Decizia nr. 670 din 29 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția fost ridicată de Titel Leancu în Dosarul nr. 9.763/3/2017 (număr vechi 3.937/2017) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 100D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa de Pensii a Municipiului București. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 15 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.763/3/2017 (număr vechi 3.937/2017), Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția fost ridicată de Titel Leancu în cadrul apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 4.156 din 7 iunie 2017, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 9.763/3/2017, având ca obiect recalcularea pensiei.

5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens arată că o formulă de calcul al indicelui de corecție a punctajului mediu anual utilizat la stabilirea pensiei care operează cu doi termeni variabili creează efecte juridice diferite pentru persoane aflate în situații identice, singura diferență fiind aceea că s-au născut mai devreme sau mai târziu. Consideră că nu există nicio rațiune obiectivă și rezonabilă care să justifice aceste tratamente juridice diferite.

6.Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu aduce atingere prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, deoarece norma este aplicabilă tuturor persoanelor care se încadrează în domeniul său de aplicare, fără distincție, iar existența discriminării nu poate fi dedusă din adoptarea unor dispoziții legale succesive, acestea aplicându-se nediferențiat în perioada cât sunt în vigoare. Acest text instituie o formulă unică de calcul, iar termenii sunt variabili de la an la an, în funcție de elemente obiective și verificabile, nu arbitrare. Referitor la data pensionării, instanța apreciază că este un criteriu obiectiv care poate justifica o diferență de tratament, având în vedere însăși finalitatea aplicării indicelui de corecție, și anume de a corela punctajul mediu anual cuvenit titularului dreptului cu alți indicatori economici. Din acest motiv legea prevede că indicele de corecție se aplică o singură dată la înscrierea la pensie, moment care, în mod evident, diferă.

7.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

8.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că aplicarea unor indici de corecție diferiți în funcție de data pensionării nu este de natură a încălca principiul egalității în drepturi. Situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, așa cum s-a reținut în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, de exemplu prin Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008.

9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare. Curtea apreciază că autorul excepției are în vedere textul art. 170 din Legea nr. 263/2010 în redactarea în vigoare la data acordării dreptului la pensie, respectiv 6 decembrie 2016. Astfel, la acea dată, în urma modificărilor aduse prin art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, textul de lege criticat avea următorul conținut: „(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011.“12. Autorul excepției consideră că dispozițiile art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor.

13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 s-a prevăzut că, pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a acestei legi (1 ianuarie 2011), la punctajul mediu anual se aplică un indice de corecție. Această măsură a fost reglementată pentru a corecta diferențele dintre persoanele pensionate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și cele pensionate după această dată. Potrivit aceluiași articol de lege, indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie. Intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 a avut loc la data de 1 ianuarie 2013. Ulterior, prin acte normative distincte s-au prevăzut diferite valori ale indicelui de corecție. Astfel, art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 a stabilit că „(1) Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-22 ianuarie 2013 inclusiv, indicele de corecție care se aplică punctajelor medii anuale determinate conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, este: a) 1,12 în situația persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 inclusiv; b) 1,17 în situația persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2012 inclusiv; c) 1,17 în situația persoanelor ale căror drepturi de pensie sau deschis în perioada 1 ianuarie 2013-22 ianuarie 2013 inclusiv.“ În anul 2014 și 2015, art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, și art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 30 decembrie 2014, au prevăzut un indice de 1,07, în timp ce, în anul 2016, art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 nr. 340/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 19 decembrie 2015, a prevăzut un indice de corecție de 1,09. 14. Așa cum Curtea Constituțională a reținut prin Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015, paragraful 22, „deși art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecție (raportul dintre 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - și anume câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an“. Prin urmare, unor persoane pensionate la date diferite li se pot aplica indici de corecție cu o valoare diferită.

15.Prin aceeași decizie, paragraful 24, Curtea a amintit însă că, potrivit jurisprudenței sale, așa cum este și Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.

16.Altfel spus, în situația concretă supusă analizei de constituționalitate, o persoană nu se poate compara sub aspectul egalității de tratament decât cu alte persoane care se pensionează în același timp, iar diferențele de tratament periodice determinate de modificarea valorilor câștigului salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie nu dobândesc semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor.

17.De altfel, Curtea observă că, prin dispozițiile art. I pct. 2 din Legea nr. 160/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, legiuitorul a completat art. 170 din Legea nr. 263/2010 cu alin. (3^1), potrivit căruia „În situația în care indicele de corecție rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (2) este mai mic decât cel precedent calculat, se păstrează acesta din urmă“. Potrivit Raportului de înlocuire asupra propunerii legislative pentru completarea art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice 4c-7/370 din 19 iunie 2017 al Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială, această completare a fost operată avându-se în vedere că „odată cu majorarea valorii punctului de pensie la 1000 lei, de la data de 1 iulie 2017, conform OUG nr. 2/2017, între persoanele care se înscriu la pensie până la această dată și cele care se înscriu la pensie începând cu data de 1 iulie 2017 se creează inegalitate de tratament din punctul de vedere al cuantumului pensiei“.

18.Prin urmare, legiuitorul, observând că prin aplicarea algoritmului de calcul stabilit de Legea nr. 263/2010, așa cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, pot rezulta diferențe de cuantum al pensiei care generează inechități între pensionari, a instituit o normă care are rolul de a atenua aceste diferențe, astfel încât, pentru persoanele care se pensionează la un moment dat, să nu rezulte un cuantum al pensiei mai mic față de cel obținut de persoanele pensionate în perioada anterioară.

19.Curtea observă că dispozițiile art. 170 alin. (3^1) din Legea nr. 263/2010 nu erau în vigoare la data la care autorul excepției a solicitat acordarea dreptului la pensie, însă observă că indicele de corecție aplicabil în anul 2016 este mai mare decât cel precedent calculat, astfel că nu se poate reține că persoanele care se găsesc în situația autorului excepției au fost supuse unui tratament inechitabil în raport cu persoanele anterior pensionate.

20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Titel Leancu în Dosarul nr. 9.763/3/2017 (număr vechi 3.937/2017) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea