract futures pe indici bursieri (contract options pe futures - futures options).

Secţiunea a 2-aConsiderente privind tratarea elementelor din afară bilanţului din punct de vedere al riscului de credit

I. Garanţii şi obligaţii contingente similare

1.Garanţiile şi acceptarile (care, în unele tari, sunt raportate în bilanţ) sunt obligaţii prin care o instituţie de credit îşi asuma riscul aferent unei terţe părţi. Astfel, acestea sunt privite ca substitute directe de credit, iar riscul de credit este echivalent celui aferent unui împrumut acordat împrumutatului final sau trasului instrumentului în cazul unei acceptări (risc maxim).

2.Tranzacţiile cu recurs, prin care o instituţie de credit retine riscul de credit aferent activului vândut către o terta parte, au devenit recent din ce în ce mai semnificative pe măsura ce instituţiile de credit au fost constranse să respecte cerinţe de capital mai stringente şi, ca o consecinţa, au căutat sa înlăture active din bilanţ. Acolo unde vânzătorul retine riscul de credit, aceste instrumente sunt considerate a fi încadrate în categoria de risc maxim. În unele tari activele vândute cu posibilitate de răscumpărare trebuie să fie raportate în bilanţul instituţiei de credit vanzatoare.

3.În mod particular, instituţiile de credit din America de Nord înregistrează expuneri foarte mari în afară bilanţului sub forma scrisorilor de credit stand-by. Asemenea instrumente pot îndeplini diferite funcţii, cele mai intalnite fiind menţionate în glosar. Aceste funcţii iau fie forma garanţiilor, unde, de exemplu, un împrumutat, care nu este de prim rang, utilizează numele unei instituţii de credit pentru a emite instrumente de debit (comercial paper) în condiţii de prim rang, fie sub forma de warranties, indemnities şi performance bonds. Este necesară astfel efectuarea unei deosebiri între astfel de instrumente, din punct de vedere al funcţiilor lor, şi considerând pe cele cu caracter de garanţii ca purtând risc de credit maxim, iar pe cele cu caracter de warranties, indemnities şi performance bonds ca purtând risc de credit mediu.

4.Principala dificultate în ceea ce priveşte scrisorile de credit documentar (scrisori de credit comercial în S.U.A.) consta în stabilirea nivelului necesar de provizioane, dacă este cazul, pentru a răspunde scadentelor în general scurte ale acestor expuneri, precum şi colateralului care le garantează în mod uzual (acesta ia forma intrării în posesie a bunurilor ce urmează a fi livrate, dar care nu întotdeauna va permite instituţiei de credit sa recupereze mai mult decât o anumită parte din pierderile sale, în condiţiile în care efectuarea vânzării bunurilor cu care se garantează se poate dovedi a fi dificila). În timp ce riscul de credit este, în principiu, echivalent cu cel aferent unui credit comercial, scadenta scurta, protecţia parţială conferita de colateral şi pierderile relativ mici înregistrate statistic sugereaza ca asemenea tranzacţii poarta, în practica, un risc mediu sau moderat. Atunci când o instituţie de credit a confirmat un credit documentar emis de către alta instituţie de credit, riscul de credit reprezintă o expunere faţă de instituţia de credit emitenta.

5.Warranties, indemnities şi performance bonds sunt, în principiu, asemănătoare garanţiilor în sensul că riscul de credit consta în capacitatea unei terţe părţi (clientul instituţiei de credit) de a-şi îndeplini obligaţiile, dar acestea nu sunt în general substitute directe de credit (în orice caz, unele instrumente de tipul warranties şi indemnities prezintă caracteristici ale garanţiilor şi ar trebui tratate ca substitute de credit - risc maxim). Acestea nu se referă la o obligaţie financiară existenta, ci mai degraba la capacitatea unui client de a-şi îndeplini obligaţiile uzuale de activitate şi sunt uneori referitoare la contracte specifice. Asemenea activităţi, considerate în mod agregat, nu par a implica instituţiile de credit în pierderi semnificative şi ar putea fi privite în consecinţa ca purtând risc mediu. Într-un număr redus de tari instituţiile de credit au suferit pierderi din performance bonds, acestea putând fi considerate ca având un risc maxim.

6.Termenul andosare are înţelesuri diferite pe diferite pieţe, astfel încât este necesar ca instituţiile de credit sa distinga esenta tranzacţiilor. O andosare pura "per aval", de exemplu, este foarte asemănătoare unei acceptări şi astfel poarta risc de credit maxim. Acolo unde, pe de altă parte, un efect de comerţ a fost deja acceptat de către o alta instituţie de credit - sau de mai multe instituţii de credit - riscul de credit poate fi considerat scăzut, deşi nu chiar neglijabil, şi reprezintă în mod esenţial un risc bancar.

II. Angajamente

În acest caz este util de a incerca realizarea unei distincţii între angajamentele care în practica sunt pentru o instituţie de credit obligatorii în toate situaţiile (angajamente irevocabile) şi cele din care o instituţie de credit se poate retrage fără a fi penalizata - de menţionat situaţiile referitoare la eventualitatea deteriorării bonitaţii împrumutatului potenţial (angajamente revocabile), deşi este recunoscut ca aceasta distincţie poate fi dificil de realizat în practica în anumite situaţii. În delimitarea angajamentelor revocabile de cele irevocabile, poate fi imprudent să se pună prea multă baza pe clauzele referitoare la modificări adverse materiale şi alte modalităţi de protecţie similare, având în vedere faptul ca, în practica, pot dovedi ca oferă foarte putina protecţie faţă de riscul de credit ce se agravează.

a)Angajamente irevocabile

În principiu acestea se pot împărţi în două categorii distincte:

–angajamente irevocabile cu drepturi de exercitare sau tragere certa (dar nu neapărat o anumită data pentru efectuarea tragerii), unde este cunoscut în avans ca angajamentul va fi cu siguranţa utilizat integral; în acest caz o instituţie de credit este efectiv expusă la riscul de credit maxim;

–angajamente irevocabile cu drepturi de exercitare sau tragere incerte, unde tragerea este pe de-a-ntregul la discretia unei alte părţi şi este neclar dacă şi în ce măsura expunerea din credit se va materializa; în asemenea cazuri, este necesar să se ţină seama de probabilitatea şi momentul aproximativ al oricărei trageri, precum şi de calitatea activului la momentul tragerii.

Anumite tipuri de angajamente irevocabile pot sa prevadă drepturi de tragere certe sau incerte.

1.Acordurile de vânzare şi răscumpărare de active (repos) sunt aranjamente foarte frecvente în anumite tari, încheiate mai ales pentru scopuri de trezorerie, şi încep sa devină mai comune în altele, pe măsura ce activitatea de creditare devine tot mai titlurizată (securitised). Acolo unde activul în cauza este sigur ca va reveni la instituţia de credit vanzatoare la o dată prestabilita, riscul de credit al activului vândut rămâne în esenta la instituţia de credit vanzatoare, respectiv risc maxim. Un risc de credit adiţional apare din posibilitatea neonorarii obligaţiilor de plată de către contrapartida implicata în tranzacţia repo, de obicei un dealer specializat în tranzacţii cu titluri. Mărimea potenţiala a acestei din urma expuneri va depinde, printre altele, de tipul titlului vândut cu răscumpărare, aranjamentele privind marja şi plăţile dobânzii, scadenta tranzacţiei şi fluctuatiile preţului pe piaţa. Expunerea în acest caz este costul net de înlocuire a activului subiect al tranzacţiei repo, în cazul în care contrapartida nu îşi onorează obligaţiile de plată. Angajamentele ferme de cumpărare la termen sunt mai puţin intalnite decât tranzacţiile repo, dar riscul de credit este în principiu acelaşi, respectiv risc maxim. Nu se considera prudent a se contrabalansa vânzările viitoare cu cumpărările viitoare în evaluarea riscului de credit decât dacă tranzacţiile sunt încheiate cu aceeaşi contrapartida şi, chiar şi în acest caz, pot fi probleme de natura legală ce trebuie luate în considerare.

2.Depozitele forward forward la rate ale dobânzii prestabilite devin mai puţin intalnite pe măsura ce instituţiile de credit recurg în schimb la FRA-uri. Instituţia de credit care s-a angajat prin contract sa plaseze depozitul este expusă integral la riscul de credit faţă de contrapartida. Pentru instituţia de credit care s-a angajat prin contract sa accepte depozitul, neîndeplinirea obligaţiei de către contrapartida de a executa plasamentul va rezultă într-o modificare neprevăzută a expunerii instituţiei de credit din rata dobânzii (precum şi într-o problemă de finanţare) şi poate implica un cost de înlocuire.

3.Acţiunile şi titlurile parţial plătite, plătibile în rate, nu sunt uzuale în multe tari - în Marea Britanie titlurile de stat sunt uneori emise într-o formă ce permite plata parţială în rate fixe după o schema stabilită la momentul emiterii, iar aceasta tehnica este utilizata uneori pe piaţa Euro-bond-urilor. Întrucât momentul tragerii este cert, angajamentele de aceasta natura poarta un risc de credit maxim. În trecut, instrumentele de debit cu rata variabila (floating rate notes) au fost emise în forma parţial-plătită cu solicitarea plăţilor ulterioare la discretia emitentului. Întrucât în cazul menţionat nu este cunoscut dacă şi când poate fi solicitată efectuarea plăţilor, angajamentele de acest tip poarta un risc de credit nedeterminat de natura similară NIF-urilor şi RUF-urilor.

4.Facilităţi stand-by şi alte angajamente de credit similare implica un risc de credit, dar mărimea expunerii finale poate varia, în timp ce calitatea expunerii va depinde de circumstanţele în care facilitatea este probabil să fie utilizata. Riscul de credit înregistrat de instituţia de credit poate fi privit ca risc mediu dacă exista o probabilitate rezonabila ca numai o parte din angajament va fi vreodata utilizata.

5.Un risc similar rezultă din subscrierea de NIF-uri şi RUF-uri. În aceasta situaţie, expunerea de credit pentru cel care subscrie se materializeaza atunci când piaţa nu mai cumpara sau accepta instrumentele emitentului în limitele de preţ convenite. Cu toate acestea, riscul este semnificativ mai ridicat decât în cazul subscrierii convenţionale, din moment ce angajamentul în mod normal suporta emisiuni continue pe termen scurt pe o perioadă de mai mulţi ani. Mai mult, dacă facilitatea este utilizata, instituţiei de credit i se poate cere sa preia un risc de credit ce a fost deja refuzat de alţii. În unele tari asemenea angajamente sunt considerate ca echivalente garanţiilor. Exista un echilibru ce trebuie atins între posibilitatea ca numai un procent relativ redus din angajamentele agregate să fie utilizat şi posibilitatea ca orice active achiziţionate prin aceste angajamente să fie substandard, fiind deja refuzate de alte părţi. Ca un control adiţional al acestor expuneri, instituţiile de credit pot stabili o limita generală asupra totalului de astfel de angajamente pe care sunt pregătite să le accepte.

b)Angajamente revocabile

Pentru instrumente cum ar fi liniile de credit şi facilităţile de overdraft neutilizate, care nu reprezintă obligaţii ferme asupra instituţiei de credit, caz în care aceasta menţine controlul absolut cu privire la posibilitatea de a retrage angajamentul în cazul unei deteriorări a calităţii creditului, nu exista un risc de credit imediat. Totuşi, pentru ca instituţiile de credit să fie capabile sa folosească aceasta facilitate la maximum, acestea au nevoie de sisteme eficiente de monitorizare a evoluţiei bonitaţii contrapartidelor.