Hotărâre nr. 25 din 23 iunie 2025

Având în vedere dezbaterile care au avut loc în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 23 iunie 2025 asupra Programului de guvernare și întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Ilie-Gavril Bolojan, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru,

în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 23 iunie 2025,

în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituția României, republicată,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

(1)Se acordă încredere Guvernului, în componența prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2.

(2)Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 2

Începând cu data depunerii jurământului și până la încetarea mandatului de ministru al finanțelor, domnul Nazare Alexandru se suspendă din funcția de membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 23 iunie 2025.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

VASILE-DANIEL SUCIU

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

MIRCEA ABRUDEAN

București, 23 iunie 2025.

Nr. 25.

Anexa nr. 1

LISTA

Guvernului României1. Ilie-Gavril Bolojan - prim-ministru2. Marian Neacșu - viceprim-ministru3. Tánczos Barna - viceprim-ministru4. Michael-Dragoș Anastasiu - viceprim-ministru5. Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne6. Liviu-Ionuț Moșteanu - viceprim-ministru, ministrul apărării naționale7. Ciprian-Constantin Șerban - ministrul transporturilor și infrastructurii8. Alexandru Nazare - ministrul finanțelor9. Radu Marinescu - ministrul justiției10. Florin-Ionuț Barbu - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale11. Bogdan-Gruia Ivan - ministrul energiei12. Alexandru-Florin Rogobete - ministrul sănătății13. Dragoș-Nicolae Pîslaru - ministrul investițiilor și proiectelor europene14. Daniel-Ovidiu David - ministrul educației și cercetării15. Oana-Silvia Țoiu - ministrul afacerilor externe16. Diana-Anda Buzoianu - ministrul mediului, apelor și pădurilor17. Petre-Florin Manole - ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale18. Radu-Dinel Miruță - ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului19. Cseke Attila-Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației20. Demeter András István - ministrul culturiiAnexa nr. 2

PROGRAM DE GUVERNARE

PSD-PNL-USR-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților

2025-2028Preambul

România se află într-un moment decisiv pentru parcursul său către un nou ciclu de dezvoltare. În fața provocărilor economice, geopolitice și sociale, țara noastră are nevoie de un Guvern puternic, care își asumă implementarea unor reforme structurale fundamentale, bună guvernare, dezvoltarea României, respectul pentru cetățeni și consolidarea democrației.

Refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea și continuarea investițiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediu de afaceri și menținerea coeziunii și solidarității sociale sunt, totodată, obiective de maximă urgență.

Din acest motiv, s-a căutat și reușit crearea unei largi majorități proeuropene, formate din PNL, PSD, USR, UDMR și Grupul minorităților naționale. Această majoritate nu este rezultatul unei înțelegeri de conjunctură, ci expresia unei responsabilități asumate în fața cetățenilor României și a partenerilor externi: aceea de a implementa reforme profunde, chiar și atunci când acestea presupun costuri politice, de a garanta stabilitatea țării și de a menține orientarea euroatlantică a României.

Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali:

–ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor;

–bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale;

–respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența.

Acest program reprezintă viziunea, dar și baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate și eficiență. Ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare. Dar în absența lor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranță fiscal-bugetară și ar risca să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării. Totodată, eforturile realizate în această perioadă vor constitui o bază solidă pentru dezvoltarea României.

În fața instabilității externe și a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, prin criterii de performanță, fără privilegii.

În următorii ani, România are șansa de a deveni un stat modern, predictibil și respectat - înăuntrul granițelor sale și în afara lor. Această șansă depinde de voința noastră comună de a face ceea ce trebuie făcut și de a spune lucrurilor pe nume.

Ordine în finanțele publice

Primul pilon vizează punerea în ordine a finanțelor publice. România nu mai poate funcționa cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9% și cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ține cont de venituri.

Vom începe prin a reduce deficitul prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă. Corecția bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: „Toată lumea plătește.“

În paralel, întărim capacitatea statului de a colecta venituri. ANAF, Antifrauda și Vama vor fi scoase din orice algoritm politic și reorganizate. Vor funcționa pe bază de indicatori clari, digitalizare completă și controale bazate pe analiză de risc realizate pe volume mari de date.

Combaterea evaziunii fiscale va deveni o prioritate. Vom criminaliza evaziunea fiscală și cea în formă organizată, vom revizui legislația privind insolvența și vom interveni ferm în sectoarele cu evaziune structurală - de la importurile de produse agroalimentare și petrol la cele privind importurile în relația cu Asia prin Vămi și Portul Constanța.

În același timp, renunțăm la o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fără să prevadă termene de valabilitate. Facilitățile au sens pentru anumite perioade, cu obiective precise, cu monitorizarea rezultatelor și mai ales dacă reduc dezechilibrele balanței comerciale și rezultatul este fiscalizat și parte a unei viziuni de ansamblu. Toate excepțiile și facilitățile fiscale vor fi evaluate și eliminate dacă nu produc efecte economice clare. Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portițele sau scutiri arbitrare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende și proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu prețurile din piața imobiliară și pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR.

Pentru partea de cheltuieli, vom evalua și prioritiza investițiile. Programele de sprijin vor fi reevaluate pentru a prioritiza măsuri care conduc la echilibrarea balanței comerciale, cu excepția celor care contribuie la creșterea exporturilor, reducerea importurilor și la creșterea valorii adăugate în economie.

În sfârșit, vom pune capăt dublei măsuri în salarizare și pensii.

Vom valorifica mai eficient resursele naturale ale țării, prin stabilirea corectă a redevențelor și întărirea capacității de control a ANRM.

Bună guvernare

Al doilea pilon privește reforma profundă a statului. România are un aparat administrativ supradimensionat, fragmentat și, adesea, nefuncțional. Acest lucru nu este doar ineficient, este și costisitor.

Vom începe cu administrația centrală. Aici vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal. Vom elimina sporurile aberante, vom aplica o grilă de salarizare unitară și vom introduce criterii clare de performanță. Fiecare minister și agenție vor fi supuse unui proces periodic de evaluare.

În administrația locală vom introduce scheme de personal maximale și alocări bugetare în funcție de performanță. Autorizațiile de construire, colectarea impozitelor, raportarea corectă a populației - toate vor deveni criterii de alocare fonduri de la bugetul central. Conform principiului - Resurse umane și logistice dimensionate eficient și utilizate la comun, un exemplu este Poliția locală care va fi regândită și dimensionată în raportul cu populația și într-o colaborare pentru partajare resurse cu Poliția Română.

Reforma companiilor de stat este esențială. Vom elimina consiliile de administrație supradimensionate, vom reduce drastic posturile politizate și vom închide companiile cu pierderi cronice. Cele profitabile vor contribui la buget, nu vor alimenta sinecuri. Vom lista mai multe companii la bursă și vom introduce audituri de active reale pentru a le putea valorifica, oferindu-le administrațiilor locale sau investitorilor care pot produce valoare adăugată cu acestea.

Vom modifica legile de funcționare ale autorităților autofinanțate (ANCOM, ASF etc.), plafonând salariile și reducând personalul de suport. Iar în educație vom introduce o normă didactică realistă, corelată cu performanța și vom regândi sistemul de burse, concomitent cu creșterea performanței școlare.

Aceasta este direcția pe care ne-o asumăm prin programul de guvernare: un stat cu un echilibru bugetar, care asumă reformele necesare și care acționează după reguli clare și criterii de performanțe obiective.

Respect pentru cetățeni

Al treilea pilon este despre modul în care statul se raportează la cetățeni. Respectul nu înseamnă doar politețe instituțională, deși este extrem de importantă și aceasta, ci și echitate, corectitudine și servicii publice decente.

Vom elimina privilegiile nemeritate. Vom susține meritocrația și salarizarea în funcție de performanță.

Sistemul sanitar va fi reformat în profunzime. Vom reduce paturile de spitalizare continuă acolo unde nu sunt justificate, vom încuraja consorțiile de spitale și vom aloca resurse în funcție de eficiență. Contractele cu sistemul privat vor presupune condiții clare: minimum 80% personal angajat propriu cu normă întreagă.

Vom elimina scutirile nejustificate în CASS, vom extinde baza de contribuabili și vom aplica sancțiuni severe pentru medici și pacienți care fraudează sistemul. La fel, vom regândi ajutoarele sociale: acestea vor fi acordate doar acolo unde nu există locuri de muncă, iar persoanele care refuză plata impozitelor își vor pierde parțial beneficiile.

Respectul înseamnă și predictibilitate. Vom reglementa corect pensionările, vom combate pensionările anticipate nejustificate și vom aplica un regim fiscal coerent pentru toți cetățenii, fie că sunt angajați, antreprenori sau liber profesioniști.

În ciuda provocărilor cu care ne confruntăm astăzi și a contextului complicat în care ne găsim, România merită un proiect de țară realist și corect. Un proiect pe care îl va putea dezvolta, dacă, împreună, instituțiile statului, clasa politică, societatea în ansamblu vor înțelege să conlucreze și să sprijine un salt substanțial al dezvoltării și modului de a face politică și administrație. Dacă privim din perspectiva următorilor doi, trei sau chiar patru ani, România trebuie să fie mai puternică și sigură, cu o economie care poate și trebuie să crească în volum și complexitate, cu instituții reformate și respect pentru cetățeni.

Principiile generale pentru reforma statului și buna guvernareI. Direcții de acțiune1. Autoritate în actul de guvernare2. Pachet legislativ care să permită reforma statului3. Reforma administrației publice centrale: fuziuni, comasări, desființări4. Corecția bugetară echitabilă5. Eliminarea privilegiilor6. Toate partidele din coaliție participă la reforme7. Performanță și responsabilitate în managementul public8. Reforma administrației publice locale și descentralizare9. Corectarea nedreptăților și inechităților10. Respect și onestitate pentru cetățeni și companiiII. Creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizării, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc2. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite - criminalizarea evaziunii fiscale3. Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale4. Legea insolvenței modificată - înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă5. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi)

6.Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariurilor și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale8. Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă9. Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media11. Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental13. Analiza excepțiilor fiscale și corectarea acestora14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată16. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (de exemplu, cheltuieli de consultanță a companiilor-mamă pentru sucursale etc.)III. Consolidare fiscală1. Măsuri propusea) reașezarea TVA la două cote;

b)creșterea accizelor;

c)impunere CASS la pensiile mari;

d)creștere impozit pe dividende;

e)impozit pe proprietate corelat cu valoarea reală (jalon PNRR);

f)taxa ecologică (jalon PNRR);

g)taxa de rovinietă actualizată.

2.Plafonarea pensiilor și salariilorIV. Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții1. Prioritizarea programelor de investiții din bugetul naționala) introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;

b)reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții;

c)introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (de exemplu, număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție);

d)evaluarea utilizării proiectelor finalizate (de exemplu, număr racordați la rețele de apă, canalizare etc.);

e)standarde de cost revizuite.

2.Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale:

a)restrângerea schemelor, cu excepția celor care cresc exporturi, scad importuri și creează valoare adăugată (de exemplu, procesarea produselor agricole etc.)

3.Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul „Anghel Saligny“.V. Reforma administrației locale1. Măsuri 2025:

a)Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme ultimului recensământb) Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri propriic) Scheme de personal maximaled) Stimularea performanței (de exemplu, alocări în funcție de gradul de încasare a impozitelor, responsabilizarea în autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele)

e)Coordonare și colaborare eficientă între Poliția Locală și Poliția Naționalăf) Creșterea capacității de încasare a impozitelorg) Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizațiVI. Modificarea legislației generale care să susțină reformele1. Revizuirea statutului funcționarilor publici și al celor parlamentari2. Revizuirea Codului muncii3. Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managementului, respectiv cu impact direct în relația de muncă cu instituția4. Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor5. Revizuirea legii dialogului social6. Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerateVII. Restructurarea companiilor de stat1. Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști2. Reducerea CA-urilor, comitetelor și consiliilor de supraveghere3. Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură4. Transparență (de exemplu, CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.)

5.Limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu responsabilitățile/indicatorii de performanță6. Indicatori de performanță urmate de demiteri pentru neîndeplinirea acestora7. Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței8. Auditarea activelor9. Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (de exemplu, cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc.)

10.Listarea la bursă a mai multor companii de stat.VIII. Reforma autorităților autofinanțate1. Reformarea ANCOM, ASF etc.

2.Modificarea legilor de funcționare3. Limitarea salarizării4. Reducerea personalului-suport5. Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piață.IX. Reforma administrației publice centrale1. Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (de exemplu, crearea unui departament digital, în subordinea prim-ministrului, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale, dedicate administrației centrale)

2.Calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se impune3. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate4. Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor5. Eficiență în educație. Normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea performanței.X. Performanță mai bună în sănătate1. Creșterea performanței spitalelor:

a)reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă;

b)plata în funcție de performanță pentru medici;

c)reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;

d)numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de performanță;

e)consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare.

2.Creșterea bazei de plătitori la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și eliminarea excepțiilor:

a)descurajarea acordării de concedii medicale fictive;

b)creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor și prin aplicarea CASS la pensiile mari.

3.Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament4. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS:

a)reducerea centrelor de permanență din mediul urban;

b)sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minimum 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă;

c)rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;

d)desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;

e)convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație.XI. Mai mulți angajați în economie1. Descurajarea nemuncii și creșterea numărului de oameni care muncesc:

a)reducerea perioadei de șomaj;

b)reglementarea acordării concediilor medicale și sancțiuni pentru medicii care acordă concedii medicale fictive;

c)stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;

d)ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;

e)eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate.XII. Resurse naturale valorificate mai bine1. Analiza și stabilirea corectă a redevențelor2. Creșterea capacității de control a ANRMXIII. Reforma pensiilor speciale1. Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani2. Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor3. Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție4. Limitarea câștigurilor din pensiile necontributive5. Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionarePriorități guvernamentale pe arii sectorialeFINANȚEObiective generale

Ministerul Finanțelor va reprezenta în următorii ani pilonul central al reformei administrației publice și al garantării sustenabilității economice a României. Rolul său va fi esențial în reașezarea politicii fiscale și bugetare pe baze echilibrate, predictibile și transparente, într-un context marcat de presiuni inflaționiste, de ajustarea deficitului bugetar și de obligațiile asumate prin PNRR și Semestrul European. Ministerul va conduce procesul de reformă structurală a aparatului bugetar, de digitalizare a relației stat-contribuabil și de reorganizare a cheltuielilor publice în funcție de impactul socioeconomic real. Va deveni actorul principal în consolidarea încrederii în mecanismele fiscale ale statului, prin politici bazate pe evidență, eficiență în colectare, reducerea risipei și parteneriate solide cu mediul privat și autoritățile locale. Direcțiile de acțiune se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul PNRR, cu Pactul de stabilitate și creștere și cu obiectivele de convergență economică stabilite la nivel european.

Reforme/Reorganizări/Comasări1. Reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului și ale ANAF/AVR, care va include comasarea direcțiilor redundante, clarificarea atribuțiilor între componentele aparatului central și regional și stabilirea rolului MF de structură de tip „policy unit“ pentru fundamentarea tehnică a deciziilor2. Stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu CNSP, INS și BNR, care să emită scenarii de risc macrobugetar și analize ex ante pentru toate politicile fiscale noi3. Crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, prin reformarea activității de asistență contribuabili la nivelul Ministerului Finanțelor care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice, contribuind astfel la reducerea incertitudinii fiscale4. Reorganizarea ANAF din perspectiva structurii și a proceselor:

a)din perspectiva coordonării trebuie o structură piramidală:

(i)în acest moment există 3 domenii (control, colectare și trezorerie) care sunt organizate și coordonate pe vertical pe tip „silozuri“ (local, regional, central) și care nu cooperează între ele;

(ii)centralizarea activității structurilor-suport la nivel central/regional al ANAF și în coordonarea structurilor Ministerului Finanțelor;

b)centralizarea deciziilor pentru:

(i)analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare fiscală;

(ii)controlul operativ și inopinat, precum și controlul fiscal la nivel de regiuni;

c)reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generaled) stabilirea de indicatori de performanță5. Reforma pentru creșterea încrederii contribuabililor în serviciile fiscale:

(i)depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local și organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcțiilor de conducere;

(ii)reducerea cazurilor de exercitare cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere vacante;

(iii)utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operațiunilor de control;

(iv)teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal.

6.Asigurarea sustenabilității datoriei guvernamentale prin:

a)menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen lung sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene;

b)finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe;

c)accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate.Programe de finanțare/dezvoltare/prioritare1. Derularea unei analize de impact a tuturor programelor naționale, scheme de ajutor de stat și proiecte de investiții cu finanțare multianuală din bugetul de stat, cu scopul de a le identifica pe cele cu eficiență scăzută sau redundanță față de alte surse de finanțare (UE, BEI, BERD), în vederea suspendării sau restructurării acestora2. Lansarea unui registru public al tuturor programelor de finanțare bugetară, cu descrierea obiectivelor, indicatorilor de performanță, alocărilor anuale și stadiului de implementare3. Condiționarea demarării programelor noi de finanțare de evaluare a impactului economic și social al fiecărui program pe baza analizei cost-beneficiu.Măsuri de dezvoltare1. Adoptarea unui cadru de bugetare pe obiective, care va permite corelarea alocărilor bugetare cu rezultate clare și cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie2. Înființarea unui Fond de investiții publice cu componentă de capital de risc pentru proiecte inovatoare ale statului în domenii strategice, gestionat de către Banca de Investiții și Dezvoltare3. Colaborarea cu Banca Mondială, OECD și Comisia Europeană pentru implementarea unui mecanism de evaluare a politicilor publice bazat pe date, simulări și analize comparative internaționaleAcțiuni pentru companii/instituții subordonate1. Instituirea unui sistem de indicatori de performanță ce trebuie raportați de către instituțiile subordonate și companii2. Implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv, care să permită tratament diferențiat pentru contribuabili în funcție de istoricul lor de conformare și contribuție3. Reducerea numărului membrilor CA corelat cu piața și specificul fiecărei companii, reducerea comitetelor și numărului membrilor în consiliile de supraveghere remunerate4. Monitorizare obiectivă și continuă a performanțelor la nivelul funcționarilor/autorităților prin implementarea unor proceduri de raportare zilnică/lunară/trimestrială a activităților, urmând ca raportările să stea la baza oricărei evaluări ulterioare a performanțelor/impactului reducerilor5. Numirea, evaluarea și remunerarea administratorilor executivi și neexecutivi prin raportare la mediul concurențial. Aplicarea unor prevederi legale unitare pentru desemnarea administratorilor executivi și neexecutivi în funcție de specificul activității acestoraMăsuri de debirocratizare/digitalizare1. Operaționalizarea completă a sistemului SAF-T, cu obligații extinse de raportare digitală pentru toți contribuabilii mari și mijlocii, în paralel cu facturarea electronică obligatorie2. Limitarea contrafacerii și evaziunii asociate pentru produsele cu risc de contrafacere - urmărirea traseului produselor de la fabricant la beneficiar atât în scopul limitării evaziunii, cât și al protecției publicului față de produsele contrafăcute prin implicarea consumatorului final, dar și a administrației:

–consumatorul poate limita frauda fiscală prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spre vânzare;

–administrația poate controla întreg traseul de la producător, ambalare, grupare etc. prin distribuitori și transportatori la locul de desfacere și până la consumator prin elemente de marcare a produselor sau a ambalajelor sau a amândurora combinate cu instrumente de citire a marcajelor, sisteme informatice pentru prelucrarea datelor.

3.Îmbunătățirea relației cu contribuabilul prin:

–regândirea portalului ANAF pe nevoile contribuabilului;

–includerea unor mecanisme de feedback de la fiecare contribuabil pentru a înțelege relația sa cu ANAF și ce se poate îmbunătăți;

–digitalizarea și simplificarea formularelor care se completează manual, inclusiv Declarația Unică;

–internet banking și validarea stingerii creanțelor în termen scurt după efectuarea plăților prin utilizarea unor scheme de plăți existente și modificarea unor norme legislative;

–evaluarea contribuabililor în termen cât mai scurt de la depășirea scadenței în colectarea creanțelor în vederea evaluării și stabilirea împreună cu acesta a măsurilor de remediere și comunicarea în timp real cu sistemul bancar în cazul contribuabililor care înregistrează debite restante.

4.Scăderea evaziunii prin:

–valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactura, AMEF, declarații și alte seturi prin platforme de analiză avansată și dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor;

–sistem de atenționare timpurie (early warning) bazat pe indicatori relevanți care să sesizeze din timp eventuale probleme financiare ale contribuabilului;

–introducerea obligației de publicare a tuturor informațiilor/autorizațiilor, date de identificare a societății care vinde online sub anumite platforme similar magazinelor cu desfacere fizică a produselor și de înregistrare a rezidenței fiscale pentru fiecare magazin online care efectuează acte de comerț în România;

–trasabilitate financiară pentru tranzacțiile efectuate prin platforme online cu corelație între sistemul bancar, firmele de curierat și sistemul vamal. Declararea tuturor conturilor folosite în activitatea comercială pe baza extrasului de cont.

Altele1. Elaborarea unei strategii naționale pentru sustenabilitate fiscal-bugetară 2025-2030, care va include jaloane clare de reducere a deficitului, ținte privind ponderea cheltuielilor rigide și politici de echilibrare a bugetului pe termen mediu2. Introducerea unui sistem trimestrial de raportare a execuției bugetare orientate spre rezultate și publicarea indicatorilor-cheie de performanță3. Consolidarea rolului Consiliului Fiscal și introducerea unui mecanism de dialog public extins înaintea adoptării măsurilor fiscale majore, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere din partea Camerei Consultanților Fiscali în spiritul transparenței și responsabilității democratice4. Instituirea posibilității restructurării obligațiilor bugetare (mecanism prevăzut de OUG nr. 6/2019) poate fi de natură să determine creșterea veniturilor la bugetul de stat.

5.Prioritar se va pune accent pe conduita ANAF care, în procesul de administrare fiscală a contribuabililor, trebuie să se asigure că impune măsuri asigurătorii (sau executorii) asupra bunurilor debitorilor anterior deschiderii procedurilor de insolvență.

6.Introducerea în control fiscal a persoanelor fizice care au calitate de beneficiar real al societăților intrate în proces de insolvență pe bază de analiză de risc7. ANAF instituie măsuri pentru ca în propriile evidențe să se reflecte cu fidelitate situația datoriilor restante ale contribuabililor, în fiecare zi.

8.Centralizarea planurilor de control9. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariurilor și taxarea tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării către APL-uri și instituirea unor taxe speciale la nivel local10. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată11. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli ce facilitează diminuarea profitului (de exemplu, cheltuieli de consultanță a companiilor-mamă pentru sucursale etc.)

12.Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental13. Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare14. Combaterea evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri relația Asia (Portul Constanța, Vămi)

15.Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii16. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite - criminalizarea evaziunii fiscale17. Legea insolvenței modificată - înăsprirea regimului și evitarea insolvenței în cascadă18. Revizuirea tuturor tipurilor de subvenții acordate companiilor de stat. Restructurarea sistemului de subvenționare trebuie să se bazeze pe un set clar de criterii și indicatori de performanță și să fie condiționată de tipuri de cheltuieli eligibile, excluzând cheltuieli pentru autoturisme de lux sau bonusuri salariale.JUSTIȚIEObiective generale

Justiție eficientă, accesibilă, imparțială și independentă. Modernizarea infrastructurii și eficientizarea activității, pe baza unor criterii de performanță sporite și reformă legislativă. Combaterea infracționalității, accelerarea recuperării prejudiciilor din infracțiuni și măsuri sporite de protejare a victimelor. Digitalizarea instituțională și funcțională. Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și separarea puterilor în stat. Dialog și cooperare instituțională și interprofesională

Reforme și modernizare. Justiție pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri1. Îmbunătățirea cadrului legal pentru susținerea accesului la justiție prin ajutorul public judiciar pentru persoane fizice și juridice2. Reducerea duratei de soluționare a cauzelor și punerea eficientă în executare a hotărârilor judecătorești, atât în mediul privat, cât și de către autorități3. Creșterea eficienței în combaterea fenomenelor infracționale grave care afectează siguranța cetățenilor precum trafic de persoane, trafic de droguri, evaziune fiscală și corupție4. Generalizarea proiectului Educația juridică în școli, element esențial de prevenție socială pe termen lung5. Reevaluarea legislației privind incriminarea evaziunii fiscale, pentru o mai eficientă combatere a acestui fenomen ilicit6. Revizuirea politicii de resurse umane - recrutare, evaluare, promovare, răspundere disciplinară și reintegrarea personalului7. Măsuri pentru asigurarea vârstei de pensionare în sistemul judiciar și instituțiile subordonate la 65 de ani, cu respectarea deciziilor CCR8. Eliminarea cumulului pensiei cu salariul cu respectarea deciziilor CCR9. Revizuirea statutului funcționarilor publici și parlamentari în colaborare cu ministerul de resort10. Eliminarea diurnelor nejustificate11. Revizuirea Codului muncii în colaborare cu ministerul de resort12. Reevaluarea legislației privind salarizarea personalului din sistemul de justiție care să prevină procesele și calculul diferențiat al salariilor13. Simplificarea procedurilor comerciale în vederea încurajării de noi investiții și a dezvoltării celor existente14. Armonizarea legislației primare și secundare la reglementările europene în materie de TVA și taxe, precum și la practica Curții de Justiție a Uniunii Europene15. Măsuri pentru specializarea magistraților16. Întocmirea unui codex al societăților comerciale care să cuprindă actualizarea legii societăților comerciale și toate actele normative privind insolvența și falimentul acestora în plan național și european17. Secții specializate pentru mediul de afaceri, începând cu cele 15 municipii în care funcționează curți de apel18. Înființarea unui corp de specialiști pentru completele specializate în litigii de achiziții publice19. Promovarea de instrumente alternative proceselor în instanță, precum medierea, arbitrajul și procedurile notariale20. Instituirea cadrului legal pentru soluționarea la distanță a litigiilor cu profesioniști21. Utilizarea instrumentelor digitale pentru a spori eficacitatea, transparența și securitatea juridică22. Inventarierea de către registrul comerțului a tuturor autorizațiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziția publicului a acestor informații într-o manieră ușor accesibilă, transparentă, completă și clară23. Cooperarea cu mediul de afaceri, în scopul îmbunătățirii legislației aplicabile afacerilor24. Revizuirea legislației și reorganizarea pe domenii de activitate, în acord cu nevoile reale ale societății; în colaborare cu Consiliul Legislativ se va face identificarea tuturor actelor normative care necesită corelare legislativă25. Interpretare legislativă și jurisprudență unitare. Publicarea expunerilor de motive și a dezbaterilor din comisiile parlamentare de specialitate, astfel încât să faciliteze înțelegerea de către destinatari și instanțele de judecată a literei și spiritului legii26. Implementarea imediată a deciziilor CCR, CEDO și CJUE; reglementarea obligativității revizuirii legislative la un termen de referință scurt pentru corelarea legislației cu nevoile reale ale societății27. Identificarea unor criterii obiective de meritocrație și experiență pentru accesul magistraților la grade profesionale superioare și la funcții de conducere28. Punerea efectivă în practică a noului mecanism de admitere la Institutul Național al Magistraturii, prin care auditorilor de justiție le sunt asigurate stagii de pregătire cu durata de câte șase luni în instanțe, parchete și birouri de avocatură pentru facilitarea unei compatibilități reale între cariera acestora și nevoia socială de profesionalism și vocație în magistratură29. Reevaluarea organizării și funcționării Inspecției Judiciare pentru eficientizarea activității acesteia30. La Institutul Național al Magistraturii, în cadrul concursului de admitere, se vor asigura locuri special alocate distinct pentru minoritățile naționale.

31.Reevaluarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii pentru eficientizarea actului de justiție32. Reglementarea mecanismelor legale de asigurare a volumului optim de activitate pentru magistrați în vederea asigurării unui timp rezonabil de soluționare a fiecărei cauze; introducerea unor proceduri adecvate de filtrare a sesizării instanțelor, apte să conducă la reducerea inflației de cauze care nu necesită o soluționare judiciară33. Actualizarea taxelor judiciare de timbru și stabilirea acestora ca venit-suport pentru investițiile în infrastructura judiciară34. Recuperarea cheltuielilor cu persoanele care s-au sustras urmăririi penale sau executării condamnărilor35. Asigurarea personalului necesar instanțelor și parchetelor și identificarea unor soluții privind echilibrarea schemelor de judecători, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii36. Utilizarea eficientă a resursei umane calificate din domeniul judiciar, prin reintegrarea magistraților pensionari în activitate și diminuarea astfel a cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale, prin majorarea perioadei de revenire în sistem de la 3 ani la 7 ani37. Standardizarea schemelor de personal, în funcție de volumul de activitate al instanței sau parchetului, precum și constituirea în cadrul parchetelor a unor compartimente performante de investigatori specializați în domenii de nișă, cum ar fi investigațiile financiare ori în domeniul criminalității informatice sau în legătură cu infracțiunile de mediu38. Procedurile competitive, inclusiv concurs pentru ocuparea funcțiilor de vicepreședinți ai instanțelor de judecată și adjuncți ai șefilor parchetelor39. Stabilirea unui singur mandat de 5 ani pentru procurorii de rang înaltAcțiuni eficiente pentru instituțiile subordonate și profesiile conexe actului de justiție:

1.Eficientizarea activității de expertiză judiciară, consolidarea capacității operaționale a INEC în cât mai multe domenii de activitate și dezvoltarea infrastructurii la nivel teritorial2. Îmbunătățirea, în acord cu standardele europene, a reglementărilor privind accesul în corpul experților în vederea creșterii gradului de profesionalizare a acestora3. Eficientizarea activității ANP prin revizuirea și modernizarea cadrului legislativ și prin reforma instituțională4. Eliminarea costurilor privind transportul deținuților la instanță și asigurarea accesului la instanță prin videoconferință5. Măsuri pentru reintegrarea polițiștilor penitenciari prin acordarea dreptului de reîncadrare în sistem după pensionare cu diminuarea la 15% a pensiei, într-un termen maxim de 7 ani de la data ieșirii din sistem ca urmare a pensionării6. Eficientizarea mecanismelor de recuperare a prejudiciilor și a tuturor produselor infracțiunii; întărirea rolului ANABI și colaborarea cu Ministerul de Finanțe7. Simplificarea accesului la registrul comerțului, eficientizarea activității ONRC8. Încheierea de parteneriate între autoritățile statului și profesiile juridice organizate în mod independent9. Pentru a degreva instanțele de judecată, Ministerul Justiției susține un dialog cu CSM și cu uniunile profesiilor juridice prin promovarea și folosirea de către justițiabili a procedurilor alternative și simplificate de soluționare a litigiilor.

10.Consolidarea independenței profesiei de avocat, pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare în acord cu art. 24 din Constituția României și cu normele europene11. Modernizarea și digitalizarea profesiilor juridice, cu referire la:

(i)Legea activității notariale electronice;

(ii)Legislația privind executorii judecătorești.Măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor europene:

1.Respectarea termenelor pentru finalizarea țintelor și jaloanelor din PNRR, Mecanismul financiar norvegian și Programul de cooperare elvețiano-român2. Orice modificare a legilor justiției se va face doar în cooperare și negociere cu Comisia Europeană pentru a nu periclita PNRR.Programe de finanțare/dezvoltare. Proiecte de infrastructură în sistemul judiciar:

1.Continuarea demersurilor pentru realizarea Cartierului pentru Justiție - Justice District - din București2. Continuarea și actualizarea Programului național de investiții în infrastructura instanțelor și parchetelor3. Finalizarea construcției a două penitenciare noi (Buzău și Prahova, pentru a respecta termenul de finalizare în 2026) și continuarea modernizării celor existente, astfel încât pedepsele să fie executate în România în acord cu standardele CEDO4. Introducerea unui cadru multianual în ceea ce privește proiecțiile de realizare a investițiilor majore în infrastructura instanțelor, inclusiv în dezvoltarea capacităților de informatizare/digitalizare a activității acestora, precum și pentru investiția Cartierul pentru Justiție - Justice District București.Digitalizare/Debirocratizare1. Digitalizarea instanțelor, prin generalizarea dosarului electronic, a procedurilor de comunicare prin mijloace electronice, instituirea domiciliului electronic, realizarea de conexiuni cu platformele electronice ale altor instituții, generalizarea posibilității de desfășurare a litigiilor și activităților de formare prin mijloace electronice și asigurarea infrastructurii informatice adecvate; utilizarea instrumentelor de inteligență artificială2. Revizuirea cadrului legislativ, în special a normelor de procedură, pentru asigurarea compatibilizării și adecvării acestuia la cerințele impuse de procesul de digitalizare a desfășurării procedurilor judiciare, inclusiv la distanță3. Digitalizarea profesiilor juridice, cu referire la:

–Legea activității notariale electronice;

–legislația privind executorii judecătorești; licitația electronică în activitatea de executare silită.AGRICULTURĂObiective generale

Modernizarea sistemului de irigații. Sprijinirea fermierilor și procesatorilor români pentru creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente

Reforme/Reorganizări/Comasări1. Reorganizarea instituțiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean2. Reorganizarea administrativă a agențiilor din subordinea MADR. În funcție de acordul Comisiei Europene, unificarea prin reorganizare a agențiilor de plățiMăsuri de dezvoltare1. Echilibrarea balanței comerciale pentru produse agroalimentare. Programe de stimulare a producției și a capacității de procesare2. Sprijinirea sectorului de creștere a suinelor. Dezvoltarea fermelor de familie3. Sprijinirea sectorului de creștere a păsărilor prin realizarea de ferme4. Continuarea programului INVESTALIM5. Continuarea finanțării proiectelor aprobate destinate procesării prin programul național strategic - alocare 600 milioane euro din fonduri europene6. Procesare în sectorul de panificație, lansare apel de proiecte prin programul național strategic cu o alocare în valoare de 200 milioane euro, din fonduri europene7. Stimularea producției de legume, fructe și cartofi, 50 milioane euro din PNS (fonduri europene) pentru dotarea cu echipamente a legumicultorilor8. Strategia de finanțare a infrastructurii principale și secundare de irigații din România. Creșterea suprafeței irigabile9. Regândirea programului AgroInvest prin: garantarea de către stat a creditelor de investiții; acordarea de credite avantajoase10. Creșterea suprafeței minime eligibile în cererea unică de plată pe suprafață de la 1 ha la 2 ha pentru fermierii din sectorul vegetal, finanțată din fonduri europeneMăsuri de debirocratizare/digitalizare

Îmbunătățirea legislației care reglementează agricultura ecologică, pentru creșterea încrederii consumatorului român în produsele provenite din acest sistem

TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂObiective generale

Investițiile rămân motorul creșterii economice și al dezvoltării unei țări, iar investițiile în infrastructura de transport sunt placa turnantă pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung.

Prioritizarea investițiilor și accelerarea celor finanțate

Păstrarea unui ritm constant al acestor investiții reprezintă în actualul context economic extrem de fragil cea mai mare provocare și o importantă misiune pentru o guvernare responsabilă.

Reforme/Reorganizări/Comasări1. Prioritizarea contracte CNAIR + sistare semnare de noi contracte2. Calculul corect al personalului. Reducere cu 20% a angajaților3. Plan de reducere a subvențiilor acordate companiilor din subordine4. Liberalizarea transportului județean5. Reforma ROMATSA RAR, ARR, AACR, TAROM, Aeroportul Otopeni și a celorlalte companii din subordinea ministerului 6. Consilii de administrație din profesioniști7. Reducere CA-uri, comitete8. Transparență (CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.)

9.Limitare indemnizații și salarizare10. Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire11. Reducere subvenții și creșterea eficienței12. Audit active13. Sediu fiscal în România pentru companiile din domeniul aerian - condiționat de cadrul legislativ european. Soluții alternative - taxă fixă/bilet outgoing14. Creștere valoare - taxă rovignetă 15. Plafonarea pensiilor și salariilor16. Testare funcționari și personal de conducere angajat prin contract de mandat17. Revizuire contracte colective de muncă care prevăd drepturi exagerate18. Optimizare funcțională și administrativă la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și a unor instituții aflate în subordine, comasarea entităților cu atribuții convergente sau complementare19. Optimizarea structurii organizaționale. Structură optimă de personal, eliminarea pozițiilor redundante și o alocare eficientă a resurselor umane. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are în subordine sau sub autoritate peste 50 de unități.

20.Automatizarea proceselor operaționale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaționale, a personalului excedentar și la creșterea rapidității în livrarea serviciilor de transport către cetățeni21. Reforma sistemului de taxare a transportului22. Revizuirea sistemului de acordare a subvențiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice și trecerea la un sistem axat pe numărul de călători expediați, eficiență și calitate a serviciilor; valorificarea mai eficientă a activelor de transport subutilizate; identificarea unor resurse financiare europene adiționale pentru subvenționarea transportului destinat categoriilor vulnerabile23. Îndeplinirea tuturor condiționalităților aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernanță corporativă (OUG 109)Măsuri accelerare absorbție fonduri europene1. Sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali. Eliminarea „sărăciei în transporturi“ prin accesarea de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a reformelor și investițiilor prevăzute în cadrul Fondului social pentru climă - redeschiderea liniilor de cale ferată aflate în conservare, reducerea timpilor de parcurs prin reînnoirea sectoarelor de cale ferată secundare, achiziționarea de material rulant, pentru creșterea accesibilității comunităților defavorizate și izolate la serviciile de bază ale polilor urbani regionali, precum accesul la locuri de muncă mai bine plătite sau accesul la sistemele sanitare și de educație ale acestora 2. Înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existentă prin achiziția a 12 trenuri de metrou și sistem de automatizare și siguranță cu finanțare din Fondul pentru modernizare3. Stații de reîncărcare pe rețeaua de drumuri de mare viteză - autostrăzi, drumuri expres, precum și drumuri naționale printr-un program finanțat prin Fondul pentru modernizare4. Stații de reîncărcare mediul privat, finanțate prin Fondul pentru modernizare5. Instalarea stațiilor de reîncărcare/încărcare baterii și creșterea capacității rețelei electrice din porturi, finanțat prin Fondul pentru modernizare6. Implementarea unui program finanțat prin Fondul pentru modernizare pentru înverzirea operațiunilor aeroportuare și portuare prin înlocuirea utilajelor și echipamentelor neperformante din punctul de vedere al consumului de energie cu utilaje și echipamente cu emisii zero 7. Implementarea unui program finanțat prin Fondul pentru modernizare pentru înlocuirea flotei de vehicule pentru transportul rutier și feroviar de marfă, precum și a flotei pentru transportul de pasageri și marfă maritim și pe căi navigabile interioare, prin achiziția de vehicule cu emisii zero Acțiuni pentru companii/instituții subordonate

Restructurarea TAROM. Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operațiunile TAROM vor fi raționalizate, flota va fi reînnoită și costurile vor fi reduse. TAROM trebuie să redevină un actor aerian important în spațiul aerian european și internațional.

Măsuri de debirocratizare/digitalizare1. Integrarea soluțiilor de inteligență artificială pentru o adaptabilitate mai mare la cerințele pieței; automatizarea prin robotic process automation (RPA) și inteligența artificială (AI) 2. Investiții în tehnologii inovative: sistemele de management al traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse și să devină standardul în domeniu. Finanțarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare și control3. Înființarea Biroului Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR)

4.Spații de servicii concesionate: programul trebuie continuat într-un ritm mai alert pentru toate spațiile de servicii de pe drumurile din țară, astfel încât cetățenii să beneficieze de aceste servicii moderne. Corelarea strategiilor în transporturi

Corelarea MPGT cu strategiile locale și regionale și a planurilor de mobilitate urbană este esențială, având în vedere tendințele globale de concentrare a populației în jurul marilor orașe. Mobilitatea urbană și metropolitană, logistica integrată și intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetățenilor, necesitând investiții majore și susținute.

Sprijinirea industriei naționale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport

Vom ținti dublarea producției naționale de materii prime și materiale de construcții utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producției interne, cât și prin diversificarea soluțiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacitățile de producție naționale.

Mobilitate militară

Vom urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă și sigură. Înființarea Comitetului Național de Coordonare a Mobilității Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe.

În sprijinul funcționării acestuia vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea accesării finanțărilor europene disponibile în domeniul mobilității militare, intensificarea cooperării internaționale în conformitate cu direcțiile stabilite în Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 și Comunicarea comună privind abordarea strategică a UE la Marea Neagră, optimizarea rutelor de transport rutier și feroviar care traversează România pentru operaționalizarea coridorului de mobilitate militară între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee, simplificarea și armonizarea procedurilor naționale de autorizare a mișcărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenția Europeană de Apărare (EDA), precum și consolidarea colaborării interinstituționale în cadrul proiectelor „Rețeaua de centre logistice în Europa și de sprijin pentru operații“ și „Mobilitatea militară“, dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene1. Continuarea implementării programului de construcție a variantelor de ocolire. Până în 2028 vor fi finalizate variante ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate și vor crește calitatea vieții cetățenilor, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale.

2.Prioritizarea transportului feroviar metropolitan. În jurul marilor aglomerări urbane, transportul feroviar metropolitan este o necesitate majoră, în contextul traficului rutier extrem de aglomerat în aceste zone metropolitane. Vor fi dezvoltate rețele de trenuri suburbane și metropolitane pentru a reduce aglomerația rutieră și a îmbunătăți mobilitatea urbană în zonele metropolitane. Aceste proiecte vor contribui la o mai bună conectivitate între orașele mari și suburbii, facilitând deplasarea rapidă și eficientă a cetățenilor. Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier și a poluării. Creșterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor orașe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane.

3.Asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă. Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune.

Fără a ne limita la această enumerare, investițiile prioritare pe fiecare sector de transport sunt următoarele:

Rutier

–Autostrada A1 Sibiu-Pitești și Lugoj-Deva pentru conectarea portului Constanța și a capitalei la vestul Europei

–Autostrada de centură a Bucureștiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală

–Autostrada A7 Ploiești-Pașcani

–Autostrada A3 Transilvania Târgu Mureș-Cluj-Oradea

–Autostrada A8 Unirii Târgu Mureș-Iași-Ungheni

–Autostrada Timișoara-Moravița

–Autostrada A4 Sud „Alternativa Techirghiol“

–Autostrada Craiova-Lugoj cu ramificația spre Târgu Jiu

–Drumurile expres Craiova-Pitești, Arad-Oradea, Bacău-Piatra-Neamț, Focșani-Brăila

–Conexiunea zonei metropolitane lărgite Râmnicu Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu-Pitești prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2)

Feroviar

–Magistrala Predeal-Brașov-Sighișoara-Simeria-Deva-Arad

–Magistrala Arad-Timișoara-Caransebeș-Craiova-București

–Magistrala Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor

–Magistralele Giurgiu-Videle și Constanța-Mangalia

–Stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București-Cluj-Budapesta

–Îmbunătățirea conexiunii feroviare în Portul Constanța

–Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară

Material rulant

–Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028

Metrou

–Magistrala 6 Aeroport Otopeni-1 Mai

–Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresu

–Magistrala 5 Eroilor-Iancului-Pantelimon

–Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 și viitorul T2 - Aeroport Henri Coandă

Aerian

–Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă București

–Dezvoltarea terminalelor cargo

Naval

–FAST DANUBE - decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului

–Parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții

ENERGIEObiective generale

Ministerul Energiei, în colaborare cu alte instituții guvernamentale, a inițiat și propune o serie de măsuri și reforme ample, menite să transforme sectorul energetic al României, să stabilizeze prețurile, să combată ineficiențele și să asigure securitatea energetică pe termen lung. Aceste reforme vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii și promovarea noilor tehnologii.

I. Restructurarea și optimizarea companiilor și instituțiilor din subordine

Ministerul Energiei a inițiat un plan amplu de reorganizare a portofoliului său de companii.

1.Optimizarea costurilor și managementului: se urmărește reducerea cheltuielilor administrative (TESA și conducere) cu 20–30% și diminuarea cheltuielilor operaționale (protocol, sponsorizări). De asemenea, se va stopa angajarea nespecificată.

2.Fuziuni și reorganizări: sunt prevăzute fuziuni și reorganizări strategice, cum ar fi Electrocentrale grup cu electrocentrale București (ELCEN) sau Institutul de Cercetare și Inginerie pentru mine pe lignit cu Complexul Energetic Oltenia.

3.Analiza de eficiență: se va efectua o analiză de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și companie de stat, pentru a susține propunerile de desființare/eficientizare.

4.Reforma guvernanței corporative: se vor asigura profesionalizarea și independența managementului companiilor de stat, în conformitate cu ghidul OCDE, și se va implementa un tablou de bord cu indicatori de performanță. Aceasta include recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare și introducerea contractelor de performanță. Se vizează reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație și eliminarea posturilor politizate.

5.Reducerea risipei: se vor introduce normative de cheltuieli, se va implementa un tablou de bord privind indicatorii de performanță, evaluarea anuală a membrilor executivi și neexecutivi și uzarea de toate prerogativele autorității tutelare pentru a revoca membrii care nu își ating indicatorii de performanță, se vor elimina primele de vacanță și alte beneficii nejustificate. Se va urmări reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii (cu excepția investițiilor).

6.Reinvestirea profitului: repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiții în domeniul energetic. Abrogarea legislației prezente care obligă companiile de stat să emită dividende anual7. Situația specială a companiilor în insolvență/ reorganizare/faliment: Ministerul Energiei gestionează entități aflate în dificultate, precum Compania Națională a Huilei - S.A. Petroșani (faliment), RADET (faliment) și Complexul Energetic Oltenia (plan de restructurare). Se impune renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru a corela închiderea capacităților pe cărbune cu construirea de noi capacități pe gaze naturale, fotovoltaice și stocare. Restructurarea Electrocentrale Craiova prin finalizarea actualizării SF pentru noul grup pe gaz, implementarea soluției tehnice de trecere pe motoare termice și CAF-uri pentru iarna 2026-2027 și trecerea Electrocentrale Craiova la autoritatea locală (Primăria Craiova).

II. Creșterea capacităților de producție și diversificarea mixului energetic

România vizează creșterea producției interne pentru a reduce dependența de importuri și a asigura securitatea energetică.

1.Energie nucleară:

–retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă și construcția unităților 3 și 4;

–dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu încurajarea unei industrii locale pentru lanțul de furnizare;

–construirea primei instalații de detritiere din Europa la CNE Cernavodă, transformând România într-un centru european pentru producția și exportul de tritiu (investiție cu Coreea de Sud);

–soluții financiare disruptive precum obligațiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacționabile și formarea unui consorțiu nuclear internațional.

2.Petrol și gaze:

–valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep și Caragele pentru dublarea producției de gaze începând cu 2027;

–construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (de exemplu: Ișalnița - 850 MW, Turceni - 475 MW, Iernut - 430 MW, Midia - 80 MW și Mintia - 1734 MW);

3.Energie regenerabilă (eoliană și solară):

–instalarea a peste 5.000 MW eolian și solar și 3000 MWh capacități de stocare până în 2027, susținute din PNRR și FM;

–dezvoltarea energiei eoliene offshore și definirea perimetrelor de concesionare;

–construirea de parcuri fotovoltaice și stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unități miniere;

–finanțarea investițiilor în întregul lanț de producție al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice;

–identificarea surselor pentru finanțarea mineritului de litiu și neodim pentru dezvoltarea unei industrii naționale de producție a bateriilor și turbinelor eoliene;

4.Energie hidroelectrică:

–finalizarea investițiilor hidroenergetice sistate sau întârziate (de exemplu: AHE Jiu, Răstolița, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racovița, Lotrioara, Surduc-Siriu, Pașcani);

–construirea și finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj (CHEAP) în zonele cu potențial.

5.Energie din cărbune:

–implementarea tehnologiilor BAT (Best Available Techniques) și CCS (Carbon Capture and Storage) în industria extractivă a cărbunelui și în producția de energie, cu deduceri fiscale stimulative. Acestea includ captarea și stocarea CO_2 direct în mine, producția de hidrogen din cărbune cu CCS și extracția de minerale critice din cărbune;

–modernizarea centralelor pe cărbune pentru a funcționa hibrid cu biomasă, hidrogen și energie solară;

–punerea în conservare a unor exploatări de lignit și termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situații excepționale, subvenționate ca obligație de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanțare.

III. Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție

Se vor face investiții semnificative pentru modernizarea și extinderea rețelelor energetice.

1.Dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiții la Transelectrica2. Dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale de către Transgaz (2,5 miliarde de lei)

3.Creșterea interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea piețelor de energie și gaze naturale4. Continuarea proiectelor pentru înființarea, dezvoltarea și extinderea rețelelor de gaze naturale, aprobate sau aflate în diverse faze de contractare sau construire prin Programul național „Anghel Saligny“5. Modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din marile orașe (de exemplu: București, Craiova, Constanța, Arad, Râmnicu Vâlcea)

IV. Liberalizarea pieței, concurența și protecția consumatorilor

Ministerul Energiei vizează o piață transparentă și competitivă, cu prețuri corecte și protecție pentru consumatori.

1.Transparentizarea prețurilor: dezvoltarea de mecanisme robuste pentru ca consumatorii să înțeleagă modul de calcul al tarifelor și să fie protejați de abuzuri2. Stimularea concurenței prin implementarea mecanismului de piață tip market maker3. Reforma componentelor de cost: propuneri pentru scăderea prețului final al energiei electrice prin reformarea componentelor structurale (de exemplu: implementarea tarifului binom pentru activitatea de distribuție, achizitor unic pentru CPT)

4.Responsabilitatea companiilor: consolidarea reglementărilor care impun companiilor energetice să ofere servicii de înaltă calitate, cu facturare transparentă și mecanisme rapide de soluționare a plângerilor5. Protejarea consumatorilor vulnerabili:

–definirea unui mecanism de protecție după expirarea plafonării-compensării (30 iunie 2025 pentru electricitate, 31 martie 2026 pentru gaze).

–revizuirea și definirea Legii consumatorului vulnerabil și ajustarea venitului mediu net;

–realizarea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili.

6.Prioritizarea investițiilor în stocare pentru prosumatori7. Adaptarea legislației și a actelor normative subsecvente în vigoare, cu privire la producerea de energie regenerabilă, astfel încât autoritățile locale care dețin în proprietate centrale electrice fotovoltaice să poată deveni prosumatori și să deconteze excedentul de energie produsă către consumatorii vulnerabili8. Rolul ANRE: încurajarea ANRE și Consiliului Concurenței să supravegheze strict piața. Se propun digitalizarea ANRE și integrarea responsabilităților pentru operațiunile offshore. Soluțiile includ platformă AI pentru predicția reglementărilor, contracte reglementare pe termen lung și un consiliu consultativ public-privat pentru reglementări.

V. Măsuri de debirocratizare, digitalizare și guvernanță1. Digitalizarea proceselor: dezvoltarea de platforme digitale automate pentru autorizări (reducerea timpului de la luni la zile) și pentru luarea deciziilor strategice. Se va implementa o platformă digitală unică pentru toate serviciile publice.

2.Simplificarea reglementărilor prin codificarea domeniului energiei și asanarea legislativă3. Digitalizarea infrastructurii energetice, incluzând contorizarea inteligentă și migrarea tuturor datelor în cloudul privat guvernamental4. Securitatea cibernetică în energie: înființarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) și crearea de echipe SOC și CSIRT la nivelul companiilor naționale5. Utilizarea de soluții disruptive precum Digital Twin pentru optimizarea infrastructurii, materiale inteligente pentru retrofitting, robotică pentru întreținere și stocare gravitațională în infrastructura veche. Adoptarea în AGA companiilor de stat a unui plan de recovery, măsuri și politici cyber și digitalizare a proceselor și datelor vehiculate6. Implementarea unei soluții de AI GIga Factory care utilizează energia nucleară ca sursă VI. Dezvoltarea resurselor umane și tranziția justă1. formare și recalificare:

–actualizarea competențelor sau recalificarea persoanelor afectate de procesul de tranziție justă (de exemplu: minerii din Gorj, Dolj, Hunedoara) prin Programul național „Solidaritate și competențe“;

2.mobilitate și parteneriate:

–colaborarea cu universități și mediul de afaceri pentru dezvoltarea programelor de formare practică și stagii.

APĂRAREContext

Contextul de securitate s-a schimbat dramatic în ultimii ani, fiind caracterizat de incertitudine, volatilitate și reconfigurări sistemice la nivel strategic. Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-Al Doilea Război Mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situația de securitate la granițele României și pe întreg Flancul Estic al NATO. O evoluție negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluție de pace care să nu conțină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră. O asemenea evoluție ar avea consecințe nefaste pentru securitatea Republicii Moldova și va afecta și securitatea României.

Încetarea războiului din Ucraina nu va însemna că Rusia renunță în Europa la un comportament agresiv în plan hibrid. În Marea Neagră aceste acțiuni vor avea ca obiectiv mai ales limitarea libertății de navigație, având un impact negativ asupra intereselor economice ale României.

La nivel aliat suntem martori ai transferului de responsabilitate pentru apărarea și securitatea Europei de la Statele Unite spre membrii europeni ai NATO. La nivel convențional, gestionarea amenințărilor și riscurilor de pe continent vor cădea mai mult în responsabilitatea statelor europene. În acest context, România trebuie să aibă în vedere faptul că apărarea propriului teritoriu începe de acasă, necesitând investiții mai mari și un efort de solidaritate națională, în paralel cu asumarea unui rol strategic mai relevant în regiune și contribuția la apărarea colectivă.

Obiective generale1. Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării2. Continuarea modernizării și adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacității operaționale a forțelor armate de răspuns la riscurile și provocările actualului context de securitate3. Valorificarea statutului și întărirea profilului României ca stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE4. Consolidarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și facilitățile amplasate pe teritoriul României, cu relevanță strategică5. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și al protecției infrastructurii critice6. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale7. Consolidarea și extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României și în formate multilaterale8. Creșterea atractivității funcției militareObiective strategice pe plan intern1. Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării2. Accelerarea modernizării și extinderii infrastructurii din bazele și centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze și centre militare, unde sunt dislocate trupe și capabilități ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriană 86 de la Fetești și Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.

Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum și pentru modernizarea și creșterea capacității de găzduire în conformitate cu planurile Alianței.

3.Consolidarea capabilităților de apărare națională și colectivă, concomitent cu actualizarea Programului Armata României 2040 și continuarea achizițiilor esențiale pentru consolidarea capabilităților de apărare, în concordanță cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României.

–Contextul regional de securitate impune asumarea unei posturi consolidate de vigilență strategică, prin care să fie întărite capacitățile de pregătire și reacție ale armatei, industriei de apărare și structurilor de sprijin național. Această abordare are ca obiectiv creșterea rezilienței și capacității de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securității sale, atât în prezent, cât și în viitor.

–Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană și balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigație și infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă.

4.Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și al protecției infrastructurii critice

–Protejarea libertății de navigație și a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaționale destinate acestui scop și asumarea documentelor strategice cu relevanță asupra securității Mării Negre.

Obiective strategice pe plan internațional1. Consolidarea posturii strategice a României

România și-a propus să își consolideze postura de pilon de securitate și stabilitate în Europa, la Marea Neagră și în vecinătatea sa. Nivelul de ambiție este de a fi un aliat, partener de încredere și furnizor de securitate în cadrul NATO și UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relațiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relației cu Statele Unite, pe creșterea posturii noastre relevante în cadrul NATO și UE, precum și prin consolidarea relațiilor strategice bilaterale.

2.România - stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE

–Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și contribuția semnificativă a României la consolidarea posturii Alianței de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate

–Participarea la operațiile și misiunile NATO și UE sau în alt format agreat de România cu aliații și partenerii săi

–Asigurarea tuturor condițiilor necesare și a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca națiune gazdă

3.Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României și dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale

–Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluțiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenței forțelor și capabilităților SUA în România, precum și cooperarea în domeniul înzestrării și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA

–Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO și UE, cu accent pe Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securității, stabilității și circulației libere în regiunea Mării Negre, accesului liber și exploatarea resurselor din Zonele Economice Exclusive

–Continuarea participării active în cadrul inițiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat între România, Turcia și Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce privește protecția infrastructurii critice

–Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina, precum și statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european și/sau euroatlantic al acestora

–Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în acea ce privește Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluție negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă și asupra țării noastre. Vom continua politicile de susținere a aspirațiilor europene ale Republicii Moldova și vom contribui, alături de alte state, la întărirea capacității sale de apărare.

Reforme/Reorganizări1. Introducerea în 2025 în programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziției de rachete Mistral2. Diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit și negocieri cu Comisia Europeană3. Analiza structurii de comandă și a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare4. Analiza eficienței la unele structuri din subordinea MApN (institute de cercetare, universități). Evaluare în baza unor indicatori de performanță, redimensionarea personalului și folosirea fondurilor în alte zone cu resursă umană deficitară5. Centralizarea la nivelul categoriilor de forțe/ordonatori secundari a unor responsabilității administrative ale structurilor de forțe, în echilibru cu menținerea și consolidarea capacității de luptă a unităților tactice (contabilitate, resurse umane, spre exemplu, eficientizare prin digitalizare)

6.Crearea unui sistem integrat de achiziții pentru servicii, la nivel central, pentru eficientizarea costurilor7. Evaluarea procedurilor interne în procesul decizional necesar achiziției de armament și muniție. Comprimarea unor termene pentru accelerarea procesului8. Adaptarea cadrului legislativ9. Audit pentru stabilirea și eliminarea ulterioară a cauzelor unor întârzieri în procesul de achiziție/reluarea acestora și a impactului bugetar (Reluarea procedurilor este un proces cronofag și are un impact asupra costului final, prin majorarea prețului de achiziție după o perioadă de timp.)

10.Modificare legislativă pentru achiziționarea opțională de servicii de asistență juridică la contractele de achiziție care necesită aprobarea Parlamentului (peste 100 milioane euro)

11.Adaptarea structurii de comandă și control a Armatei României la noile cerințe NATO privind capacitatea de reacție rapidă, prin reorganizarea eșaloanelor de conducere și a zonelor de responsabilitate operațională12. Reformarea sistemului de recrutare și încorporare, prin digitalizarea proceselor și atragerea de personal calificat prin pachete stimulative, cu accent pe profesii tehnice și IT13. Reorganizarea și eficientizarea Direcției Generale pentru Armamente în pregătirea și depunerea de proiecte eligibile prin programe specifice europene pentru producție muniție, tehnică militară, construcție infrastructură, cercetare-dezvoltare și digitalizarePrograme de finanțare/dezvoltare/prioritizare/proiecte majore1. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale2. Va fi tratată cu prioritate implementarea Planului Readiness 2030 prin folosirea oportunităților oferite de instrumentul financiar SAFE.

3.Conectarea la oportunitățile generate de parteneriatele strategice și la inițiativele și instrumentele UE (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP), precum și NATO (DIANA - Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării)

4.Derularea demersurilor necesare pentru dezvoltarea Centrului european de instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Fetești, într-un hub pentru instruirea piloților de aeronave F-16 din statele NATO și partenere, asigurând totodată și creșterea interoperabilității între aliați5. Susținerea demersurilor interinstituționale pentru înființarea în România a unui hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, conform abordării strategice a UE6. Promovarea României ca hub regional pentru mentenanță și sprijin logistic7. Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară și asumarea unui rol crescut pentru România, inclusiv în ceea ce privește proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară și dezvoltarea capabilităților de contramobilitate8. Adoptarea unei noi abordări pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) în domeniul apărării. Participarea în consorții guvernamentale care au drept obiectiv inovarea tehnologică în domeniul apărării și dezvoltarea capacităților de microproducție strategică9. Accelerarea procesului de digitalizare în Armata RomânieiCreșterea calității vieții personalului militar și civil în scopul atractivității funcției militare1. Vom crea noi baze pentru atractivitatea funcției militare. Atractivitatea, coeziunea și moralul forțelor armate se vor realiza și pe baza creșterii prestigiului, respectului profesiei militare și a predictibilității carierei. Acestea se bazează pe principiile competenței profesionale și a unui nou contract social cu membrii structurilor de forță, care să fie atractiv și angajant, inclusiv în ceea ce privește evitarea părăsirii premature a resursei umane experimentate și pregătite din sistemului militar.

2.Dezvoltarea resursei umane a MApN și a rezervei naționale trebuie să se bazeze pe eficientizarea programului rezervistului voluntar și a majorării nivelului forțelor profesioniste ale României, proporțional nivelului amenințărilor curente și a resurselor disponibile.

3.Educația și cercetarea trebuie să fie corelate cu sistemul național și criteriile de performanță internaționale pe dimensiunea strategică, dar și pe dimensiunea tehnologică și operațională. Învățământul universitar trebuie să atragă resursa umană specializată și din afara mediului militar.

4.Modernizarea Armatei trebuie să se realizeze prin atragerea profesioniștilor din zone profesionale civile și prin crearea simbiozei între culturile și pregătirile necesare operării în cadrul noului teatru al războiului pe întregul spectru, respectând valorile consacrate ale funcției militare.ECONOMIE, DIGITALIZARE, ANTREPRENORIAT ȘI TURISMI. Digitalizare, comunicații, ITObiective generale:

1.atingerea mediei Uniunii Europene în ceea ce privește gradul de digitalizare al statului;

2.reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziții software și hardware și flexibilizarea cadrului achizițiilor publice de tehnologie;

3.aerisirea interacțiunii birocratice cu statul, care duce la o creștere a productivității și la trasabilitatea evaziunii fiscale;

4.Poziționarea României ca lider regional în domeniile inteligenței artificiale și securității cibernetice;

5.prioritizarea dezvoltării proiectelor în zona tehnologiilor emergente;

6.creșterea semnificativă a Poștei Române în cota națională de piață a serviciilor poștale;

7.asigurarea utilizării limbilor minorităților naționale și a limbilor de circulație internațională în platformele digitale din administrația publică.Rezultate așteptate până în 2027:

–echivalent DESI + 15 puncte (România în media din UE, raportat la starea deceniului digital);

–Firma într-o zi: o zi de la înființarea unei firme până la emiterea primei facturi;

–funcționalizarea și extinderea platformei naționale pentru telemedicină;

–50% din serviciile publice complet digitalizate;

–+ 15% productivitate în IMM-urile digitalizate;

–50% din administrația publică să aibă competențe digitale de bază;

–5 milioane de cetățeni cu identitate digitală;

–standardizare clară pentru echipamente și costuri;

–40% reducere la costurile cu licențele IT - fără risipă, fără achiziții de dragul achiziției;

–acord guvernamental cu platforme de licențiere - eficiență, claritate, transparență;

–operaționalizarea platformei naționale de interoperabilitate și a registrelor de bază digitalizate;

–operaționalizarea Punctului digital unic și dezvoltarea portofelului digital (e-wallet);

–indicatori clari de urmărire a evoluției acestor obiective;

–popularea cloudului guvernamental cu aplicații migrate din instituțiile centrale ale statului, conform unui plan de migrare

Unde suntem?

Printre ultimele țări în clasamentul UE privind gradul de digitalizare (indice DESI măsurat anual, transformat de curând într-o altă unitate de măsură, raportată la starea deceniului digital).

Care este o perspectivă rezonabilă?

Dacă reușim să creștem gradul de digitalizare până la media țărilor UE, am genera o creștere a PIB-ului cu 3% (studii McKinsey - Digital Challengers on the next frontier - Perspective on România, OECD - Digital Economy Outlook 2024, Banca Mondială - Country Diagnostic). Ar însemna 11 miliarde de euro anual. Comparație ușor de înțeles: tot sistemul de educație consumă 3% din PIB-ul României.

1.Avem bani - 500 de milioane de euro din PNRR deja contractați pentru cloudul guvernamental.

2.Avem o școală excelentă de inginerie și un mediu privat extrem de competitiv în zona tehnologiei informației.

3.Avem materia primă critică ce sparge bariera tehnologică actuală în industria microprocesoarelor și a inteligenței artificiale - grafitul, din care, de curând, se extrage grafenul - materia primă rară care deschide noi orizonturi de performanță tehnologică.

Ce trebuie făcut?

O schimbare a filozofiei prin care se face digitalizarea în România: de la instituții cu responsabilități suprapuse, care nu comunică între ele și care fac investiții redundante, la un cadru legislativ unitar și coerent pentru e-guvernare și protecția datelor.

Digitalizarea este o singură limbă, dar în România fiecare instituție „vorbește“ limba ei în zona de digitalizare, ajungânduse la un haos în care se toacă bani, se ratează oportunități și se frânează economia. Avem capacitatea să construim autostrăzi digitale între instituțiile statului: conectăm bazele de date existente izolat în instituțiile statului pentru ca tehnologia existentă în soluțiile Platform as a Service (PaaS) să dezmorțească fluxurile birocratice și să ajute mediul economic în relația cu statul român.

1.Platformă unică pentru toate serviciile publice2. Crearea unei biblioteci de building blocks cu module software reutilizabile, care să fie preluate ca atare pentru dezvoltări software similare la nivelul multor instituții publice (acum, fiecare dezvoltă de la zero lucruri aproape identice)

3.Foi de parcurs pentru migrarea autorităților centrale și locale în cloudul guvernamental și pentru debirocratizarea serviciilor publice4. Prioritizarea serviciilor publice esențiale pentru transpunerea în serviciu electronic5. Automatizarea proceselor interne din administrația publică prin RPA (Robotic Process Automation) și AI6. Consolidarea securității cibernetice la nivel instituțional7. Consolidarea huburilor de inovare digitală8. Transparență și implicare civică - platforme pentru consultare publică online, bugetare participativă și feedback civic; publicarea de date deschise (open data) pentru dezvoltatori, ONG-uri și presă9. Crearea unui sistem național de indicatori clari de progres pentru urmărirea evoluției obiectivelor10. Colaborare mai strânsă între stat, universități și companii din domeniul tehnologiei11. Alfabetizare digitală pentru vârstnici și persoane vulnerabile, cu sprijinul bibliotecilor și ONG-urilor12. Programe naționale de formare digitală pentru angajații din administrație și mediul privat, cu măsurarea randamentului13. Clarificarea statutului juridic al patrimoniului imobiliar al Poștei Române14. Ghișeu universal - interconectarea sistemelor informatice ale tuturor instituțiilor cu sistemele Poștei, pentru a furniza orice serviciu cetățenilor, la orice oficiu poștal15. Reducerea cheltuielilor statului prin centralizarea activităților de front-office la Poșta Română, care are deja infrastructura necesară pentru a deservi toți cetățenii

II. Poșta Română - consolidare logistică în regiune:

1.dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române (similar unor modele consacrate precum DHL, FedEx, Supernova Airlines, SF Airlines etc.);

2.interconectarea regiunilor României la fluxul internațional de mărfuri, prin înființarea de terminale multimodale de tip cargo aerian de către Poșta Română;

3.poziționarea României ca lider regional în domeniul AI în cadrul UE și NATO, cu rol activ în infrastructura digitală strategică europeană, prin aplicarea la finanțarea disponibilă de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea celor 5 gigafactories din UE;

4.actualizarea catalogului național al serviciilor publice, cu toate serviciile administrației centrale (12 luni) și adoptarea cadrului legislativ (3 luni);

5.crearea registrului instituțiilor/autorităților/entităților publice (12 luni);

6.operaționalizarea Registrului aplicațiilor informatice pentru serviciile publice (12 luni);

7.operaționalizarea Platformei naționale de interoperabilitate (PNI) și finanțarea interconectării cu celelalte registre de bază;

8.autentificarea prin metodă unică (ROeID și/sau carte electronică de identitate) în toate platformele informatice ale statului;

9.reglementarea standardelor de lucru pentru fluxuri digitale în administrația publică.Primii pași pentru realizare:

1.ridicarea digitalizării la rang de prioritate națională în Guvernul României pentru ca instituțiile externe Ministerului Digitalizării și Telecomunicațiilor să răspundă responsabil solicitărilor de interconectare și adaptare a serviciilor necesare;

2.responsabilizarea, în fiecare etapă decizională, a oamenilor competenți;

3.stimularea cercetării prin reducerea taxării pentru segmentul de cercetare din tehnologie.Următorii pași și următoarele metode pentru a se întâmpla ceea ce trebuie făcut:

1.fiecare instituție va avea un scor public al gradului de digitalizare (servicii, viteză, interconectare);

2.publicarea unui raport anual independent privind digitalizarea administrației;

3.legarea unei cote de finanțare de scorul obținut („bugetare pe performanță digitală“);

4.din 2026 se va aplica principiul „digital by default“: serviciul public trebuie să fie, prin lege, disponibil online și se aplică principiul „once only“;

5.traininguri offline mobile: Caravana Digitalizării - există o categorie largă de persoane fără competențe digitale de bază - colaborare cu primării, biblioteci și poștă;

6.microcertificări digitale pentru angajați (cu stimulente) - pachet de „competențe digitale minime“ necesare pentru funcționari publici, profesori, angajați în IMM-uri;

7.certificare digitală recunoscută național, cu stimulente: bonusuri salariale, puncte pentru promovare, reduceri fiscale pentru firmele care oferă angajaților training;

8.conectarea statului român la rețelele de sateliți ESA pentru gestionarea riscurilor de dezastre, monitorizarea climatică, sistem energetic și agricultură.III. Economie, antreprenoriat și turismGuvernanță corporativă companii de statA. Audit extern obligatoriu + rating de performanță1. Toate companiile cu pierderi mai mult de 2 ani trebuie auditate extern.

2.Se introduce un sistem de rating (A-E) privind performanța operațională.

3.Rezultatul determină: păstrare, redresare, lichidare, PPP sau listare parțială.

4.Plafonarea indemnizațiilor brute și eliminarea indemnizațiilor variabile aprobate prin AGA5. Publicarea transparentă a contractelor colective de muncă6. Oprirea celui de-al 13-lea, al 14-lea salariu și alte bonusuri și prime nejustificate de performanță7. Oprirea capitalizării companiilor cu datorii și pe pierderi8. Listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publiceB. Profesionalizarea conducerii1. Eliminarea numirilor politice fără competență tehnică/ economică2. Fiecare CA va fi diminuat ca dimensiune și va avea un target anual legat de: EBITDA, investiții, atragere fonduri externe.

3.Contractele de mandat includ bonusuri de performanță și penalități reale.

4.Limitarea numărului și salariilor consilierilor unui director general C. Transformare în centre de producție de stat cu cerere garantată

Unele companii (din industria de apărare, minieră nonenergetică) pot deveni furnizori ai statului sau ai unor lanțuri europene de aprovizionare, cu contracte ferme.

D. Lichidare inteligentă și transparentă1. Pentru companiile fără viitor, cu pierderi anuale constante, procesul de închidere trebuie făcut:

–transparent, cu evaluări externe;

–corect social (plăți compensatorii, reconversie profesională);

–util - clădirile/terenurile reintrate în circuit economic.

2.Susținerea dezvoltării unor campioni economici regionali în domenii strategice, prin politici comerciale active, investiții și parteneriate regionale.Programe de dezvoltare1. program strategic pentru producția și prelucrarea materiilor prime critice;

2.un plan național de investiții și parteneriate strategice în producție, logistică și inovație în apărare;

3.accelerarea accesării fondurilor europene pentru modernizarea capacităților de producție din domeniul dual (civil și militar);

4.integrarea industriei de apărare în lanțurile europene de aprovizionare;

5.un program dedicat pentru sprijinirea investițiilor productive ale diasporei care se întoarce în țară;

6.crearea unui sistem de consultare constantă și instituționalizată cu mediul de afaceri în elaborarea politicilor publice;

7.continuarea operaționalizării organizațiilor de management al destinației (OMD);

8.susținerea investițiilor în turismul balnear pentru valorificarea resurselor naturale ale României;

9.susținerea dezvoltării domeniilor schiabile care să absoarbă impactul economic în zonele aflate în tranziție energetică;

10.susținerea inovării și a start-upurilor în tehnologieDEZVOLTARE, ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, LUCRĂRI PUBLICE ȘI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂObiective generale1. Digitalizarea activității ministerului, prin intermediul unei platforme digitale pentru formalizarea unor răspunsuri la adrese/petiții/solicitări cu un grad mare de repetiție sau cu conținut general, de natură legislativă sau normativă, precum și a procedurilor privind derularea programelor din cadrul ministerului2. Crearea unui punct unic GIS (Geographic Information System - Sistem Informatic Geografic) la nivelul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru toate domeniile (infrastructură/gaz/electricitate), în colaborare cu ministerul, pentru o gestionare optimizată a investițiilor3. Adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, care conține reglementări semnificative cu privire la digitalizare, prevede reducerea termenului procedurilor administrației centrale și locale, asigură și simplifică executarea investițiilor, asigură transparența dezvoltării locale, respectiv, în cazul investițiilor, profesionalizează procedurile de achiziție publică4. Creșterea calității construirii infrastructurilor de transport rutier, apă, gaze, precum și a altor obiective de investițiiReforme/Reorganizări:

1.Crearea unor structuri de suport (juridic, financiar-economic, achiziții publice, managementul resurselor umane, IT) la nivelul ministerelor/ordonatorilor de credite pentru instituțiile subordonate și UAT-urilor cu capacitate mai mare pentru UAT-urile mai mici - adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 20262. Stabilirea și implementarea unor scheme de personal maximale3. Reevaluarea și prioritizarea proiectelor Companiei Naționale de Investiții4. Evaluarea, prioritizarea și finanțarea proiectelor din Programul Național de Investiții „Anghel Saligny“, în funcție de disponibilitățile bugetare5. Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (de exemplu, număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție)

6.Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (număr racordați la rețele de apă, canalizare etc.)

7.Stimularea performanței - de exemplu, alocări în funcție de gradul de încasare a impozitelor, responsabilizare autorizații construire și stabilire corectă a impozitelor8. Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu își plătesc impozitele9. Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați10. Raportarea la numărul real al populației (recensământ)

11.Eficientizarea prin corelarea anuală a numărului de personal al UAT-urilor cu numărul persoanelor domiciliate pe raza UAT-ului, inclusiv consiliile județene (OUG nr. 63/2010) - adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 202612. Desființarea funcției de viceprimar la autoritățile administrației publice locale cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori - adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 13. Adoptarea Codului finanțelor publice locale pentru asigurarea predictibilității finanțării autorităților locale - adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 202614. Adoptarea Codului de procedură administrativă - adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 202615. Revizuirea/Modificarea/Completarea Codului administrativ pentru eficientizarea acestuia după 6 ani de la intrarea sa în vigoare16. Desființarea structurilor publice din subordinea/ coordonarea ministerelor organizate la nivel regional - adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 202617. Salarizare după performanță în administrația publică centrală și locală - adoptare în 2026, intrare în vigoare la 1 ianuarie 202718. Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii19. Adoptarea unei noi legi privind statutul funcționarilor publici20. Reformarea programelor de formare profesională a salariaților din administrația publică și consolidarea pregătirii aleșilor locali, mai ales a celor care se află la primul mandat - adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 202621. Simplificarea procesului de atestare a inventarului bunurilor aflate în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale prin mutarea competenței de emitere a punctului de vedere de la MDLPA la nivelul fiecărui județ, respectiv la Instituția Prefectului - adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 202622. Reorganizarea aparatului instituției prefectului - adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 202623. Eliminarea indemnizației membrilor autorităților teritoriale de ordine publică - adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 202624. Eliminarea remunerării membrilor organismelor cu rol consultativ fără personalitate juridică, constituite la nivel central sau local - intrare în vigoare la 1 ianuarie 202625. Armonizarea legislației privind integritatea în funcțiile publice cu decizia CCR, în sensul asigurării transparentizării declarațiilor de avere și de interese - intrare în vigoare la 1 ianuarie 202626. Elaborarea cadrului legislativ pentru legea Capitalei27. Organizarea unei evidențe privind personalul contractual din administrația publică la nivelul MDLPA28. Reorganizarea și restructurarea sau lichidarea întreprinderilor publice care înregistrează pierderi 3 ani la rând și care nu prestează un serviciu de utilitate publică, cum ar fi transport, termoficare29. Reducerea cu 20% a anvelopei salariale a autorităților administrației publice centrale, față de nivelul anului 202430. Derularea, desfășurarea procedurilor de selecție a administratorilor la toate întreprinderile publice și centrale31. Eliminarea bonusurilor de pensionare la întreprinderi publice și autorități publice32. Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, aplicabile în regimul general al pensiilor - decembrie 202533. Corporatizarea regiilor autonome - potrivit prevederilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, întreprinderile publice existente prevăzute la art. 2 pct. 2 lit. a) din OUG nr. 109/2011 se pot reorganiza de către autoritățile publice tutelare competente prin divizarea activităților de serviciu public de cele comerciale în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 187/2023. Activitățile comerciale divizate vor fi organizate în societăți pe acțiuni sau în societăți cu răspundere limitată, potrivit prevederilor Legii nr. 187/2023.

34.Revizuirea programelor europene în scopul eficientizării fondurilor europene35. Elaborarea cadrului normativ pentru realizarea Inventarului național al investițiilor necesare pentru dezvoltarea integrată locală, zonală, gestionat de un departament al reformei administrației publice locale coordonat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului sau Secretariatului General al Guvernului36. Reducerea în medie cu 20% a numărului angajaților din administrația publică centrală37. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate în administrația publică centrală și locală38. Raportarea normei la poliția locală la 1.500 de locuitori și coordonarea cu poliția națională39. Analiza și eficientizarea prioritizării investițiilor din programele naționale, introducerea cofinanțării UAT-urilor la anumite programe, în funcție de capacitatea financiară a acestora, de exemplu, construirea de stadioanePrograme de finanțare/investiții1. Finalizarea proiectelor din Planul național de redresare și reziliență (PNRR), C5, C10, C11, C15

Program perioada 2025-2026;

2.Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale (PNDL, Anghel Saligny)

Program multianual perioada 2025-2030;

3.Modernizarea satului românesc prin realizarea consorțiilor administrative (jalon nr. 310 PNRR)

Program multianual perioada 2025-2029;

4.Programul național de infrastructură județeană (asfaltarea drumurilor de pământ)

Program multianual perioada 2026-2029;

5.Programul național de cadastru

Programul național de cadastru și carte funciară;

Program multianual pe perioada 2025-2028;

6.Programul național de dezvoltare metropolitană

Program multianual pe perioada 2026-2030;

7.Programul național consolidarea clădirilor cu risc seismic

Program multianual pe perioada 2025-2028;

8.Programul privind construcția de locuințe de serviciu pentru tineret și locuințe sociale9. Programul național pentru construcția de locuințe pentru tineri, destinate închirierii

Program multianual pe perioada 2025-2028;

10.Programul național multianual de investiții în așezările informale

Program multianual pe perioada 2025-2028;

11.Programul național de construcții de interes public sau social12. Program multianual; surse de finanțare se pot constitui din: buget de stat, fonduri rambursabile contractate sau garantate în condițiile OUG nr. 64/2007, venituri proprii13. Program național de dezvoltare pentru localitățile urbane sub 100.000 de locuitori

Program multianual pe perioada 2026-2030;

14.Program de dezvoltare a capacității economice a localităților urbane, inclusiv de construire și înființare de parcuri industriale

Proiect-tip de multiplicat

AFACERI INTERNEObiective generale

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va juca un rol esențial în consolidarea securității naționale, în creșterea rezilienței instituționale și în asigurarea unui climat de ordine publică și siguranță cetățenească, într-un context european tot mai complex. MAI va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean. Prioritățile sale vor include combaterea criminalității organizate și a migrației ilegale, securizarea frontierei, adaptarea capacității de intervenție la riscurile climatice și hibride, precum și modernizarea managementului resurselor umane și materiale. Prin măsuri clare de reformă instituțională, digitalizare și cooperare interinstituțională, MAI va deveni un actor-cheie în procesul de modernizare a statului român, cu impact direct asupra încrederii publice și a coeziunii sociale.

DSU va continua să asigure un rol esențial în consolidarea rezilienței naționale într-un context european și euroatlantic tot mai complex. MAI-DSU va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean. Astfel, ne propunem consolidarea unui sistem național integrat de urgență, modern, adaptat riscurilor actuale, bazat pe reziliență, sustenabilitate și cooperare interinstituțională, cu implicarea societății.

Prin măsuri clare de reformă instituțională, digitalizare și cooperare interinstituțională, evoluția DSU și reorganizarea structurilor din coordonare urmează să contribuie în mod substanțial la consolidarea arhitecturii sistemului național de management al situațiilor de urgență și conectarea tuturor actorilor implicați - de la cetățeni și entități private la actori civili și militari și de la autorități naționale la cele locale.

Reforme/Reorganizări/Comasări1. Reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră pentru optimizarea resurselor și eficientizarea intervenției operative, în baza unei hărți de risc actualizate anual2. Revizuirea cadrului de funcționare a poliției locale în colaborare cu autoritățile publice locale, pentru o mai bună delimitare a atribuțiilor și o integrare funcțională în sistemul național de ordine publică3. Reformarea Academiei de Poliție și a centrelor de formare, prin adaptarea curriculei la noile tipuri de infracționalitate (cybercrime, trafic de persoane, dezinformare), în parteneriat cu universități și instituții internaționale(i) Modernizarea cadrului legal: transpunerea eficientă în politicile naționale a prevederilor Strategiei de pregătire a Uniunii în vederea asigurării unei arhitecturi robuste a pregătirii, prevenirii și răspunsului integrat la situații de urgență(ii) Consolidarea capacității guvernamentale de gestionare eficientă a situațiilor de urgență, inclusiv în ceea ce privește salvarea montană, asistența medicală de urgență și acordarea primului ajutor calificat, prin prevenție și reacție rapidă, adaptate contextului actual(iii) Realizarea unui sistem de urgență robust și flexibil prin eficientizarea proceselor decizionale, logistice și financiare și accelerarea digitalizării la nivelul așteptărilor și solicitărilor societății, după cum urmează:

4.Reorganizarea instituțională a structurilor subordonate IGSU și IGAv, precum și a serviciilor de ambulanță județene, pe principiul comasării structurilor județene/punctelor de operare aeromedicale în structuri teritoriale;

–comasarea serviciilor publice (județene și locale) Salvamont-Salvaspeo într-un singur serviciu județean care să asigure răspunsul integrat la nivelul județului;

–reorganizarea structurilor funcționale din componența DSU, IGSU și IGAv, în vederea reducerii funcțiilor de conducere, optimizarea proceselor de comandă și suport în vederea asigurării unui lanț decizional suplu

Măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor UE (PNRR și Coeziune)

1.Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanțare europeană, cu accent pe dotarea cu mijloace de protecție și intervenție, interoperabilitate digitală și echipamente pentru intervenții complexe2. Lansarea de proiecte integrate de infrastructură, logistică și instruire pentru structurile de ordine publică, finanțate din fonduri externe nerambursabile, cu indicatori de eficiență și impact3. Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanțare europeană, cu accent pe dotarea structurilor aflate în coordonarea DSU cu echipamente pentru intervenții complexe, precum și interoperabilitatea sistemelor și digitalizarea proceselorPrograme de finanțare/dezvoltare/prioritare1. Continuarea finanțării prin PNRR și FEDR a programelor de dotare a Poliției Române, a Jandarmeriei și Poliției de Frontieră cu mijloace de mobilitate și tehnologie de supraveghere noninvazivă2. Prioritizarea investițiilor în infrastructura de prevenire și combatere a traficului de droguri și de persoane, a discursului bazat pe ură, rasism, xenofobie și antisemitism, în parteneriat cu ONG-uri și instituții internaționale3. Extinderea programului de reabilitare energetică a sediilor MAI și a subunităților operative, cu accent pe reducerea costurilor și eficiență administrativă4. Relansarea unor programe pilot pentru monitorizarea inteligentă a zonelor de frontieră și a spațiilor urbane cu risc ridicat, cu sprijinul fondurilor AMIF și ISFMăsuri de dezvoltare1. Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative, care va integra informațiile provenite de la Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, IGI și ISU, pentru anticiparea amenințărilor și intervenții coordonate, în special în zonele cu risc criminogen, porturile și regiunea Mării Negre2. Elaborarea unei strategii de creștere a prezenței MAI în comunități prin „poliția de proximitate“, în special în zonele rurale și urbane marginalizate, cu accent pe prevenție și dialog3. Dezvoltarea capacității de efectuare a anchetelor digitale, a capacității analitice și de investigații financiare, în vederea identificării și confiscării produsului infracțional4. Creșterea capacității MAI de a preveni și combate infracțiunile care aduc prejudicii mediului, cu accent pe fondul forestier național, deșeuri și biodiversitate5. Accentuarea rolului polițistului în descoperirea și investigarea infracțiunilor, prin munca informativă de calitate, prezența acestuia în medii de interes operativ și inițiativă în identificarea infracțiunilor, autorilor și a probelor6. Intensificarea colaborării cu unitățile de parchet pe principiul responsabilităților partajate7. Dezvoltarea laboratoarelor criminalistice și capacității de prelevare a probelor din câmpul infracțional, precum și modernizarea procesului de cercetare la fața locului8. Implementarea unui concept privind evoluția profesională a personalului, în mod gradual, în funcții de execuție sau de conducere, pe principii meritrocratice - ghid al carierei9. Utilizarea în comun a tehnologiilor din dotare pentru eficiență sporită, prin integrarea componentelor existente de tehnologie de tip senzori și terminale smart, precum și a infrastructurii IT C într-un „tot unitar“ capabil să răspundă integrat, imediat și la costuri reduse nevoilor instituționale multiple10. Generalizarea utilizării aeronavelor fără pilot la bord, prin creșterea capacității MAI de a utiliza drone pentru misiuni operative și logistice, precum și prin implementarea conceptului de „drone as a service“, ce presupune un sistem în care o autoritate națională operează zboruri în beneficiul administrațiilor publice centrale și locale11. Intensificarea activităților preventive în mediile în care tinerii sunt prezenți: unități de învățământ, zone recreative și mediul online12. Implementarea unui sistem național eficient în contextul noului Pact de migrație și azil, în special prin dezvoltarea capacității de screening și de returnare rapidă13. Modernizarea sistemelor de alertare în caz de urgență (de exemplu, RO-ALERT) și integrarea acestora într-o platformă unificată de reacție rapidă, conectată cu structurile europene de protecție civilă14. Dezvoltarea unei infrastructuri naționale de pregătire pentru intervenții în medii de risc crescut (cutremure, incendii, inundații, atacuri cibernetice), în parteneriat cu DSU, ISU și Ministerul Apărării15. Consolidarea unei culturi de prevenire și pregătire la dezastre, cu accent pe protejarea comunităților vulnerabile16. Actualizarea legislației pentru susținerea și încurajarea voluntariatului în situații de urgență17. Întărirea cooperării civil-militare și a parteneriatului public-privat în gestionarea urgențelor18. Consolidarea rolului la nivel UE și NATO în dezvoltarea și aplicarea măsurilor din mecanismele de protecție civilă Acțiuni pentru instituții subordonate1. Profesionalizarea managementului la nivelul instituțiilor subordonate (Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, ISU, IGI), prin introducerea de indicatori de performanță și evaluări anuale2. Stabilirea unor priorități de acțiune și indicatori specifici de evaluare, în acord cu nevoile de securitate ale cetățenilor și domeniile prioritare de acțiune ale statului, care să se axeze pe combaterea formelor grave de criminalitate împotriva persoanelor sau a bugetului statului (precum evaziune fiscală)

3.Digitalizarea procesului de emitere a documentelor de identitate și de călătorie cu posibilitatea de solicitare și monitorizare online4. Sprijinirea structurilor teritoriale de ordine publică prin aplicații informatice dedicate, ghiduri standardizate de intervenție, echipamente și protocoale de cooperare cu serviciile comunitare, în vederea asigurării unor „străzi fără violență“5. Operaționalizarea cu celeritate a sistemului de procesare automatizată a abaterilor la regimul rutier într-un cadru de interoperabilitate, în care să fie prelucrate semnalările provenite de la sistemele de detecție ale poliției rutiere, CNAIR, administrației publice locale ori semnalările participanților la trafic6. Revizuirea conceptului de pază instituțională prin maximizarea potențialului sistemelor tehnice de securitate în cadrul activității de pază cu jandarmi și instituirea unui sistem dinamic cu „dublă utilizare“: pază și ordine publică7. Lansarea unor programe și campanii de comunicare în licee și școli, cu participarea ca mentori a sportivilor de înaltă performanță ai Clubului Dinamo și a altor cluburi, organizarea de tabere, activități extracurriculare și campanii media antidrog, colaborarea cu instituțiile statutului pentru prevenirea criminalității juvenile8. Dezvoltarea capacității de identificare, protecție și referire către structurile specializate a victimelor, în special a victimelor traficului de persoane și a violenței de gen9. Eficientizarea mecanismelor de monitorizare a persoanelor liberate din penitenciar, a celor supuse unor măsuri privative de libertate, a celor cu istoric violent, a agresorilor sexuali și traficanților de droguri 10. Executarea măsurilor prevăzute de Planul național de combatere a violenței școlare, document care asigură cadrul de cooperare între toți actorii implicați în tot ce înseamnă siguranța în mediul școlar, într-o abordare centrată pe copil 11. Dotarea inspectoratelor pentru situații de urgență cu tehnologie de ultimă generație și adaptarea capacității de intervenție la noile riscuri climaticeMăsuri de debirocratizare/digitalizare1. Extinderea serviciilor electronice oferite cetățenilor de către MAI, printr-un portal unic integrat pentru pașapoarte, permise, cărți de identitate și certificate de cazier2. Automatizarea proceselor administrative interne (avize, cereri, transferuri) și interoperabilitatea bazelor de date interne cu cele ale altor ministere (Justiție, Muncă, Educație), precum și revizuirea proceselor și procedurilor pentru eliminarea redundanțelor și optimizarea fluxurilor de lucru3. Implementarea unei soluții de management electronic al dosarelor pentru personalul MAI, cu funcționalități de planificare, formare și evaluare4. Implementarea cadrului național pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor și vizelor, al cooperării polițienești și judiciare și al azilului și migrației (SIS, EES, Eurodac, ETIAS, VIS, ECRIS-TCN)

5.Înființarea unei unități de transformare digitală care să supervizeze proiectele IT C ale ministerului și să asigure coerența arhitecturii informatice6. Digitalizarea serviciilor oferite la nivelul IGI, atât angajatorilor, cât și lucrătorilor străini, precum și recalibrarea activității de control pentru identificarea cu celeritate a nerespectării condițiilor de ședere și a cazurilor de exploatare7. MAI, prin Arhivele Naționale, va stabili un concept strategic pentru îmbunătățirea competențelor în raport cu arhivele create digital și va emite linii directoare, pentru organizațiile din sectorul public, pornind de la conceptul „Archiving by design“ implementat deja de mai multe state europene8. Sprijinirea demersului național de implementare a conceptelor de „Identitate electronică“ și „domiciliu electronic“, ca piloni esențiali ai transformării digitale și e-guvernării, care răspund cerințelor de a crea o administrație publică modernă, eficientă și transparentă în relația cu cetățenii, mediul de afaceri și chiar în relația interinstituțiiAltele1. Elaborarea Strategiei naționale pentru siguranță internă 2026-2030, cu obiective clare în domeniul ordinii și siguranței publice, precum și adaptarea strategiilor în materie de frontieră și migrație la noile documente programatice ale UE 2. Consolidarea cooperării internaționale în materie de combatere a infracționalității transfrontaliere prin participarea activă în rețelele europene și accesarea fondurilor dedicate (ex. Hercule, ISF)

3.Dezvoltarea unui program național de educație pentru siguranță în școli, în parteneriat cu Ministerul Educației și organizațiile neguvernamentale4. Lansarea unui cadru de dialog permanent cu societatea civilă, comunitățile locale și mediul academic pentru creșterea încrederii în structurile MAI5. Creșterea implicării societății civile6. Promovarea educației și conștientizării privind reziliența și siguranța în școli și universități7. Participare activă la elaborarea și aplicarea politicilor globale pentru prevenirea și reducerea riscurilor generate de dezastre și amenințări emergenteAFACERI EXTERNEMisiunea și adaptarea la contextul internațional

Relațiile internaționale trec în prezent prin ample și accelerate transformări, o intensificare a riscurilor și a competiției geopolitice, inclusiv prin conflicte armate la granițele României și prin redesenarea raporturilor de putere globale. În acest context, politica externă a României trebuie să devină un domeniu de promovare activă a interesului național, un pilon strategic al securității naționale, al rezilienței societale, al dezvoltării economice sustenabile și al profilului său internațional.

Politica externă a României trebuie mai mult ca niciodată să fie ancorată în valori și în respectarea normelor și principiilor internaționale. România își fundamentează acțiunea externă pe promovarea interesului național, apărarea valorilor democratice, a statului de drept și a ordinii internaționale bazate pe reguli. Apartenența la NATO, statutul de stat membru al Uniunii Europene și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămân baza politicii externe și de securitate a României, în strânsă corelare cu angajamentele asumate în plan euroatlantic.

Este necesară o politică externă proactivă, capabilă să anticipeze și să gestioneze schimbările din mediul internațional, să valorifice oportunitățile și să răspundă provocărilor într-un mod coordonat, coerent și profesionist.

România trebuie să își consolideze rolul de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre și de partener credibil în UE, NATO și în raport cu Statele Unite, valorificând poziția sa strategică în favoarea stabilității regionale, a cooperării economice și a conectivității strategice.

Priorități strategice1. Consolidarea triadei strategice: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, creșterea greutății strategice și a relevanței în cadrul NATO, eficiența promovării intereselor și posturii României în cadrul Uniunii Europene2. Susținerea extinderii UE dincolo de granițele României, pentru a crește securitatea, accesul la piețe noi, spațiul de valori democratice și un rol regional consolidat al României3. Reforma carierei diplomatice și reorganizarea ministerului și a politicii de personal pe criterii de profesionalism, relevanță și eficiență4. Diplomații economice integrate, cu accent pe însoțirea companiilor românești în câștigarea accesului la piețe și resurse5. Cooperare interinstituțională eficientă care asigură coerența și coeziunea reprezentării externe6. Proiecția identități de țară și protecția reputației naționale prin comunicare externă integrată7. Respect pentru diaspora: Dialog permanent și implicare în comunitățile din diaspora, servicii rapide și eficiente și susținerea drepturilor românilor de pretutindeni8. Aderarea la OCDEObiective strategiceOrganizarea internă - profesionalism, eficiență, relevanță

O epocă de turbulențe, incertitudine și război reclamă în mod necesar o creștere a calității activității politicii externe și a eficienței diplomatice, în slujba creșterii relevanței și prestigiului României, complementar creșterii nevoilor de apărare și descurajare. Acest obiectiv necesită o creștere graduală a bugetului MAE și a eficienței utilizării acestuia.

Reforma și adaptarea politicii de personal pe baze profesionale și de adaptare la necesitățile misiunii MAE și a noilor exigențe ale activității diplomației românești: acces, acțiune, dezvoltare de proiecte, reprezentare eficientă1. Adaptarea ghidului carierei diplomatice și introducerea cursurilor de formare continuă și periodică pentru personalul MAE în fiecare etapă din carieră și înainte de fiecare misiune externă2. Refacerea politicii de personal prin testarea funcționarilor și management bazat pe obiective de performanță, reducerea unor excese la nivelul unor sporuri și stimulente, dar și repararea unor vulnerabilități create de slaba recompensare la anumite niveluri3. Detașarea de personal conform planului instituțional, fără posibilitatea personalului vizat de a bloca detașarea vizată, cu stabilirea unui număr maxim de ani la post și perioade clare, predictibile și obligatorii de întoarcere în Centrală4. Interfață activă în MAE cu centrele academice de pregătire și cercetare în domeniul relațiilor internaționale din țară și pentru a absorbi și integra absolvenți, pentru a asigura o interfață de absorbție și integrare a cercetării și a putea solicita soluții la provocări de politică externă

Coeziunea inter- și transinstituțională a reprezentării externe1. Cooperarea integrată a instituțiilor executive ale României, MAE având rolul de integrator și coordonator la nivel guvernamental2. Integrarea deplină a instituțiilor reprezentative sub coordonarea ambasadorului și a șefului de misiune - ICR, consulate, consilieri economici, reprezentanți ai altor instituții3. MAE va integra ICR și ARICE pentru coerența politicilor de imagine și promovare în domeniul relațiilor externe, economice și culturale și va propune în primele 100 de zile cea mai bună variantă instituțională pentru Departamentul Românilor de Pretutindeni și Direcția pentru Republica Moldova. MAE coordonează la nivel strategic diplomația publică și culturală românească.Recalibrare a reprezentării României în UE1. Într-un format coordonat cu Președinția României și Cancelaria Prim-Ministrului, MAE devine interfața la nivel european cu terțe ministere și autorități, în relație cu instituțiile Uniunii Europene, cu mediul privat și organizațiile neguvernamentale.

2.Parteneriate cu structuri economice și civice pentru o bună reprezentare a intereselor strategice3. Relansarea și regândirea diplomației economice integrate4. Reforma ARICE și management bazat pe obiective măsurabile5. Susținerea integrată a intereselor companiilor românești în accesul la piețe noi și resurse6. Recalibrarea rolului în accesul la resurse și lanțurile de aprovizionare globală, cu accent asupra conectivității, energiei, tehnologiei și a industrializării7. Deschiderea politicii externe a României spre America de Sud și Africa și, totodată, alinierea diplomației economice cu UE Global Gateway în vederea diversificării ofertei în domenii de interes pentru RomâniaDezvoltarea capacităților diplomatice în securitate cibernetică, combaterea dezinformării, parteneriate pentru protecția infrastructurii digitaleDiaspora1. Sprijinirea reîntoarcerii românilor din străinătate, sprijin pentru copiii întorși în țară și promovarea educației în limba română2. O mai bună coordonare cu atașații de muncă și revizuirea alocării acestora în funcție de numărul cetățenilor din diaspora3. Eficientizarea procesului de acordare a pensiilor comunitare și internaționale4. Calibrarea serviciilor consulare, a relațiilor cu diaspora și a nivelului de ambiție pentru acordarea serviciilor diasporei și românilor de pretutindeni5. Introducerea taxelor consulare pentru servicii notariale, precum și a unor taxe de urgență, ca resurse pentru menținerea digitalizării integrale6. Eficientizarea procedurilor și servicii consulare digitale7. Integrare mai puternică a românilor din diaspora în economia și investițiile românești, în promovarea intereselor României și a bunelor relații cu statele în care trăiesc8. Ministerul Afacerilor Externe va sprijini o viitoare formulă interguvernamentală, alături de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, pentru intervențiile în situațiile concrete semnalate privind drepturile familiilor de români din străinătate și ale copiilor acestoraÎmbunătățirea reprezentării intereselor, prestigiului și a vizibilității României în cadrul UE1. Asigurarea contribuției pragmatice și constructive la îndeplinirea obiectivelor din noua Agendă strategică 2024-2029 în noul ciclu legislativ european2. Promovarea unei prezențe românești consolidate în instituțiile europene, inclusiv în poziții de conducere3. Valorificarea deciziilor și instrumentelor în domeniul apărării (Readiness 2030, SAFE), pentru modernizarea armatei, întărirea capacității de apărare și revitalizarea industriei naționale de apărare4. Consolidarea securității interne a Uniunii și a unui Spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient; susținerea demersurilor de consolidare a mecanismelor de prevenire și gestionare a crizelor5. Evaluarea capacității și promovarea alăturării României la Triunghiul de la Weimar (Franța, Germania, Polonia), care să fie transformat în patrulater, pentru cooperarea dincolo de cadrul UE6. Asumarea unui rol proeminent în vecinătatea estică a Uniunii Europene prin promovarea valorilor europene, a statului de drept și combaterii interferențelor ruseștiConsolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite1. Cooperarea cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și proiectele strategice energetice amplasate pe teritoriul României, promovarea investițiilor și relațiilor comerciale2. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite într-o relație în care interesele și prioritățile României să se regăsească în agenda de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, o prezență militară americană consistentă pe teritoriul național, cu condiții de acces și mobilitate la standarde NATO3. Dialog cuprinzător în domeniul energiei și dezvoltarea proiectelor în sectorul nuclear, energie regenerabilă, explorare submarină, stocare și distribuție, protecția infrastructurii critice4. Parteneriat pentru prosperitate și inovație prin integrarea României în ecosistemele tehnologice americane (în domenii precum producția de semiconductori, computerizare avansată, automatizare, securitatea sistemelor, inteligența artificială etc.)

5.Soluționarea prin comunicare, cooperare și acțiuni comune împotriva criminalității organizate transfrontaliere a revenirii în programul Visa Waiver6. Cadru de cooperare parlamentară prin mecanisme suplimentare care să asigure cunoașterea evoluțiilor și a preocupărilor românești, susținerea agendei de cooperare și schimburi de expertiză și bune practici în domeniul controlului parlamentarConsolidarea statutului României în calitate de stat membru activ și responsabil în cadrul NATO1. Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și contribuția semnificativă a României la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, pe flancul estic aliat, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate2. Asumarea de responsabilități de furnizor de securitate și antrenarea aliaților și partenerilor în proiecte dedicate libertății de circulație și a securității infrastructurii critice la Marea NeagrăFinalizarea procesului de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2026

Avansarea și consolidarea parcursului european al Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova1. Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră va continua să susțină eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova și programul de reforme prodemocratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova2. Întărirea capacității de negociere, a know how-ului și a pregătirii propriilor negociatori pentru negocierile de aderare3. Sprijinirea Republicii Moldova în eforturile de consolidare a statului de drept, de asigurare a stabilității politice și prosperității, precum și continuarea acțiunilor de sprijin în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova

Relația de parteneriat strategic cu Ucraina

Eforturile multidimensionale ale României pentru susținerea Ucrainei sunt investiții directe în propria noastră politică de apărare și securitate. Apărarea democrației și integrării Ucrainei în instituțiile occidentale este garanția creșterii securității României1. Sprijinirea Ucrainei în obiectivele legitime consemnate de dreptul internațional, relative la suveranitatea, integritatea teritorială și independența sa2. Sprijinirea Ucrainei în procesul de integrare europeană și euroatlantică, de atingere a standardelor și normelor europene și asistență la dezvoltarea capacităților de negociere și absorbție a know-how-ului și acquisului european3. Stabilirea unui însărcinat cu „Reconstrucția Ucrainei“ la nivel guvernamental și un grup de lucru interministerial deschis și societății civile

Creșterea interesului internațional pentru securitatea și stabilitatea la Marea Neagră1. Rol central al României în implementarea noii strategii a UE pentru o regiune a Mării Negre sigură, prosperă și rezilientă și mobilizarea investițiilor2. Asigurarea liberei circulații maritime și aeriene și protecția infrastructurii critice submarine și de suprafață3. Amplasarea viitorului Centru pentru Securitate Maritimă în RomâniaEficientizarea reprezentării, politicilor și participării României în organismele, instituțiile și formatele multilaterale1. ONU, Consiliul Europei, OSCE, B9, I3S rămân cadre obligatorii de prezență, promovare de interese și construcție a imaginii României la nivel multilateral.

2.România implementează Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, printr-o diplomație climatică și verde, integrând obiectivele acesteia în politicile publice interne și prin participarea activă în conferințele internaționale COP.

3.Întărirea formatelor trilaterale, cu precădere trilaterala România-Republica Moldova-Ucraina și trilaterala România-Polonia-TurciaConsolidarea, dezvoltarea și eficientizarea parteneriatelor strategice ale României1. Dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici din cadrul NATO și UE, cu accent pe Franța, Germania, Italia, Polonia, Turcia2. Actualizarea și dezvoltarea Parteneriatului strategic cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord3. Dezvoltarea parteneriatelor strategice cu Coreea de Sud și Japonia4. Evaluarea oportunității dezvoltării unor noi relații de parteneriat strategic și relații bilaterale cu terțe state, cu precădere India, statele din zona Golfului, Africa și America de SudEDUCAȚIE ȘI CERCETARE1. Învățământ preuniversitarObiective generale - viziune1. Trebuie să pregătească și să transfere prin educație cele opt competențe-cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Educația va fi motorul mobilității sociale, al inovației și dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învățământ centrat pe elev, echitabil și incluziv, sprijinit de profesori motivați și corespunzător formați. Rata abandonului școlar și cea a analfabetismului funcțional nu depășesc media europeană. Până în 2030 se urmărește atingerea țintei din legislație de 15% pentru educație din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educației). Măsurile vor viza în principal creșterea calității educației, reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional prin reforme (1) curriculare - planuri-cadru actualizate și flexibile, axate pe cele opt competențe-cheie, integrând competențe digitale și programe care să promoveze gândirea critică, creativitatea și adaptarea la meseriile viitorului; (2) de evaluare (de exemplu, standarde de evaluare/testare și examene naționale/ standardizate); inclusiv (3) reforma infrastructurii educaționale (cu un accent pe reforma învățământului rural), care implică și dezvoltarea de laboratoare pentru educația prin descoperire și/sau campusuri duale (aici cu introducerea sistemului de credite transferabile).

2.Propunem extinderea școlilor-pilot pentru inovații curriculare și învățământ dual, iar manualele vor fi completate cu platforme de e-learning și alte instrumente interactive.

3.Se va acorda o atenție sporită educației timpurii și infrastructurii de creșe.

4.De asemenea, se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susținerea formării și dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive și evaluări bazate pe performanță (inclusiv, spre exemplu, privind congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale).

2.Învățământ universitar și cercetareObiective generale - viziune1. Sistemul național de învățământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6 - licență; 7 - master; 8 - doctorat), care să-și păstreze și să-și dezvolte competențele prin învățare pe tot parcursul vieții. Formarea de resursă umană trebuie să fie făcută în contextul generării și/sau utilizării celei mai avansate cunoașteri științifice. În timp ce calificările 5/6 ar trebui să genereze conexiune directă cu piața muncii existentă - specifică, în domeniile cu accent vocațional, și generală (la nivelul unei culturi generale de specialitate), în celelalte domenii, calificările de nivel 7/8 ar trebui să accentueze specializările și, astfel, să dinamizeze și să dezvolte noi segmente ale pieței muncii.

2.Sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) trebuie să genereze cunoaștere științifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentală) și/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativă - cercetare-dezvoltare). Când această cunoaștere se transferă în societate și devine relevantă socioeconomic, vorbim de inovare. Includem aici atât inovarea tehnologică, cât și inovarea socioculturală. Inovarea tehnologică contribuie decisiv la creșterea nivelului de trai. Inovarea socioculturală ne oferă înțelegeri (sensuri și semnificații) ale lumii, care contribuie decisiv la creșterea calității vieții și devin antidot la pseudocunoașterea care generează manipulare și conspirații. Reforme/Reorganizări1. Diferențierea universităților prin misiuni (educație, educație și cercetare, educație și cercetare avansată) și evaluările instituționale raportate la aceasta, inclusiv crearea de mecanisme noi de susținere a misiunii asumate și a flexibilizării ciclurilor de studiu în aceeași universitate, întărire a autonomiei financiare și parteneriate cu mediul socioeconomic. Se încurajează concentrările academice, care pot duce la eficientizarea costurilor și la performanță academică. Politicile în domeniul universitar trebuie să fie relaționate și cu trasabilitatea forței de muncă generate.

2.Cercetarea se reorganizează într-un sistem național eficient - mai ales în baza evaluării demarate în 2025 - cu finanțare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030. Se promovează concentrări academice, susținând inovarea tehnologică și socioculturală. Se încurajează parteneriatele public-privat pentru transfer tehnologic, crearea unui hub regional de inovare și atragerea companiilor internaționale prin facilități fiscale. Propunem lansarea de competiții multianuale pentru cercetători și alinierea priorităților CDI cu temele din programele europene, dar și cu strategiile naționale.

3.Etica trebuie să fie un demers transversal în educație-cercetare, organizată după bunele practici europene.Acțiuni pentru instituții subordonate

Reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Educației și Cercetării, în vederea eficientizării, descentralizării și debirocratizării activității de management școlar, precum și pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru școli, în logica că „politicul se oprește la poarta școlii!“.

Măsuri pentru accelerarea fondurilor UE (PNRR și Coeziune)

1.Absorbția a 100% din granturi și credite din cadrul PNRR renegociat2. Reorganizări la nivelul ministerului, pentru o coordonare mai bună, în accesarea și implementarea acestor fonduri/ programePrograme - măsuri transversale1. Se prioritizează prevenirea abandonului educațional prin programe ca PNRAS, PNRAU, „Școală după școală“ și mese sănătoase în școli2. Dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală“, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare, inclusiv pilotarea și generalizarea programului Școală de la 8 la 17. Celelalte programe se află deja în derulare și se vor susține în baza unei analize cost-beneficiu3. Asigurarea drepturilor educaționale ale minorităților naționale prin adaptarea programelor școlare, manuale și platforme de e-learning în limbile minorităților, formarea profesorilor și aplicarea integrală a prevederilor legale4. Educația destinată românilor din diaspora și comunităților istorice este consolidată prin burse, cursuri LCCR și simplificarea procesului de recunoaștere a diplomelor5. Susținerea programului național de învățare a limbii și literaturii române, cu suportul universităților6. Următoarele programe vor fi implementate după stabilizarea economico-financiară: programul național pentru cantine școlare și programul de învățare remedialăDigitalizare/Debirocratizare

Digitalizarea sistemică, inclusiv prin catalogul electronic și formulare unice de raportare, reducând astfel birocrația și volumul de muncă al cadrelor didactice și cercetătorilor. Se va urmări interoperabilitatea bazelor de date privind gestionarea absolvenților și inserția pe piața muncii. Printre alte priorități se mai includ digitalizarea completă a fluxurilor administrative, precum și integrarea tehnologiei în procesul educațional prin platforme digitale și conținut interactiv.

Măsuri de eficientizare economico-financiară (pot fi rediscutate după depășire crizei economico-financiare a țării)

Modificarea normei didactice din educație, pe următoarele coordonate:

1.Creșterea numărului de ore de activități didactice în învățământul preuniversitar, minimum până la nivelul valorii medii la nivel european/OECD. Ministerul va face o analiză și va diferenția aplicarea în funcție de mediul de lucru, ciclul de educație și de fragmentarea normei la mai multe unități școlare2. Creșterea limitării legale a normei didactice în învățământul universitar, de la 16 la 18 ore convenționale, pentru a susține universitățile să se încadreze în bugetul alocat3. Analiza degrevărilor de normă și acordarea lor, de regulă, din timpul nondidactic al normei4. Analiza numărului efectiv de ore, raportat la numărul normat de ore din cadrul unui post didactic5. Plata cu ora se va raporta la timpul total de lucru (40 de ore pe săptămână), pentru a se evita situația în care o oră la plata cu ora costă mai mult decât o oră din norma didactică

Analiza sistemului de burse:

1.Bursele trebuie să reflecte adecvat două lucruri: suportul pentru condiții socioeconomice dificile și/sau pentru excelență educațională.

2.Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislație (Legea nr. 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene și la condițiile de sustenabilitate pe care și le permite țara.

3.Ținând cont de faptul că bursele nu se impozitează, fondul de burse/bursele care se raportează la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea netă a salariului minim.

4.Concentrări educaționale pentru eficientizare și creșterea calității prin evitarea fragmentării (unele măsuri reprezintă o reluare aproximativă a unor practici funcționale dinainte de Legea nr. 198/2023):

–Creșterea numărului minim de copii dintr-o clasă (cu excepții justificabile în zonele de minorități și medii defavorizate)– Creșterea numărului maxim de copii într-o clasă, în condițiile nedepășirii unor limite psihopedagogice– Creșterea efectivului minim de elevi în unitățile educaționale cu personalitate juridică (cu excepții justificabile în zonele de minorități și medii defavorizate)– Concentrări academice în învățământul superior și în cercetare-dezvoltare-inovare, inclusiv fuziunea sau desființarea unor instituții deconcentrate, acolo unde acest lucru duce la eficientizări și la creșterea calității

Alte măsuri de eficientizare:

–Reducerea sporurilor și a stimulentelor exagerate, indiferent de sursa finanțării– Testarea periodică a funcționarilor și a personalului de conducere angajat prin contract de mandat