la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr.1.141/. 386/2007privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4)
Emitent
Ministerul Sănătății Publice; Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 671 bis din 1 octombrie 2007
ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ
1.1.DEFINIŢIE:
Specialitatea de Alergologie şi Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a boli- lor şi sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare şi imunodeficienţe.
Alergologia se ocupă cu depistarea şi diagnosticarea, profilaxia şi tratamentul (medicamentos şi/sau imunoterapie), asistenţa medicală şi recuperarea pacienţilor cu boli alergice (afecţiuni de hiper- sensibilitate iniţiate prin mecanisme imunologice).
Imunologia clinică se ocupă cu disfuncţiile sistemului imunitar, precum şi cu aspectele imuno- logice ale afecţiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistenţa de imunologie clinică se reali- zează de obicei în cadrul asistenţei medicale multidisciplinare, şi include, după caz, tratamente imuno- logice pentru pacienţii cu boli şi sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale şi neradioterapeutice.
1.2.DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare uni- versitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind de- dicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, fă- cută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.Etapa iniţială de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, pre- zentarea la spital şi clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.3.2.Etapa de stagii (vezi anexa finală)
Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităţilor generale în specialitate,
stagii de medicină internă şi specialităţi medicale, pediatrie, medicina muncii:
–Alergologie şi imunologie clinică (iniţiere în specialitate) - 6 luni
–Medicină internă - 9 luni
–Gastroenterologie - 3 luni
–Terapie intensivă - 1 lună
–Pediatrie generală (3 luni) şi neonatologie (1 lună) - 4 luni
–Medicina muncii - 1 lună
Ultimii 3 ani: imunologie laborator, discipline complementare şi desăvârşire în specialitate:
–Imunologie fundamentală (curs şi laborator) - 3 luni
–Bioetică - 2 săpt.
–Dermatologie - 2½ luni
–Pneumologie - 2 luni
–O.R.L. - 1 lună
–Oftalmologie - 1 lună
–Boli infecţioase - 2 luni
–Reumatologie - 6 luni
–Alergologie şi imunologie clinică (curs, stagiu clinic, laborator) - 18 luni
1.4.CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1.ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ
1.4.1.1.Tematica lecţiilor conferinţă (400 ore)
1.Epidemiologia bolilor alergice
2.Genetica bolilor alergice
3.Factorii de risc ai bolilor alergice
4.Atopia; evoluţia naturală a bolilor atopice şi alergice
5.Inflamaţia alergică; celule, mediatori, molecule de adeziune implicate în alergie
7.Asistenţa în urgenţă şi terapie intensivă a pacienţilor cu reacţii sistemice severe de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxia severă şi exacerbările severe ale astmului
8.Asistenţa în urgenţă şi terapie intensivă a pacienţilor cu angioedem cu localizare de gravitate
9.Anestezia la bolnavii astmatici
10.Anestezia la pacienţii cu antecedente de reacţii de hipersensibilitate la medicamente
1.4.4.2.Baremul activităţilor practice
1.Intubaţia orotraheală şi nazotraheală - asistare / efectuare (inclusiv pe manechin): 10.
2.Resuscitarea cardiopulmonară - asistare / efectuare (inclusiv pe manechin): 10
25.Dermatita atopică şi tipuri de prurigo în practica pediatrică
26.Urgenţele pediatrice majore
1.4.5.2.Baremul activităţilor practice
–principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
–demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
1.Puncţii venoase la copil: 10
2.Manevre de resuscitare a funcţiilor vitale: 20
3.Electrocardiograme: 20
4.Examene radiologice: 20
5.Explorări funcţionale respiratorii la copii: 50
6.Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50
7.Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice la copil: 50
8.Recomandări de preparate de lapte utilizate in alimentaţie: 20
1.4.6.STAGIUL DE MEDICINA MUNCII
1.4.6.1.Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
1.Agenţi etiologici în bolile profesionale
2.Boli profesionale ale aparatului respirator
3.Boli dermatologice profesionale
4.Noţiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserţie şi reorientare profesională, noţiuni de legislaţie naţională şi europeană în medicina muncii.
1.4.6.2.Baremul activităţilor practice
1.Anamneze de boală profesională: 20
2.Asistarea şi/sau efectuarea testelor de provocare cu agenţi profesionali: 5
1.4.7.STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ
1.4.7.1.Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar
1.Organele limfoide: anatomie şi funcţie
2.Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.
B. Mecanismele imunologice
1.Imunitatea înnăscută şi dobândită
2.Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia
3.Antigenele - structură, epitopi, procesare şi prezentare
4.Imunogenetica
5.Imunitatea mediată prin celulele T
a)Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele acce- sorii în transducţia semnalului
b)Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T
c)Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante
6.Imunitatea mediată prin celule B
a)Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului
b)Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor
c)Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral
d)Procese biologice iniţiale de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA,
g)Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.
7.Alte mecanisme imunologice, care implică
a)Celulele "natural killer".
b)Celulele killer activate de limfokine.
c)Bazofile activate.
8.Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pen- tru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii re- ceptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.
C. Modularea răspunsului imun.
1.Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.
2.Inflamaţia şi modularea ei.
a)Mediatori - preformaţi si neoformaţi.
b)Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).
2.Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".
E. Imunologia transplantului.
1.Mecanismele de rejet
2.Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă
–principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
–demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
1.Tehnici înţelegerea principiilor şi metodologiei acestor tehnici, în mod particular dacă ele sunt legate de:
măsurarea nivelului imunoglobulinelor, claselor sau subclaselor de imunoglobuline, anticorpi specifici,
fenotipările limfocitare, răspunsul celular la mitogeni, antigene sau
celule alogenice, complexele imune,
examinarea proteinelor crioprecipitate, activităţile complementului seric total şi componentelor complementului şi tiparea histocompatibilităţii.
a)Serologic:
ELISA, RIA, RAST, FEIA,
eliberarea de histamină din bazofile sensibilizate, imunodifuzie radială,
nefelometrie, imunoblot,
cromatografie în fază lichidă de înaltă performanţă, imunoelectroforeza,
CIE CRIE
b)Celular:
citometrie în flux,
evaluarea chemotaxiei, fagocitozei, citolizei,
evaluarea proliferării limfocitare, producţiei de imunoglobuline.
c)Imunofluorescenţa şi histochimia imună.
d)Molecular:
Northern, Southern, Western blot, PCR
hibridizarea in situ.
e)Hibridoame şi anticorpi monoclonali.
2.Caracteristicile efectuării testelor:
principii de sensibilitate, specificitate şi valoare predictivă.
1.4.8.MODUL DE BIOETICĂ
1.4.8.1.Tematica curs (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie etc)
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţămîntul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Liberertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.4.8.2.Tematica seminariilor (20 ore)
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
Art. 1: Definiţie
Şcoala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialişti în sectorul profesional al diagnosticului anatomo – cito -histopatologic al bolilor, care include următoarele activităţi: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, şi cu ocazia examinarii macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente şi puncţiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafină (al biopsiilor obţinute de la endoscopii, prin puncţie – biopsie, al secţiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheaţă (sau al secţiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic şi eventual ultrastructural.
Art. 2: Responsabilitatea pregătirii de specialitate
Specializarea în Anatomie Patologică se desfăşoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultăţile de Medicină, recunoscute de Ministerul Sănătăţii Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferenţiar) universitar în Anatomie Patologică (activităţile teoretice şi practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică şi în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo -patolog cu experienţă îndelungată (activităţile practice). Alegerea locului de desfăşurare a Rezidenţiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidenţiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfăşurare poate fi alt centru bine utilat din ţară sau străinătate.
Art. 3: Durata pregătirii în specialitate
Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durată de pregatire de 5 ani şi după promovarea unui examen final, scris şi practic. Pe perioada celor 5 ani de rezidenţiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregatire adecvată, teoretică şi practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito - histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică şi de Biologie moleculară.
Art. 4: Caietele de stagiul ale rezidenţilor
Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activităţile teoretice şi practice
şi vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
Ele vor conţine elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activităţi:
Se organizează într-un singur loc pentru rezidenţii unei singure generaţii, prin rotaţie în centrele care asigură pregatirea rezidenţilor, cu o Comisie propusă şi aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr -o tematică comunicată din timp (minim şase luni înainte de examen), o probă practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie şi susţinerea diagnosticului anatomo -patologic) şi două probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală.
Art. 6: Structura cursurilor teoretice şi a activităţii practice: conform practicilor din UE, apreciem activităţile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în aşa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
A. Aria cunoştinţelor generale: va asigura cunoştinţe solide şi moderne de genetică, biologie moleculară, patologie moleculară, precum şi cunoştinţe de statistică medicală.
B. Aria diagnosticului anatomo -patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoştinţe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheaţă, coloraţii uzuale şi speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescenţă, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo - şi citopatologic va avea la bază cunoştinţe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoştinţe teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoştinţe aprofundate de patologia specială a diferitelor aparate şi sisteme.
Sectoare:
Citologie şi histologie: tehnici şi criterii de diagnostic Necropsie: tehnici şi criterii de diagnostic
Citopatologie şi histopatologie: tehnici şi criterii de diagnostic
Tehnici speciale: coloraţii speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescenţa, microscopie electronică etc.
Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidenţiat; Patologie specială: prin rotaţie, în următorii patru ani
C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să deţină cunoştinţe clinice din diferite specialităţi pentru a fi capabil de corelaţii anatomo -clinice precum şi cunoştinţe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialităţi conexe.
Sectoare:
Patologie clinică şi corelaţii anatomo -clinice Medicină Legală
Oncologie Neuropatologie
Art. 7: Repartizarea pe ani a activităţilor teoretice şi practice
ANUL I
Număr de ore
Activităţi teoretice: 200 de ore
Genetică medicală
20
Biologie moleculară
20
Patologie moleculară
20
Statistică medicală
10
Bioetică
20
Histologie şi citologie
50
Patologie generală
80
Activităţi practice: peste 1000 de ore
Tehnici de necropsie
3 luni
Tehnici de histo - şi citopatologie
2 luni
Tehnici de citogenetică
2 luni
Tehnici de imunohistochimie
4 luni
Lucrări practice de bioetică,
2 sapt.
Tehnici de microscopie electronică opţional
1 lună
Diagnosticul histopatologic al ţesuturilor şi organelor
Studiu individual
ANUL II
Activităţi teoretice: 200 de ore
Imunologie
40
Patologia ap.respirator
45
Patologia cardiovasculară
40
Patologia tubului digestiv
40
Patologie hepatică şi pancreatică
35
Activităţi practice: peste 1000 de ore
Necropsii
Stagiul de morfopatologie cardiovasculară
4 luni
Stagiul de morfopatologie respiratorie
4 luni
Stagiul de morfopatologie hepato -digestivă
4 luni
Diagnostice citopatologice
Participare la şedinţe anatomo -clinice
Studiu individual
ANUL III
Activităţi teoretice: 200 de ore
Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid
40
Nefropatologie
35
Uropatologie şi patologia ap.genital masc
40
Patologia ap.genital feminin
60
Patologia ap. endocrin
25
Activităţi practice: peste 1000 ore
Necropsii
Stagiul de hemato - şi imunopatologie
3 luni
Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină
4 luni
Patologia ap.genital feminin
4 luni
Patologia ap. endocrin
1½ lună
Diagnostice în examen extemporaneu
Participare la şedinţe anatomo -clinice
Studiu individual
ANUL IV
Activităţi teoretice: 200 de ore
Patologie pediatrică şi fetopatologie
65
Dermatopatologie
45
Patologia osteoarticulară
35
Patologia tumorală a ţesuturilor moi
30
Patologie oftalmologică
25
Activităţi practice: peste 1000 de ore
Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică
5 luni
Stagiul de dermatopatologie
4 ½ luni
Stagiul de oftalmopatologie
1 lună
Stagiul de patologie osteoarticulară
2 luni
Diagnostice cito - şi histopatologice cu accent pe patologiile învăţate
Diagnostice în examen extemporaneu
Participare la şedinţe anatomo –clinice
Studiu individual
ANUL V
Activităţi teoretice: 200 de ore
Medicină Legală
35
Patologie oncologică
40
Patologie ORL
25
Patologie orală
40
Patologia sistemului nervos
60
Activităţi practice: peste 1000 de ore
Necropsii
Stagiul de medicină legală
3 luni
Stagiul în patologie oncologică
6 luni
Stagiul în neuropatologie
3 luni
Studiu individual
Stagiile de anul I – se desfăşoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică şi se finalizează cu un examen teoretic şi practic. La sfârşitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris şi oral/practic.
1.1 STRUCTURA STAGIILOR
1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni)
Anul I (obligatoriu în acelaşi serviciu, înalt specializat)
1.1.2 Patologia generală legată de tehnici de macroscopie şi microscopie se vor desfăşura pe o perioadă de şase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni
1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni
1.1.4 Tehnici de citogenetică şi interpretare 2 luni
1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt
1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt
Anul II, Anul III, Anul IV, Anul V (prin rotaţie)
1.2 Stagiul de patologie hepato - digestivă 6 luni
1.3 Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 4 luni
1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni
1.5 Dermatopatologie 4 1/2 luni
1.6 Patologia ap. endocrin 1 1/2 luni
1.7 Patologie osteoarticulară 2 luni
1.8 Neuropatologie 3 lună
1.9 Patologie pediatrică (şi necropsii pediatrice) 3 luni
1.10 Patologie leucemică şi limfoidă 3 luni
1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună
1.12 Imunohistochimie: tehnici şi interpretare 6 luni
1.13 Medicină legală 3 luni
1.14 Patologie oncologică 3 luni
1.15 Patologie oftalmologică 1 luni
1.16 Patologie O.R.L. 2 luni
STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
Tematica lecţiilor conferinţă
Patologie generală (Anul I)
PATOLOGIA CELULARĂ
Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacţii celulare de adaptare ale creşterii şi diferenţierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenţi. Hialinoza. Calcificarea patologică.
INFLAMAŢIA ACUTĂ ŞI CRONICĂ
Generalităţi despre procesul inflamator.
Inflamaţia acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamaţiei exudative. Inflamaţia seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilităţi de evoluţie ale inflamaţiei acute. Abcesul şi flegmonul, septicemiile şi septico-pioemiile.
Inflamaţia cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamaţia cronică nespecifică.
Inflamaţia granulomatoasă. Generalităţi şi clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacţia granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.
PROCESUL DE VINDECARE
Aspecte ale creşterii celulare (regenerarea). Repararea prin ţesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.
IMUNOPATOLOGIA
Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjőgren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficienţă imună primare şi secundare. Amiloidoza.
BOLI GENETICE
Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2.
MODIFICĂRI HEMODINAMICE
Modificări morfologice în edem, hiperemie şi congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară şi sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic şi embolia gazoasă. Ischemia acută şi cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în şoc.
NEOPLAZIA
Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne şi maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea şi stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.
MORFOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ŢESUTURILOR MOI
Bolile nonneoplazice ale pielii, tumorile nonmelanocitare ale pielii, leziuni melanocitare tumorile de părţi moi.
MORFOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE
Infecţii piogene bacteriene gram-pozitive; infecţii virale eruptive ale copilului şi adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecţii oportuniste şi asociate cu SIDA. Parazitoze.
Patologie specială
PATOLOGIA VASCULARĂ
Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecţia de aortă.
Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare. Citologia aparatului respirator şi a epansamentelor.
PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV
Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori.
Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute şi cronice. Ulcerul gastro-duodenal.
Tumorile benigne şi maligne.
Patologia intestinului subţire şi colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare. Tumori benigne şi maligne.
Patologia apendicelui: apendicite acute şi cronice; tumori.
PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ŞI PANCREASULUI EXOCRIN
Patologia ficatului: Icterul şi colestaza. Hepatitele infecţioase virale acute şi cronice. Infecţii bacteriene, parazitare şi helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos şi de toxice: afecţiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficienţa de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne şi maligne.
Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută şi cronică. Colecistita acută şi cronică.
Carcinomul veziculei biliare şi a căilor biliare extra-hepatice.
Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute şi cronice. Tumorile benigne şi maligne.
PATOLOGIA APARATULUI URINAR
Anomalii congenitale.
Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante şi în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză
postinfecţioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă şi proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.
Nefropatii tubulo-interstiţiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstiţială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstiţială indusă de medicamente şi toxine.
Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă şi malignă; stenoza arterei renale.
Morfopatologia vezicii urinare şi a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamaţii, tumori benigne şi maligne.
PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ŞI LIMFOID
Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii şi boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame şi leucemii ale limfocitului B, limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK, limfomul Hodgkin.
Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
Malformaţii, orhiepididimite acute şi cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară şi tumorile prostatei.
Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreţie şi puncţie aspirativ. Inflamaţii. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă şi sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne şi maligne. Ginecomastia.
PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
Patologia glandei hipofize: adenoame.
Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute şi cronice, guşa difuză netoxică simplă, guşa multinodulară, tumori benigne şi maligne. Citologia prin puncţie aspiraţie a tiroidei.
Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar şi secundar.
Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom, gastrinom.
DERMATOPATOLOGIA
Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne şi maligne ale pielii.
Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne şi maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.
PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficienţe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul şi osteomalacia. Fractura. Infecţii: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.
PATOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC
Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncţiunii neuromusculare: miastenia gravis.
PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ŞI CENTRAL
Polineuropatii infecţionase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice.
Tumori ale nervilor periferici.
Malformaţii. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural şi subdural. Boli cerebro- vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală şi hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecţii: meningite acute bacteriene şi virale. Infecţii supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare şi secundare.
BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂŢII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
3 Frotiuri puncţie cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000
MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic - pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic - pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3.Relaţia medic - pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
TEMATICA
PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
I. PROBA SCRISĂ
1.Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie şi congestie, hemoragie, hemostaza şi tromboza, embolism, infarct, soc)
2.Inflamaţia – generalităţi
3.Inflamaţia acută
4.Inflamaţia cronică granulomatoasă
5.Procese de vindecare: regenerarea şi repararea conjunctivă
6.Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoidă, sclerodermie, sindrom Sjogren) sindrom de deficienţă comună I şi II. Amiloidoza.
7.Patologia de transplant şi SIDA
8.Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie şi metaplzie)
9.Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism ( protidic, glucidic, lipidic, pigmenţi, substanţe minerale)
10.Agresiuni celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza.
11.Boli genetice : Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2.
34.Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare
35.Patologia tumorală şi netumorală a cavităţii bucale, glandelor salivare şi faringelui
36.Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori.
DEFINITIE: Anestezia şi terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice şi tehnice specifice, pe de o parte condiţiile necesare pentru desfăşurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii şi a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea şi tratamentul disfuncţiilor/leziunilor de organ.
DURATA: 5 ani
PREGATIRE TEORETICĂ
200 de ore /an
Pregătirea rezidenţilor se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor. Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.
Pregătirea teoretică se face prin cursuri şi seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.
Tematica modulelor
1.Baze fundamentale ale anesteziei.
2.Anestezie generală. (tehnici)
3.Anestezie locoregională. (tehnici)
4.Funcţia respiratorie şi anestezia.
5.Funcţia cardiovasculară şi anestezia.
6.Sistemul nervos şi anestezia.
7.Tulburările metabolice şi anestezia.
8.Funcţia renală şi anestezia.
9.Hemostaza şi transfuzie.
10.Anestezie în chirurgia generală.
11.Anestezie în ORL, oftalmologie şi stomatologie.
12.Anestezie în obstetrică.
13.Anestezie pediatrică.
14.Terapie intensivă pediatrică şi obstetricală.
15.Medicina de urgenţă şi toxicologie.
16.Terapie intensivă în traumatologie.
17.Terapie intensivă cardiovasculară.
18.Terapie intensivă respiratorie.
19.Terapie intensivă neurologică.
20.Terapie intensivă metabolică şi nutriţie.
21.Terapie intensivă digestivă.
22.Terapie intensivă şi patologia infecţioasă.
23.Terapie intensivă renală.
24.Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică şi transplant.
25.Tulburări multisistemice la bolnavii critici.
26.Evaluarea şi etica.
27.Organizare, drepturi şi responsabilităţi.
PREGĂTIRE PRACTICĂ
Stagii
Anestezie 3 ani (36 luni)
12 luni (200 ore curs)
3 luni (50 ore curs)
2 luni (40 ore curs)
2 luni (40 ore curs)
2 luni (40 ore curs)
2 luni (40 ore curs)
2 luni (40 ore curs)
2 luni (40 ore curs)
2 luni (40 ore curs)
2 luni (40 ore curs)
2 ½ luni (50 ore curs)
2 luni (40 ore curs)
2 Sapt (20 ore curs)
Anestezie în chirurgia generală Anestezie chirurgie ortopedică Anestezie chirurgie urologică Anestezie în obstetrică-ginecologie Anestezie în chirurgie cardiaca Anestezie în chirurgia vasculară Anestezie în chirurgie toracică Anestezie în neurochirurgie Anestezie ORL ,oftalmologie şi stomatologie
Anestezie în chirurgie ambulatorie Anestezie pediatrică
Terapia durerii Bioetică
30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere
Terapie intensivă – 2 ani (24 luni) în clinici universitare
Terapie intensivă polivalentă - Chirurgicală - Medicală (diabet, intoxicaţii acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică
18 luni (150 ore) (150 ore)
Terapie intensivă traumatologică
3 luni (50 ore)
Unitate primiri urgenţe
3 luni (50 ore)
Specialiştii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.
Cardiologie şi boli vasculare
Neurologie
Endocrinologie şi boli metabolice
Oncologie
Gastroenterologie şi hepatologie
Pediatrie
Hematologie
Pneumologie
Medicină internă
Chirurgie
Nefrologie
Aceştia vor efectua stagiile de terapie intensivă şi modulele 14-27
–mecanismul de acţiune al anestezicelor inhalatorii
–absorbţia şi distribuţia anestezicelor inhalatorii
–efectele circulatorii şi respiratorii ale anestezicelor inhalatorii
–metabolismul şi toxicitatea anestezicelor inhalatorii
–farmacologia protoxidului de azot
–anestezicele volatile halogenate
substanţe cu acţiune relaxantă
Durere-analgezie
–farmacologia curarelor non-deporalizante
–farmacologia curarelor deporalizante
–antagonişti
–monitorizarea funcţiei neuromusculare
–droguri şi boli care interferă cu acţiunea substanţelor relaxante musculare
Fizica
Fiziopatologia durerii
Opiacee
Alte analgetice
Anestezice locale
Mecanismul de acţiune al anestezicelor locale Farmacologia comparată a anestezicelor locale Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională Agenţi alfa agonişti utilizaţi în anestezia regională
Fizica gazelor şi vaporilor aplicată la anestezia prin inhalaţie
I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici )
Evaluarea preoperatorie
–Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicaţii medico-legale)
–tehnici de suport ventilator mecanic (indicaţii, aparatură, tehnici convenţionale, tehnici non convenţionale, moduri de ventilaţie)
–tehnici de “înţărcare”
–oxigenarea extracorporală şi eliminarea extracorporală de CO2
Anestezia la bolnavi cu suferinţe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilaţie postoperatorie)
–anestezia la astmatic
–anestezia la obez
–anestezia la bolnavul cu insuficienţă respiratorie cronică
Anestezia în chirurgia toracică
–anestezia pentru toracoscopie
–anestezia în chirurgia esofagului
MODULUL 5. FUNCŢIA CARDIOVASCULARĂ ŞI ANESTEZIA
Anatomia şi fiziologia sistemului cardio-vascular
–circulaţia coronariană
Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac şi determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)
Fiziopatologie
–efectele anesteziei şi operaţiei asupra sistemului cardio-vascular normal (substanţele anestezice, anestezia şi operaţia, ventilaţia artificială)
–recunoaşterea, evaluarea şi tratamentul de urgenţă al hipertensiunii arteriale
Farmacologie cardiovasculară
Drogurile cu acţiune inotropă şi drogurile vasoactive
Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice
Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară
şi
stenoza mitrală,
Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie
Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm şi conducere
Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea regurgitarea şi stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)
Anestezia la bolnavi cu insuficienţă cardiacă
Anestezia la bolnav hipertensiv
Anestezia la bolnav în şoc
Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)
Anestezia în chirurgia cardiacă
Anestezia pentru înlocuiri valvulare
Anestezia pentru pontaje coronariene
Anestezia pentru cateterism cardiac şi angioplastie
Anestezia pentru pericardite
Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)
Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară şi /sau cord pulmonar cronic Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)
Tehnici speciale
Circulaţie extracoporeală
Hipotensiune controlată
Suport circulator mecanic (balon de contra pulsaţie, sisteme de asistare ventriculară)
MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ŞI ANESTEZIA
Anatomie şi fiziologie nervoasă
Organizarea anatomo - funcţională a sistemului nervos central
Circulaţia cerebrală
Metabolismul cerebral
Metode de diagnostic în neurologie
Examenul clinic neurologic
Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potenţiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
Fiziopatologie
Edemul cerebral
Stările de comă
Moartea cerebrală (aspecte medicale şi legale)
Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene şi circulaţiei cerebrale
Monitorizarea funcţiei sistemului nervos central Anestezia şi terapia intensivă a donatorului de organe Anestezia în neurochirurgie
Chirurgia intracraniană supratentorială
Chirurgia fosei posterioare
Chirurgia anevrismelor cerebrale
Chirurgia coloanei vertebrale
Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ŞI ANESTEZIA
Fiziologia şi fiziopatologia termoreglării
hipotermia indusă şi accidentală
hipertermia malignă
şocul caloric
Echilibrul hidroelectrolitic şi acido-bazic normal şi patologic Anestezia la bolnavul diabetic
Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice şi normocetozice, hipoglicemia)
Anestezia în chirurgia tiroidiană Anestezia în chirurgia paratiroidiană Anestezia în chirurgia suprarenalei
Feocromocitomul
Anestezia în chirurgia hipofizei
Tulburările funcţiei hipofizare
MODULUL 8. FUNCŢIA RENALĂ ŞI ANESTEZIA
Anatomia şi fiziologia rinichiului
Fiziopatologia insuficienţei renale acute şi cronice
Utilizarea diverselor droguri în insuficienţa renală
Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)
Anestezia la bolnavul cu insuficienţă renală cronică Anestezia şi terapia intensivă în transplantul renal Anestezia şi terapia intensivă în chirurgia urologică
MODULUL 9. HEMOSTAZA ŞI TRANSFUZIE
Hemostaza
Coagularea şi fibrinoliza fiziologică
Tulburările congenitale de hemostază
Coagularea intravasculară diseminată
Prevenirea trombozelor
Transfuzia
Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)
Sângele integral (recoltare, conservare )
Fracţiunile de sânge (metode de preparare, indicaţii )
Transfuzia de sânge şi fracţiuni
Transfuzia masivă
Complicaţiile transfuziilor de sânge şi fracţiuni
Metode farmacologice de reducere a sângerării şi transfuziei
Metode de transfuzie autologă
Anestezia la bolnavi cu suferinţe hematologice (anemia şi policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii şi trombopatii, hemofilie şi alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)
o Semnificaţia laboratorului în diagnosticul insuficienţei renale acute
o Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienţei renale acute
o Monitorizarea în insuficienţa renală acută
o Particularităţi diagnostice ale formelor patogenice de insuficienţa renală acută: prerenală, renală şi postrenală. Formele clinice ale insuficienţei renale acute.
o Complicaţii, evoluţie şi prognostic
o Tratamentul suportiv şi nutriţia în insuficienţa renală acută
Principiile terapiei de substituţie renală şi metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea veno- venoasă continuă)
Metode de epurare extrarenală Hemodializa
■ Bazele fizico-chimice
■ Definiţia rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaţionale ale dializorului, aplicaţii clinice ale difuziunii şi ultrafiltrării
■ Chirurgia dializei. Noţiuni de anatomie, principii şi strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente şi accidente
■ Dializantul – soluţii de dializă. Compoziţia dializantului, preparare, proprietăţi fizice, chimice şi biologice, controlul, probleme de organizare
■ Circuitul extracorporeal – anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacţiunea cu suprafeţele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicaţia anticoagulantă, antiagregantă şi trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal
■ Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă – calităţi, tipuri, transferul substanţelor prin membrane, componentele funcţionale ale dializorului, circulaţia sângelui şi a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanţelor unui dializor
■ Monitorizare şi tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvenţială şi dializa cu bicarbonat
■ Indicaţiile şi contraindicaţiile hemodializei
■ Strategie şi eficienţa hemodializei. Iniţierea hemodializei, strategii în abordul vascular iniţial, investigarea pacienţilor dializaţi
■ Incidentele, accidentele şi complicaţiile hemodializei. Complicaţii acido- bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienţilor dializati, complicaţii infecţioase şi manifestări musculo-cutanate; complicaţii generate de soluţia de dializa, de tehnica dializei, de defecţiuni tehnice; incidente şi accidente determinate de accesul vascular; reacţii la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate
■ Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvenţială: generalităţi, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje şi dezavantaje, perspective
■ Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat
■ Epurarea extrarenală în intoxicaţiile acute
Dializa peritoneală
■ date generale
■ anatomia funcţională a peritoneului
■ fiziologia peritoneului
■ bazele fizico-chimice şi factorii care influenţează eficienţa dializei peritoneale
■ soluţiile folosite în dializa peritoneală
■ tehnica dializei peritoneale
■ determinarea eficienţei dializei peritoneale
■ indicaţiile şi contraindicaţiile dializei peritoneale
■ complicaţiile dializei peritoneale.
Plasmafereza
■ bazele teoretice ale plasmaferezei
■ principii de tratament
■ probleme tehnice
■ aplicaţii terapeutice
■ complicaţiile plasmaferezei
■ tehnici noi de plasmafereza
Hemoperfuzia
MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ŞI ÎN TRANSPLANT
Defecte acute de hemostază
Trombocitopenia/trombopatia
Coagularea intravasculară diseminată
Fibrinoliza acută
Anomalii congenitale
Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică Sindroame acute asociate cu neoplasme şi terapia antineoplazică Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice
Tulburări de hemostaza la nou-născut Siclemia
Anticoagularea şi terapia fibrinolitică
Terapia cu anticoagulante, antiagregante şi terapia fibrinolitică
Profilaxia tromboembolismului
Anemia în unitatea de terapie intensivă
Indicaţiile transfuziei
Imunologie şi transplant
Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menţinerea donatorilor de organe, programele naţionale privind transplantul de organe)
Imunosupresia
Transplantul de organe: indicaţii de terapie pre- şi postoperatorie
Bolile infecţioase legate de transplant
Principiile terapiei cu produşi de sange
Transfuzia de masă eritrocitară
Transfuzia de plasmă proaspătă congelată
Transfuzia de masă trombocitară
Transfuzia de crioprecipitat
Concentrate de factori specifici ai coagulării
Albumina, fracţiuni ai proteinelor plasmatice
Substituenţi ai hemoglobinei
Agenţi farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)
Eritropoetina
MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC
Răspunsul neuroendocrin, metabolic şi inflamator la agresiune
–Fenomenologia sindromului de stress
–Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenţia de apă şi sare, modificări metabolice, procesul de reparaţie tisulară, imuno-modularea)
–Răspunsul celular la agresiune
Structura şi funcţionarea sistemului imunitar
–mecanisme locale
–mecanisme sistemice:
■ răspunsul imun inflamator (elemente celulare şi elemente umorale)
■ imunitatea specifică (elemente umorale şi elemente celulare )
Modificări imunologice la bolnavul critic
Fiziopatologia generala a stărilor de şoc
Şocul hipovolemic (cauze, mecanisme,tratament)
Şocul traumatic (fiziopatologie, tratament)
Şocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)
Şocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)
Infecţie, sepsis, şoc septic
Tratamentul şocului septic
Soluţii înlocuitoare de volum sanguin
Droguri cu acţiune cardiotonică şi vasoactivă utilizate în stările de şoc
Sindromul de disfuncţii organice multiple :
–cauze (factori declanşatori)
–mediatori
–efecte la nivelul sistemelor de organe
Tratamentul SDOM
MODULUL 26. EVALUARE ŞI ETICĂ
Indici de prognostic, scoruri de severitate şi scoruri de intervenţie terapeutică Metodologia evaluării practicilor de îngrijire şi cercetare clinică şi epidemiologică în ATI Evaluarea calităţii
Utilizarea statisticii medicale
Etica
1.Consimţământ
2.Înrolarea în studii
3.Decizia de întrerupere a vieţii şi îngrijirea
4.Procurarea organelor
5.Prognosticul
6.Calitatea sfârşitului vieţii
Genetica
1.Afecţiuni congenitale ( trisomia, etc.)
2.Tezaurismoze ( Hurlers, etc)
3.Polimorfisme
MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ŞI RESPONSABILITĂŢI
Administraţie
1.Clădirea
2.Contractul
3.Triajul pacienţilor
4.Medici, asistenţi şi alt personal
5.Complianţa completării documentelor şi calcularea costurilor
6.Siguranţa pacienţilor
Securitatea electrică
Utilizarea computerelor în unităţile de terapie intensivă
MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
Monitorizarea şi evaluarea metabolismului şi nutriţiei –50
Menţinerea echilibrului termic - 200
Monitoare-Computere
Calibrarea transducerilor
Utilizarea amplificatoarelor şi înregistratoarelor
Utilizarea computerelor în ATI
Elemente de baza de protecţie împotriva accidentelor electrice
Trauma
Imobilizarea provizorie a fracturilor –5
Metode de hemostaza provizorie –10
Utilizarea paturilor speciale de TI - 100
Lavajul peritoneal diagnostic –5
CURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
Evaluare
Evaluare teoretică
1.Evaluare periodică: examen scris la sfârşitul fiecărui modul Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului
2.Evaluare finală: examen scris naţional la sfârşitul celor 5 ani de rezidenţiat. Responsabil : Comisie naţională de examinare
Evaluare practică
Evaluare periodică: la sfârşitul fiecărui stagiu practic se verifica baremul minim de activităţi. Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului
Observaţii: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenţi trebuie să cunoască noţiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidenţiat.
Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.
Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice
Module
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
1
X
X
X
X
X
2
X
X
X
X
X
3
X
X
X
X
X
4
X
X
5
X
X
6
X
X
7
X
X
8
X
X
9
X
X
10
X
11
X
12
X
13
X
14
X
15
X
16
X
17
X
18
X
19
X
20
X
21
X
22
X
23
X
24
X
25
X
26
X
27
X
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECŢIOASE
DEFINIŢIE: Specialitatea Boli infecţioase este o specialitate medicală care se ocupă cu studiul bolilor provocate de germeni transmisibili şi netransmisibili, precum şi cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea şi tratarea bolilor provocate de prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziţi şi alţi agenţi patogeni ce vor fi identificaţi ulterior.
DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârsitul fiecarui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
I. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE: 30 luni
A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ: 24 luni
B. ACTIVITATE DE CERCETARE: 6 luni ( din care 1 lună biostatistică)
II. STAGII COMPLEMENTARE:
A. STAGII CLINICE MEDICALE: 24 luni
1.Medicină internă: 9 luni
2.Neurologie: 2,5 luni
3.Hematologie clinică: 1 lună
4.Pediatrie: 6 luni
5.Dermato-venerologie: 1 lună
6.Terapie intensivă şi urgenţe medicale: 2 luni
7.Imagistică medicală:1 lună
8.Bioetică 2 săpt.
9.Biostatistică: 1 lună
B. LABORATOR CLINIC ŞI EPIDEMIOLOGIE: 7 luni
1.Epidemiologie: 2,5 luni
2.Laborator clinic: 4,5 luni
Microbiologie clinică: bacteriologie şi micologie (3 luni)
Virusologie (0,5 luni)
Genetică moleculară (0,5 luni)
Parazitologie (0,5 luni)
STRUCTURA STAGIILOR
A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Tematica lecţiilor conferinţă (120 ore)
1.Astmul bronşic.
2.Bronhopneumonia cronică obstructivă şi emfizemul pulmonar.
3.Pleurezii neinfecţioase.
4.Insuficienţa respiratorie acută şi cronică.
5.Cardiopatia ischemică.
6.Tulburările de conducere ale inimii.
7.Tulburările de ritm ale inimii.
8.Pericardite neinfecţioase.
9.Edemul pulmonar acut cardiogen şi noncardiogen.
10.Cordul pulmonar cronic.
11.Insuficienţa cardiacă congestivă.
12.Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară.
13.Tromboflebite.
14.Sindrom nefrotic.
15.Insuficienţa renală acută şi cronică.
16.Esofagita de reflux. Hemia hiatală.
17.Boala ulceroasă.
18.Cancerul gastric.
19.Cancerul colo-rectal.
20.Colita ulceroasă.
21.Icterele.
22.Hepatopatiile cronice de alte cauze decât cele postvirale.
23.Insuficienţa hepatică şi encefalopatia portală.
24.Hemoragiile digestive superioare.
25.Diarei acute şi cronice de cauză neinfecţioasă - diagnostic pozitiv şi diferenţial.
1.Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.
2.Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.
3.Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.
4.Interpretarea rezultatelor de biopsie cutanată: 10 cazuri.
F. STAGIUL DE HEMATOLOGIE CLINICĂ
Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
1.Clasificarea, diagnosticul şi tratamentul următoarelor tipurii de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.
2.Clasificarea, criteriile de diagnostic şi managementul bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esenţială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) şi ale leucemiei limfatice cronice.
3.Clasificarea, diagnosticul şi managementul leucemiilor acute mieloblastice şi limfoblastice.
7.Clasificarea, diagnosticul şi managementul sindroamelor hemoragice.
Baremul activităţilor practice
1.Interpretarea unei hemoleucograme: 30.
2.Interpretarea unei medulograme: 5.
3.Interpretarea probelor de coagulare: 10.
4.Determinarea grupului sanghin, a Rh-ului: 5.
G. STAGIUL DE IMAGISTICĂ CLINICĂ (20 ore)
Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
1.Radiologia şi CT/RMN în patologia infecţioasă.
2.Examene ecografice diverse (normal vs. patologic).
Baremul activităţilor practice
1.Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate
şi sisteme: 100 cazuri.
2.Interpretarea examenului CT/RMN în afecţiunile prevăzute în tematică vs. aspect normal (pe secţiuni la diverse niveluri), pe aparate şi sisteme: 50 cazuri.
3.Interpretarea principalelor date ecografice (părţi moi, Doppler, abdomen): 30 cazuri.
H. STAGIUL DE BIOETICĂ
Tematica lecţiilor conferinţa (10 ore)
I. Relaţia medic-pacient
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
3.Consimţământul informat.
4.Confidenţialitatea în relaţia medic–pacient.
5.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
6.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
7.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
II. Etica cercetării pe subiecţi umani
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
7.Relaţii medic-companii farmaceutice-furnizori.
Baremul activităţilor practice:
I. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 1 oră
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
II. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice – 1 oră
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
III. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete – 30 min
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
IV. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete – 30 min
I. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE
Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
1.Proces infecţios. Focar epidemiologic.
2.Proces epidemiologic: condiţionare (factori determinanţi şi favorizanţi), forme de manifestare (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).
3.EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ ÎN INFECŢII CU AGENT ETIOLOGIC
CUNOSCUT/NECUNOSCUT (importanţa clinico-epidemiologică, etiologie, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populaţională, prevenire, combatere, modalităţi de intervenţie rapidă în focar pe tipuri de categorii de risc):
a. Infecţii respiratorii acute şi sindroame gripale.
b. Exanteme febrile.
c. Infecţii digestive.
d. Infecţii ale SNC şi periferic.
e. Infecţii cu transmitere parenterală.
f. Infecţii cu poartă de intrare cutanată.
4.Principii de prevenire, combatere şi control a infecţiilor nosocomiale.
5.Imunizări: program naţional de imunizări, imunizări la grupe de risc.
Baremul activităţilor practice
1.Studii (anchete) epidemiologice: 8.
2.Triajul epidemiologic: 2.
3.Supravegherea bolilor infecţioase: 2.
4.Supravegherea şi controlul purtătorilor de germeni patogeni şi oportunişti: 2.
5.Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecţie, în cadrul activităţii de profilaxie, supraveghere, control şi combatere: 2.
6.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.
5.Controlul sensibilităţii germenilor la antibiotice şi chimioterapice: antibiograma (utilizarea datelor în clinică), CMI, CMB, Etest, fungigrame etc.
6.Controlul eficienţei terapiei anti-infecţioase.
2.VIRUSOLOGIE
1.Metode de diagnostic virusologic (utilizarea datelor în clinică).
2.Aspecte particulare:
a. Poliomelita şi diagnosticul de laborator al poliomielitei.
b. Gripa şi diagnosticul de laborator al infecţiei gripale (HA, HAI).
c. Virusurile hepatice şi diagnosticul de laborator al hepatitei virale.
d. Infecţia HIV şi diagnosticul de laborator al infecţiei HIV.
e. Diagnostic de laborator în infecţiile cu virusurile herpetice.
f. Diagnostic de laborator în bolile virale eruptive.
3.GENETICĂ MOLECULARĂ
1.Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic şi monitorizarea bolilor infecţioase specifice.
2.Diagnosticul şi monitorizarea terapiei în infecţiile cu virusuri hepatitice.
3.Diagnosticul şi monitorizarea terapiei în infecţia HIV.
4.Quantiferon etc.
4.PARAZITOLOGIE
1.Amibiaza şi giardioza: patologie, diagnostic;
2.Diagnostic de laborator în protozooze sanghine: malarie, babesioze, leishmanioze;
3.Helmintiaze autohtone: patologie, diagnostic;
4.Diagnostic de laborator în helmintiaze tropicale: schistosomiaze, distomatoze, filarioze;
5.Infecţii parazitare oportuniste în sindroame de imunodeficienţă: toxoplasmoză, criptosporidioză, microsporidioză;
6.Diagnostic imunologic în parazitoze.
Baremul activităţilor practice
1.Recoltarea produselor patologice (medii de transport): 100.
2.Examenul microscopic al produsului patologic sau din cultură (frotiu colorat cu albastru de metilen, coloraţia Gram, May-Grunwald-Giemsa, Ziehl-Nielsen), preparatul proaspăt între lamă şi lamelă: 50.
3.Însămânţarea produselor patologice: culturi aerobe şi anaerobe: 50.
4.Identificarea agenţilor patogeni din diverse produse patologice:
–exsudat faringian: 50
–spută: 30
–urocultură: 30
–coprocultură: 20
–hemocultură: 30
–LCR: 20
–secreţii purulente: 50
5.Efectuarea şi interpretarea testelor de determinare a sensibilităţii bacteriene la anti- biotice, inclusiv identificarea prezenţei betalactamazelor şi a ESBL-urilor: 300.
6.Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale: 50.
7.Diagnosticul de laborator al infecţiilor parazitare (paraziţi intestinali, paraziţi sanguini, paraziţi cu alte localizări): 30.
8.Diagnosticul imunologic în bolile infecţioase: determinare de antigene şi anticorpi: 50.
9.Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecţioase: 50.
10.Diagnosticul de laborator al infecţiilor fungice (cultură, identificare). Fungigramă: 30.
K. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE
Tematica lecţiilor conferinţă (550 ore)
1.Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale şi a lucrărilor ştiinţifice.
2.Secţia de spital pentru boli infecţioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcţionare, concepţii moderne (spital de zi), legislaţie sanitară.
5.2.Diagnostic diferenţial (în funcţie de patologie).
6.Tratamentul antimicrobian:
6.1.Antibiotice şi chimioterapice: clasificarea şi descrierea principalelor antibiotice şi chimioterapice; mecanisme de acţiune ale substanţelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor şi chimioterapicelor; rezistenţa microbiană la antibiotice.
6.2.Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice; metode de control clinic şi de laborator în conducerea terapiei antiinfecţioase; asocieri de antibiotice; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.
6.3.Probleme speciale în antibioticoterapie: indicaţiile antibioticelor şi chimioterapicelor la gravide; particularităţi ale antibioticoterapiei la sugari şi copii; antibioticoterapia în insuficienţa renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidităţi; pătrunderea în LCR şi SNC.
6.4.Profilaxia cu antibiotice şi chimioterapice.
6.5.Reacţii adverse la antibiotice şi chimioterapice.
6.6.Modalităţi de prevenire şi management al rezistenţei la agenţii anti-infecţioşi.
7.Tratamentul antiviral:
7.1.Mecanisme de acţiune.
7.2.Clasificare.
7.3.Chimioterapice antivirale.
7.4.Practica terapiei.
8.Terapia antifungică:
8.1.Mecanisme de acţiune.
8.2.Clasificare.
8.3.Chimioterapice antifungice.
8.4.Practica terapiei.
9.Terapia antiparazitară:
9.1.Mecanisme de acţiune.
9.2.Clasificare.
9.3.Chimioterapice antiparazitare.
9.4.Practica terapiei.
10.Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.
14.Febră de origine necunoscută; sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.
15.Delimitarea între infecţiile acute comunitare, infecţiile de spital şi infecţiile nosocomiale (scorul Carmeli) şi modul de abordare terapeutic specific şi nespecific.
16.Infecţii ale căilor respiratorii superioare: Guturaiul
Angine Epiglotita Laringita acută
Laringo-traheobronşita acută Otita externă şi medie Sinuzite
61.Particularităţi ale principalelor infecţii la pacientul pediatric.
62.Infecţii nosocomiale cu punct de plecare:
–respirator
–urinar
–digestiv
–cutanat şi prin dispozitive intravasculare percutanate
–infecţii transmise prin sânge/produse de sânge şi grefe de organe
63.Medicina de călătorie.
64.Boli infecţioase emergente:
SARS
Gripa aviară etc.
65.Noţiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoaşterea precoce, epidemiologia, managementul şi controlul infecţiilor cu agenţi patogeni răspândiţi deliberat în comunitate: variolă, antrax, pestă, botulism, tularemie)
Baremul activităţilor practice
1.Interpretarea leucogramei: 150,
2.Recoltarea diverselor produse patologice (spută, secreţii purulente etc): 50,
Boli infecţioase – activitate de cercetare (din care 1 lună de biostatistică) Boli Infecţioase
–Bacteriologie
–Virusologie
–Parazitologie
–Genetică moleculară
* În cadrul stagiului clinic, pentru fiecare bolnav se va urmări: managementul general, diagnosticul pozitiv şi diferenţial, conduita terapeutică.
** În cadrul stagiului de laborator clinic se vor însuşi elementele de bază în stabilirea diagnosticului de laborator al bolilor infecţioase precum şi principiile chimioterapice antibacteriene.
***În cadrul stagiu lui de epidemiologie se vor însuşi principiile şi practicile imunizării, managementul în controlul şi prevenirea infecţiilor nosocomiale şi comunitare.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
1.1 DEFINIŢIE: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor cu suferinţe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.
1.2 DURATA: 6 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR:
1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social - administrative, prezentarea la spital şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
A. Trunchi comun: Medicina Internă cu subspecialităţile medicale – durata 2 ani
a. Se începe cu medicina internă - 1 an şi 6 luni dintre care 3 luni vor fi în ambulatoriu (policlinică)
b. ATI – 2 luni
c. Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice – 2 luni
d. Endocrinologie – 2 luni
B. Cardiologie - 4 ani cu accent pe pregătirea practică (70%din întreaga activitate).
a. Cardiologie clinică şi explorări neinvazive (stagii clinice, seminarii clinice, seminarii, cursuri) -
18 luni (1an şi 6 luni)
b. Terapie intensivă cardiologică (UTIC) – timp în care se va face şi curs de resuscitare cardiorespiratorie – 6 luni
c. Ecocardiografie – 6 luni
d. Cardiologie invazivă (cateterism, coronarografie, stimulatoare, electrofiziologie) – 6 luni
e. Chirurgie cardiovasculară – 3 luni
f. Cardiologie preventivă şi recuperare – 3 luni
g. Stagii opţionale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (cardiologie intervenţională, electrofiziologie, ecocardiografie, etc.) – 6 luni
h. Bioetică – ½ lună
Fiecare rezident de cardiologie va participa în cursul specializării la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate /publicate
În ultimele 6 luni se vor face stagii opţionale pentru aprofundarea unor domenii cum ar fi: teste de efort, ecocardiografie, cardiologia preventivă etc., venind în ajutorul celor care doresc sa-şi ocupe un loc de muncă într-un domeniu mai restrâns al cardiologiei.
1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
1.4.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă (300 ore)
1.Introducere în medicina internă: aspecte privind practica medicală, factorii sociali, patologia în raport cu vârsta, factorii de risc, profilaxia bolilor cronice, relaţia cost- beneficiu în asistentă, etica medicală, etc.
4.Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST
5.Tehnici complementare PCI:
6.Tehnici intervenţionale noi
7.Metode diagnostice complementare:
8.Angioplastia renală şi angioplastia carotidiană: tehnică, indicaţii, complicaţii
9.Arteriografia periferică
10.Angioplastia arterelor periferice şi viscerale
1.4.5.2 Electrofiziologie clinică
1.Elemente de bază ale studiului electrofiziologic
2.Indicaţiile studiului electrofiziologic
3.Aprecierea funcţiei nodului sinusal
4.Diagnosticul electrofiziologic
5.Tehnici de cartografiere în electrofiziologie
6.Indicaţiile ablaţiei prin radiofrecvenţă
7.Tratamentul intervenţional al aritmiilor
1.4.5.3 Dispozitive implantabile
1.Indicaţiile stimulării cardiace temporare şi permanente
2.Bazele fizice şi hemodinamice ale stimulării cardiace artificiale
3.Stimularea cardiacă temporară
4.Stimularea cardiacă permanentă
5.Defibrilatorul implantabil
6.Terapia de resincronizare cardiacă
7.Complicaţii şi malfuncţii ale dispozitivelor implantabile
1.4.5.4 Baremul activităţilor practice
1.Coronarografii şi ventriculografii - 200 cazuri (A/I)
2.PCI – 50 cazuri (A)
3.Implantarea unui cardiostimulator permanent – 30 cazuri (A)
4.Implantarea unui cardiostimulator temporar - 30 cazuri (A/E)
5.Studii electrofiziologice – 25 cazuri (A)
6.Implantarea unui defibrilator – 5 (A)
7.Arteriografie periferică - 20 cazuri (A)
8.Programarea de stimulator – 30 cazuri (A/E) A= asistat
I = interpretat E= efectuat
1.4.6 MODULUL DE BIOETICĂ
1.4.6.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.4.6.2 TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
–Ecocardiografii şi examene Doppler – 350 cazuri (I/E)
–Ecografii transesofagiene - 30 cazuri (A)
CARDIOLOGIE
6 ANI
A. Trunchi comun
MEDICINA INTERNĂ INCLUSIV 3 LUNI AMBULATORIU (I.1) – 18 LUNI
A.T.I (I.2) – 2 LUNI
DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.3) – 2 LUNI
ENDOCRINOLOGIE ( I.4) - 2 LUNI
B. Cardiologie
CARDIOLOGIE CLINICĂ ŞI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.5) – 18 LUNI
TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (TIC) (I.6) – 6 LUNI
ECOCARDIOGRAFIE (I.7) – 6 LUNI
CARDIOLOGIE INVAZIVĂ (I.8) – 6 LUNI
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ (I.9) – 3 LUNI
CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ŞI RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ
(I.10) – 3 LUNI
STAGII OPŢIONALE DE APROFUNDARE (I.11) – 5½ LUNI
BIOETICĂ (I.12) - ½ LUNĂ
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
ANUL VI
I.5
I.1
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.5
I.6
I.7
I.8
I.9
I.10
I.11
I.12
N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobandirea abilităţilor generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE CARDIACĂ ŞI A VASELOR MARI
1.1.Definiţie
Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecţiuni congenitale, afecţiuni câştigate, afecţiuni ale vascularizaţiei cordului, anevrisme, disecţii sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor şi limfaticelor).
1.2.Durata: 7 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.
1.3.Structura stagiilor
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social – administrative, prezentarea la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate şi alegerea îndrumătorului.
1.3.2.Stagiul de chirurgie generală 1 an
1.3.3.Stagiul de ortopedie – traumatologie 3 luni
1.3.4.Stagiul de chirurgie toracică 6 luni
1.3.5.A.T.I cardiovasculară 6 luni
1.3.6.EKG-ECO-DOPLLER standard – esofagian 3 luni
1.3.7.Imagistică vase+cateterism – angiografie 3 luni
7.Suportul nutriţional (energetic – caloric) după chirurgia cardiovasculară:
–indicaţii.
–mod de administrare.
–evaluare – complicaţii potenţiale.
–necesităţile nutriţionale.
–consideraţii nutriţionale în insuficienţa multiorganică (renală, hepatică, pulmonară).
–nutriţia enterală – indicaţii, formele de administrare, complicaţii.
–nutriţia parenterală – indicaţii, mod de administrare, complicaţii.
–monitorizarea metabolică şi terapeutică.
8.Suferinţa multiorganică şi sistemică
–disfuncţii neurologice.
–disfuncţii gastrointestinale.
–disfuncţii renale :
–azotemia prerenală
–necroza tubulară acută
–glomerulonefrita acută
–nefrita interstiţială acută
–uropatia obstructivă
–profilaxie – tratament.
9.Anestezia în chirurgia cardiovasculară
–monitorizarea.
–protecţia miocardului – rolul anestezistului.
–agenţi anestezici.
–vasodilatatoare.
–metode de anestezie.
BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE :
1.Sondaj vezical - 25
2.Cateter subclavie - 25
3.Descoperire arteră radială, arteră cubitală pentru
presiune sângerândă - 10
4.Traheostomia - 5
5.Intubaţia orotraheală - 10
6.Puncţie – drenaj toracic - 5
7.Puncţie – drenaj tamponadă cardiacă - 5
8.Defibrilare externă - 5
9.Resuscitare cardiorespiratorie - 5
10.Sonda de aspiraţie nasogastrică - 10
STAGIUL EKG – ECO DOPPLER CARDIOVASCULAR ŞI VENOS
3 luni
TEMATICA CURSURILOR ŞI BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE (3 LUNI CARDIOLOGIE)
STRUCTURA STAGIILOR
DATE GENERALE : Aterogeneza
(2 săptămâni) Alte etiologii ale arteriopatiilor
Moartea subită
Resuscitarea cardiovasculară Tratamentul cu “pacemakeri” etc.
–Electrocardiograma (1 lună)
–Teste de efort (2 săptămâni)
–Eco – Doppler vascular (1 lună)
TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (30 ore)
–Anatomia şi irigaţia ţesutului de conducere.
–Date de electrofiziologie.
–Electrocardiograma normală.
–Vectocardiograma normală.
–Hipertrofii atriale.
–Hipertrofii ventriculare.
–Blocuri de ramură.
–Ischemie, leziune, necroză.
–Tulburări de ritm.
–Tulburări de conducere.
–Sindromul de preexcitaţie W.P.W.
–Modificări ECG în valvulopatii.
–Modificări ECG în boli congenitale.
–Modificări ECG în cadiopatia ischemică.
TESTE DE EFORT
–Fiziologia efortului.
–Modalităţi de testare.
–Teste de efort fizic.
–Teste de efort farmacologic.
ECO – DOPPLER - 20 ore
–Fizica ultrasunetelor.
–Fenomenul Doppler.
–Examenul ECO bidimensional.
–ECO – Doppler spectral şi color.
–Ecocardiografia – Doppler.
–Examenul ECO – Doppler arterial normal.
–Examenul ECO – Doppler venos normal.
–Examenul Duplex.
–Examenul ECO – Doppler în arteriopatii periferice.
–Examenul ECO în stenoza arterelor de la baza gâtului.
–Examenul ECO – Doppler în venopatii.
–Limitele examenului Doppler.
–Date privind R.M.N. în investigarea vaselor periferice.
STAGIUL DE CATETERISM ŞI ANGIOGRAFIE – 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
1.Istoricul investigaţiilor invazive hemodinamice şi imagistice şi al cardiologiei intervenţionale.
Principiile generale ale examenului hemodinamic şi angiografic.
Aportul investigaţiei hemodinamice şi angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical. Locul tratamentului prin cateterism faţă de rezultatele medicale şi chirurgicale.
2.Noţiuni din practica de cateterism :
–structura unei săli de cateterism şi angiografie.
–principiul cinematografiei, imagistica digitalică şi substracţia, stocarea imaginii radiologice.
–sondele de cateterism.
–tehnica Seldinger.
–tehnica oximetriei sangvine, a consumului de oxigen şi al măsurătorii de presiune intravasculară.
3.Principii de hemodinamică:
–presiuni intracavitare, valori absolute, curbe de presiuni normale şi patologice.
–debite sangvine pulmonare, aortice şi de shunt.
–rezistenţe vasculare, calcul, valori normale şi patologice.
4.Principii de angiocardiografie (cu exemple) :
–anatomia angiografică a cordului şi marilor vase.
–tehnica de injectare.
–aspecte normale şi patologice.
–ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracţiei de ejecţie şi studiul kineticei segmentare.
5.Principii de angiografie (cu exemple) :
–aortografia toraco – abdominală.
–angiopneumografia.
–coronarografia.
–arteriografia membrelor inferioare şi superioare.
–arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă şi a trunchiului celiac.
–arteriografia mezenterică superioară şi inferioară.
–arteriografia vertebro – carotidiană.
–arteriografia bronşică.
6.Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicaţii clinice) :
–hipertensiune de debit.
–hipertensiune de rezistenţă.
–hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut.
–hipertensiunea venoasă pulmonară.
–hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctaţie de aortă.
7.Sindromul hemodinamic şi aspectul angiografic în barajul diastolic şi sistolic :
MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţămîntul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Liberertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea
ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1.Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
–2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
–2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri.
Prof.Dr.Alexandru Bucur Prof.Dr.Dragoş Stanciu Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială Preşedinte,
Comisia de Specialităţi Chirurgicale (6)
a Ministerului Sănătăţii
Publice
Comisia de Stomatologie a Ministerului Sănătăţii
Publice
Prof.Dr.Augustin Mihai Preşedinte
Colegiul Medicilor Dentişti din România
1.Definiţie
Chirurgia dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu şi care se ocupă cu studiul, prevenirea şi tratamentul inclusiv chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale, care de regulă sunt complicaţii ale cariilor dentare Metodele chirurgicale de ambulatoriu se referă la:
1.chirurgia endodontică
2.chirurgia preprotetică
3.chirurgia parodontală
4.accidentele de erupţie ale dinţilor
5.incluziile dentare
6.traumatisme dento-parodontale
7.tratamentul edentaţiilor prin implanturi dentare
2.Durata rezidenţiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara carora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat
3A.1. Etapa de angajare şi luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 2 săptămâni
3A.2. Stagiul de Chirurgie dento - alveolară: 7½ luni 3A.3. Stagiul de Chirurgie orală şi maxilo-facială: 2 luni 3A.4. Stagiul de Patologie orală: 1 lună 3A.5.Stagiul de Managementul cabinetului dentar: 1 lună 3A.6. Stagiul de Implantologie: 6 luni
3A.7. Stagiul de Parodontologie: 4 luni 3A.8. Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie: 1+1 luni 3A.9. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 3 luni 3A.10. Stagiul de Endodonţie: 3 luni
3A.11 Stagiul de Protetică: 6 luni
3A. 12 Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni
*Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară se desfăşoară în Secţiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială.
11.Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic
12.Metode chirurgicale în tratamentul protetic
13.Tratamentul chirurgical al incluziei dentare
14.Accidente ale erupţiei dentare şi tratamentul lor chirurgical
15.Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar
16.Antibioterapia în leziunile traumatice şi inflamatorii ale cavităţii orale
17.Urgenţe şi afecţiuni medicale în cabinetul stomatologic
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.1.1.2.Pregătire practică:
1.Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 5
2.Extracţii dentare: 5
3.Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată: 2
4.Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie: 5
5.Odontectomii molari de minte inferiori: 5
6.Odontectomii canini superiori: 5
7.Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 1
8.Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical- ortodontică: 1
9.Rezecţii apicale: 10
10.Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 1
11.Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 1
12.Gingivectomie: 2
13.Gingivoplastii: 2
14.Intervenţii chirurgicale proprotetice în: 3
–mucoasa subţire
–creasta gingivală balantă
–fibromatoză tuberozitară
–hiperplazie epitelio-conjunctivă
–deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale
–bride vestibulare şi paralinguale
–îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale)
–regularizări de creastă
–plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare
15.Deschiderea de supuraţii periosoase: 5
4.1.2.Stagiul de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială: 2 luni
4.1.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 20
Cursuri
1.Traumatologie orală şi maxilo-facială
2.Supuraţii periosoase
3.Supuraţii ale lojilor superficiale, profunde şi supuraţii difuze
4.Adenitele specifice şi nespecifice
5.Sinuzita maxilară de cauză dentară
6.Tumori benigne ale părţilor moi orale şi maxilo-faciale
7.Tumori benigne ale oaselor maxilare
8.Depistarea precoce a tumorilor maligne orale şi maxilo-faciale
9.Forme clinice de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne de părţi moi orale şi maxilo-faciale
10.Forme de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare
11.Principii de tratament complex în tumorile maligne orale şi maxilo-faciale
12.Patologia glandelor salivare
13.Patologia articulaţiei temporo-mandibulare
14.Anomalii cranio-maxilo-faciale
15.Despicături labio-maxilo-palatine
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.1.2.2.Pregătire practică
4.1.3.Stagiul de Patologie orală: 1 lună
4.1.3.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15 ore
Cursuri
1.Completarea foii de observaţie în patologia orală
2.Sistemul imunitar al cavităţii orale
3.Afecţiuni cu potenţial de malignizare şi afecţiuni premaligne orale
4.Lichenul plan oral şi lupusul oral
5.Stomatitele buloase şi ulcerative
6.Hiperplazii gingivale
7.Alergii nespecifice ale cavităţii orale
8.Examene complementare în patologia orală
9.Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.1.3.2.Pregătire practică
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţămîntul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1.Liberertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore
4.2.Anul II
4.2.1.Stagiul de implantologie orală: 6 luni
4.2.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 34 ore
Cursuri
1.Rolul şi locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelaţia dintre implantologia orală şi celelalte discipline dentare
2.Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar – oferta osoasă în terapia implanto-protetică – aspecte privind selecţia şi poziţionarea implanturilor pe creasta alveolară.
3.Clasificarea edentaţiilor în terapia implanto-protetică, edentaţii şi modalităţi de soluţionare a acestora prin intermediul complexului terapeutic implanto-protetic.
4.Evaluarea câmpului protetic şi a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanţ preprotetic, analiza şi planificarea secvenţială a cazului, indicaţii şi contraindicaţii
5.Biomecanica A.D.M. şi rolul acesteia în terapia implanto-protetică
6.Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale şi membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă
7.Fiziologia osteogenezei, a osteointegrării şi patologia osteodezintegrării, raportării la modele biologice
8.Optimizarea câmpului protetic în vederea inserării implanturilor dentare – asanarea cavităţii orale, chirurgia mucoasei patologice şi a leziunilor parodontale
9.Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto- protetice
10.Reconstrucţia crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie şi mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susţinute în principal de membrane biologice.
11.Distracţia osoasă în vederea creării ofertei implantare
12.Sisteme şi tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică 13.Inserţia imediat postextracţională a implanturilor orale
14.Inserţia implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme şi oferte osoase.
15.Restaurări protetice pe implanturi – biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare şi realizare a lucrărilor protetice
16.Accidente şi incidenea în practica medicinei dentare
17.Dispensarizarea pacienţilor purtători de implanturi
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.2.1.2.Pregătire practică
4.2.2.Stagiul de Parodontologie: 4 luni
4.2.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 ore
Cursuri
1.Etiopatogenia bolilor parodontale
2.Metode de investigaţie în bolile parodontale
3.Forme clinice ale bolii parodontale
4.Tratamentul complex al bolilor parodontale
5.Rolul şi locul profilaxiei în bolile parodontale
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.2.2.2.Pregătire practică
4.2.3.Stagiul de ortodonţie, pedodonţie: 1+1 luni = 2 luni
4.2.3.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 29 ore
Cursuri
1.Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare
2.Formarea, creşterea şi dezvoltarea masivului facial
3.Dezvoltarea ocluziei
4.Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
5.Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare
6.Diagnosticul în ortodonţie
7.Principii de bază în tratamentul ortodontic
8.Examinarea pacientului copil şi adolescent. Foaia de observaţie. Cronologia formării dinţilor
9.Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari şi implicaţiile în patologia odontală. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor permanenţi tineri şi implicaţiile în patologia odontală
10.Caria precoce severă a dinţilor temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă
11.Caria complicată la dinţii permanenţi tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă
12.Patologia molarului de şase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă şi în destrucţia mare coronară
13.Traumatismele la dinţii temporari şi permanenţi tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgenţă
14.Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratament
15.Metode de prevenire a cariei şi bolii parodontale la copil şi adolescent
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.2.3.2.Pregătire practică
4.3.Anul III
4.3.1.Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 3 luni
4.3.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15
Cursuri
1.Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare
2.Metode uzuale şi speciale de preparare a cavităţilor în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronară bazate pe adeziune
3.Tratamentul actual al plăgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare
4.Modalităţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice
5.Tratamentul cariei simple cu destrucţii coronare întinse
6.Tratamentul cariei simple prin incrustaţii metalice şi nemetalice
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.3.1.2.Pregătire practică
4.3.2.Stagiul de Endodonţie: 3 luni
4.3.2.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15
1.Metode de tratament în pulpita acută şi cronică
2.Metode de tratament în gangrena pulpară
3.Extirparea vitală cu obturaţie de canal
14.Obturaţia de canal – metode şi tehnici moderne
15.Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.3.2.2.Pregătire practică
4.3.3.Stagiul de protetică dentară: 6 luni
4.3.3.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 ore
Cursuri
1.Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare
2.Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)
3.Particularităţi clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică
4.Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară
5.Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare
6.Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice
7.Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil
8.Variante de protezare a edentaţiilor terminale
9.Metode şi tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/ a edentaţiei totale
10.Metode şi tehnici de înregistrare şi transfer al rapoartelor de ocluzie
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
Curriculum de pregătire în
Chirurgie generală
Definiţie. Chirurgia generală este specialitatea ce se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor chirurgicale ale abdomenului precum şi a altor afecţiuni chirurgicale care fac obiectul altor specialităţi, ce necesită tehnici speciale cum ar fi traumatisme, afecţiuni vasculare, genitale, urologice, toracice, endocrine, neurochirurgicale, chirurgie oncologică etc.
Durata:
–6 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Structura stagiilor
–Etapa administrativă: repartizare pe spitale şi stagii, angajare, prezentare la spital, repartizare în serviciu, alcătuirea planului de activitate – (o săptămână)
Stagii (Anexa I)
1.- Chirurgie generală (din care 3 luni - Chir. laparoscopică) 35½ luni
2.- Chirurgie vasculară 4 luni
3.- Chirurgie urologică 3 luni
4.- Chirurgie oncologică 4 luni
5.- Chirurgie toracică 4 luni
6.- Ortopedie şi traumatologie 4 luni
7.- Chirurgie plastică şi reparatorie 3 luni
8.- Neurochirurgie 3 luni
9.- Chirurgie ginecologică 3 luni
10.- Anestezie – terapie intensivă 2 luni
11.- Chirurgie de urgenţă 6 luni
12.- Bioetică ½ lună
–Rezidenţiatul în chirurgie generală presupune 6 ani de antrenament clinic şi este gândit să ofere progresiv creşterea experienţei clinice şi a responsabilităţilor rezidentului.
–Consideram util că efectuarea stagiilor în specialităţile chirurgicale, să se facă în anii II, III şi IV de rezidenţiat iar repartizarea rezidenţilor în aceste stagii să fie făcută centralizat, încă de la început, în etapa administrativă (în prima săptămână), în raport de posibilităţile de instruire a clinicilor respective, cu scopul de a evita aglomerările şi a obţine o pregătire calitativă a rezidenţilor (Anexa 2).
–Considerăm, de asemeni, că stagiul de traumatologie să se facă în clinicile de ortopedie din spitale de urgenţă, unde se oferă posibilitatea formării complexe a rezidentului, în acest domeniu. Pentru aceleaşi motive, stagiul de chirurgie de urgenţă se va efectua numai în clinicile de chirurgie de profil.
–Stagiile vor cuprinde o parte teoretică (cursul) şi o parte practică, ce se vor efectua simultan, în sistem modular, astfel că la terminarea unui stagiu de specialitate sa fie parcursă toată programa.
–Pentru stagiile din alte specialităţi chirurgicale, programa analitică poate fi completată de către coordonatorii programelor respective, după consultul cu şefii departamentelor de chirurgie generală.
–Cursul va fi ţinut de cadrele de predare, după o programă care să cuprindă toate aspectele cu care se va confrunta viitorul chirurg specialist în activitatea sa. În cadrul cursului vor fi abordate noţiuni de etiopatogenie, diagnostic, complicaţii şi tehnici chirurgicale. În cadrul tehnicilor chirurgicale se vor prezenta atât tehnicile clasice precum şi tehnici moderne de chirurgie laparoscopică şi endoscopică.
–Stagiul practic va consta în activitate la patul bolnavului, efectuarea unor manevre şi tehnici necesare precizării diagnosticului şi participarea la intervenţii operatorii ca ajutor şi prim – operator.
–Pentru formarea completă a rezidentului considerăm necesar ca, în cadrul stagiilor, rezidenţii sa fie cuprinşi intr - un sistem de cercetare. Aceasta presupune obligativitatea rezidenţilor de a prezenta referate din revistele de specialitate sau sinteze pe anumite probleme şi participarea lor la elaborarea unor lucrări de cercetare în cadrul colectivelor clinicilor respective, în special în ultimii ani de stagiu.
La sfârşitul programului de rezidenţiat, absolvenţii acestuia trebuie:
− Sa aibă capacitatea de a rezolva afecţiunile chirurgicale pe baza cunoştinţelor clinice medicale
− Sa posede capacităţile şi abilităţile necesare efectuării tehnicilor chirurgicale
− Sa colaboreze efectiv cu ceilalţi colegi
− Sa aibă capacitatea de a preda şi a împărtăşi cunoştinţele cu colegii rezidenţi şi studenţi
− Sa poată sfătui pacienţii şi familiile lor în legătură cu dispensarizarea bolnavilor, monitorizarea lor, regimul de viaţă, etc.
− Sa aibă capacitatea de a participa la un studiu de cercetare
Pe lângă pregătirea intensă clinică în primul an se pune un accent important pe pregătirea continuă în ştiinţele de bază – anatomie, biochimie, microbiologie, fiziologie şi anatomie patologică, în special ţinând cont de întrepătrunderea acestora cu clinica.
PROGRAMA DE PREGĂTIRE ÎN STAGII
1.Stagiul de chirurgie generală = 32 1/2 luni
a/ CURSUL = 150 ore - Metode moderne de diagnostic în chirurgie.....................................
2 ore
- Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase şi nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza............................................
4 ore
- Noţiuni de chirurgie laparoscopică...........................................................
6 ore
- Noţiuni de transplantare de organe...........................................................
2 ore
- Asepsia şi antisepsia..................................................................................
2 ore
- Pregătirea preoperatorie a bolnavului........................................................
2 ore
- Îngrijiri şi complicaţii postoperatorii........................................................
4 ore
- Infecţii chirurgicale localizate şi difuze. Antibioterapia în chirurgie........
- Anus şi regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecţii (abcese, flegmoane, fistule), incontinenţa anală, tumori benigne şi maligne...............
6 ore
- Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne şi maligne, noţiuni de transplantare a ficatului...........................................................................................................
12 ore
- Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară şi coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne şi maligne.......................................................................................................
10 ore
- Pancreas: anomalii, pancreatita acută şi cronică, tumori benigne şi maligne
Participare ca ajutor, la intervenţii chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de şeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg
de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.
Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:
50 operaţii mari, din care 15% ca prim operator
120 operaţii medii din care 20% ca prim operator
150 operaţii mici din care 40% ca prim operator
Din toate intervenţiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgenţă
2. Stagiul de chirurgie vasculară = 4 luni
a/ CURSUL = 30 ore
- Traumatisme vasculare şi politraumatisme cu componentă vasculară.....
- Drenaj peritoneal multiplu şi drenaj - spălătura................
2
c/ OPERAŢII - Participare ca ajutor şi prim - ajutor
Caietul de stagiu
Caietul de stagiu va cuprinde un număr de aproximativ 400 de rubrici în care se vor menţiona activităţile şi manevrele practicate precum şi intervenţiile operatorii efectuate în perioada diverselor stagii autentificate prin semnătura îndrumătorului de rezidenţiat. Cadrele medicale îndrumătoare au obligaţia sa asigure rezidenţilor, în limita activităţilor chirurgicale din clinica, condiţiile pentru efectuarea baremului stabilit.
Neîndeplinirea acestui barem, din cauza îndrumătorilor atrage reevaluarea posibilităţilor clinicilor de a forma rezidenţi iar neîndeplinirea lui din cauza rezidentului atrage, după sine, reevaluarea acordării dreptului de a se prezenta la examenul de specialist.
Caietul rezidentului va conţine:
1.CV de activitate profesională şi ştiinţifică
2.punctajul obţinut la terminarea programului “Tehnici chirurgicale de bază”
3.punctajul obţinut la terminarea programului Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază”
4.punctajul obţinut la evaluarea scrisă la finalul fiecărui an
5.evaluarea îndrumătorului direct
6.formular cu numărul de manevre şi tehnici efectuate (conform curricula, evaluate de îndrumătorul direct), cu precizarea:
a. fără supraveghere sau supraveghind un rezident mai tânăr
b. sub supraveghere
c. ajutând
Îndrumări pentru evaluarea rezidenţilor
1.Fiecare procedeu din curricula va fi evaluat:
a. Nu a fost efectuată N necunoscut
b. Competent să efectueze procedeul fără supraveghere A
c. Poate necesita ajutor ocazional B
d. Poate efectua procedeul sub supraveghere C
e. Nu a putut efectua tot procedeul sub supraveghere D
2.Paşi de urmat în evaluarea rezidenţilor
a. Anamneza examenul fizic şi consensul pacienţilor
b. Buna comunicare cu echipa operatorie
c. Pregătirea preoperatorie
d. Spălat bine, asepsie antisepsie
e. Poziţionarea pacientului pe masa de operaţie
f. Incizie adecvată
g. Disecţie atentă, în plan
h. Cunoştinţe solide de anatomie
i. Familiarizat cu timpii operatori
j. Utilizează atent şi eficace instrumentele
k. Foloseşte ajutoarele în cel mai avantajos mod
l. Buna coordonare ochi - mână
m. Manevrează ţesuturile cu delicateţe şi dexteritate
n. Tehnica de cusut şi înnodat bună
o. Anastomoza
p. Electrocoagulare adecvată
q. Control hemostază
r. Laparorafia
s. Factor timp
t. Protocol operator
12.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic - pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic - pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3.Relaţia medic - pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într - o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete
–2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 3 luni
I. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică
1.Sistemul de insuflare a cavitaţii peritoneale şi tehnicile alternative de creare a spaţiului de lucru
2.Sistemul de preluare şi transmitere a imaginii
3.Sistemul de irigaţie - aspiraţie
4.Sistemul de electrochirurgie
5.Pregătirea sălii de operaţie
Instalarea, verificarea, funcţionarea şi întreţinerea echipamentelor. Defecţiuni posibile, incidente şi accidente
II. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică
1.Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază
2.Instrumentar pentru situaţii speciale
3.Utilizarea, întreţinerea şi sterilizarea instrumentarului laparoscopic. Defecţiuni posibile, incidente şi accidente
III. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice
1.Criterii generale de opţiune pentru abordul laparoscopic, indicaţii şi contraindicaţii
2.Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică
3.Particularităţile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică şi consecinţele fiziopatologice ale insuflării peritoneale
Incidente şi accidente intraoperatorii specifice
4.Evoluţia şi îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică. Complicaţii postoperatorii specifice
IV. Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază
1.Instituirea pneumoperitoneului
2.Dispozitivul operator şi plasarea trocarelor
3.Utilizarea lanţului imagistic
4.Utilizarea sistemului de electrochirurgie
5.Utilizarea sistemului de irigaţie aspiraţie
6.Incidente, accidente şi complicaţii ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică (insuflare, trocarizare, mânuirea camerei, utilizarea sistemului electric, irigaţie - aspiraţie)
7.Explorarea laparoscopică generală a cavitaţii peritoneale
8.Visceroliza, explorarea pentru ascita şi tehnici de biopsie laparoscopică
9.Tehnici de ligaturi şi sutura laparoscopică
10.Extragerea pieselor operatorii şi drenajul laparoscopic
V. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical
1.Indicaţii şi contraindicaţii
2.Abdomenul acut chirurgical
3.Abdomenul acut netraumatic
4.Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj
şi drenaj. Atitudinea în ulcerul perforat
VI. Colecistectomia laparoscopică
1.Indicaţii şi contraindicaţii
2.Tehnica operatorie standard
3.Variante de tehnică operatorie
4.Dificultăţi, incidente şi accidente intraoperatorii
5.Criterii de conversie la chirurgia deschisă
6.Colangiografia intraoperatorie
7.Evoluţia, îngrijirile şi complicaţiile postoperatorii
VII. Apendicectomia laparoscopică
1.Indicaţii şi contraindicaţii
2.Tehnica operatorie standard
3.Variante de tehnica operatorie
4 Dificultati, incidente, şi accidente intraoperatorii
5.Criterii de conversie la chirurgia deschisă
6.Evoluţia, îngrijirile şi complicaţiile postoperatorii
VIII. Barem minimal de activităţi practice
1.Asistarea la desfăşurarea operaţiilor laparoscopice în direct –20
2.Activitate ca instrumentar în echipa operatorie – 10
3.Mânuirea telescopului – 10
4.Ajutor în echipa operatorie – 10
5.Intervenţii efectuate ca prim operator: explorări, (3 op.), Colecistectomii (4 op.), apendicectomii (3 op.).
IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică şi practică.
Posibilităţi:
–Teste cu răspunsuri multiple
–Examen oral
–Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator
–Apreciere întocmită de instructor /tutorele de practică
CHIRURGIE GENERALĂ 6 ANI
ANUL I
CHIRURGIE GENERALĂ BIOETICĂ
11½ LUNI ½ LUNĂ
ANUL II
ATI
2 LUNI
TRAUMATOLOGIE
4 LUNI
CHIRURGIE VASCULARĂ
4 LUNI
CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE
3 LUNI
ANUL III
CHIRURGIE TORACICĂ
4 LUNI
CHIRURGIE UROLOGICĂ
3 LUNI
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ DIGESTIVĂ
4 LUNI
ANUL IV
NEUROCHIRURGIE
3 LUNI
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ
3 LUNI
CHIRURGIE DE URGENŢĂ
6 LUNI
ANUL V
CHIRURGIE GENERALĂ
9 LUNI
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ
3 LUNI
ANUL VI
CHIRURGIE GENERALĂ
12 LUNI
N.B. În anul V sau VI de pregătire se va efectua modulul de Chirurgie laparoscopică cu durata de 3 luni.
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
Chirurgia orală şi maxilo-facială cuprinde tratamentul chirurgical al părţilor moi cervico- faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulaţiei temporo-mandibulare, diformităţilor şi malformaţiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală şi maxilo-facială şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale.
Specialitatea cuprinde 2 părţi:
a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale:
chirurgia endodontică
chirurgia preprotetică
accidente de erupţie ale dinţilor şi incluziile dentare
traumatisme dento-parodontale
chirurgia parodontală
inserarea implanturilor dentare
b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia şi tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare şi ale părţilor moi cervico-faciale, infecţii oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părţilor moi şi osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părţilor moi şi osoase oro-maxilo- faciale, bolile glandelor salivare şi ale articulaţiei temporo-mandibulare, diformităţi şi malformaţii congenitale ale feţei şi maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale etc.
2.Durata: 5 ani (cu dublă licenţă:Medicină Generală/Medicină Dentară)
În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunităţii Europene, specialiştii în chirurgia orală şi maxilo-facială trebuie să posede o dublă licenţă, cea de absolvent al Facultăţii de Medicină Dentară şi de absolvent al Facultăţii de Medicină Generală.
În acest context, pot fi acceptaţi la specializare în chirurgia orală şi maxilo-facială absolvenţi ai Facultăţii de Medicină Dentară (care îşi completează studiile de Medicină Generală) şi absolvenţi ai Facultăţii de Medicină (care îşi completează studiile de medicină dentară).
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute si 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat
3A.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital şi clinică repartizată, fixarea planului de activitate.
3A.2. Stagiul de chirurgie orală şi maxilo-facială: 3 ani 5 luni şi 2 săpt. (anii I, III, IV, V)
În secţiile clinice acreditate de Ministerul Sănătăţii, sub îndrumarea medicilor şefi secţie/clinică, medicii rezidenţi se vor familiariza cu activităţile practice de chirurgie orală şi maxilo-facială, completându-şi în acelaşi timp şi cunoştinţele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialităţii.
3A.3. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an 3A.4. Stagiul de Otorinolaringologie: 2 luni
3A.5. Stagiul de Chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni 3A.6. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună
3A.7. Stagiul de Bioetică: ½ lună
3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat
Anul I:
Chirurgie orală şi maxilo-facială:
11½ luni
Bioetică
½ lună
Anul II:
Chirurgie generală:
12 luni
Anul III:
Chirurgie orală şi maxilo-facială:
12 luni
Anul IV:
Otorinolaringologie: Chirurgie plastică şi reconstructivă: Neurochirurgie: Chirurgie orală şi maxilo-facială:
2 luni 3 luni 1 lună 6 luni
Anul V:
Chirurgie orală şi maxilo-facială:
12 luni
4.Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire
4.1.Anul I
Cuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială 11 ½ luni şi modulul de bioetică, ½ lună
4.1.1.Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 210 ore
Cursuri: 80 ore
1.Anatomia capului şi gâtului: 10 ore
2.Probleme generale ale chirurgiei orale şi maxilo-faciale: 4 ore
–particularităţile chirurgiei orale şi maxilo-faciale
–examenul clinic oral şi maxilo-facial
3.Probleme de anestezie-reanimare în chirurgia orală şi maxilo-facială: 4 ore
–anestezia generală în chirurgia orală şi maxilo-facială
–reanimare şi reechilibrare funcţională în chirurgia orală şi maxilo-facială
–anestezia loco-regională şi locală: substanţe, tehnici, accidente şi complicaţii
11.Atitudinea terapeutică faţă de pacienţii cu afecţiuni generale asociate: 20 ore
12.Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oro-maxilo-facială: 2 ore
Prezentări de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore
4.1.2.Pregătire practică:
Intervenţii de mică dificultate:
1.Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 150
2.Extracţii chirurgicale: 150
3.Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată: 4
4.Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie: 15
5.Odontectomii molari de minte inferiori: 30
6.Odontectomii canini superiori: 5
7.Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 3
8.Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 2
9.Rezecţii apicale: 30
10.Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 2
11.Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 5
12.Gingivectomie: 2
13.Operaţii parodontale cu lambou: 3
14.Gingivoplastii: 3
16.Intervenţii chirurgicale proprotetice în:
–mucoasa subţire: 2
–creasta gingivală balantă: 2
–fibromatoză tuberozitară: 1
–hiperplazie epitelio-conjunctivă: 6
–deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale: 6
–bride vestibulare şi paralinguale: 4
–îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale): 2
–regularizări de creastă: 3
–plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare: 2
17.Deschiderea de supuraţii periosoase: 20
4.1.3.Barem de promovare a anului I de rezidenţiat:
1.Participare la cursuri şi seminarii
2.Participare la activitatea practică
3.Promovarea examenului scris
4.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
5.Recenzie a minimum 3 articole
6.Examen practic din baremul operator
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS 20 ore
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
–Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale (I)
–Tumorile maligne ale buzelor
–Tumorile maligne ale limbii şi planşeului bucal
–Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur şi vălului palatin
–Tumorile maligne ale maxilarului şi mandibulei
–Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale
–Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială
–Tumorile maligne ale glandelor salivare
–Accidente şi complicaţii ale tratamentului multimodal (RT+CT)
Prezentări de caz: 40 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 25 ore
4.4.4.2.Pregătire practică
Intervenţii de dificultate medie:
1.Submaxilectomie: 3
Intervenţii de dificultate mare:
1.Rezecţie de platou palato-alveolar: 2
2.Hemirezecţii de maxilar cu amprentare şi aplicare de obturator: 4
3.Hemirezecţii de mandibulă (participare): 2
4.Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată: 5
5.Hemiglosectomie (participare): 5
6.Hemipelvectomie (participare): 5
7.Hemiglosopelvectomie (participare):5
8.Evidare cervicală supraomohioidiană: 2
9.Extirpare de tumoră laterocervicală: 2
4.4.5.Barem de promovare a anului IV de rezidenţiat:
1.Participare la cursuri şi seminarii
2.Participare la activitatea practică
3.Promovarea examenului scris
4.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
5.Recenzie a minimum 3 articole
6.Examen practic din baremul operator
4.5.Anul V
Cuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială: 12 luni
4.5.1.Pregătire teoretică: total 205 ore
Cursuri: 35 ore
1.Plastia reconstructivă în chirurgia orală şi maxilo-facială: 20 ore
–fiziopatologia lambourilor
–clasificarea metodelor de plastie reconstructivă
–tipuri de închidere primară
–grefe de piele
–lambouri locale
–lambouri loco-regionale pediculate
–lambouri liber vascularizate
–grefe osoase nevascularizate
–tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic
2.Anomalii dento-faciale şi tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 ore
–prognatismul şi retrognatismul mandibular
–prognatismul şi retrognatismul maxilar
–proalveolia şi proalveolodentia
–ocluzia deschisă
–laterodeviaţiile mandibulare
–anomalii asociate
3.Malformaţiile congenitale orale şi maxilo-faciale: 5 ore
–despicăturile labio-maxilo-palatine
–malformaţii cranio-faciale
Prezentări de caz: 20 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 10 ore
Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist: 140 ore
4.5.2.Pregătire practică
Intervenţii de dificultate mare:
1.Hemiglosopelvimandibulectomii (participare): 2
2.Extirpare de tumori superficiale ale feţei şi gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale: 2
3.Evidare cervicală radicală: 2
4.Evidare cervicală radicală modificată: 2
5.Parotidectomia totală sau segmentară: 2
6.Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 2
7.Plastii de boltă, văl moale şi luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor:2
8.Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 2
9.Faringoplastii în insuficienţe velare: 2
10.Osteotomii ale mandibulei şi maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 2
11.Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecţie: 2
12.Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate şi anastomozate microchirurgical (participare): 2
4.5.3.Barem de promovare a anului V de rezidenţiat:
1.Participare la cursuri şi seminarii
2.Participare la activitatea practică
3.Promovarea examenului scris
4.Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
5.Recenzie a minimum 3 articole
6.Examen practic din baremul operator
CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ
5 ani
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
ANUL I : CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.1) 11 ½ luni BIOETICĂ (I.9) ½ lună
ANUL II : CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 12 luni
ANUL III : CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.3) 12 luni
ANUL IV : OTO-RINO-LARINGOLOGIE (I.4) 2 luni CHIRURGIE PLASTICĂ-
MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ (I.5) 3 luni
NEUROCHIRURGIE(I.6) 1 lună
CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.7) 6 luni
ANUL V : CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.8) 12 luni
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
DEFINIŢIE
Chirurgia pediatrică este specialitatea, care are ca obiect de studiu patologia chirurgicală a vârstei copilăriei (0 – 16 ani sau elevi ce au depăşit vârsta de 16 ani, până la terminarea studiilor), cu excepţia patologiei ortopedice, neurochirurgicale şi cardiovasculare a copilului.
ORGANIZARE
Specializarea în chirurgie pediatrica se poate obţine de absolvenţi cu licenţă, ai facultăţilor de medicină acreditate, în urma promovării concursului de admitere în rezidenţiat, în limita locurilor disponibile pentru aceasta specializare, la un moment dat.
Specializarea în chirurgie pediatrică se realizează în clinicile de chirurgie pediatrică ale universităţilor de medicină, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a şefului de clinică şi a echipei de medici/cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire şi activitatea practică a rezidenţilor.
Dobândirea şi evaluarea cunoştinţelor din domeniul ştiinţelor fundamentale, trunchiului comun de pregătire pentru toate specialităţile chirurgicale, de către rezidenţii de chirurgie pediatrică, se realizează în cadrul catedrelor/disciplinelor respective. Evaluarea cunoştinţelor se face la finalul fiecărui an de pregătire sub forma unui test grilă.
Durata stagiului de pregătire (rezidenţiat), în vederea obţinerii titlului de medic specialist în chirurgie pediatrică este de 6 ani.
ARIA DE CUPRINDERE A DISCIPLINELOR DE STUDIU
Propedeutica
Obiectiv: dobândirea de cunoştinţe fundamentale din următoarele domenii:
–biochimie
–fiziologie
–embriologie
–anatomie topografică
–histologie
–farmacologie
–patologie generală
Chirurgie Generală
Obiectiv: dobândirea de cunoştinţe în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul pre, intra şi postoperatoriu al principalelor afecţiuni chirurgicale ale adultului,
–anatomie patologică
–chirurgie generală
–imagistică
–radioterapie
–anestezie-terapie intensivă
Chirurgie Pediatrică
Obiectiv: dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice cu privire la îngrijirea pre şi postoperatorie (inclusiv terapie intensivă) şi tratamentul chirurgical al maladiilor chirurgicale ale fătului, nou-născutului şi copilului,
–chirurgie plastică
–chirurgie neo-natală
–chirurgie toracică
–urologie
–pediatrie generală
–ginecologie şi obstetrică
–imagistică şi radioterapie
PREGATIREA TEORETICĂ – PLAN DE STUDIU
(200 ore/an – cursuri, seminarii, prezentări de caz)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Anul I
–Biochimie
–Fiziologie
–Embriologie
–Anatomie topografică
–Histologie
–Chirurgie generală
–Pediatrie
–Chirurgie pediatrică
–Statistică medicală
–Bioetică
Anul II
–Farmacologie
–Fiziopatologie
–Imunologie
–Genetică
–Chirurgie generală
–Anestezie – Terapie intensivă
–Imagistică medicală
–Neonatologie
–Chirurgie pediatrică
Anul III
–Anatomie patologică
–Chirurgie generală
–Pediatrie
–Chirurgie pediatrică
–Imagistică medicală
Anul IV
–Chirurgie generală
–Pediatrie – Oncologie pediatrică
–Chirurgie plastică
–Chirurgie toracică
–Chirurgie pediatrică
–Chirurgie laparoscopică
Anul V
–Obstetrică–Ginecologie
–Urologie
–Ortopedie pediatrică
–Diagnosticul prenatal al malformaţiilor
–Neonatologie – Terapie intensivă neonatală
–Chirurgie prenatală
–Chirurgie neonatală
Anul VI
–Chirurgie pediatrică – stagiu practic într-o clinică de chirurgie pediatrică, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a şefului de clinică şi a echipei de medici/ cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire şi activitatea practică a rezidenţilor.
STRUCTURA STAGIILOR – durata: 6 ani
–Chirurgie generală 11½ luni
–Bioetică ½ lună
–Chirurgie toracică 1 lună
–Chirurgie plastică 1 lună
–Chirurgie vasculară 1 lună
–Obstetrică–Ginecologie 1 lună
–Urologie 1 lună
–Ortopedie pediatrică 1 lună
–Chirurgie pediatrică 4 ani 6 luni
Titlul de medic specialist în chirurgie pediatrică se obţine în urma unui examen final, teoretic (test grilă) şi practic (prezentare de caz şi proba operatorie), susţinut la sfârşitul celor 6 ani de pregătire în faţa unei comisii de specialitate. Examenul trebuie să includă şi susţinerea unei teze de absolvire.
Pentru a putea fi admis la examenul final, rezidentul de chirurgie pediatrică trebuie să facă dovada:
–că a absolvit cursul teoretic,
–că a participat nemijlocit la actele medicale cuprinse în planul de studiu,
–că a efectuat cel puţin 50 de intervenţii chirurgicale de mare dificultate (M), dintre care 10% ca prim operator,
–că a efectuat cel puţin 100 de intervenţii chirurgicale de medie dificultate (m), dintre care 20% ca prim operator,
–că a efectuat cel puţin 200 de intervenţii de mica chirurgie (mc), dintre care 30% ca prim operator,
–că a participat la elaborarea a cel puţin 20 lucrări/studii de specialitate publicate / prezentate în cadrul unor manifestări ştiinţifice acreditate EMC.
4.Osteosinteza fractura diafizară – 1 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
1.1 DEFINIŢIE: Specialitatea care se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul chirurgical al arsurilor, electrocuţiilor, traumatismelor însoţite de distrugeri de părţi moi, ale mâinilor traumatizate (leziuni tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase), al tumorilor de suprafaţă, al malformaţiilor congenitale şi al unor suferinţe estetice. Este o specialitate interdisciplinară ce se ocupă cu repararea diformităţilor, corectarea deficienţelor funcţionale şi modificarea aparenţelor. Chirurgia plastică restaurează şi ameliorează forma în scopul obţinerii unei îmbunătăţiri a aspectului şi aproprierii de cel normal. Chirurgia plastică foloseşte în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate şi tehnici caracteristice (transferare şi transplantare tisulară), dintre care unele microchirurgicale.
1.2 DURATA: 6 ani
1.3 STRUCTURA STAGIILOR
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.3.1 Chirurgie Generală 1 an
1.3.2 Ortopedie şi traumatologie 2 luni
1.3.3 O.R.L. 2 luni
1.3.4 Chirurgie OMF 2 luni
1.3.5 Recuperare 1 lună
1.3.6 Dermatologie 1½ luni
1.3.7 Chirurgie vasculară periferică 1½ luni
1.3.8 Ginecologie 2 luni
1.3.9 Urologie 2 luni
1.3.10 Anestezie şi terapie intensivă 1 lună
1.3.11 Oftalmologie 2 luni
1.3.12 Medicină legală ½ lună
1.3.13 Bioetică ½ lună
1.3.14 Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă 42 luni (3 ani 6 luni)
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere şi parcurgerea unor teme de curs şi actualităţi în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie şi embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic şi radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - 1 an
1.4.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)
1.Patologia chirurgicală a stomacului, transplantul de epiplon, gastrostomia
2.Patologia chirurgicală a intestinului subţire
3.Patologia chirurgicală a colonului şi apendicelui, colostomia, reconstrucţia sfincterului anal
4.Patologia chirurgicală a ficatului şi căilor biliare
5.Patologia chirurgicală a pancreasului
6.Patologia chirurgicală ano-perianală
7.Abdomenul acut chirurgical
8.Hemoragiile digestive
9.Defecte parietale abdominale
10.Traumatismele toracice
11.Traumatismele cranio-cerebrale
12.Politraumatismele
1.4.1.2 Baremul activităţilor practice Număr de proceduri
1.4.10 STAGIUL DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ – 1 lună (20 ore)
1.Aspiraţie, spălătura gastrică: 15
2.Anestezia locală: 50
3.Rahianestezia: 20
4.Resuscitarea cardiorespiratorie: 15
1.4.11 STAGIUL DE OFTALMOLOGIE – 2 luni
1.4.11.1 Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)
1.Arsurile corneo-conjunctivale
2.Arsurile palpebrale
3.Traumatismele pleoapelor
4.Reconstrucţiile pleoapelor
5.Tratamentul obstrucţiilor de căi lacrimale
1.4.11.2 Baremul activităţilor practice
1.Tarsorafii: 5
2.Cateterizarea canalelor lacrimale: 10
3.Enucleerea globului ocular: 5
4.Blefaroplastii: 5
5.Reconstrucţia cavităţii orbitale în vederea protezării: 5
1.4.12 STAGIUL DE MEDICINĂ LEGALĂ – ½ lună (20 ore)
1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ – ½ lună
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic - pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic - pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3.Relaţia medic - pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
Morfologia şi fiziopatologia nervului periferic posttraumatic Clinica leziunilor posttraumatice de nerv periferic Diagnosticul de leziune posttraumatică a nervului periferic Reconstrucţia nervilor periferici – principiile reconstrucţiei Indicaţiile reconstrucţiei nervilor periferici
Factorii care influenţează reconstrucţia nervilor periferici Tehnicile de reconstrucţie a nervilor periferici Tratamentul asociat microchirurgiei nervilor periferici
Evaluarea rezultatelor în microchiriurgia nervilor periferici Concluziile în microchirurgia nervilor periferici
Operaţiile paleative
4.Microchirurgia paraliziilor posttraumatice de plex brahial Morfologia şi fiziopatologia leziunilor posttraumatice de plex brahial Microanatomia cantitativă a plexului brahial
Clinica leziunilor posttraumatice de plex brahial Diagnosticul de leziune posttraumatică a plexului brahial
Principiile reconstrucţiei microchirurgiei leziunilor posttraumatice de plex brahial Indicaţiile reconstrucţiilor în leziunile posttraumatice de plex brahial
Factorii care influenţează reconstrucţia leziunilor posttraumatice de plex brahial Tehnicile reconstrucţiei leziunilor posttraumatice de plex brahial
Tratamentul asociat microchirurgiei plexului brahial Evaluarea rezultatelor în microchirurgia plexului brahial Concluziile în microchirurgia plexului brahial
Operaţii paleative în paraliziile posttraumatice de plex brahial
5.Microchirurgia reconstructivă a replantărilor de segment de membru Definiţie, epidemiologie replantare – revascularizare
Patogenie, etiologie pe regiuni Simptomatologie, diagnostic Investigaţii paraclinice Evoluţie, prognostic
Concluzii la microchirurgia reconstructivă a replantărilor, revascularizărilor
6.Aplicaţiile clinice ale lambourilor compuse. Microchirurgia reconstructivă a transferului liber microchirurgical
Concepţia generală
Principiile selecţiei lambourilor compuse în reconstrucţii Anatomia lambourilor compuse
Indicaţii pe regiuni anatomice
Transferul liber microchirurgical cutan, muscular, musculo-cutan, fascio-cutan, fascial, musculo-osteo-cutan, osteo-cutan, osos deget de la picior la mână
Complicaţiile posibile Evaluarea rezultatelor
Concluzii la reconstrucţia prin lambouri compuse
7.Microchirurgia în patologia generală Microchirugia sterilităţii feminine Microchirurgia sterilităţii masculine Microchirurgia fistulelor arteriovenoase la copii Microchirurgia revascularizării inimii Microchirurgia limfedemului
Microchirurgia reconstrucţiei esofagului
8.Urgenţa în microchirurgia reconstructivă
Baremul activităţilor practice
1.Microchirurgia nervilor periferici
2.Microchirurgia paraliziilor posttraumatice de plex brahial
3.Microchirurgia reconstructivă a replantărilor de segment de membru
4.Aplicaţiile clinice ale lambourilor compuse. Microchirurgia reconstructivă a transferului liber microchirurgical
Chirurgia Estetică
Paralizia facială
Reconstrucţia peretelui abdominal prin metode ale chirurgiei plastice
Hemiatrofia facială
Chirurgia reconstructivă a nasului
Chirurgia reconstructivă a urechii
Chirurgia reconstructivă a buzelor
Chirurgia reconstructivă a pleoapelor
Elemente de chirurgie estetică facială
Elemente de chirurgie estetică a sânului
Elemente de chirurgie estetică a siluetei
Chirurgia calviţiei
196
CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
6 ani
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 1 AN
ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE (I.2) 2 LUNI
O.R.L. (I.3) 2 LUNI
CHIRURGIE OMF (I.4) 2 LUNI
RECUPERARE (I.5) 1 LUNĂ
DERMATOLOGIE (I.6) 1½ LUNI
CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ (I.7) 1½ LUNI
GINECOLOGIE (I.8) 2 LUNI
UROLOGIE (I.9) 2 LUNI
ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ (I.10) 1 LUNĂ
OFTALMOLOGIE (I.11) 2 LUNI
MEDICINĂ LEGALĂ (I.12) ½ LUNĂ
BIOETICĂ (I.13) ½ LUNĂ
STAGIU ŞI CURS DE CHIRURGIE PLASTICĂ ( II.1) 2 ½ ani
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ
1.1.DEFINIŢIE
Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul operator al afecţiunilor peretelui toracic şi pleurei, traheobronhopulmonare, organelor mediastinale, diafragmului, precum şi ale graniţelor cervico-toracică şi abdominală.
1.2.DURATA
6 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de catre responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR
A. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
B. Stagiul de chirurgie generală: 2 ani
În perioada celor 2 ani de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgenţe chirurgicale, traumatologie şi procedeele chirurgicale aferente.
C. Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani
În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de:
1.Chirurgie cord şi vase mari: 3 luni
2.Bronhologie: 3 luni
3.Imagistică toracică (Rx., CT, MRI): 2 luni
4.Explorări funcţionale respiratorii: 1 lună
5.Bioetică - 2 săptămâni
La sfârşitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca prim- operator, a minimum 100 intervenţii chirurgicale clasice şi mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze şi procedee de explorare traheobronşice.
36.Miastenia: indicaţie chirurgicală, moment operator.
37.Pericarditele acute.
38.Pericarditele cronice.
39.Stenozele esofagiene (benigne, maligne)
40.Ulcerul esofagian.
41.Tulburările de motilitate esofagiană.
42.Diverticulii esofagieni.
43.Fistulele eso-traheale şi eso-bronşice.
44.Herniile diafragmatice congenitale şi dobândite.
45.Boala de reflux gastroesofagian.
46.Herniile hiatale.
47.Chisturile şi tumorile diafragmului.
48.Traumatismele toracelui.
49.Sindromul de apertură toracică superioară (scalenic, coastă cervicală, costoclavicular, hiperabducţie).
50.Aspecte ale chirurgiei de graniţă toraco-abdominală (chistul hidatic hepatic cu evoluţie toracică, fistula bilio-bronsică, abcesul subfrenic).
51.Complicaţiile postoperatorii în chirurgia toracică.
52.Transplantul pulmonar.
Lecţiile conferinţă se vor desfăşura sub formă de cursuri, prezentări de caz, seminarii astfel încât să cuprindă 200 ore/an.
1.4.1.2.Baremul activităţilor practice (efectuate, asistate)
La sfârşitul întregului stagiu de chirurgie toracică (4 ani), rezidentul va face dovada efectuării, ca prim-operator, a minimum 100 intervenţii chirurgicale clasice şi mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze şi procedee de explorare traheobronşice. Intervenţiile chirurgicale atât ca prim operator cât şi cele efectuate ca prim-ajutor trebuie să cuprindă următoarea tematică:
40.Procedee chirurgicale de Rezecţie traheală şi traheo-bronsică
41.Procedee chirurgicale de bronho-anastomoză
42.Procedee chirurgicale de bronhoplastie (wedge bronchial resection)
43.Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar
44.Procedee chirurgicale în deformaţiile de perete toracic
45.Rezecţia costală
46.Parietectomia toracică pentru leziuni maligne şi procedee plastice
47.Rezecţia parţială şi totală de stern, procedee plastice
48.Suturile parenchimului pulmonar
49.Procedee chirurgicale în voletele toracice
50.Timectomia
51.Simpatectomia toracică
52.Diverticulectomia esofagiană
53.Procedee chirurgicale în stenozele esofagiene benigne şi maligne
54.Procedee chirurgicale în tulburările de motilitate digestivă
55.Pericardectomia
56.Procedee de pericardoplastie
57.Fereastra pericardo-pleurală
58.Fereastra pericardo-peritoneală
59.Frenorafii, frenoplicaturi şi frenoplastii diafragmatice
60.Rezecţia muşchiului diafragm
61.Reinserţia înaltă a diafragmului
62.Procedee chirurgicale în herniile hiatale
63.Procedee de sutură vasculară
64.Sutura plăgilor cardiace
65.Procedee de drenaj în chirurgia toracică
66.Procedee chirurgicale în sindromul de apertură toracică superioară (scalenectomia, Rezecţia coastei cervicale, Rezecţia coastei I)
De asemeni rezidentul va trebui să facă dovada participării atât ca prim-operator cât şi ca prim ajutor la un număr minim de intervenţii chirurgicale toracice care să cuprindă:
–Intervenţii chirurgicale efectuate la nivelul plămânului, pleurei şi peretelui toracic – 100
–pneumonectomii, lobectomii, segmentectomii – 50
–altele – 50.
–Intervenţii chirurgicale efectuate la nivelul mediastinului (rezecţii) – 10.
–Intervenţii chirurgicale efectuate la nivelul esofagului – 10.
–Intervenţii chirurgicale toracoscopice – 30.
–Mediastinoscopii – 25.
1.4.2.STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - 2 ani
1.4.2.1.Tematica lecţiilor conferinţă (400 ore)
1.Traumatismele toraco-abdominale.
2.Traumatismele abdominale.
a. Traumatismele abdominale închise.
b. Traumatismele abdominale deschise.
3.Chirurgia de graniţă toraco-abdominală.
a. Chistul hidatic cu evoluţie toracică.
b. Fistulele biliobronsice.
c. Herniile diafragmatice.
d. Congenitale.
e. Dobândite: posttraumatice, retrocostoxifoidiene, Bochdalek.
f. Herniile hiatale.
g. Abcesul subfrenic.
h. Sindromul Chilaiditi.
i. Tulburările de motilitate esofagiană.
j. Boala de reflux gastroesofagian.
k. Cancerul polului superior gastric.
4.Chirurgia esofagului.
a. Stenozele esofagului (benigne, maligne).
b. Ulcerul esofagian .
c. Diverticulul esofagian.
d. Fistule esobronsice, esotraheale.
e. Traumatismele esofagului.
5.Urgenţele chirurgicale abdominale.
a. Peritonitele generalizate şi localizate (abcese).
b. Ocluziile intestinale: dinamice şi mecanice.
c. Hemoragia digestivă superioară.
d. Infarctul enteromezenteric.
e. Pancreatita acută.
f. Colecistita acută.
g. Apendicita acută.
h. Hernia inghinală şi femurală strangulată.
i. Torsiunea de organ.
j. Hemoperitoneul acut.
1.4.2.1.Baremul activităţilor practice
Numărul minim de intervenţii chirurgicale efectuate trebuie să cuprindă:
1.Gastrostomia – 5
2.Splenectomia – 2
3.Sutura hepatică – 5
4.Sutura gastrică – 3
5.Enterorafia – 10
6.Enterectomia segmentară – 5
7.Colorafia – 5
8.Colostomia temporară – 5
1.4.3.STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ - 3 luni
–explorarea funcţională pulmonară în vederea evaluării capacităţii funcţionale (expertiza capacităţii de muncă);
–evaluarea preoperatorie a riscului funcţional;
–evaluarea funcţională pulmonară în terapia intensivă.
1.4.6.2.Baremul activităţilor practice
–Spirometrie – 20
–Curbe F/V – 20
–Pletismografia corporală –10
–Factor de transfer gazos – 10
–Indici de elasticitate pulmonară – 2
–Probe de bronhomotricitate – 20
–Probe de efort – 3
–Analiza gazelor sanguine – 20
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ
1.1.DEFINIŢIE – Chirurgia vasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul chirurgical al bolilor vasculare arteriale, venoase şi limfatice.
1.2.DURATA:
–5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR:
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social – administrative, prezentarea la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate şi alegerea îndrumătorului
1.3.2.Stagiul de chirurgie generală - 1 an
1.3.3.Stagiul de ortopedie-traumatologie - 3 luni
1.3.4.Stagiul de chirurgie toracică - 2 luni
1.3.5.A.T.I. cardio-vascular - 5 luni
1.3.6.Angiologie şi imagistică vasculară (E.K.G.
Cateterism, angiografii, ecografie vasc. (CT, RMN-angio) - 5 ½ luni
1.3.7.Stagiul de chirurgie cardiacă - 3 luni
1.3.8.Modulul de bioetică - 2 săptămâni
1.3.9.Stagiul de chirurgie vasculară - 2 ani şi 5 luni
TOTAL 5 ANI
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ (200 ore)
1.Traumatismele toraco-abdominale.
2.Litiaza biliară.
3.Abcesul subfrenic.
4.Traumatismele abdominale.
5.Tumorile retroperitoneale.
6.Eventraţii, evisceraţii.
7.Cancerul gastric.
8.Neoplasmele colonice.
9.Patologia chirurgicală a tiroidei.
10.Ulcerul gastro-duodenal.
Urgenţe chirurgicale abdominale:
11.Peritonitele.
12.Ocluziile intestinale.
13.Hemoragia digestivă superioară.
14.Infarctul entero-mezenteric.
15.Pancreatita acută.
16.Colecistita acută.
17.Apendicita acută.
18.Hernia inghinală şi femurală strangulate.
19.Torsiunea de organ.
20.Hemoperitoneul.
21.Şocul hemoragic.
BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE
1. Gastrostomia
-2
2. Splenectomia
- 5
3. Sutura hepatică
- 5
4. Sutura gastrică
- 5
5. Colecistectomia
- 5
6. Enterorafia
- 5
7. Enterectomia segmentară
-5
8. Colorafia
- 5
9. Colostomia
- 5
STAGIUL DE ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ (50 ORE):
1.Politraumatismele – şocul traumatic.
2.Traumatismele părţilor moi ale membrelor.
3.Fracturile oaselor membrelor superioare.
4.Fracturile oaselor membrelor inferioare.
5.Traumatismele articulare ale membrelor superioare şi inferioare.
6.Fracturile deschise ale membrelor – particularităţi – tratament.
7.Traumatismele bazinului.
8.Traumatismele coloanei vertebrale.
BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE:
1. Tratamentul ortopedic al fracturilor.
-10
2. Tratamentul ortopedic al luxaţiilor.
-10
3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise.
- 3
4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise.
- 3
5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare.
- 3
6. Tratamentul complex al traumatismelor coloanei vertebrale şi bazinului.
– 2
7. Tratamentul complex al supuraţiilor membrelor.
- 2
8. Amputaţii tipice, atipice ale membrelor superioare.
- 2
9. Amputaţii tipice, atipice ale membrelor inferioare.
- 2
STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ: (40 ORE)
1.Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavităţii pleurale şi diafragmei.
2.Anatomia chirurgicală a mediastinului.
3.Anatomia chirurgicală a plămânilor.
4.Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin şi plămân.
5.Tromboembolia pulmonară.
6.Hemoptizia.
7.Metode de investigaţie în patologia toraco-mediastino-pulmonară.
8.Tumorile peretelui toracic şi malformaţiile acestuia.
9.Traumatismele toracice.
10.Pleureziile purulente specifice şi nespecifice.
11.Supuraţiile pulmonare.
12.Hemotoraxul, chilotoraxul.
13.Tuberculoza pulmonară.
14.Tumorile pulmonare primitive şi secundare.
15.Tumorile pulmonare benigne.
16.Tumorile pulmonare maligne.
17.Tumorile mediastinale.
18.Chistul hidatic pulmonar.
19.Chirurgie de graniţă toraco-abdominală.
BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE:
1. Pleurotomie minimă
- 5
2. Pleurotomia cu rezecţie de coastă
- 5
3.Pleuroscopia - toracoscopia
- 1
4. Mediastinoscopia
- 1
5. Traheostomia
- 3
6. Toracotomia axilară
- 5
7. Toracotomia antero – laterală
- 5
8. Toracotomia postero – laterală
- 2
9. Toracofrenolaparotomia
- 2
10. Sternotomia
- 5
11. Rezectia pulmonară atipică
- 2
12. Suturi parenchim pulmonar
- 5
13. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar
- 2
14. Procedee de drenaj toracic
- 5
15. Simpatectomia toracică
- 2
STAGIUL A. T. I. CARDIOVASCULAR
TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ (80 ORE):
1.Principii generale, organizare şi tratament în terapia intensivă
3.Suportul nutriţional (energetic – caloric) după chirurgia cardiovasculară
− indicaţii
− mod de administrare
− evaluare – complicaţii potenţiale
− necesităţile nutriţionale
− consideraţii nutriţionale în insuficienţa multiorganică (renală, hepatică, pulmonară)
− nutriţia enterală – indicaţii, formele de admnistrare, complicaţii
− nutriţia parenterală – indicaţii, mod de administrare, complicaţii
− monitorizarea metabolică şi terapeutică
4.Suferinţa multiorganică şi sistemică
− disfuncţii neurologice
− disfuncţii gastrointestinale
− disfuncţii renale
a -azotemia prerenală
b -necroza tubulară acută
c -glomerulonefrita acută
d -nefrita interstiţială acută
e -uropatia obstructivă
f -profilaxie – tratament
5.Anestezia şi chirurgia cardiovasculară
a monitorizare
b protecţia miocardului – rolul anestezistului
c agenţi anestezici
d vasodilatatoare
e metode de anestezie
BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE:
1. Sondaj vezical
- 25
2. Cateter venos central cu abord subclavicular, jugular, femural
- 25
3. Descoperire arteră radială, arteră cubitală pentru presiune sângerandă
–10
4. Traheostomie
– 3
5. Intubaţie orotraheală
-10
6. Puncţie- drenaj toracic
– 3
7. Puncţie – drenaj tamponadă cardiacă
– 5
8. Defibrilare externă
– 5
9. Resuscitare cardiorespiratorie
– 5
10. Sonda de aspiraţie nazogastrică
– 10
CARDIOLOGIE (EKG, IMAGISTICĂ VASE) - 6 luni STAGIUL EKG
TEMATICA CURSURILOR ŞI BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE PENTRU REZIDENŢII DE CHIRURGIE VASCULARĂ
STRUCTURA STAGIILOR:
DATE GENERALE
■ Aterogeneza
■ Alte etiologii ale arteriopatiilor
■ Resuscitare cardiovasculară
■ Tratamentul cu pace-makeri etc
–Electrocardiografia
Teste de efort
TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (20 ore)
Vectocardiograma normală
Anatomia şi irigarea ţesutului de conducere
Date de electrofiziologie
Electrocardiograma normală
Hipertrofii atriale
Hipertrofii ventriculare
Blocuri de ramură
Ischemie, leziune, necroză
Tulburări de ritm
Tulburări de conducere
Sindromul W.P.W.
TESTE DE EFORT
Fiziologia efortului
Modalităţi de testare
Teste de efort fizic
Teste de efort farmacologice
STAGIUL DE CATETERISM ŞI ANGIOGRAFIE (60 ore) TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ:
1.-Istoricul investigaţiilor invazive hemodinamice şi imagistice şi al cardiologiei intervenţionale.
-Principii generale ale examenului hemodinamic şi angiografic.
-Aportul investigaţiei hemodinamice şi angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical.
-Poziţia tratamentului prin cateterism faţă de rezultatele tratamentului medical şi chirurgical.
2.Noţiuni din practica de cateterism :
a. structura unei săli de cateterism şi angiografie
b. principiul cinematografiei, imagistică digitalică şi substracţie, stocarea imaginii radiologice
c. sondele de cateterism
d. tehnica Seldinger
e. tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen şi al măsurii de presiune intravasculară
3.Principii de hemodinamică:
a. presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale şi patologice
b. debite sangvine pulmonare, aortice şi de şunt
c. rezistenţe vasculare, calcul, valori normale şi patologice
4.Principii de angiocardiografie (cu exemple):
a. anatomia angiografică a cordului şi marilor vase
b. tehnica de injectare
c. aspecte normale şi patologice
d. ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracţia de ejecţie şi studiul kineticii segmentare
5.Principii de angiografie (cu exemple):
a. aortografia toraco – abdominală
b. coronarografie
c. arteriografia membrelor inferioare şi superioare
d. arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă şi a trunchiului celiac
e. arteriografia mezenterică superioară şi inferioară.
f. arteriografia vertebro - carotidiană
g. arteriografia bronşică
6.Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicaţii clinice):
a. hipertensiune de debit
b. hipertensiune de rezistenţă
c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut
d. hipertensiune venoasă pulmonară
e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctaţie de aortă
7.Sindromul hemodinamic şi aspectul angiografic în barajul diastolic şi sistolic:
a. pericardita, dilatare ventriculară.
b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctaţia de aortă
8.Sindromul hemodinamic şi aspectul angiografic în şuntul stânga-dreapta şi dreapta-stânga:
a. comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng–atriu drept, canal atrio-ventricular comun (forma completă şi incompletă), sinus Valsalva rupt în atriu drept.
b. comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul
c. canalul arterial, fereastră aorto – pulmonară
d. fistula arteriovenoasă
e. insuficienţa valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.
9.Investigaţia invazivă în cardiopatia ischemică:
a. indicaţiile coronarografiei
b. aspectul anatomo-angiografic al patului coronarian
c. poziţiile radiologice
d. gradarea şi tipologia stenozelor coronariene
e. indicaţia operatorie şi de angioplastie în raport cu aspectul angiografic
f. valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanţei cardiace
10.Investigaţia invazivă în sindromul de ischemie periferică.
11.Investigaţia invazivă în sindroamele de insuficienţă sau tromboză venoasă.
12.Principalele tehnici terapeutice ale cardiologiei intervenţionale:
a. angioplastia
b. valvuloplastia
c. embolizarea arterială
d. extragerea de corpi străini din circulaţia sangvină
20.Hemoragia – socul hemoragic, hemostaza - vezi chirurgie generală şi ATI
21.Tulburări ale echilibrului fluido-coagulant în perioada perioperatorie:
–cauze
–fiziopatologie
–diagnostic
–mijloace terapeutice
22.Cardio-stimularea artificială – metode, indicaţii, tipuri de cardio-stimulatoare
23.Insuficienţa cardiacă stângă:
–definiţie
–semne clinice şi paraclinice
–tratament
–complicaţii
24.Insuficienţa cardiacă dreaptă:
–diagnostic
–fiziopatologie
–etiologie
–semne clinice şi paraclinice
–tratament
–complicaţii
VALVULOPATII
25.Valvulopatii mitrale:
–definiţie
–fiziopatologie
–cauze
–semne clinice şi paraclinice
–tratament
–complicaţii
26.Chirurgia valvei mitrale:
–comisurotomie
–valvuloplastie
–anuloplastie
–înlocuire
27.Valvulopatii aortice
–definiţie
–fiziopatologie
–etiologie
–semne clinice şi paraclinice
–tratament.
28.Chirurgia valvei aortice:
–valvulotomie
–înlocuire valvulară
–chirurgia stenozelor subvalvulare
–cardiomiopatia obstructivă, etc.
29.Valvulopatiile tricuspidiene:
–definiţie şi mecanisme
–fiziopatologie
–etiologie
–semne clinice şi paraclinice
–tratament
30.Chirurgia valvei tricuspide:
–anuloplastie
–comisurotomie
–înlocuire valvulară tricuspidă
31.Protezele mecanice şi biologice valvulare cardiace, conducte valvulate:
–istoric
–tipuri de proteze:cu disc, cu bilă,etc.
–aspecte hemodinamice ale ale diferitelor tipuri de proteze – indicaţii, urmărire postoperatorie, fiabilitate.
32.Disfuncţii de proteze valvulare cardiace:
–etiologie
–fiziopatologie
–metode de diagnostic
–tratament medico-chirurgical.
33 Endocardite:
–etiologie
–fiziopatologie
–forme clinice
–aspecte terapeutice
34.Chirurgia arterelor coronare:
–indicaţii pentru intervenţie chirurgicală
–tactica şi strategia chirurgicală
–tehnici chirurgicale
–complicaţii, rezultate
–reintervenţii
35.Anevrismul de ventricul stâng – diagnostic şi tratament
36.Defectul septal ventricular post infarct:
–indicaţii chirurgicale
–strategii chirurgicale
–anatomie chirurgicală
–tehnici chirurgicale
–rezultate.
37.Embolii pulmonare.
38.Canalul arterial permeabil:
–indicaţii chirurgicale
–strategii chirurgicale
–anatomie chirurgicală
–tehnici chirurgicale
–rezultate.
39.Coarctaţia de aortă:
–indicaţii pentru angioplastie
–indicaţii chirurgicale
–strategie anatomo – chirurgicală
–tehnici chirurgicale
40.Stenoza valvulară pulmonară:
–valvuloplastie
–valvulotomie
ŞUNT STÂNGA-DREAPTA
41.Defectul septal atrial
–diagnostic
–clasificare
–indicaţie chirurgicală
–tehnici chirurgicale
42.Canal atrio-ventricular complet
–diagnostic
–indicaţie chirurgicală
–strategie anatomo-chirurgicală
–tehnici chirurgicale
43.Drenaj venos pulmonar aberant
–diagnostic
–indicaţii chirurgicale
–tehnici chirurgicale
44.Defectul septal ventricular:
–diagnostic
–clasificare
–anatomie topografică
–indicaţie chirurgicala
–strategie anatomo-chirurgicală
–tehnici chirurgicale
ŞUNT DREAPTA-STÂNGA
45.Complexul Fallot
–diagnostic
–clasificare
–intervenţie chirurgicală
–strategie anatomo-chirurgicală
–tehnici chirurgicale
46.Disecţia de aortă:
-diagnostic
-fiziopatologie
-clasificare
-tratament 47.Traumatismele cardiace:
–diagnostic
–cauze
–fiziopatologie
–clasificare
–tratament
48.Traumatismele marilor vase intratoracice
–diagnostic
–cauze
–fiziopatologie
–tratament
49.Pericardita:
–etiologia
–diagnostic
–indicaţii chirurgicale 50.Tamponada cardiacă
–etiologie
-diagnostic
–tratament
51.Tratamentul chirurgical al tulburărilor de ritm cardiac:
–indicaţii
–tehnici, rezultate
52.Anevrismele aortei toracice:
–etiologie
–diagnostic
–indicaţii chirurgicale
–tehnici chirurgicale
53.Cardiomiopatii:
–etiopatologie
–diagnostic
–indicaţii chirurgicale
54.Asistenţa mecanică a circulaţiei:
–asistarea stângă exclusivă:
–balonul de contrapulsaţie aortică
–hemopompa
–dispozitive de asistenţă ventriculară
–cordul artificial
BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE:
1. Canal arterial permeabil
-2
2. Coarctaţia de aortă
- 1
3. Pericardectomie
- 2
4. Puncţie – drenaj pericardic
- 5
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
1.1 DEFINITIE:
Obiectul dermato-venerologiei îl constituie totalitatea patofenomenelor care se produc la nivelul organului cutanat (piele, mucoase accesibile, fanere), la orice vârstă.
Dermato-venerologul are competenţa de a le trata prin mijloace medicale şi chirurgicale.
Venerologia, al carei obiect de studiu îl constituie totalitatea infecţiilor cu transmitere sexuală, aparţine acestei specialităţi deoarece atât calea de contaminare cât şi majoritatea manifestărilor clinice a acestor infecţii sunt localizate la nivel cutaneo-mucos.
1.2 DURATA:
5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR:
0.Etapa de iniţializare 2 săptămâni
angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezenţa la spitalul şi clinica repartizată , alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate.
I. Stagiu general medico-chirurgical
I.1 Medicină internă 7 luni
I.1.1 Medicină internă 6 luni
I.1.2 Medicină internă 1 lună
I.2 Chirurgie generală 2 luni
I.3 Chirurgie plastică 2 luni
II. Stagiu specialităţi înrudite
II.1 Alergologie şi imunologie clinică 3 luni
II.2 Boli infecţioase şi parazitare 2 luni
II.3 Ginecologie 2 luni
II.4 Urologie 1 lună
II.5 Endocrinologie 2 luni
II.6 Histopatologie 3 luni
II.7 Bioetică ½ lună
III. Stagiu de bază
III.1 Dermato-venerologie 35½ luni
III.1.1 Dermato-venerologie 5½ luni
III.1.2 Dermato-venerologie 6 luni
III.1.3 Dermato-venerologie 24 luni
1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR
I.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
demonstraţii clinice, practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice
I.1 A TEMATICA STAGIULUI DE MEDICINĂ INTERNĂ (120 ore)
Insuficienţa cardiacă.
Aritmii cardiace.
Hipertensiunea arterială.
Ateroscleroza.
Angina pectorală.
Infarctul miocardic.
Bolile vasculare ale membrelor .
Şocul.
Astmul bronşic.
Tromboembolismul pulmonar.
Tuberculoza.
Litiaza urinară.
Infecţiile tractului respirator.
Insuficienţa renală cronică.
Boli inflamatorii intestinale.
Boli hepato-biliare.
Pancreatite.
Anemii.
Leucemii.
Limfoame.
Hemostaza şi tulburările ei.
Diabetul zaharat.
Amiloidoza.
Porfiriile.
Guta.
Lupusul eritematos.
Scleroza sistemică.
Dermatomiozita.
Poliartrita reumatoidă.
Sindromul Sjogren.
Vasculite sistemice.
Corelaţii între patologia internă şi afecţiunile dermatologice.
I.1 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ
Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme.
Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine).
Interpretarea unei electrocardiograme.
Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică.
Interpretarea datelor de ecografie abdominală.
Toracocenteza.
Paracenteza.
Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretarea rezultatelor.
Interpretarea oscilometriei.
Interpretarea probei de digestie.
Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie.
Defibrilarea şi cardioversia.
Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduva pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute şi cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare.
Puncţia biopsie hepatică – interpretare.
Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică.
I.2 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.
I.2 A TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE GENERALĂ (40 ore)
Asepsia şi antisepsia, noţiuni teoretice şi practice.
Tehnica ligaturilor.
Tehnica suturilor.
Tehnica puncţiilor.
Tehnica biopsiei ganglionare.
Tehnica biopsiilor cutanate şi a biopsiilor musculo-cutanate.
Inciziile şi drenajele, extirparea formaţiunilor tumorale, chistice,etc.
Interpretarea ecografică transrectală şi scrotală.
Interpretare Tomografie Computerizată.
Interpretarea testelor biologice renale.
Interpretarea testelor funcţionale renale.
Interpretarea testelor bacteriologice.
Explorarea endoscopică a aparatului urinar inferior.
Diagnosticul anatomo-patologic în patologia aparatului urinar inferior.
II.5 STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE
demonstraţii clinice, practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.
II.5 A TEMATICA STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore)
Patologia adenohipofizei.
Patologia suprarenalei adrenocorticale.
Patologia ovariană. Hirsutism şi virilizare. Menopauza. Dismenoreea.
Patologia tiroidiană.
Diabetul zaharat şi hipoglicemiile.
Explorarea hormonală de laborator în endocrinopatii.
Sinteza manifestărilor cutanate în endocrinopatii.
II.5 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE ENDOCRINOLOGIE
Interpretare radiografie şa turcească.
Interpretare nivel seric hormoni suprarenalieni, gonadali şi tiroidieni.
Interpretare scintigrafie tiroidiană.
Explorări de laborator în diabet zaharat şi hipoglicemii.
II.6 STAGIUL DE HISTOPATOLOGIE
demonstraţii practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.
II.6 A TEMATICA STAGIULUI DE HISTOPATOLOGIE (60 ore)
Structura pielii la microscopul optic şi electronic.
Principalele procese histopatologice şi particularităţile lor la nivelul pielii.
II.6 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE
Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecţiuni dermatologice.
Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării.
Efectuarea şi interpretarea examenului citologic Tzanck.
II. 7 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea
ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
Efectuarea unor manevre fizice şi chirurgicale utilizate în practica dermatologica: anestezia locala, excizia şi chiuretarea unor leziuni cutanate, acoperirea defectelor primare post excizionale, avulsia lamei unghiale, dermabraziunea, peeling-ul chimic cu substante caustice, administrarea intralezionala a medicamentelor, PUVA-terapia, fototerapia cu LASER.
Pornirea, manipularea şi oprirea aparatului laser.
Tehnici de anestezie pentru dermatochirurgia laser.
Coagularea şi vaporizarea cu fasciculul laser.
Tratamentul leziunilor vasculare cu laser.
Tratamentul leziunilor pigmentare cu laser.
Tratamentul cu laser al unor variate afecţiuni dermatologice: veruci, condiloame acuminate, granuloamepiogenice, cheilita actinică, carcinom bazocelular, rinofima, etc.
Manipularea laserelor de putere mică (soft-lasere).
Pornirea, manipularea şi oprirea dermatoscopului.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactica acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Ordinea sugerată pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire în specialitatea diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice
1.DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI METABOLICE 1 AN
2.BIOCHIMIE 1 LUNĂ
3.IGIENA ALIMENTAŢIEI 1 LUNĂ
4.MEDICINĂ INTERNĂ 7 ½ LUNI
5.ENDOCRINOLOGIE 3 LUNI
6.CARDIOLOGIE 6 LUNI
7.NEFROLOGIE 3 LUNI
8.NEUROLOGIE 2 LUNI
9.DERMATOLOGIE 1 LUNĂ
10.TERAPIE INTENSIVĂ 1 LUNĂ
11.PEDIATRIE 1 LUNĂ
12.OFTALMOLOGIE 1 LUNĂ
13.BIOETICĂ ½ LUNĂ
14.DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI METABOLICE 20 LUNI
5 ANI
STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI METABOLICE
(32 luni)
1.Tematica cursurilor (550 ore)
1.Metabolismul intermediar şi energetic al glucidelor, lipidelor şi proteinelor. 2.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.
3.Insulina, biosinteză, secreţie, mecanism de acţiune.
4.Istoria naturală şi stadializarea diabetului zaharat.
5.Diabetul zaharat-diagnostic şi clasificare.
6.Diabetul zaharat-epidemiologie, forme clinice.
7.Diabetul tip I şi tip 2- etiopatogeneză.
8.Abordarea diabetului zaharat în practica medicală – principii şi strategia genarală. 9.Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat.
10.Educaţia în diabetul zaharat –principii, obiective, evaluare. 11.Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat.
12.Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat.
13.Cetoacidoza diabetică.
14.Coma diabetică hiperosmolară şi acidoza lactică.
8.Oftalmoscopia directă – tehnică şi interpretare.
9.Explorarea echilibrului acido-bazic şi hidro-electrolitic – tehnica şi interpretare. 10.Teste de evaluare semicantitativă a sensibilităţii (diapazon, monofilamente).
11.Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.
12.Tehnica şedinţelor de educaţie individuală şi de grup.
13.Principii de gastrotehnie.
14.Ancheta alimentară
15.Metodologia testului de toleranţă la glucoza oral.
16.Screeningul familial în bolile metabolice. 17.Metodologia cercetării epidemiologice.
18.Diagnosticul şi managementul diabetului gestaţional.
19.Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii – Planning Familial 20.Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienţilor cu risc.
COMENTARIU:
ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENTIAT
Rezidentul va menţiona atât pe durata trunchiului comun cât şi a celui de specialitate în caietul de monitorizare atât cursurile, conferinţele şi alte forme de pregătire teoretică la care participă cât şi activităţile practice pe care le desfăşoară individual. Vor fi menţionate, de asemenea, activităţile de cercetare la care participă medicii aflaţi în pregătire.
Pentru evaluarea activităţii practice se va ţine cont de următoarele principii:
–pregătirea teoretică să nu depăşească 25% din timpul efectiv de lucru,
–să participe la gărzi şi consultaţii în ambulatoriu,
–sa urmărească individual minimum 60 pacienţi cu diabet zaharat, boli metabolice
şi de nutriţie şi 20 pacienţi cu diabet zaharat secundar afecţiunilor endocrine.
MODALITATEA DE EVALUARE
1.La finalizarea fiecărui modul din trunchiul comun
–evaluare teoretică,
–evaluare pe baza caietului de monitorizare a pregătirii (activităţi practice din timpul stagiului).
2.Evaluare la sfârşitul fiecărui an de pregătire din stagiul de diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie
–evaluare teoretică,
–evaluare practică (prezentare de caz),
–evaluarea portofoliului.
3.Evaluare la sfârşitul programului de pregătire în specialitatea diabet zaharat, boli metabolice
şi de nutriţie
–evaluare teoretică prin test scris la nivel naţional,
–evaluare practică (prezentare de caz, probă de laborator),
–evaluarea portofoliului.
Barem de deprinderi practice în clinică şi laborator:
1.Diagnosticul şi tratamentul diabetului zaharat şi a principalelor afecţiuni metabolice şi de nutriţie.
2.Manevre practice specifice
a. Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie, perimetrie.
b. Prescrirea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice şi de nutriţie.
c. Evaluarea semicantitativă a sensibilităţii (diapazon, monofilamente).
d. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.
e. Examinarea fundului de ochi şi utilizarea oftalmoscopului.
f. Evaluarea riscului cardiovascular.
g. Ancheta alimentară.
2.Abilităţi de comunicare:
a. identificarea problemelor şi aşteptărilor pacientului
b. comunicarea compretensibilă a informaţiei medicale
c. înţelegerea impactului bolii asupra pacientului
d. formularea şi implementarea managementului bolilor cronice
e. educaţia pacienţilor
3.Însuşirea metodologiei cercetării moderne:
a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicaţii medicale recente, ghiduri de practică şi consensuri medicale;
b. înţelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate;
c. participarea la studii locale;
d. prezentări de cazuri.
4.Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgenţă diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie (minim 1 gardă/ lună) şi îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii)
STAGIUL DE BIOCHIMIE
I. Tematica cursurilor (20 ore)
1.Glucidele şi metabolismul lor.
2 Lipidele şi metabolismul lor.
3 Proteinele şi metabolismul lor.
4.Apa şi electroliţii.
5.Enzimele.
6.Hormonii şi vitaminele.
7.Metabolismul energetic.
8.Reglări şi interferenţe metabolice.
9.Date generale privind biochimia plasmei şi ţesuturilor.
II Activităţi practice, manevre şi tehnici
1.Determinarea glicemiei.
2.Determinarea glicozuriei.
3.Determinarea corpilor cetonici urinari şi sanguini.
4.Determinarea ureei sanguine şi a azotului urinar.
1.Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 300 cazuri.
2.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 120 buletine.
4.Interpretarea datelor de ecografie abdominala: 200 ecografii.
5.Toracocenteza: 20 toracocenteze.
6.Paracenteza: 20 paracenteze.
7.Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretarea rezultatelor: 60 buletine.
8.Interpretarea oscilmetriei: 20 buletine.
9.Interpretarea probei de digestie: 20 buletine.
10.Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduva pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematica (anemii, leucoze acute şi cronice, sindroame mieloproliferative şi limfoproliferative, sindroame hemoragipare): 200 buletine de sânge periferic, 20 buletine de măduva osoasă.
11.Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 500 buletine.
Stagiul de Endocrinologie
I. Tematica cursurilor (50 ore)
1.Hormonii. Natura chimică. Mod de acţiune.
2.Sistemul endocrin – rolul şi funcţiile sale.
3.Adenohipofiza – fiziologie, secreţia hormonala şi efectele sale biologice.
4.Acromegalia.
5.Insuficienta antehipofizară la adult şi copii.
6.Neurohipofiza – secreţie hormonală şi efectele sale biologice.
7.Diabetul insipid
8.Tiroida –fiziologie, secreţie hormonală şi efectele sale biologice.
10.Pruritul localizat şi generalizat, boli dismetabolice congenitale.
11.Privire generală asupra afecţiunilor maligne şi ale pielii.
II. Activităţi practice, manevre şi tehnici
1.Efectuarea biopsiei cutanate.
2.Tehnica electrocauterizării.
3.Efectuarea examenului micologic direct şi ale culturilor micotice.
4.Efectuarea unor manevre fizice şi chirurgicale utilizate în practica dermatologică: anestezia locală, excizia şi chiuretarea unor leziuni cutanate, avulsia lamei unghiale, fototerapia cu laser.
Baremul activităţilor practice
1.Electrocauterizări: 10 cazuri
2.Efectuarea examenului micologic: 20 de cazuri
3.Excizia sau chiuretarea unor leziuni cutanate: 20 cazuri
Stagiul de Terapie Intensivă
I. Tematica cursurilor (20 ore)
1 Echilibrul nutritiv – energetic şi tulburarea lui.
2.Echilibrul respirator şi tulburarea lui.
3.Echilibrul circulator şi tulburarea lui.
4.Echilibrul excretor şi tulburarea lui.
5.Durerea şi combaterea ei.
6.Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă.
7.Terapia intensivă a bolilor infecţioase.
8.Terapia intensivă a intoxicaţiilor acute.
9.Coma depăşită.
10.Tehnici şi aparatură specifice terapiei intensive.
3.Dieta sugarului şi copilului mic cu afecţiuni metabolice: 10 diete
Stagiul de Oftalmologie (20 ore)
1.Diagnosticul retinopatiei diabetice şi a altor complicaţii ale ochiului diabetic.
2.Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;
3.Determinarea acuităţii vizuale.
4.Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic.
5.Urgenţe oftalmologice.
Activităţi practice OFTALMOLOGIE / DIABET
1.Diagnosticul retinopatiei diabetice şi cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;
2.Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;
3.Determinarea acuităţii vizuale.
Baremul activităţilor practice
1.Oftalmoscopie: 20
2.Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană:10
3.Determinarea acuităţii vizuale: 10
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
A.8.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE
1.1 DEFINIŢIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine şi recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin.
1.2 DURATA STAGIILOR - 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârsitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR
A. STAGII GENERALE - 2 ani
1.Stagiul de Medicină Internă 9 luni
2.Stagiul de Cardiologie 4 luni
3.Stagiul de Ginecologie 3 luni
4.Stagiul de Psihiatrie Pediatrică şi Adulţi 2 luni
5.Stagiul de Neurologie 2 luni
6.Stagiul de Nefrologie 3 luni
7.Terapie intensivă 1 lună
8.Bioetică ½ lună
B. STAGII DE SPECIALITATE - 3 ani
1.Stagiul de Endocrinologie 26 luni şi 2 săpt.
a. Endocrinologie generală şi neuroendocrinologie
b. Tiroidologie
c. Sexualizare normală şi patologică
d. Endocrinopediatrie
e. Patologia suprarenală
f. Patologie osoasă hormono-dependentă
g. Urgenţe endocrino-metabolice
h. Laborator, imagistica în endocrinologie, inclusiv 3 luni ecografie endocrină
i. Genetica medicală – 3 luni
2.Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice 9 luni
În timpul stagiilor de specialitate în clinici universitare de profil vor avea loc cursuri de endocrinologie timp de 2 ani (200 ore/an); cursuri pentru diabet, nutriţie şi boli metabolice timp de 9 luni (150 ore); cursuri pentru pregătire complementară în ecografie. Cursurile vor cuprinde şi noţiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică şi imunologie ale sistemului endocrin. Cursurile vor fi atât sub forma tradiţională cât şi sub formă de seminarii şi discuţii interactive cu cursanţii pe subiecte de endocrinologie, diabet şi boli metabolice. Vizitele la patul bolnavului intră în activitatea practică a stagiilor şi nu în activitatea de curs.
PREGĂTIREA TEORETICĂ A STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (2 ani, cu 200 ore
curs/seminarii pe an)
Cursuri săptămânale de endocrinologie, conform tematicii de mai jos : BAZELE ENDOCRINOLOGIEI
1.Hormonii – structură, mecanisme de acţiune, clasificare.
2.Controlul genetic al sintezei hormonale.
3.Receptorul hormonal şi patologia de receptor.
4.Tehnici de laborator în diagnosticul afecţiunilor endocrine.
(3)Tehnica de examinare ecografică a glandei tiroide.
(4)Tehnica de examinare ecografică a glandelor suprarenale.
(5)Tehnica de examinare ecografică a sânului.
(6)Tehnica de examinare ecografică a testiculului.
(7)Tehnica de examinare ecografică transabdominală şi transvaginală a ovarului.
(8)Diagnosticul ecografic în patologia benignă tiroidiană.
(9)Diagnosticul ecografic în cancerul tiroidian.
(10)Diagnosticul ecografic în bolile tiroidiene autoimune.
(11)Tiroidita subacută – diagnostic ecografic.
(12)Valoarea examenului ecografic în guşa nodulară.
(13)Diagnosticul ecografic în patologia tumorală sau hiperplazia paratiroidelor.
(14)Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic.
(15)Patologia benignă a sânului.
(16)Diagnostic ecografic în patologia tumorală a glandei suprarenale.
(17)Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea şi limitele examenului ecografic.
(18)Diagnosticul ecografic în patologia funcţională a ovarului.
(19)Diagnosticul ecografic în tumorile testiculare.
(20)DEXA.
(21)Densitometria cu ultrasunete.
(22)Valoarea examenului ecocardiografic în patologia endocrină.
Seminarii privind principiul metodelor şi interpretare
a. Tomografia computerizată şi RMN a zonei hipotalamohipofizare şi a diferitelor glande endocrine.
b. Radiografii osoase din patologia endocrină, inclusiv radiografia de mână pentru aprecierea vârstei osoase (nuclei de osificare) şi radiografia craniu- profil pentru şaua turcească.
c. Ecografia tiroidiană şi ovariană.
d. Scintigrama tiroidiană, corticosuprarenale, medulosuprarenale paratiroide, osoasă.
GENETICĂ MEDICALĂ
Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica;
c. Mutaţiile: cauza majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);
e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale. Tipurile şi mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecinţe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvenţa şi cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane şi nou născuţi morţi.
3.Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli metabolice.
4.Genetica dezvoltării şi defectele de sexualizare.
5.Retardul mental.
6.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.
7.Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.
8.Probleme şi dileme etice în genetica medicală.
Baremul activităţilor practice
1.Consultul genetic.
2.Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică:
a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;
b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;
c. Biochimice.
3.Sfatul genetic;
4.Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.
PREGATIREA TEORETICĂ în DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI
–insulina: structură, biosinteză şi biogenetică, secreţie, efecte şi rol fiziologic, mod de acţiune, receptorul pentru insulină, reglarea producţiei de insulină,
–hormonii hiperglicemiaţi pancreatici.
2.Metabolismul intermediar şi energetic al glucidelor, lipidelor şi proteinelor.
3.Definirea şi epidemiologia diabetului zaharat.
4.Clasificarea diabetului zaharat.
5.Etiopatogenia diabetului zaharat de tip I.
6.Etiopatogenia diabetului zaharat de tip II.
7.Rezistenţa la insulină.
8.Metode de investigaţie şi diagnostic ale diabetului zaharat de tip I şi II şi a rezistenţei la insulină.
9.Diabetul zaharat secundar.
10.Forme particulare de diabet zaharat.
11.Complicaţiile cronice ale diabetului zaharat de tip II – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluţie.
12.Nefropatia diabetică.
13.Retinopatia diabetică.
14.Neuropatia diabetică.
15.Piciorul diabetic.
16.Riscul cardiovascular în diabetul zaharat şi sindromul metabolic.
17.Complicaţiile acute ale diabetului zaharat – patogenie, diagnostic şi tratament
Prezentări de cazuri de endocrinologie, diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie şi îngrijrea cazurilor curente, conform tematicii.
Însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la bolile endocrine va fi completată în cursul activităţii clinice la patul bolnavului cu deprinderea abilităţilor de efectuare a anamnezei, examenului clinic general şi al sistemului endocrin, precum şi capacitatea de a elabora un diagnostic prezumtiv şi de a propune teste specifice care să conducă la un diagnostic de certitudine. Se vor dobândi şi cunoştinţe despre rolul tehnicilor imagistice în stabilirea diagnosticului şi urmărirea evoluţiei bolii, precum şi despre managementul terapiei hormonale. Pentru atingerea acestor obiective, experienţa clinică a rezidentului ar trebui să cuprindă întreaga patologie endocrină, într-un număr orientativ de cazuri:
Fiecare obiectiv definit în curricula şi recomandat a fi însuşit în activitatea de pregătire în cadrul rezidenţiatului va fi evaluat după nivelul de competenţă realizat. Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor:
1.asistenţă pasivă
2.necesită supraveghere atentă
3.abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere
4.abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
5.abilitate de a superviza şi de a preda procedura
STAGIILE GENERALE
A.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
A.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă (150 ore)
1.Astmul bronşic.
2.Pleureziile.
3.Insuficienţa respiratorie.
4.Sindromul nefrotic.
5.Litiaza renală.
6.Diagnosticul hematuriei.
7.Insuficienţa renală cronică.
8.Esofagita de reflux. Hernia hiatală.
9.Boala ulceroasă.
10.Cancerul gastric.
11.Suferinţele stomacului operat.
12.Colita ulceroasă.
13.Cancerul colonului.
14.Hepatita cronică.
15.Cirozele hepatice.
16.Insuficienţa hepatică şi encefalopatia portală.
1.Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme - 300 cazuri
2.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine) – 120 buletine
4.Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 200 ecogr.
5.Toracocenteza - 20 toracocenteze
6.Paracenteza - 20 paracenteze
7.Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretarea rezultatelor - 60 buletine
8.Interpretarea oscilmetriei - 20 buletine
9.Interpretarea probei de digestie - 20 buletine
10.Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduva pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute şi cronice, sindroame mieloproliferative şi limfoproliferative, sindroame hemoragipare) - 200 buletine de sânge periferic, 20 buletine de măduvă osoasă.
Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică – 10
Oxigenoterapie – 10
Puncţie lombară – 10
A.8. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
A.8.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
A. TRUNCHI COMUN: „Elemente fundamentale de Sănătate publică şi management sanitar + Informatică medicală” (1 an)
1.MODUL DE PREGĂTIRE FUNDAMENTALĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE
(10 luni) – 200 ore
1.1.Introducere în sănătatea publică. Starea de sănătate şi caracteristicile ei. (1 lună)
1.2.Metode de cercetare a serviciilor de sănătate. (3 luni)
1.3.Educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii: concepte, organizare, funcţionare, evaluare. (1 lună)
1.4.Managementul serviciilor de sănătate şi sociale. Managementul resurselor umane şi materiale. Principiile conceptuale şi modalităţile de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă preventivă şi curativă a sănătăţii în România. Sistemul de sănătate naţional. Integrarea structurală şi funcţională în sistemele şi organizaţiile de sănătate regionale şi mondiale. Introducere în economia sanitară. (5 luni)
1.1.INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ
1.Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor. Definirea domeniului sănătăţii publice. Principiile metodei ştiinţifice. Evoluţia concepţiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populaţiei.
2.Demografie: Statica populaţiei. Mişcarea mecanică (mobilitate, migraţie) şi naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.
3.Morbiditatea.
4.Calitatea vieţii.
5.Modele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii:
Factori biologici
Factori de mediu
Factori de stil de viaţă (comportamentali)
Serviciile de sănătate
6.Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează.
Criterii de alegere a metodelor de cercetare.
Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor.
Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative.
Tematica activităţilor practice
1.Starea de sănătate:
Surse oficiale – naţionale şi internaţionale – accesibile de informare ştiinţifică şi de date de bază în sănătatea publică. 2
2.Demografie:
Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei. 1
Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.). 4
Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile. 1
Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stării de sănătate. 2
3 şi 4. Morbiditate. Calitatea vieţii.
Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli. 1
Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. 2
Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii într-o populaţie. 1
5.Factori care condiţionează starea de sănătate a unei populaţii.
Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii. 1
Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţează starea de sănătate a populaţiei. 1
Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sănătăţii. 1
Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populaţiei. 1
6.Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează.
Realizarea şi testarea unui chestionar. 1
1.2.METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE
1.Identificarea problemelor.
2.Analiza şi prezentarea problemei.
3.Ierarhizarea priorităţilor.
4.Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie.
5.Formularea obiectivelor.
6.Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare şi analiză a datelor.
7.Pretestarea metodologiei.
8.Planul de lucru.
9.Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor.
10.Bugetarea acţiunilor.
11.Implementarea proiectului.
12.Prezentarea rezultatelor.
Tematica activităţilor practice
1.Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate.
2.Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare.
3.Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
4.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
5.Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
6.Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor.
7.Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT.
8.Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
9.Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor.
10.Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:
Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.
Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.
Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro- management în condiţiile practicii de grup.
Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate.
1.3.EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII:
1.Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.
2.Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici sănătoase şi alianţe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii.
3.Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.
4.Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului.
5.Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală.
6.Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice.
7.Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
8.Marketing social.
9.Bioetică.
Tematica activităţilor practice
1.Conceptele de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive.
► Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologică. 1
► Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie data. 1
2.Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii.
► Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentală. 1
3.Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.
► Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sănătate. 1
► Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi sănătate pentru un public nespecializat. 1
► Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului:
► Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile şi juvenile. 1
► Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile şi juvenile. 1
► Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală.
► Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii. 1
► Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video). 1
► Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice:
► Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu. 1
► Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi. 1
► Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
► Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. 1
► Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţării atitudinilor şi comportamentelor. 1
1.4.MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ŞI MODALITĂŢILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENŢĂ PREVENTIVĂ ŞI CURATIVĂ A SĂNĂTĂŢII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAŢIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ ÎN SISTEMELE ŞI ORGANIZAŢIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ŞI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ – 3 luni
1.Planificare şi programare.
2.Comunicare (în organizaţie, cu pacientul).
3.Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor de sănătate.
4.Organizarea serviciilor de sănătate – macro şi microsistem de sănătate, nivele de asistenţă medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
5.Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.
8.Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar.
9.Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate, metode şi tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice şi private).
10.Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).
11.Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
12.Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate.
16.Managementul resurselor umane şi materiale. Principiile conceptuale şi modalităţile de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă preventivă şi curativă a sănătăţii în România. Sistemul de sănătate naţional. Integrarea structurală şi funcţională în sistemele şi organizaţiile de sănătate regionale şi mondiale.
Tematica activităţilor practice
1.Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate. 1
2.Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sănătate.1
3.Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terţiar – curativ şi profilactic). 5
4.Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor. 1
5.Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu. 1
6.Elaborarea unui proiect de buget şi analiza execuţiei bugetului pentru o instituţie de sănătate. 1
7.Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficu şi cost/utilitate. 1
8.Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate şi sistemului serviciilor de sănătate. 1
9.Evaluarea activităţilor de planificare în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii (primar, secundar, terţiar – curativ şi profilactic). 5
10.Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii (primar, secundar, terţiar – curativ şi profilactic). 5
11.Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene sau a unui spital. 2
12.Evaluarea structurii şi culturii organizaţionale într-o instituţie din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Judeţeană. 2
13.Evaluarea stilului de conducere şi a rolurilor manageriale ale unor directori de instituţii. 1
14.Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie (primar, secundar, terţiar – curativ şi profilactic). 3
15.Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului. 1
16.Evaluarea unui program de dezvoltare de personal. 1
17.Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă. 1
18.Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii vulnerabile. 1
19.Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie. 1
20.Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate. 1
21.Analiza fluxurilor de informaţii între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România şi a schimbărilor legate de reformă. 1
22.Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunătăţire ale calităţii serviciilor într-o unitate sanitară. 1
23.Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări (UE şi non-UE). 2
24.Dobândirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor. 3
2.MODULUL DE INFORMATICĂ MEDICALĂ (2 luni) – 40 ore
Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale. 5.
Utilizarea unui editor de text şi a unui program de grafică. 2
Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date. 2
Utilizarea unui program de calcul tabelar. 2
Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator. 3
Utilizarea poştei electronice. 2
Utilizarea mijloacelor multimedia. 1
Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu. 5.
Prelucrarea automată a datelor. 3
Editarea de documente în Word şi PowerPoint (text şi grafică). 6
Alcătuirea bazelor de date. 3
Documentarea asistată de calculator. 2
Programe de comunicaţii. 5
Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: Excel, EpiInfo, SPSS, SAS, ACCES. 10
B. Trunchiul de specialitatea „Medicină preventivă –Epidemiologie”
Epidemiologie fundamentală şi bioetică = 12 luni
Boli infecţioase = 3 luni
Igienă = 5 luni
Laborator clinic şi Microbiologie = 4 luni
i. Microbiologie = 3 luni
ii. Laborator clinic = 1 lună
Epidemiologie specială = 12 luni
I. EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ ŞI BIOETICĂ
I.a. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ (11 luni şi 2
săptămâni la Catedră) – 200 ore
Pregătire teoretică:
1.Definirea noţiunii de sănătate individuală şi comunitară, factori condiţionali.
2.Epidemiologia – definiţie, scopuri, utilizare şi domenii de aplicare.
3.Metoda epidemiologică şi metoda clinică: utilizarea şi interpretarea lor în cunoaşterea problemelor sănătăţii comunitare, pentru luarea deciziei în sănătatea comunitară.
4.Raţionamentul epidemiologic.
5.Supravegherea stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional.
6.Investigarea epidemiologică.
7.Analiza epidemiologică.
8.Evaluarea epidemiologică şi analiza deciziei.
9.Proces morbid, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate – infecţioase şi neinfecţioase – (factori determinanţi, factori condiţionanţi primari şi secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional.
10.Elemente fundamentale ale epidemiologiei bolilor infecţioase. Caracterizarea epidemiologică a microorganismelor ca agenţi etiologici ai bolilor infecţioase. Condiţionarea fenomenologiei epidemiologice a bolilor infecţioase: proces infecţios, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Focalitatea naturală.
11.Studiul cauzalităţii stărilor de sănătate.
12.Epidemiologie clinică.
13.Prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară şi terţiară).
14.Conceptul de asistenţă primară a stării de sănătate în supravegherea, prevenirea şi controlul stărilor de sănătate şi boală la nivel comunitar.
15.Etica activităţilor epidemiologice.
Aplicaţii practice
1.Indicatori epidemiologici ai stării de sănătate (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).
a. Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate – factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate – tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecţioasă şi neinfecţioasă. 8
b. Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporţii, indici –
i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţă, prevalenţă, relaţiile dintre ele.
Analiza prin indicatori de morbiditate. 10
ii. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. 10 iii.Comparaţii pe baza ratelor brute. 5
c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi dispersie etc. Analiza pentru patologie infecţioasă şi neinfecţioasă. 10
2.Standardizarea ratelor (directă, indirectă, raportul de mortalitate proporţională):
exemplificare, interpretarea şi justificarea standardizării. 3.
3.Studii epidemiologice.
a. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu şi aplicarea lor în funcţie de efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat problemei şi obiectivului enunţat. 5.
b. Studii epidemiologice descriptive – tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare, avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. 3.
c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecţilor, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu. 4.
d. Studii intervenţionale (experimentale) – măsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea unor proiecte de studiu. 2
4.Erorile în studiile epidemiologice: întîmplarea, erorile sistematice (bias), confuzia, interacţiunea. Validitatea unui studiu epidemiologic, tipuri de erori, identificarea şi controlul erorilor. Evaluarea erorilor în studiile epidemiologice 5.
5.Definiţia de caz în investigarea epidemiologică - importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz funcţie de obiective. Aplicare în boli infecţioase şi neinfecţioase. 5
6.Investigarea unei epidemii. Justificarea investigării, etape de realizare a investigaţiei, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciţii pe calculator: 5.
7.Metode de screening. Definiţie, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanţelor testelor screening. 3.
8.Teste diagnostice: tipuri de teste diagnostice, metode de stabilire a valorilor normale şi patologice, evaluarea validităţii testului diagnostic. Evaluarea practică a validităţii testului diagnostic 1.
9.Analiza critică a literaturii medicale. Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de
design-ul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale. 5
10.Metanaliza – etape de realizare, criterii de selectare a articolelor, metode de agregare a datelor, interpretarea rezultatelor. Efectuarea metanalizei. 1
I. b. MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţămîntul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic–pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic -pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
3.Clasificarea infecţiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.
4.Mecanisme de apărare antiinfecţioasă: rezistenţa antiinfecţioasă nespecifică şi specifică.
5.Patogeneza bolilor infecţioase.
6.Manifestări clinice locale şi generale ale procesului infecţios.
7.Elemente clinice de recunoaştere în unele sindroame infecţioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.
8.Examene complementare în patologia infecţioasă: diagnosticul etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic şi imagistic, teste nespecifice.
9.Tratamentul unor sindroame infecţioase : date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăţi, mecanisme de acţiune şi farmacodinamie, indicaţii, contraindicaţii, limite de utilizare, reacţii adverse, rezistenţă - sensibilitate (cu testare) a substanţelor şi produselor utilizate în tratamentul infecţiilor cu produse biologice, antibiotice şi chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice şi nesteroidiene), imunomodulatori.
PARTEA SPECIALĂ:
Definiţie, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaştere, diagnostic (pozitiv şi diferenţial) clinic şi de laborator, evoluţie, tratament în:
1.Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecţii cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecţioasă, infecţia cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita şi infecţiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecţii cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecţia cu virusul Papilloma uman, encefalite şi meningoencefalite determinate de agenţi etiologici transmişi prin insecte hematofage (infecţia cu virusul West Nile);
2.Boli determinate de Chlamydii : psittacoza, limfogranulomatoza veneriană.
1.Recunoaşterea semnelor clinice şi precizarea diagnosticului în boli eruptive: rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecţioase eruptive: 12
2.Recoltarea produselor patologice şi interpretarea rezultatelor: 10
3.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii şi interpretarea rezultatelor: 5
4.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii şi interpretarea rezultatelor: 5
5.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian şi interpretarea rezultatelor: 10
6.Interpretarea examenului LCR: 3
7.Interpretarea rezultatelor hemoculturii: 5
8.Interpretarea antibiogramei: 25
9.Efectuarea a 8 gărzi la serviciul de consultaţii
Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate
III. MODULUL DE IGIENĂ = 5 luni
Pregătire teoretică (90 ore):
MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 1 lună
1.Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cerinţe de bază pentru un mediu sănătos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole şi oportunităţi în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.
3.Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura şi caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătăţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).
4.Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunităţii, parteneriat cu liderii comunităţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
IGIENA HABITATULUI UMAN– 1 ½ luni
1.Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.
2.Igiena solului: relaţia între structura fizică, compoziţia chimică şi biologică şi sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică şi biologică a solului şi efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
3.Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.
4.Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratării apei.
5.Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
6.Reziduurile: surse, clasificări, compoziţia chimică şi biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
7.Cerinţe de igienă în unităţile medico-sanitare.
8.Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI– 1 ½ luni
1.Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie – nutriţie–sănătate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate.
2.Calitatea nutriţională a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouă; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice şi nealcoolice): compoziţia şi valoarea nutritivă, cantităţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat.
3.Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curăţare şi dezinfecţie, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stării de nutriţie şi sănătate a consumatorilor.
4.Igiena unităţilor cu profil alimentar.
IGIENA COPIILOR ŞI TINERILOR – 1 lună
1.Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile
generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, acceleraţia creşterii sau tendinţa seculară.
2.Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivităţile de copii şi tineri:
obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic şi psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire şi combatere.
3.Cerinţe igienice privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea şi organizarea clădirii, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitară a personalului, asistenţa medicală, menţinerea stării de igienă, alimentaţia colectivă. Norme specifice.
Baremul activităţilor practice
1.Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 1.
2.Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic. 1.
3.Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 1.
4.Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei. 1.
5.Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă. 1.
6.Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 1.
7.Metodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale). 5.
8.Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 1.
9.Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici. 1.
10.Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc. 3.
Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate
IV. MODULUL DE LABORATOR CLINIC ŞI MICROBIOLOGIE– 4 LUNI
MICROBIOLOGIE (3 luni) – 60 ore
Pregătire teoretică:
1.Microscopie, frotiuri, metode de colorare, examen microscopic.
2.Medii de cultură controlul mediilor.
3.Recoltarea şi transportul produselor patologice.
4.Testarea sensibilităţii la chimioterapice (mecanisme de acţiune, rezistenţă, antibiograma, CMI, CMB, interpretare).
5.Răspunsul imun (umoral, celular, mixt) în infecţii.
BACTERIOLOGIE
1.Morfologia şi structura celulei bacteriene.
2.Fiziologie bacteriană, proces infecţios, factori de patogenitate
3.Bacteriofagi, lizotipie.
4.Diagnostic de laborator în infecţiile cu: stafilococ; streptococ (Streptoccus pneumoniae, Streptococcus pyogenes); meningococ; gonococ (Neisseria ghonorrheae); Mycobacterium tuberculosis şi alte mycobacterii; Haemophilus influenzae; Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae (E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 şi non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; Pasteurella; Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire.
VIRUSOLOGIE
1.Proprietăţi generale ale virusurilor, structură, compoziţie, clasificare.
23.Diagnosticul hepatitei virale B şi C (ELISA) interpretare: 1
24.Diagnosticul serologic al gripei (HA şi HAI) interpretare: 1
BIOCHIMIE, CITOLOGIE, GENETICĂ ŞI IMUNOLOGIE / LABORATOR CLINIC (1
lună) – 20 ore
Pregătire teoretică: teste de laborator pentru screening şi diagnostic (principiul metodei, recoltarea produsului biologic, erori, interpretare):
1.Teste de evaluare a metabolismului glucidic, lipidic şi proteic, în boli cardio-vasculare şi boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, fenilcetonurie etc.).
2.Teste de screening şi diagnostic în boli genetice.
3.Teste de screening în neoplazii: cancer de col uterin, bronhopulmonar, colorectal.
4.Teste de screening şi diagnostic în boli cu mecanism imuno-alergic: astm bronşic, boli autoimune (hepatopatii, nefropatii, lupusul eritematos diseminat etc.).
Baremul activităţilor practice: participarea la efectuarea şi interpretarea testelor de laborator.
1.Supravegherea cu laboratorul a bolnavului diabetic: 5
2.Supravegherea cu laboratorul a bolnavului cardiovascular: 5
3.Screening în neoplazii: testul Papanicolau: 5
4.Screening în boli genetice: 3
Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate
V. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 12 luni
Pregătire teoretică (200 ore):
1.Epidemiologia, prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase
a. Boli infecţioase cu transmitere aeriană: infecţii bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza), virale (gripa, infecţia urliană, rujeola, rubeola, varicela – herpes zoster, alte infecţii herpetice), parazitare (pneumocistoza).
b. Boli infecţioase cu transmitere digestivă: bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareea cu E. coli, diareea cu Yersinia, diareea cu Campilobacter, botulism), virale (enteroviroze, hepatita acută tip A şi tip E), parazitare (lambliaza, trichineloza). Toxiinfecţii alimentare.
c. Boli infecţioase cu transmitere preponderent parenterală:
1.hepatite acute virale tip B, D, C;
2.infecţia cu HIV/SIDA.
d. Boli infecţioase cu transmitere prin mod de viaţă: bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloză; listerioză; boli venerice – sifilis, infecţii gonococice), virale (papilloma, rabia), parazitare (scabia, toxoplasmoza).
e. Boli infecţioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), boala Lyme, meningo-encefalite acute primare.
f. Boli infecţioase produse la gazde imunocompromise (particularităţi epidemiologice).
g. Boli infecţioase produse de microorganisme oportuniste (septicemii etc.).
h. Infecţii nosocomiale.
2.Imunoprofilaxia activă şi pasivă a bolilor infecţioase şi neinfecţioase. Bazele strategice şi tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanţe epidemiologice.
3.Chimioprofilaxia bolilor infecţioase.
4.Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor neinfecţioase.
a. Boli cardio-vasculare: boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebrale
b. Boli neoplazice: cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul bronho-pulmonar, cancerul gastric.
c. Traumatisme, accidente, intoxicaţii, suicidul.
d. Boli psihice.
e. Boli comportamentale: alcoolismul, tabagismul, utilizarea de droguri ilicite.
f. Boli de nutriţie: diabetul zaharat, supraponderea şi obezitatea.
g. Boli cronice respiratorii: BPCO, astm bronşic.
h. Boli cronice digestive: boala ulceroasă, hepatitele cronice.
i. Epidemiologia patologiei vârstnicului.
j. Farmacoepidemiologie (noţiuni de bază).
k. Epidemiologia patologiei transfuzionale.
l. Epidemiologie moleculară (noţiuni de bază).
Aplicaţii practice (6 luni la Compartimentul Epidemiologie al ASP judeţeană):
1.Activitatea antiepidemică preventivă.
2.Activitatea antiepidemică combativă (lupta în focar).
a. Intervenţia în focar de boli infecţioase cu transmitere aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori, prin mod de viaţă, produse de microorganisme oportuniste, infecţii nosocomiale (în unităţi medicale de diverse profiluri – spitaliceşti şi ambulatorii).
b. Tipurile, etapele şi obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea şi interpretarea unei fişe de anchetă epidemiologică în circumstanţe epidemiologice variate.
c. Prelucrarea sanitară a focarului. Dezinfecţia (decontaminarea), dezinsecţia şi deratizarea: metode, mijloace şi organizarea acţiunilor de decontaminare şi sterilizare în variate circumstanţe epidemiologice.
d. Recoltarea, conservarea şi transportul din focarul epidemiologic a produselor patologice şi din mediu.
3.Supravegherea în medicina comunitară:
a. Definiţie, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor şi a sistemului de supraveghere.
b. Metode şi mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei şi dispensarizării bolilor.
c. Prezentarea structurii, obiectivelor şi prestaţiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită.
d. Evaluarea epidemiologică a Programelor Naţionale de Supraveghere a bolilor infecţioase.
4.Supravegherea şi controlul purtătorilor de germeni patogeni.
5.Supravegherea bolilor neinfecţioase: principii, metode, mod de realizare şi controlul eficienţei acestora.
6.Activităţi specifice ale Sistemului de alertă rapidă.
7.Programul Naţional de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanţul de frig, evaluarea eficienţei, supravegherea şi controlul reacţiilor postvaccinale.
8.Circuitul informaţional al datelor epidemiologice.
9.Legislaţia în activitatea antiepidemică.
Baremul activităţilor practice
1.Insuşirea sistemului informaţional sanitar în bolile infecţioase (evidenţă, raportare): 5
2.Metode de culegere, prelucrare statistico-epidemiologică şi interpretare a datelor, utile în evaluarea aspectelor de frecvenţă, gravitate, potenţial epidemiologic, factori de risc şi calculare a riscurilor în bolile infecţioase şi neinfecţioase:
–Efectuarea unor anchete epidemiologice descriptive în boli infecţioase (7) şi neinfecţioase (3)
–Efectuarea unor anchete epidemiologice analitice (caz – martor sau de cohortă) în boli infecţioase (7) şi neinfecţioase (3)
–Prognoze epidemiologice privind evoluţia unor boli infecţioase prin aplicarea principiilor modelării (studiu de caz în boli prevenibile prin vaccinare şi boli infecţioase cu evoluţie naturală): 7* (*=boli prevenibile prin vaccinări incluse în PNI din România)
3.Alcătuirea unui program de screening pentru evaluarea riscului de: boală infecţioasă (prevenibilă prin vaccinare sau cu evoluţie naturală), cancer (sân, col uterin, colon, pulmonar), anomalii genetice, boli cardiovasculare, boli de nutriţie şi diabet, boli psihice – în diverse categorii de populaţie: 6.
4.Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi acceptabilităţii diferitelor activităţi epidemiologice de profilaxie şi combatere:
–Alcătuirea unui program de supraveghere epidemiologică activă a personalului din sectoare speciale de activitate (alimentaţie, apă, copii, medical) prin control periodic şi la angajare: 4.
–Elaborarea unui program de supraveghere activă a purtătorilor de germeni: 3.
5.Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse destinate depistării prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activităţii de supraveghere a infecţiilor cu streptococ, meningococ, Salmonella, Shigella, hepatită virală A, B, C, neuroviroză paralitică, meningoencefalită acută: 10.
6.Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de probe de aer, apă , sol, alimente, probe de sanitaţie (de pe obiecte, suprafeţe, instrumentar) în scopul identificării căilor de transmitere în boli bacteriene, virale şi parazitare cu importanţă epidemiologică deosebită:10.
7.Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obţinute în diverse situaţii epidemiologice în vederea orientării diferenţiate a măsurilor antiepidemice: 10.
8.Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obţinute în diverse situaţii epidemiologice pentru orientarea diferenţiată a măsurilor care se adresează căilor de transmitere: 5.
9.Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor de dezinfecţie în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren: 5.
10.Controlul eficienţei acţiunilor de dezinfecţie prin metode fizice, chimice şi bacteriologice: 5
11.Efectuarea unui plan de măsuri pentru realizarea sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizării): 5
12.Tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul de vector, microorganismul vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţă epidemiologică: 2
13.Tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia de vector şi agent patogen vehiculat: 2
14.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală infecţioasă:
–tehnica întocmirii anchetei epidemiologice: preliminară şi definitivă: 3
–măsuri pentru limitarea şi/sau lichidarea focarului epidemiologic declarat: 3
–supravegherea focarului epidemic până la declararea lichidării acestuia: 3
15.Organizarea acţiunilor specifice Sistemului Naţional de Supraveghere pentru unele boli infecţioase: paralizia acută flască (PAF), rubeola, rujeola, gripa, hepatitele virale, infecţiile nosocomiale: 5.
16.Desfăşurarea planului de supraveghere a infecţiilor nosocomiale într-o unitate spitalicească cu profil specific: chirurgie generală, obstetrică, ginecologie, ortopedie, urologie, dializă, terapie intensivă, neonatologie, pediatrie, oncologie – hematologie, alte specialităţi : 10.
17.Tehnica întocmirii protocolului de prevenire a infecţiilor nosocomiale în circumstanţe date (studiu de caz la alegere): 5.
18.Alcătuirea unui protocol de antibioticoterapie în circumstanţele circulaţiei unor tulpini de spital cu rezistenţă dobândită (studiu de caz la alegere): 2.
19.Stabilirea algoritmului de prevenire şi combatere a unor infecţii nosocomiale la personalul medical şi de îngrijire din unităţi sanitare cu risc/hazard crescut (secţii de ftiziologie, dializă, terapie intensivă, laboratoare , boli infecţioase etc.): 5.
20.Aplicarea acţiunilor specifice Sistemului de alertă rapidă pentru situaţii cu risc epidemiologic crescut: 5.
22.Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei.
a. Imunoprofilaxia artificială activă – vaccinoprofilaxia: tipuri de vaccinuri utilizate în Programul Naţional de Imunizare şi alte vaccinuri utilizate în profilaxie; condiţiile de păstrare şi transport al vaccinurilor; indicaţii, contraindicaţii, tehnici de administrare, reacţii postvaccinale, calendarul vaccinărilor obligatorii în România:
–pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de vaccinoprofilaxie în comunităţi urbane sau rurale (catagrafierea, baza materială, verificarea „lanţului de frig”, planificarea etapelor de desfăşurare, efectuarea, înregistrarea şi raportarea vaccinărilor): 2.
–alcătuirea unui program de imunizări în cazuri particulare: călătorii în zone endemice pentru unele boli infecţioase, persoane din categorii de risc 2.
–alcătuirea unui program de imunizări în situaţii epidemiologice deosebite cauzate de calamităţi naturale (inundaţie, cutremur): 2.
–metode de evaluare a eficacităţii vaccinurilor şi acţiunilor de vaccinoprofilaxie (metode epidemiologice şi de laborator): 2.
–testarea susceptibilităţii populaţiei la infecţie. 1.
b. Imunoprofilaxia artificială pasivă:
–alcătuirea unor scheme de sero- şi imunoglobulinoprofilaxie în situaţii particulare: contacţii din focar de boala infecţioasă (hepatită A şi B, rujeolă, tetanos, rabie), contaminare accidentală în momente diferite (preexpunere/postexpunere): 7
21.Legislaţia sanitară (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă), prevederi privind patologia infecţioasă de import, participarea la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale: 2
22.Alcătuirea protocolului pentru: culegerea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor de epidemiologie descriptivă (studii transversale) sau analitică (studii caz-martor, cohortă) pentru evaluarea unor fenomene legate de patologia neinfecţioasă (boli cardiovasculare, boli neoplazice, boli digestive şi respiratorii cronice, boli de nutriţie, boli psihice, boli determinate de comportamente cu risc): 10
23.Alcătuirea protocolului de trial clinic pentru evaluarea eficienţei unor intervenţii (preventive, medicamentoase, educaţionale): 5
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE
4 ani
Elemente fundamentale de Sănătate publică şi management sanitar + Informatică medicală
Modul de pregătire fundamentală în sănătate publică şi managementul serviciilor de sănătate 10 luni
Modulul de informatică medicală 2 luni
Medicină preventivă –Epidemiologie
Epidemiologie fundamentală 11 luni 2 săpt
Bioetică 2 săpt.
Boli infecţioase 3 luni
Igienă 5 luni
Laborator clinic şi Microbiologie 4 luni
i. Microbiologie 3 luni
ii. Laborator clinic = 1 lună
Epidemiologie specială 12 luni
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă in credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
EXPERTIZA MEDICALĂ ŞI RECUPERAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ
1.1.Definiţie
Expertiza medicală a capacităţii de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode şi tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice şi funcţionale în vederea prestaţiilor de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activităţi sunt centrate pe profilaxia invalidităţii şi recuperarea capacităţii de muncă, cu finalitate în reinserţia socio- profesională a asiguraţilor afectaţi prin boli sau accidente.
1.2.Durata
4 ani
Anul I
1.1.Stagiul de explorări funcţionale
1.2.Manegement în domeniul expertizei medicale şi recuperării capacităţii de muncă
1.3.Medicina muncii
1.4.Recuperare, medicină fizică şi balneologie
1.5.Ortopedie şi traumatologie
Anul II
Stagiul de medicină internă
Stagiul de neurologie
Stagiul de psihiatrie
Anul III
Stagiul teoretic şi practic de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă
1.Modulul de expertiză medicală a capacităţii de muncă
2.Modulul de recuperare a capacităţii de muncă
Anul IV
Stagiul teoretic şi practic de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă (continuare)
–Modulul de reinserţie socio- profesională
–Stagiul practic în teritoriu la nivelul oficiilor şi cabinetelor de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă
Stagiul de bioetică medicală
1.3.Structura stagiilor
1.3.1.Stagiul de explorări funcţionale 6 luni
1.3.2.Stagiul teoretic şi practic de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă
Modulul de expertiză medicală a capacităţii de muncă a capacităţii de muncă 6 luni
Modulul de recuperare a capacităţii de muncă 6 luni
Modulul de reinserţie socio- profesională 6 luni
1.3.3.Stagiul de medicină internă 6 luni
1.3.4.Stagiul de neurologie 3 luni
1.3.5.Stagiul de psihiatrie 3 luni
1.3.6.Stagiul practic în teritoriu la nivelul oficiilor
şi cabinetelor de expertiza medicală şi
recuperarea capacităţii de muncă 5 luni 2 săptămâni
1.3.7.Stagiul de bioetică medicală 2 săptămâni
1.3.8.Manegement în domeniul expertizei medicale şi recuperării capacităţii de muncă 2 luni
1.3.9.Medicina muncii 2 luni
1.3.10.Recuperare, medicină fizică şi balneologie 1 lună
1.3.11.Ortopedie şi traumatologie 1 lună
1.4.Conţinutul stagiilor
1.4.1 Stagiul de explorări funcţionale – 6 luni Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)
1.Electrocardiografie clinică
2.Testele de efort – indicaţii, contraindicaţii, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranţă la efort în evaluarea şi recuperarea capacităţii de muncă
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA FARMACIE CLINICĂ
DEFINIREA SPECIALITĂŢII ŞI SPECIALISTULUI ÎN FARMACIE CLINICĂ
Farmacia clinică este specialitatea farmaceutică care utilizează cunoştinţele farmaceutice şi biomedicale în scopul optimizării eficacităţii, securităţii, preciziei şi economiei tratamentului medicamentos, pentru pacient şi societate, farmacistul clinician având rolul de consilier al medicului şi pacientului, în acest domeniu. Scopul specialităţii: dezvoltarea şi asigurarea unei farmacoterapii ştiinţifice şi raţionale, la nivel de individ şi societate.
Farmacistul clinician este orientat către pacient şi are rol de consilier în domeniul farmacoterapiei pentru medic şi pacient, în farmacia de spital şi comunitate.
SCOPUL SPECIALIZĂRII
Formarea farmaciştilor specialişti având cunoştinţe teoretice şi aptitudini practice care să le permită furnizarea de servicii specializate de farmacie clinică şi asistenţă farmaceutică modernă de calitate, menite să asigure utilizarea ştiinţifică şi raţională a medicamentelor pentru pacient şi societate.
OBIECTIVE
Farmacistul clinician trebuie să fie capabil:
–să ia decizii în procesul de alegere a medicamentului eficace, sigur şi corespunzător din punct de vedere al raportului beneficiu - cost, în scopul individualizării farmacoterapiei pacientului;
–să furnizeze informaţii pacienţilor şi profesioniştilor din domeniul medical, în privinţa utilizării ştiinţifice şi raţionale a medicamentelor;
–să monitorizeze terapia medicamentoasă a pacientului;
–să fie membru activ în echipa de cercetare clinică a medicamentului, având cunoştinţe solide privind realizarea protocolului de cercetare şi validarea rezultatelor cercetării.
► Obiectivele de asistenţă farmaceutică clinică în spital sunt următoarele:
–Colaborarea cu medicul, la instituirea farmacoterapiei individualizate şi la optimizarea farmacoterapiei fundamentată pe mecanismul de feed-back al supravegherii terapeutice;
–Monitorizarea farmacoterapeutică, fundamentată pe criteriul farmacocinetic (dozarea concentraţiei plasmatice a medicamentului);
–Activitate de farmacoeconomie;
–Participarea în echipa de cercetare a medicamentului (medicamentul nou, optimizarea farmacoterapiei, evidenţa eficienţei, farmacovigilenţă şi
farmacoepidemiologie);
–Educaţia şi îndrumarea practică a studenţilor şi rezidenţilor în specialitatea de farmacie clinică;
–Farmacist clinician consilier în domeniul medicamentului.
► Obiectivele de asistenţă farmaceutică clinică, în farmacia de comunitate, sunt:
–Consilierea pacienţilor privind medicaţia eliberată pe bază de reţetă, consiliere fundamentată pe analiza ştiinţifică a prescripţiei, în contextul bolnavului;
–Ghidarea automedicaţiei cu medicamente de tip OTC, cunoscute şi solicitate de pacient, fundamentată pe interogatoriul ţintit, în contextul pacientului;
–Recomandarea scrisă (avizul farmaceutic scris) privind medicaţia OTC recomandată de farmacist pentru 1-2 zile, la solicitarea pacientului care se prezintă cu un simptom acut de boală, recomandare fundamentată pe consultaţia minimală, în spaţiul de confidenţialitate al farmaciei;
–Rezolvarea problemelor de terapie medicamentoasă (PTM)(drugs therapy problems
–DTP) ale pacientului, pe baza constituirii dosarului pacientului cu date complete (diagnostic, analize de laborator, istoricul farmacoterapiei prescrise şi automedicaţiei);
–Asistenţă farmacoterapeutică, la domiciliu (home care);
–Educaţia terapeutică şi farmacoterapeutică a pacienţilor.
DURATA : 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o data pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la repartizare, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
Stagiile teoretice / Anul I
Farmacia clinică în spital şi în farmacia de comunitate: 2 luni
Laborator clinic: 1 lună
Farmacoterapie şi farmacoepidemiologie - Partea I: 3 luni
Patologie generală : 2 luni
Farmacoterapie şi farmacoepidemiologie - Partea a II-a: 3 luni
Studiul clinic al medicamentului (bioetică şi metodologie ): 1 lună
Biofarmacie şi farmacocinetică clinică: 2 luni
Patologie clinică II: 2 luni
Farmacoepidemiologie: 1 lună
Legislaţie, etică şi deontologie profesională: 1 lună
Farmacoeconomie: 1/2 lună
Stagiile practice / Anul I, II
Farmacie de spital (3 luni)
Secţii clinice de diverse specialităţi (16 luni)
Farmacie de comunitate (3 luni)
Stagiile teoretice / Anul III
Comunicarea cu pacientul: 2 luni
Bioetică: ½ lună
Farmacie clinică: 9 luni
Practica de farmacie clinică/ Anul III
Farmacie de comunitate (3 luni),
Secţii clinice de diverse specialităţi, la alegere (4 luni),
Farmacie de spital (4 luni).
B. PREGĂTIREA PRACTICĂ prin asistenţă şi practică supravegheată, va fi desfăşurata în afara facultăţii, 4 zile/săptămână.
Farmacistul rezident va desfăşura activitate practică zilnică, cu excepţia zilei în care se vor desfăşura cursuri şi seminarii la facultate. Acesta va avea responsabilităţi precise, stabilite în funcţie de locul de desfăşurare a stagiului practic. Îndeplinirea acestora va fi îndrumată de un farmacist clinician specialist instructor de practică (trainer) şi urmărită de către responsabilul (coordonatorul) de stagiu, cadru didactic la disciplina de Farmacie clinică a centrului universitar.
CONŢINUTUL STAGIILOR
A. TEMATICA DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ANUL I
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (în spital şi farmacia de comunitate) (2 luni)
Obiective:
Îsuşirea principiilor şi activităţilor specifice practicii de farmacie clinică şi asistenţă farmaceutică modernă (Pharmaceutical care), în spital şi farmacia de comunitate.
Tematica (40 ore):
1.Asistenţa farmaceutică (Pharmaceutical care). Activităţile specifice de farmacie clinică, în spital şi în farmacia de comunitate.
2.Noţiuni de farmacoterapie ştiinţifică şi raţională.
3.Variabilitatea interindividuală şi intraindividuală a efectului terapeutic şi consecinţele raportate la individualizarea farmacoterapiei şi farmacografiei. Tipuri de variabilitate, mecanisme, factori ce concură şi manifestări clinice.
4.Individualizarea posologiei. Criteriile clinic, biochimic şi farmacocinetic.
5.Supravegherea terapeutică comună şi particulară.
6.Metodologia monitorizării şi optimizării farmacografiei, pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentraţiei medicamentului în sânge). Metoda dozei test.
7.Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului, care include istoricul medical, medicamentele eliberate, informaţii clinice, rezultatele terapeutice şi biologice disponibile, recomandările făcute pacientului.
8.Analiza ştiinţifică a prescripţiei medicale, în scopul identificării potenţialelor probleme legate de terapia medicamentoasă.
9.Informarea şi consilierea pacientului privind prescripţia farmacoterapeutică.
10.Consilierea medicaţiei OTC.
11.Consultaţia minimală în farmacia de comunitate şi recomandarea farmacoterapeutică de primă intenţie.
12.Educaţia terapeutică şi farmacoterapeutică a pacienţilor.
13.Supravegherea continuă a bolnavilor cronici cu diabet şi hipertensiune arterială.
Stagiul LABORATOR CLINIC
(1 lună)
Obiective:
Cunoaşterea semnificaţiei testelor de laborator utilizate în monitorizarea diferitelor stări de boală şi a terapiei medicamentoase.
2.Interpretarea valorilor normale şi patologice ale parametrilor biochimici, în funcţie de boală şi tratamentul medicamentos.
3.Factori ce influenţează rezultatele analizelor de laborator clinic.
4.Aprecierea interferenţelor tratamentului medicamentos cu testele de laborator.
Stagiul FARMACOTERAPIE ŞI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea I
(3 luni)
Obiective:
Însuşirea cunoştinţelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidenţe. Însuşirea deprinderilor practice de instituire şi evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoaşterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia şi farmacoepidemiologia în patologia asociată următoarelor aparate şi sisteme:
1.Sistemul nervos central.
2.Sistemul nervos somatic.
3.Sistemul nervos vegetativ.
4.Aparatul respirator.
5.Aparatul cardiovascular.
6.Aparatul renal.
7.Aparatul digestiv.
8.Sângele şi sistemul hematopoetic.
9.Mecanisme farmacodinamice noi şi medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei şi farmacoterapiei bazate pe evidenţe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) şi pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
Stagiul PATOLOGIE GENERALĂ
(2 luni) Obiective:
Însuşirea cunoştinţelor de bază în domeniul patologiei, necesare pentru fundamentarea farmacoterapiei.
Tematica (50 ore):
1.Probleme de etiologie generală.
2.Probleme de patogenie generală.
3.Patologia genetică.
4.Patologia microbiană.
5.Patologia virotică.
6.Patologia parazitară.
7.Patologia metabolică.
8.Patologia imunitară.
9.Patologia endocrină.
10.Expunere de cazuri.
11.Tratament etiologic, patogenic, simptomatic.
Stagiul FARMACOTERAPIE ŞI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea a II-a
(3 luni) Obiective:
Însuşirea cunoştinţelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidenţe. Însuşirea deprinderilor practice de instituire şi evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoaşterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia şi farmacoepidemiologia în patologia următoare:
4.Dezechilibre hidroelectrolitice, acidobazice şi nutritive.
5.Dereglări ale sistemului endocrin.
6.Hipovitaminoze.
7.Boli ale sistemului imunitar.
8.Boli neoplazice.
9.Patologie virală.
10.Boli infecţioase şi parazitare.
11.Mecanisme farmacodinamice noi şi medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei şi farmacoterapiei bazate pe evidenţe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) şi pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
ANUL II
Stagiul BIOCHIMIE MEDICALĂ (1 lună) Obiective:
Cunoaşterea datelor la zi, privind mecanismele biochimice implicate în patologie, precum şi markerii biochimici, imunologici şi genetici pentru diferite stări de boală.
Tematica (20 ore):
1.Markeri biochimici, imunologici şi genetici, în patologie.
2.Biochimia stresului oxidativ.
3.Biochimia inflamaţiei.
4.Mecanisme biochimice în bolile neurodegenerative.
5.Enzimopatii.
6.Mecanisme biochimice în gerontopatologie.
Stagiul TOXICOLOGIA MEDICAMENTULUI (1 lună)
Obiective:
Însuşirea cunoştinţelor necesare pentru a asista medicul în identificarea posibilelor cazuri de intoxicaţie, în stabilirea probelor biologice ce urmează a fi supuse analizei toxicologice, în monitorizarea eficacităţii tratamentului intoxicaţiilor, în stabilirea riscului de producere a intoxicaţiei în funcţie de particularităţile pacientului.
Tematica (20 ore):
1.Toxicologia principalelor clase de medicamente: medicamente cu acţiune asupra SNC, medicamente cardiovasculare, antibiotice şi chimioterapice, medicamente utilizate în cursul anesteziei, medicamente analgezie antipiretice antiinflamatoare, hormoni şi substituenţi de sinteză.
2.Toxicologia substanţelor utilizate abuziv: stupefiante, excitante, halucinogene, droguri de sinteză şi droguri de origine vegetală.
3.Toxicocinetica aplicată în toxicologia clinică.
4.Antidoturi şi terapii specifice.
5.Evaluarea clinică a intoxicaţiilor medicamentoase pe baza efectelor adverse (efecte secundare şi efecte toxice).
6.Rolul analizelor de laborator în diagnosticul şi managementul pacientului intoxicat.
7.Riscul expunerii la substanţe toxice în timpul sarcinii şi alăptării.
Analiza critică a literaturii de specialitate. Cunoaşterea şi aplicarea principiilor şi a metodelor de cercetare clinică. Direcţionarea cercetării clinice, proiectarea studiilor clinice, analiza şi evaluarea rezultatelor activităţii de cercetare.
Tematica (20 ore):
1.Aspecte generale privind cercetarea ştiinţifică. Particularităţi ale cercetării
ştiinţifice medicale.
2.Etapele cercetării ştiinţifice, alegerea temei şi definirea problemei de cercetat, studiul bibliografic de specialitate şi analiza surselor de documentare, experimental design în studiu clinic, evaluarea rezultatelor.
3.Elemente specifice ale metodologiei cercetării clinice.
4.Prezentarea rezultatelor. Redactarea unui text ştiinţific de specialitate.
5.Principii deontologice în cercetarea clinică.
Stagiul BIOSTATISTICĂ ŞI MATEMATICĂ APLICATĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoaşterea şi aplicarea analizei biostatistice la prelucrarea rezultatelor cercetării de bioechivalenţă, farmacocinetică, farmacodinamie şi farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):
1.Modelarea datelor de farmacocinetică şi toxocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuaţiilor farmacocinetice prin metoda transformatei Laplace.
2.Planificarea studiilor clinice.
3.Calculul numărului de subiecţi în experimentele clinice.
4.Analiza datelor clinice în experimentele încrucişate.
5.Statistica cercetării de farmacologie clinică şi statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice.
6.Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalenţa medicamentelor.
7.Analiza dispersională. Studiul intra-variabilitaţii şi al inter-variabilitaţii în experimentul biologic.
8.Regresia şi corelaţia în analiza datelor.
9.Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică.
10.Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.
11.Validarea datelor experimentale şi controlul calităţii.
12.Softuri în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză şi modelarea farmacocinetică şi farmacodinamică.
Stagiul STUDIUL CLINIC AL MEDICAMENTULUI (BIOETICĂ ŞI METODOLOGIE ) (1 lună)
Obiective:
Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru participarea în echipa de cercetare pe subiecţi umani.
Tematica (20 ore):
1.Metodologia pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Fazele şi etapele premarketing.
2.Bioetica studiului pe subiecţi umani.
3.Studiile de farmacologie clinică şi studiile clinice. Tipuri de studii clinice.
4.Distribuirea medicamentelor în studiile simplu şi dublu orb.
5.Specificul metodologiei studiului clinic privind diferite acţiuni terapeutice (antidepresivă, tranchilizantă, hipnotică, antiinflamatoare, antihipertensivă, etc.)
6.Supravegherea medicamentelor după introducerea în terapeutică. Studiile postmarketing de farmacoeficienţă.
7.Activitatea de farmacovigilenţă şi farmacoepidemiologie.
Stagiul BIOFARMACIE ŞI FARMACOCINETICĂ CLINICĂ (2 luni)
Obiective:
Însuşirea şi aplicarea principiilor biofarmaciei şi farmacocineticii în scopul individualizării posologiei medicamentoase.
Tematica (40 ore):
1.Conceptele de disponibilitate farmaceutică., biodisponibilitate şi bioechivalenţei şi optimizarea biofarmaceutică a farmacoterapiei.
2.Elemente de calcul folosite în biofarmacie.
3.Dizolvarea şi difuzia prin membranele biologice.
4.Modele farmacocinetice. Parametrii farmacocinetici. Formule de calcul.
5.Biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale orală.
6.Biodisponibilitatea medicaţiei parenterale.
7.Biodisponibilitatea medicaţiei cu cedare modificată.
8.Factorii ce influenţează biodisponibilitatea şi profilul farmacocinetic al medicamentelor.
9.Punerea la dispoziţia organismului a principiilor active.
10.Elemente de farmacocinetică fiziologică.
11.Corelări între proprietăţile fizico-chimice şi proprietăţile farmacocinetice.
12.Utilizarea parametrilor farmacocinetici în farmacografie, la stabilirea, monitorizarea şi optimizarea posologiei.
Stagiul PATOLOGIE CLINICĂ II (2 luni) Obiective:
Însuşirea cunoştinţelor privind bolile cu frecvenţă ridicată în populaţie, cunoştinţe necesare în vederea instituirii şi evaluării diferitelor scheme terapeutice.
Tematica (40 ore):
1.Bolile respiratorii.
2.Bolile digestive.
3.Bolile cardiovasculare.
4.Bolile renale.
5.Bolile sângelui.
6.Bolile reumatice.
7.Bolile genitale.
8.Bolile sistemului nervos.
9.Bolile psihice.
10.Bolile endocrine.
11.Bolile metabolice.
12.Boli de piele.
13.Boli neoplazice.
14.Aprecierea clinică şi paraclinică a bolnavilor.
15.Interpretarea foilor de observaţie.
Stagiul FARMACOEPIDEMIOLOGIE (1 lună)
Obiective:
Însuşirea cunoştinţelor fundamentale de epidemiologie şi aplicarea acestora la farmacoepidemiologie.
Stagiul LEGISLAŢIE, ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ (1 lună)
Obiective:
Studierea, înţelegerea şi aplicarea prevederilor legale şi a regulilor de etică şi deontologie în domeniul sănătăţii.
Tematica (20 ore):
1.Regimul legal al activităţilor şi unităţilor din domeniul sănătăţii.
2.Regimul legal al profesiunilor din domeniul sănătăţii.
3.Regimul legal al medicamentului.
4.Regimul legal al pacientului.
5.Cadrul juridic al prescripţiei farmacoterapeutice.
6.Reglementarea distribuirii medicamentelor în spital.
7.Reglementarea distribuirii medicamentelor în farmacia de comunitate.
8.Etica şi deontologia în activitatea profesională.
Stagiul FARMACOECONOMIE (1/2 luni) Obiective:
Cunoaşterea şi aplicarea principiilor farmacoeconomiei, analiza rapoartelor beneficiu/cost, în scopul asigurării unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient şi societate.
Tematica (10 ore):
1.Principiile farmacoeconomiei.
2.Metode farmacoeconomice.
3.Aplicaţii ale farmacoeconomiei: evaluarea terapiei medicamentoase, analiza corelată a rapoartelor beneficiu/risc, beneficiu/cost, evaluarea serviciilor de farmacie clinică.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea
ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
–2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
–2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
ANUL III
Stagiul de COMUNICARE (2 luni) Obiective:
Însuşirea şi dezvoltarea aptitudinilor de comunicare orală şi scrisă cu pacientul şi alţi profesionişti din domeniul medical.
Tematica (20 ore):
1.Definiţia, obiectivele şi principiile comunicării.
2.Comunicarea eficientă cu pacientul şi alţi profesionişti din domeniul medical.
3.Planificarea, pregătirea şi dirijarea discuţiei farmacistului cu pacientul.
4.Necesitatea cunoaşterii istoricului medicamentos al pacientului de către farmacist, pentru eficienţa discuţiei cu pacientul.
5.Modalităţi de comunicare: comunicare orală şi în scris.
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (9 luni) Obiective:
Dezvoltarea capacităţii de implicare şi rezolvare a principalelor tipuri de activităţi practice de farmacie clinică, în farmacia de comunitate şi în spital.
Tematica (150 ore):
1.Analiza şi discutarea unor cazuri de incoerenţă şi erori de prescripţie, întâlnite în farmacia de comunitate.
2.Analiza şi discutarea unor formulare de prescriere a farmacoterapiei OTC completate de farmacist, în baza ipotezei de diagnostic emise de acesta la consultaţia minimală în spaţiul de confidenţialitate al farmaciei.
3.Analiza şi discutarea produselor farmaceutice OTC cu asocieri de substanţe medicamentoase, înregistrate în Nomenclatorul în vigoare.
4.Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului (care include istoricul medical, medicamentele prescrise şi eliberate, automedicaţia, reacţiile nedorite înregistrate, informaţii clinice, rezultatele terapeutice şi biologice disponibile, recomandările făcute pacientului).
5.Rezolvarea problemelor terapeutice (PTM) pe baza dosarului farmaceutic al pacientului.
6.Analiza şi discutarea farmacoterapiei şi farmacografiei instituite în spital, în cazuri clinice complicate.
B. BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE
Stagiile practice / Anul I şi II Obiective:
Dobândirea competenţelor necesare desfăşurării activităţii de farmacie clinică în spital
şi în farmacia de comunitate
I. Stagiile practice în FARMACIE DE SPITAL ŞI COMUNITATE (3 + 3 luni)
Baremul activităţilor practice:
1.Organizarea şi funcţionarea farmaciei de spital şi de comunitate.
2.Circuitul medicamentului în spital şi în farmacia de comunitate.
3.Politica spitalului şi farmaciei de comunitate în domeniul utilizării medicamentului.
4.Activitate de asistenţă farmaceutică.
5.Prepararea şi controlul de calitate al soluţiilor perfuzabile.
II. Stagiul practic în SECŢII CLINICE DE DIVERSE SPECIALITĂŢI
(16 luni)
Baremul activităţilor practice:
1.Cunoaşterea specificului şi necesităţilor diferitelor secţii clinice de spital.
2.Protocoale terapeutice.
3.Istoricul medicamentos al pacientului.
4.Instituirea şi monitorizarea terapiei medicamentoase.
5.Evaluarea modului de utilizare a medicamentelor: identificarea, prevenirea, rezolvarea problemelor legate de terapia medicamentoasă.
6.Informarea personalului medical.
7.Consilierea pacientului.
8.Activităţi de documentare şi evaluarea critică a literaturii de specialitate.
9.Elaborarea răspunsurilor la întrebările adresate de personalul medical şi pacienţi.
10.Furnizare de informaţii despre medicamente, personalului medical şi pacienţilor.
11.Activitate de farmacovigilenţă.
Practica de farmacie clinică/ Anul III Stagiul Farmacie de comunitate - (3 luni)
Stagiul Secţii clinice de diverse specialităţi, la alegere - (4 luni)
Stagiul Farmacie de spital - (4 luni).
Obiective:
Executarea practică supravegheată a următoarelor tipuri de activităţi de farmacie clinică, în farmacia de spital şi de comunitate, precum şi în secţii clinice.
Baremul activităţilor practice:
1.Rezolvarea calculelor de practică farmaceutică.
2.Utilizarea precauţiilor privind condiţiile de conservare a medicamentelor (la întuneric , la + 4 gr.C , la rece, sub – 15 gr. C. etc.).
3.Consilierea privind precauţiile de preparare şi stabilitate a soluţiilor de antibiotice.
4.Consilierea privind incompatibilităţile fizico-chimice medicament – medicament şi medicament – materiale plastice (în seringi sau flacoane de perfuzie).
5.Calculul conţinutului în Na+, al medicamentelor cu încărcătură sodică şi precizarea contraindicaţiilor, precauţiilor şi măsurilor la administrare.
6.Consilierea asupra precauţiilor privind modul de administrare a medicamentelor orale (raportat la mese, alimente şi băuturi de evitat ,etc.).
7.Interpretarea analizelor de laborator clinic.
8.Semnalarea efectelor medicamentelor asupra rezultatelor examenelor de laborator.
9.Urmărirea şi interpretarea farmacoterapiei (instituire, supraveghere, monitorizare şi optimizare).
10.Consilierea bolnavului privind farmacoterapia prescrisă (detalii privind modul de administrare, posibilele C.I. ce trebuie anunţate de urgenţă etc.).
11.Supravegherea şi optimizarea complianţei.
12.Depistarea interacţiunilor farmacologice pe parcursul unui tratament.
13.Depistarea etiologiei iatrogene, înregistrarea şi rezolvarea unor cazuri de patologie iatrogenă.
14.Rezolvarea de probleme de farmacocinetică clinică şi de adaptare a posologiei.
15.Introducerea schemelor de profilaxie cu antibiotice, în chirurgie.
16.Analiza raportului beneficiu/risc şi beneficiu/cost al farmacoterapiei instituite.
Dispoziţii finale:
–Practica de Farmacie Clinică din anul III de rezidenţiat se va efectua în Spitalul în care rezidentul este repartizat (în farmacie şi în secţie )
–Stagiul practic se va finaliza cu un referat scris cuprinzând analiza şi comentarea farmacoterapiei unui caz clinic complicat cu polipatologie şi polimedicaţie, urmărit de rezident la patul bolnavului.
–Nota pentru proba scrisă va fi acordată pe baza aprecierii referatului final, de către profesorul responsabil de specialitatea Farmacie Clinică desemnat de Facultatea de Farmacie din Centrul Universitar respectiv.
–Notele pentru probele practice vor fi acordate de către :
farmacistul clinician din spital (sau farmacistul şef ) şi medicii din secţiile unde rezidentul a efectuat stagiul practic.
FARMACIE CLINICĂ 3 ANI
Farmacia clinică în spital şi în farmacia de comunitate(1.1)- 2 luni
Laborator clinic(1.2)- 1 lună
Farmacoterapie şi farmacoepidemiologie - Partea I(1.3): 3 luni
Patologie generală(1.4)- 2 luni
Farmacoterapie şi farmacoepidemiologie - Partea a II-a(1.5)- 3 luni
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACOLOGIE CLINICĂ
1.1.DEFINITIE: Farmacologia clinică este specialitatea medicală care studiază interacţiunile dintre medicamente şi organismul uman, sănătos sau bolnav în scopul evaluării, supravegherii şi utilizării raţionale a medicamentelor în profilaxia, diagnosticul şi tratamentul bolilor.
1.2.DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă a problemelor social administrative, prezentarea la unitatea unde a fost repartizat, alegerea îndrumatorului şi fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.
1.3.2.Stagiu de farmacologie fundamentală: 12 luni
1.3.3.Stagiu de legislaţie şi organizare: 3 luni
1.3.4.Stagiu de medicină internă: 6 luni
1.3.5.Stagiu de terapie intensivă şi medicină de urgenţă: 6 luni
1.3.6.Stagiu de toxicologie clinică: 6 luni
1.3.7.Stagiu la alegere într-o specialitate medicală, alta decât cele de mai sus (într-o clinică ce desfaşoară studii clinice în domeniul medicamentului): 3 luni
1.3.8.Bioetica: ½ lună
1.3.9.Stagiu de farmacologie clinică: 11 luni şi 2 săpt.
1.4.CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1.STAGIUL DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ
1.4.1.1.Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)
1.Farmacodinamie generală.
2.Farmacocinetică generală.
3.Farmacotoxicologie generală.
4.Principii de apreciere a bazelor farmacologice ale terapiei.
5.Influenţarea farmacologică a transmisiei nervoase vegetative.
6.Influenţarea farmacologică a transmisiei colinergice.
7.Influenţarea farmacologică a transmisiei adrenergice.
8.Transmisia neuro-umorală în sistemul nervos central.
9.Anestezice generale.
10.Anestezice locale.
11.Hipnotice şi sedative.
12.Medicaţia bolilor psihice.
13.Medicaţia tulburărilor extrapiramidale.
14.Medicaţia anticonvulsivantă.
15.Analgetice opioide şi antagoniştii lor.
16.Toxicomania şi toxicodependenţa.
17.Influenţarea farmacologică a reglării hormonale.
18.Influenţarea farmacologică a glandei hipofize şi funcţiilor acesteia.
19.Influenţarea farmacologică a glandei tiroide şi funcţiilor acesteia.
20.Influenţarea farmacologică a glandelor cortico şi medulo- suprarenale şi funcţiilor acestora.
21.Insulina, antidiabeticele orale şi influenţarea farmacologică a pancreasului.
22.Calciul, parathormonul, calcitonina, vitamina D şi alte substanţe înrudite.
23.Influenţarea farmacologică a reglării tisulare.
24.Histamina, bradikinina, serotonina şi substanţe care acţionează în domeniul lor.
25.Prostaglandine, leucotriene, factorul activator plachetar şi substanţele care acţionează în domeniul lor.
7.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicaţiei unui bolnav: 50 cazuri din foi de observaţie.
8.Raport privind reacţiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
9.Seminar final.
1.4.5.STAGIUL DE TOXICOLOGIE CLINICĂ
1.4.5.1.Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)
1.Epidemiologia intoxicaţiilor acute.
2.Caracteristici cantitative ale toxicităţii acute.
3.Clasificarea substanţelor toxice.
4.Toxicocinetică generală.
5.Toxicodinamie generală.
6.Date privind conduita medicală în intoxicaţiile acute.
7.Decontaminarea intoxicatului.
8.Evaluarea completă a intoxicatului acut.
9.Antidotismul în intoxicaţiile acute.
10.Metode terapeutice de creştere a eliminării toxicelor din organism.
11.Intoxicaţii acute clinice cu incidenţă crescută.
12.Intoxicaţii acute medicamentoase.
13.Intoxicaţii acute cu droguri de abuz.
14.Principii de tratament ale dependenţei.
1.4.5.2.Baremul activităţilor practice
1.Decontaminarea externă a unui intoxicat: 5
2.Spălătura gastrică: 3
3.Evaluarea unui intoxicat acut: 10
4.Completarea de fişe de informare toxicologică: 10
5.Punerea în aplicare a algoritmilor de determinare prin analize de laborator a unui toxic necunoscut care a produs o intoxicaţie: 5
6.Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicaţiei unui bolnav: 50 cazuri din foi de observaţie.
7.Raport privind reacţiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
8.Seminar final.
1.4.6.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.4.6.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea
ştiinţifică.
1.4.6.2.TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
–2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
–2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
1.4.7.STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ
1.4.7.1.Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)
Farmacologie Clinică Generală (150 ore)
1.Definiţia Farmacologiei Clinice, importanţa problemei, locul Farmacologiei Clinice printre celelalte ştiinţe şi obiecte de învăţământ.
2.Importanţa specialităţii. Locul şi importanţa farmacologului clinician în echipa complexă de asistenţă medicală.
3.Locul şi importanţa terapiei medicamentoase între celelalte tipuri de terapii.
4.Importanţa terapiei alopate vs. alte tipuri de terapie (homeopatie, fitoterapie, magnetoterapie, acupunctură etc.).
5.Iatrogenie şi consecinţele prescrierii inadecvate a medicamentului.
6.Farmacocinetica clinică la subiectul normal (noţiuni de bază). Farmacocinetica clinică în diverse afecţiuni. Interacţiuni medicamentoase de tip farmacocinetic.
7.Farmacodinamie. Interacţiuni medicamentoase de tip farmacodinamic.
8.Noţiuni de farmacogenetică, teratogenie, oncogenie.
9.Particularităţi cinetice şi dinamice în anumite situaţii fiziologice (copil, bătrân, gravidă, lactaţie, rasă etc.).
10.Particularităţi cinetice şi dinamice în anumite situaţii patologice (insuficienţa renală, insuficienţa hepatică, insuficienţa cardiacă, boli consumptive – denutriţie – deshidratare, alcoolism şi dependenţa de droguri etc.).
11.Prescrierea raţională a medicamentului – prezentare generală. Medicamente esenţiale.
12.Conceptul de medicamente P. Criteriile de alegere (eficienţă, toxicitate, adecvarea scopului propus, cost) şi importanţa acestora. Ponderea criteriilor în funcţie de tipul de politică a medicamentului.
13.Alegerea unei grupe de medicamente P. Alegerea unui medicament P din grupa respectivă.
14.Definirea problemei pacientului.
15.Precizarea obiectivului terapeutic.
16.Verificarea adecvării medicamentului la cazul concret.
17.Scrierea prescripţiei.
18.Ce informaţii şi avertizări sunt necesare pacientului şi aparţinătorilor asupra tratamentului prescris.
19.Monitorizarea (oprirea) tratamentului.
20.Scheme terapeutice complexe. Stabilirea dozelor în aceste situaţii particulare. Complianţa la scheme complexe. Interacţiuni medicamentoase.
21.Diagnosticul farmacologic – un feed-back valoros pentru verificarea coincidenţei diagnostic/schemă terapeutică.
22.Polipragmazie. Automedicaţie.
23.Noţiuni de Farmacoepidemiologie.
24.Noţiuni de Farmacoeconomie. Raportul cost/eficienţă.
25.Alegerea surselor de informare obiectivă asupra medicamentului.
26.Informaţiile “de firmă” şi procesarea lor critică.
27.Aprecierea studiilor clinice şi marilor trialuri, criterii de obiectivitate.
28.Orientarea în clasificarea medicamentelor antidepresive triciclice.
29.Construcţia şi finalizarea studiului clinic al medicamentului.
30.Studii de fază I, II, III, IV.
31.Bioechivalenţa.
32.Normele GMP, GLP.
33.Interpretarea statistică a datelor.
34.Noţiuni de legislaţie a medicamentului.
35.Forurile de decizie (Agenţia Medicamentului, Comisia de Transparenţă, Direcţia Farmaceutică a MS, Comisia Farmaceutică a spitalului).
36.Decizia farmacologului clinician în utilizarea şi achiziţia medicamentului.
37.Farmacovigilenţa.
Farmacologie Clinică Specială (50 ore)
38.Dovezi ale eficienţei clinice a medicamentelor în afecţiuni ale:
–sistemului nervos central
–sistemului nervos periferic
–aparatului cardiovascular
–aparatului respirator
–aparatului digestiv
–aparatului urogenital
–sistemului endocrin
–sângelui şi în bolile infecţioase, neoplazii, boli alergice
39.Aspecte nutriţionale ale farmacologiei clinice.
40.Impactul biologiei moleculare şi genomice asupra dezvoltării farmacologiei clinice.
41.Probleme etice în tratamentul cu medicamente noi, costisitoare. 42.Medicamentele orfane.
1.4.7.2.Baremul activităţilor practice
1.Participare la studii de farmacocinetică sau bioechivalenţă: 1
2.Participare la studii de fază II sau III: 1
3.Efectuare studii farmacoeconomice: 1
4.Seminar final.
FARMACOLOGIE CLINICĂ 4 ANI
STAGII PRACTICE şi CURSURI-CONFERINŢĂ
STAGIU DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ(I.1) 12 LUNI
STAGIU DE LEGISLAŢIE şi ORGANIZARE(I.2) 3 LUNI
STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ(I.3) 6 LUNI
STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ
şi MEDICINĂ DE URGENŢĂ(I.4) 6 LUNI
STAGIU DE TOXICOLOGIE CLINICĂ(I.5) 6 LUNI
STAGIU LA ALEGERE ÎNTR-O SPEC.MEDICALĂ,
ALTA DECÂT CELE DE MAI SUS(I.6) 3 LUNI
BIOETICĂ(I.7) ½ LUNĂ
STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ(I.8) 11 LUNI şi 2 SĂPT.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
1.1 DEFINIŢIE:
Gastroenterologia este specialitatea care se ocupă cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolilor tubului digestiv şi ale organelor anexe; termenul de gastroenterologie cuprinde şi hepatologie, pancreatologie, endoscopie digestivă.
1.2 DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate : 2 săptămâni
1.3.2.Stagiul de gastroenterologie 6 luni
1.3.3.Stagiul de medicină internă: 11 ½ luni
1.3.4.Stagiul de diabet, boli de nutriţie şi metabolism: 2 lună
1.3.5.Stagiul de oncologie: 2 luni
1.3.6.Stagiul de hematologie: 2 luni
1.3.7.Stagiul de A.T.I.: 2 luni
1.3.8.Stagiul de gastroenterologie: 3 ani
1.3.8.1.Curs de ecografie abdominală generală 3 luni*
1.3.8.2.Curs de endoscopie digestivă diagnostică 3 luni*
1.3.9.Stagiul de bioetică: ½ lună
* se efectuează în cadrul stagiului de gastroenterologie şi în urma examenului de specialitate se obţine atestat în endoscopie digestivă diagnostică şi atestat în ecografie generală
(11). Metodologia monitorizării pacienţilor în serviciile de terapie intensivă
(12). Encefalopatia hepatică
(13). Reacţii adverse ale administrării anestezicelor
1.4.5.2.Baremul activităţilor practice
1.Anestezia locală - tehnică: 20
2.Monitorizarea pacienţilor cu insuficienţă respiratorie. Valori normale şi patologice ale gazelor respiratorii şi din sânge: 20
3.Pulsoximetru - utilizare: 30
4.Defibrilarea şi cardioversia: 15
5.Puncţia lombară: 10
6.Introducerea şi poziţionarea sondei Blakemore: 10
7.Aspiraţia gastrică:10
8.Puncţia subclaviei: 10
9.Oxigenoterapia: 10
10.Administrarea aerosolilor: 10
11.Puncţionarea arterei radiale: 5
12.Tehnica anesteziei cu propofol: 20
MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GENETICĂ MEDICALĂ
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către directorul de program şi responsabilul de rezidenţiat (îndrumător de stagiu).
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.CONCEPŢIA CURRICULARĂ
1.1. Definiţie
Genetica Medicală este specialitatea care se ocupă cu:
a)depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor cu afecţiuni transmisibile ereditar şi a purtătorilor de malformaţii congenitale;
b)estimarea riscului de recurenţă în familii a bolilor genetice şi acordarea sfatului genetic.
Specialitatea Genetică Medicală se află într-o continuă evoluţie iar geneticienii trebuie să fie în măsură să-şi însuşească noile achiziţii din acest domeniu al ştiinţelor biomedicale, şi – la rândul lor – să se consititue în surse de informaţii pentru specialiştii apartinând altor discipline.
Specialiştii în Genetică Medicală trebuie să fie posesorii unui amplu spectru de cunoştinţe clinice deoarece bolile genetice pot afecta indivizi de toate vârstele şi se pot localiza la nivelul oricărui sistem sau organ.
1.2. Durata: 5 ani
1.3. Structura stagiilor
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea sanitară sau de învăţământ superior medical unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni)
1.3.2.Stagiul de Genetică fundamentală – 1 an
-Substagii de laborator:
-a. Citogenetică – 3 luni;
-b. Genetică moleculară – 3 luni;
-c. Genetică biochimică – 3 luni;
-d. Informatica şi biostatistica, utilizarea calculatorului – 2 luni şi 2 săptămâni;
1.3.3.Stagiul de Genetică medicală – 1 an şi 6 luni
-Substagii clinice şi de laborator:
-a. Genetică medicală – 6 luni;
-b. Medicină internă – 6 luni;
-c. Pediatrie – 6 luni;
1.3.4-a. Stagiul de Genetică clinică – 2 ani şi 6 luni
-Substagii de genetică clinică, dirijate de conducatorul de rezidentiat:
-a. Endocrinologie – 3 luni;
-b. Pediatrie – 9 luni;
-c. Dermatologie – 2 luni;
-d. Neurologie pediatrică (eventual se poate include, în acest stagiu şi Neurologie adulţi) -3 luni;
-e. Hematologie – 2 luni;
-f. Oncologie şi Oncopediatrie – 3 luni;
-g. Oftalmologie – 2 luni;
–h. Obstetrică şi ginecologie – 3 luni;
–i. Neonatologie – 3 luni
1.3.5.Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni
2.CONŢINUTUL STAGIILOR
2.1. Stagiul de Genetică fundamentală
2.1.1.Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)
-Locul şi rolul geneticii medicale în educaţia şi practica medicală.
-Genomul uman׃ date generale, genomul nuclear, genomul mitocondrial, cromosomul ca unitate genomică, setul cromosomial uman, schiţa secvenţei genomului uman, noţiunile de genotip şi fenotip, relaţia între structura ADN şi funcţiile genomului.
-Organizarea celulară a ADN. Aparatul genetic al celulelor. Cromatina nucleară. Cromosomii umani. Ciclul celular. Mitoza şi meioza.
-Structura genelor׃ concepţia clasică despre structura genei, gena - unitate de structură a materialului genetic, fenomenele de linkage şi crossing-over, concepţia actuală despre structura genei, anatomia unei gene care codifică o proteină, gene comune şi gene specifice, gene unice şi familii de gene, elemente genetice mobile.
-Stocarea şi transmiterea informaţiei ereditare: stabilitatea informaţiei ereditare, perpetuarea ADN, ereditatea clonală a celulelor somatice, ereditatea interindividuală, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică: mendeleană şi non-mendeleană; poligenică şi multifactorială), individualitatea genetică şi biologică.
-Exprimarea informaţiei ereditare: concepţia clasică despre funcţia genei (o genă - un caracter), concepţia actuală despre funcţia genei (o genă - un produs genic), fluxul informaţiei genice, codul genetic, reglarea exprimării genelor, (reglarea pretranscripţională, reglarea transcripţională, reglarea posttranscripţională, reglarea translaţională, reglarea posttranslaţională).
-Variabilitatea informaţiei ereditare: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutaţiile, migraţiile), clasificarea mutaţiilor, mecanismele de producere a mutaţiilor, mutaţiile ca factor etiologic genetic în patología umană, clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice.
-Anomaliile cromosomiale şi patología asociată: tipurile şi mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecinţe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvenţa şi cauzele anomaliilor cromosomiale, tulburările de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane şi nou născuţi morţi.
-Mutaţiile genice – factor etiologic determinant al bolilor moleculare׃ bazele moleculare ale patologiei monogenice (mutaţii cu pierderea funcţiei, mutaţii cu câştig de funcţie, mutaţii cu dobândirea unei funcţii noi, mutaţii cu expresie heterocronică sau ectopică), clasificarea bolilor monogenice (erori înăscute de metabolism, boli prin anomalii ale transportorilor membranari, boli prin anomalii ale proteinelor structurale, boli prin anomalii ale proteinelor implicate în comunicarea intercelulară şi controlul dezvoltării, boli prin anomalii ale proteinelor implicate în controlul homeostaziei extracelulare), boli produse de mutaţii dinamice.
-Ereditatea poligenică şi multifactorială în patología umană׃ stabilirea naturii genice a unui caracter familial non-mendelian, teoriile care explică determinismul genetic al caracterelor multifactoriale, identificarea genelor implicate în bolile multifactoriale, condiţionarea genetică a bolilor comune ale adultului.
-Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare׃ genetica dezvoltării (categorii de gene implicate în controlul dezvoltării, procese majore în cadrul dezvoltării embrionare, rolul apoptozei în dezvoltare, senescenţa), defectele de dezvoltare (clasificarea anomaliilor congenitale, cauzele anomaliilor congenitale, profilaxia anomaliilor congenitale, controlul genetic al sexualizării, retardul mental - etiologie, clasificare, prevalenţă).
-Imunogenetica şi imunopatologia׃ mecanismele genetice care stau la baza generării diversităţii imunoglobulinelor, mecanismele genetice care stau la baza generării diversităţii TCR, complexul major de histocompatibilitate (genele MHC, proprietăţile şi funcţiile sistemului MHC, asocierea dintre HLA şi diverse afecţiuni).
-Oncogenetica׃ gene implicate în dezvoltarea cancerului, anomalii citogenetice în cancer, evoluţia multistadială a cancerelor.
-Ecogenetica: ecogenetica infecţiilor, nutrigenetica şi farmacogenetica. Farmacogenetica metabolismului medicamentelor. Polimorfismele genetice şi răspunsul la medicamente. Farmacogenomica şi variabilitatea farmacodinamică.
-Ereditatea mitocondrială: mutaţiile ADNmt şi heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale.
2.1.2.Baremul activităţilor practice
1.Ciclul celular – examen microscopic al nucleul interfazic şi al mitozei – 10 examinări.
2.Meioza şi formarea gameţilor – spermograme – 10 examinări.
3.Cromatina sexuală: morfologie, analiza cromatinei sexuale pe frotiuri de mucoasă bucală şi sânge periferic, interpretare -20 cazuri.
4.Cromozomii umani: analiza cromozomială; morfologia, clasificarea şi nomenclatura cromozomilor, variante normale şi patologice, marcajul în benzi, marcajul de înaltă rezoluţie şi tehnicile citogenetice moleculare(FISH) – examinare şi interpretare - 20 cazuri.
5.Metode de analiză a acizilor nucleici: extracţia şi amplificarea ADN; reacţia polimerizării în lanţ, reacţia legării în lanţ, hibridizarea acizilor nucleici: hibridizarea probelor oligonucleotidice specifice alelelor (ASO), hibridizarea în situ, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie; separarea şi identificarea fragmentelor de restricţie (Tehnica Southern blotting), polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie. Secvenţierea ADN – observare şi interpretare – 5 cazuri pentru fiecare metodă.
6.Caractere ereditare normale: grupele sanguine, polimorfismul proteic, polimorfismul ADN, teste de paternitate – analiza şi interpretarea a 5 cazuri.
7.Transmiterea monogenică şi poligenică: Ereditatea autozomală (AD şi AR); Ereditate legată de X; variaţii în expresia genelor; ereditatea non mendeliană. Transmiterea poligenică – multifactorială – construcţia arborilor genealogici şi evaluarea riscului – 5 cazuri pentru fiecare tip de ereditate.
8.Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice – observarea a 20 determinări diferite şi interpretarea buletinului de analiză – 20 cazuri.
9.Metodologia biosatisticii, utilitate şi interpretare. Aplicaţii ale informaticii în biologie şi medicină. Utilizarea bazelor de date.
2.1.3.Evaluare teoretică şi practică
2.2. Stagiul de Genetică medicală
2.2.1.Tematica lecţiilor conferinţă (300 ore)
-a. Substagiul de Genetică medicală
-Genetica populaţiilor şi sănătatea publică: definiţia şi obiectivele geneticii populaţiilor, legea Hardy-Weinberg, aplicaţiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influenţează frecvenţa alelică în populaţiile umane (încrucişările neîntâmplătoare, mutaţiile, selecţia, populaţiile reduse, migraţiile şi fluxul genic)
-Impactul şi consecinţele încărcăturii genetice a populaţiilor umane asupra stării de sănătate, abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice.
-Epidemiologia genetică
-Principii de profilaxie a bolilor cu componentă genetică: principalele direcţii de profilaxie a bolilor cu componentă genetică, screening-ul bolilor genetice în populaţie (criteriile de screening, tipurile de screening genetic, serviciile de screening genetic, registrele genetice), diagnosticul prenatal (indicaţiile diagnosticului prenatal, avantajele diagnosticului prenatal).
-Principii de tratament a bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice (metode care acţionează la nivel fenotipic, tratamentul tulburărilor biochimice asociate, metode ce vizează nivelul proteinei deficitare, modularea farmacologică a expresiei genice, terapia celulară), terapia genică (terapia genică somatică, terapia genică germinală).
-Bioetica şi genetica medicală: bioetica programelor de screening, bioetica testării genetice, bioetica sfatului genetic.
-Managementul şi controlul calităţii în unităţile de genetică din sistemul de sănătate.
-Evaluare teoretică
-b. Substagiul de Medicină internă
-Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncţii ale sistemului nervos – convulsii, vertij; tulburări ale funcţiilor respiratorii şi
circulatorii; tulburări ale funcţiilor gastrointestinale; tulburări ale funcţiei reproductive şi ale funcţiilor sexuale.
-Afecţiuni ale sistemului cardiovascular: electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm şi de conducere; cardiomiopatii; insuficienţa cardiatică; cardiopatia ischemică; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice.
-Afecţiuni ale aparatului respirator: astmul bronşic; cancerul bronhopulmonar; insuficienţa respiratorie.
-Afecţuni ale rinichilor şi tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, insuficienţa renala acută şi cronică; tumorile tractului urinar.
-Afecţiuni ale aparatului digestiv : ulcerul gastric şi duodenal, cancerele tubului digestiv; hepatita cronică; pancreatita acută şi cronică; cancerul de pancreas.
-Afecţiuni ale sistemului imun, ale ţesutului conjunctiv şi ale articulaţiilor: boala complexelor imune, amiliodoze, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; boala mixtă a ţesutului conjunctiv, spondilita ankilozantă.
-Afecţiuni hematologice şi oncologice: coagulopatii, afecţiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice.
-Afecţiuni endocrinologice şi metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat.
-Afecţiuni neurologice şi musculare: boli demielizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demenţe senile şi presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică.
–Evaluare teoretica
-c. Substagiul de Pediatrie
-Boli ale nou născutului: nou născutul cu risc mare; greutate mică la naştere prematuritate; dismaturitate; postmaturitate; apneea la naştere; sindromul postasfixic; insuficienţa respiratorie a nou născutului, scorul APGAR; fibroza pulmonară interstiţială a prematurului; encefalopatia traumatică; infecţiile pielii, tulburări digestive; vărsături; diareea epidemică a nou născutului; constipaţia; icterele cu debut precoce; icterul fiziologic, hiperbilirubinemia neconjugată; ictere enzimatice hepatice; ictere distructive; boala hemolitică a nou născutului, encefalopatia bilirubinică, trombocitopenii neonatale; boala hemoragică primară şi diateza hemoragică secundară; coagularea intravasculară diseminată; insuficienţa renală acută, tulburări metabolice şi endocrine.
-Boli ale aparatului respirator: infecţii ale căilor respiratorii superioare: boli ale căilor respiratorii inferioare; bronşita cronică; obstrucţii bronşice localizate; astmul bronşic; boli pulmonare; pneumonii interstiţiale, lobare, lobulare.
-Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii şi/sau ale vaselor: boli congenitale cianogene; tetrada Fallot; boli congenitale necianogene; defecte septale atriale şi ventriculare; persistenţa canalului arterial; stenoza arterei pulmonare; stenoza aortică orificială; coartaţia aortei.
-Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale şi gingivale; ulcerul gastric; stenoza hipertrofică a pilorului; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; stenoza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică.
-Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefritele; glomerulonefrozele; tubulopatii.
-Boli hematologice: eritropatii: anemii microcitare prin deficit de fier, aplastice, hemolitice, policitemii, leucopatii, diateze hemoragice, trombopatii; tulburări vasculare; defecte de coagulare.
-2. Sfatul genetic: definire obiective, circumstanţe de acordare, principii şi metodologie, evaluarea riscul genetic în bolile cromosomiale, monogenice şi multifactoriale – câte 4 cazuri din fiecare categorie.
-3. Corelaţii genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleţii autosomale, sindroame cu microdeleţii sau microduplicaţii), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X şi alte polisomii X, s. 47, XYY) – 5 cazuri.
-6. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale׃ malformaţiile congenitale izolate (defectele de tub neural, hidrocefalia, malformaţiile congenitale de cord, despicăturile labio-palatine şi palatine), sindroame plurimalformative monogenice, tulburări ale dezvoltării sexuale, conduita practică în diagnosticul anomaliilor congenitale, evaluarea diagnostică şi sfatul genetic în retardul mental, retardul mental legat de X – 10 cazuri.
-7. Predispoziţia genetică în cancer׃ cancerele ereditare, cancerele familiale, cancerele cu predispoziţie genetică fără istoric familial – evaluarea riscului în 5 cazuri.
-8. Condiţionarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente, aplicaţii medicale – evaluarea riscului în 5 cazuri simulate.
-9. Programele de screening pentru bolile genetice׃ screening-ul prenatal (screening-ul defectelor deschise de tub neural, screening-ul sindromului Down), screening-ul neonatal (screening-ul fenilcetonuriei, screening-ul hipotiroidismului congenital), screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor, tehnicile de diagnostic prenatal, analize de laborator efectuate pe celule fetale – evaluarea riscului în 5 cazuri.
-10. Dileme şi conflicte etice în genetica medicală׃ probleme legate de diagnosticul prenatal – monitorizarea a 5 cazuri.
-Evaluare practică
-b. Substagiul de Medicină internă
1.Examen clinic, întocmirea foilor de observaţie: 60;
2.Prezentare de cazuri: 4;
3.Interpretarea examenelor radiologice în afecţiunile prevăzute în tematică: 25;
4.Interpretarea EKG: 40;
5.Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă;
6.Interpretarea datelor de ecografie abdominală;
7.Interpretarea testului de hiperglicemie provocată: 5;
8.Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie): cate 5 buletine pentru fiecare tehnică;
9.Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecţiunile prevăzute în tematica: 10;
9.Interpretarea parametrilor creşterii şi dezvoltării: 40
-Evaluare practică
2.3-a. Stagiul de genetică clinică
2.3-a.1. Tematica lecţiilor conferinţă (500 ore)
1.Conformaţia generală a corpului; talia mică şi înaltă; asimetria şi hipertrofia
2.Craniu şi faţă; craniostenoze; sindroame cu suturi largi; închiderea tardivă şi precoce a fontanelelor; alte anomalii ale oaselor craniului; malformaţii ale oaselor feţei şi sindroamele asociate; malformaţii oculare; malformaţii auriculare; malformaţii ale buzelor; cavităţii orale, limbii şi dinţilor.
9.Bolile sistemului respirator; malformaţiile congenitale ale organelor respiratorii; fibroza chistică; astmul şi alte boli alergice, deficienţa de alfa – 1- antitripsină
11.Bolile sistemului digestiv; malformaţiile congenitale gastrointestinale; malformaţiile congenitale ale ficatului, vezicii bilare şi pancreasului; ulcerul peptic; polipozele.
12.Bolile sistemului renourinar; malformaţiile congenitale renourinare; bolile chistice renale, boli glomerulare şi tubulare; sindroame nefrotice.
13.Bolile sistemului genital; malformaţiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere, infertilitatea, avorturile spontane.
14.Bolile sistemului nervos; malformaţiile sistemului nervos central; bolile neurologice, boli convulsive, boli ereditare ale ganglionilor bazali, boala Huntington; ataxii şi paraplegii ereditare; neuropatii periferice; facomaloze, boli demielizante; boli psihice, schizofrenia şi psihozele bipolare, demenţele senile, retardul mental; alte boli psihice.
15.Bolile glandelor endocrine: boli ereditare ale hipofizei, tiroidei şi paratiroidelor; hipotiroidia congenitală; hiperplazia congenitală a suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice
16.Bolile organelor de simţ: boli ereditare oculare:cecitatea, atrofia optică, glaucomul, defecte ale corneei şi cristalinului, degenerescenţe coroidale şi retinieine, defecte ale vederii colorate, surdităţile ereditare.
17.Bolile hematologice: hemoglobinopatiile şi talasemiile; bolile ereditare ale eritrocitelor, bolile ereditare ale hemostazei, leucemii şi limfoame.
18.Bolile ale sistemului imunitar: imunodeficienţele ereditare; defectele complementului; defectele formării leucocitelor
19.Bolile metabolice: bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze şi gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor şi pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale; farmacogenetică
20.Bolile cromozomiale
21.Bolile mitrocondriale
22.Cancere ereditare şi familiale.
2.3-a.2. Baremul activităţilor practice
Nu sunt necesare activităţi practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigaţiilor specifice geneticii moleculare şi citogeneticii.
-Evaluare teoretică şi practică
3.PREGATIREA în DOMENIUL GENETICII MEDICALE
Învăţământul de genetică medicală se va realiza în sistem modular şi va fi iniţiat din primul an de rezidenţiat, desfăşurându-se în paralel cu stagiile de pregatire generală. Lecţiile conferinţă ale primului modul vor fi expuse – săptămânal – pe parcursul stagiilor de medicină pentru adulţi şi pediatrie. Prezentarea lecţiilor conferinţă ale celorlalte module se va face în stagiul de specialitate.
3.1. Modulul 1 – Principii de Genetică fundamentală
3.1.1.Obiective
1.Dotarea rezidenţilor cu noţiunile fundamentale ale geneticii umane.
–se va insista asupra fenomenelor care au implicaţii directe/majore în practica geneticii medicale
–problemele vor fi prezentate în contextul unor exemple clinice specifice (acceptând deliberat o serie de repetiţii modulele următoare).
2.Formarea unor aptitudini (*) şi atitudini(**) specifice domeniului:
* Înţelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate şi boală:
*Dezvoltarea capacităţii de a identifica esenţialul şi de a realiza o sinteză a faptelor:
** Recunoaşterea importanţei învăţământului individual (selflearning) continuu şi motivat, pentru actualizarea cunoştinţelor.
3.1.2.Tematica lecţiilor conferinţă din cadrul modulului 1
1.Structura şi organizarea celulară ADN; structura primară şi secundară a ADN; polimorfismul structural; particularităţile structurii ADN la eucariote; ADN repetitiv, organizarea ADN nuclear şi mitocondrial.
2.Structura şi localizarea (cartografierea) genelor; concepţie clasică: gena ca unitate de structură; înlănţuirea şi recombinarea genelor, concepţia actuală; gena ca unitate transcripţională, structura discontinuă a genelor; familii de gene; elemente genetice mobile; cartografierea genelor.
3.Funcţia genelor: conceptia clasică: gena – unitate de funcţie; pleiotropie; poligenie; heterogenitate genică; interacţiunile genelor; concepţia actuală: o genă un produs primar specific şi variantele ei; sinteza proteinelor prin transcripţie şi translaţie; procesarea posttranslaţională a proteinelor; reglarea (controlul) funcţiei genelor.
4.Tehnologia ADN recombinant; hibridizarea acizilor nucleici; fragmentarea ADN cu enzime de restricţie; clonarea ADN; amplificarea ADN, secvenţierea ADN; metode de detecţie rapidă a mutaţiilor în gene necunoscute.
5.Transmiterea informaţiei genetice; replicarea ADN; erorile de replicare şi corecţia lor; segregarea cromozomilor prin diviziune celulară (mitoză şi meioză); recombinarea cromozomială; erori de segregare şi distribuţie a cromozomilor; fecundarea: fenomene genetice şi erori; gemenii.
6.Ereditatea caracterelor monogenice; legile lui Mendel; patternul pedigreeurilor mendeliene; variaţii ale expresiei fenotipice (penetranţă şi expresivitate, anticipaţie); ereditatea mitocondrială; amprentarea genomică; disomia uniparentală; mozaicism şi chimerism
10.Imunogenetica: sistemul HLA; superfamilia genelor imunoglobulinelor; structura şi sinteza lor; sistemul complement; grupe sanguine.
11.Genetica dezvoltării: controlul genetic al dezvoltarii embrionare timpurii; inactivarea cromozomului X; genetica dezvoltării membrelor; determinism şi diferenţiere sexuală.
12.Genetica populaţiilor; legea Hardy – Weinberg şi factorii care influentează frecvenţa genică şi genotipică; polimorfismul genetic
-Evaluare teoretică
3.2. Modulul 2 - Principii de Genetică medicală
3.2.1.Obiective
1.Însuşirea cunoştinţelor de baza privitoare la relaţiile dintre ereditate (genom) şi boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală şi umană folosind noţiuni din modulul 1 şi exemple (probleme) de patologie genetică (abordată pe larg în modulul 3).
2.Formarea unor aptitudini (*) şi atitudini(**) specifice modulului:
*Realizarea unei anamneze materno-fetale şi familiale şi constituirea unui arbore genealogic.
*Realizarea unui bilant corect şi complet al anomaliilor structurale (majore şi minore) şi funcţionale ale bolnavului (cu accent pe “anatomia de suprafaţă”, semiologia malformativă şi obiectivarea semnelor prin măsurători antropometrice, fotografiere, etc).
*Formularea unui plan logistic de investigaţii (biochimice, citogenetice, moleculare) necesare diagnosticului.
*Interpretarea şi integrarea rezultatelor examenelor clinice şi paraclinice (efectuate de echipa de specialişti) şi formularea diagnosticului (clinic şi diferenţial), a planului de tratament şi recuperare a bolnavului şi a conduitei faţă de familie.
*Formarea capacităţii de comunicare a informaţiilor referitoare la diagnostic şi la sfatul genetic, cu obligaţia prezentării corecte, clare şi nondirecţionale a tuturor opţiunilor şi a individualizării lor în funcţie de nivelul educaţional, socio-economic, etnic şi cultural.
**Conştientizarea limitelor propriilor sale aptitudini şi solicitarea unui sprijin din partea colegilor, ori de cate ori este necesar.
**Respectarea confidenţialităţii şi înţelegerea dificultăţilor pe care le creează obligaţia păstrării confidenţialităţii în situaţia în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită.
**Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor şi ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri.
-Evaluare teoretică
3.2.2.Tematica lecţiilor conferinţă în cadrul modulului 2
1.Bolile genetice; caractere generale şi metode de studiu; “abordarea genetică” în relaţia medic-pacient; epidemiologia bolilor genetice.
2.Consultul genetic;anamneza materno-fetală şi familială; evaluarea fizică a pacientului; stabilirea indicaţiilor pentru examene clinice complementare şi investigaţii paraclinice (citogenetice, biochimice, moleculare) pentru formularea diagnosticului pozitiv şi diferenţial.
3.Abordarea clinică a unor categorii de pacienţi caracterizate printr-o afectare predominantă: dismorfii, hipostatură, intersexualitate, debilitate mentală, etc.
4.Boli prin anomalii cromozomiale; tulburări de reproducere; sindroame plurimalformative; disgenezii gonadice; retard mental şi tulburări de comportament.
5.Boli monogenice moleculare; hemoglobinopatii; erori înăscute de metabolism; bolile colagenului; boli lizozomale; boli prin defecte ale receptorilor; farmacogenetică.
6.Bolile comune – cu predispoziţie genetică – ale adultului.
12.Consideraţii etice şi medico-legale în abordarea patologiei genetice.
-Evaluare teoretică
3.3-a. Modulul 3 – Genetică clinică
3.3-a.1. Obiective
1.Însuşirea cunoştinţelor specifice de patologie malformativă şi genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului şi elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvenţă mai mare.
2.Formarea unor aptitudini (*) şi atitudini(**) specifice modulului:
*Realizarea unui plan de investigare, diagnostic şi îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică;
*Coordonarea activităţii unei echipe de specialişti în vederea realizării planului propus (după principiul “divergenţei acţiunilor şi convergenţei rezultatelor);
*Dezvoltarea capacităţii de sinteză şi integrare a materialului faptic provenit din surse multiple şi a celei de utilizare adecvată a informaţiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin reţele Medline şi Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect şi a monitorizării adecvate a bolnavilor;
*Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecţiunilor familiale cu debut tardiv şi sfătuirea pacienţilor în legătură cu beneficiul, limitele şi riscurile acestor texte
**Formarea unei atitudini de respect şi simpatie pentru bolnavul cu handicap genetic sau malformativ;
**Dezvoltarea capacităţii de a-şi recunoaşte propriile limite profesionale şi a necesităţii de colaborare cu alţi specialişti.
3.3-a.2. Tematica lecţiilor conferinţă în cadrul modulului 3
23.Conformaţia generală a corpului; talia mică şi înaltă; asimetria şi hipertrofia
24.Craniu şi faţa; craniostenoze; sindroame cu suturi largi; închiderea tardivă şi precoce a fontanelelor; alte anomalii ale oaselor craniului; malformaţii ale oaselor feţei şi sindroamele asociate; malformaţii oculare; malformaţii auriculare; malformaţii ale buzelor; cavităţii orale, limbii şi dinţilor.
31.Bolile sistemului respirator; malformaţiile congenitale ale organelor respiratorii; fibroza chistică; astmul şi alte boli alergice, deficienţa de alfa – 1- antitripsină
33.Bolile sistemului digestiv; malformaţiile congenitale gastrointestinale; malformaţiile congenitale ale ficatului, vezicii bilare şi pancreasului; ulcerul peptic; polipozele.
34.Bolile sistemului renourinar; malformaţiile congenitale renourinare; bolile chistice renale, boli glomerulare şi tubulare; sindroame nefrotice.
35.Bolile sistemului genital; malformaţiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere, infertilitatea, avorturile spontane.
36.Bolile sistemului nervos; malformaţiile sistemului nervos central; bolile neurologice, boli convulsive, boli ereditare ale ganglionilor bazali, boala Huntington; ataxii şi paraplegii ereditare; neuropatii periferice; facomaloze, boli demielizante; boli psihice, schizofrenia şi psihozele bipolare, dementele senile, retardul mental; alte boli psihice.
37.Bolile glandelor endocrine: boli ereditare ale hipofizei, tiroidei şi paratiroidelor; hipotiroidia congenitală; hiperplazia congenitală a suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice
38.Bolile organelor de simt: boli ereditare oculare:cecitatea, atrofia optică, glaucomul, defecte ale corneei şi cristalinului, degenerescenţe coroidale şi retiniene, defecte ale vederii colorate, surdităţile ereditare.
39.Bolile hematologice: hemoglobinopatiile şi talasemiile; bolile ereditare ale eritrocitelor, bolile ereditare ale hemostazei, leucemii şi limfoame.
40.Bolile ale sistemului imunitar: imunodeficienţele ereditare; defectele complementului; defectele formării leucocitelor
41.Bolile metabolice: bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze şi gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor şi pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale; farmacogenetica
42.Bolile cromozomiale
43.Bolile mitrocondriale
44.Cancere ereditare şi familiale.
-Evaluare teoretică
4.BAREM DE TEHNICI şi ACTIVITĂŢI PRACTICE
4.1. Modulul 1 - Principii de genetică fundamentală
Activităţile practice şi tehnicile prevăzute în barem se vor realiza într-un laborator de genetică umană care are dotările necesare efectuării analizelor moleculare, biochimice şi citogenetice.
1.Metode de analiză a cromosomilor umani: apectul interfazic şi mitotic al ADN, morfologia cromosomilor umani, clasificarea şi nomenclatura cromosomilor umani, tehnici de evidenţiere a cromosomilor (generaţia I, II, III, IV), heteromorfismul cromosomilor – 10 analize cromosomiale.
2.Diagnosticul citogenetic: nomenclatura anomaliilor cromosomiale, indicaţiile analizei cromosomiale, cariotipul – valoare profilactică, diagnostică şi prognostică – 10 interpretări de cazuri.
3.Metode de analiză moleculară a genelor: clonarea celulară a ADN, clonarea acelulară a ADN ( metoda PCR), metode de analiză a acizilor nucleici (hibridizarea moleculară şi sondele genotipice, analiza ADN genomic prin Southern bloting, analiza cu sonde oligonucleotidice, analiza ARNm prin Northern bloting, hibridizarea în situ – FISH, secvenţierea prin metoda Sanger) – 10 analize de diagnostic molecular.
4.Diagnosticul genetic molecular: nomenclatura mutaţiilor genice, definiţia şi obiectivele genotipării, tehnicile de bază ale diagnosticului molecular, valoarea profilactică, diagnostică şi prognostică a diagnosticului genetic molecular – 10 interpretări de cazuri.
6.Caractere ereditare normale şi patologice: caractere fenotipice pur ereditare (caracterele de specie, caracterele ereditare normale, caracterele ereditare anormale), caractere determinate de interacţiunea ereditate-mediu (caracterele multifactoriale normale, caracterele multifactoriale anormale).
-Evaluare practică
4.2. Modulul 2 - Principii de genetică medicală
Activităţile practice prevăzute în modulul 2 se vor realiza în cabinete de consult şi sfat genetic şi în laboratoare/unităţi de ecografie şi screening prenatal, cu participarea unor medici clinicieni şi de laborator.
1.Fişa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale şi realizarea unui arbore genealogic.
2.Examenul fizic al pacientului: examenul pe segmente şi regiuni (anatomie de suprafaţă; semiologie malformativă, anomalii structurale majore şi minore); măsurători antropometrice; fotografierea pacientului.
3.Formularea unui plan de examene clinice şi paraclinice: Indicaţiile practice ale testului cromatinei sexuale; indicaţiile practice ale analizei cromozomilor umani; indicaţiile practice ale investigaţiilor biochimice (pentru identificarea unor boli metabolice).
4.Fişe speciale de consult pentru pacienţii care prezintă anumite tipuri de afectări
5.Sfatul genetic: circumstanţe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurenţă; comunicarea rezultatelor.
6.Diagnosticul prenatal. Indicaţii, proceduri. Ecografia fetală, principii, realizare, semne ecografice de alarmă, obţinerea de celule fetale. Conduita practică în cazul unor sarcini anormale. Probleme etice.
7.Screeningul neonatal. Condiţii de realizare; colectarea probelor, screeningul bolilor metabolice (fenilcetonuria), screeningul hipotiroidei congenitale. Conduita practică faţă de cazurile depistate.
8.Screeningul familial. Depistarea heterozigotilor; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardivă.
9.Registre genetice. Organizarea depistării şi recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul “de registru”. Prelucrarea datelor. Fişa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (ADPKO)hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.)
10.Dispensarizarea şi integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale şi boli genetice.
-Evaluare practică
4.3-a. Modulul 3 - Genetică clinică
-Abordarea practică a patologiei malformative şi genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalităţi terapeutice şi recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulului 3. Acestea pot fi: pediatrie şi chirurgie pediatrică, neurologie, psihiatrie, dermatologie, endocrinologie.
-Activităţile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulului 3.
-Evaluare practică
4.3-a.1. Substagiul de Endocrinologie
-a. Tematica lecţiilor conferinţă
-Boli ale hipofizei anterioare
-Boli ale hipofizei posterioare
-Boli ale tiroidei: hipotiroidismul familial, boala Graves familială, tiroditele Hashimoto
-Deficienţe endocrine multiple
-Cancerul medular tiroidian
-Hiperparatiroidismul primar
-Carcinomul paratiroidian familial
-Hipoparatiroidismul primar
-Pseudohipoparatiroidismul
-Diabetul zaharat
-Hiperplazia congenitală de corticosuprarenală
-Boli ale gonadelor şi ale ductelor genitale interne
-Hermafroditismul adevărat şi pseudohermafroditismele
-b. Baremul activităţilor practice: Biometrie
-Evaluare practică
4.3-a.2. Substagiul de Pediatrie
-a. Tematica lecţiilor conferinţă
-Condrodisplazii
-Anomalii osoase
-Disostoze
-Artrogripoze
-Boli ale ţesutului conjunctiv: Sindromul Marfan, Sindromul Ehlers-Danlos
-Malformaţii ale tractului digestiv
-Anomalii ale metabolismului bilirubinei
-Boli ale metabolismului aminoacizilor
-Anomalii ale ciclului ureei
-Anomalii ale metabolismului carbohidraţilor
-Anomalii ale metabolismului steroizilor
-Metabolismul lipidic
-Boli lizozomale
-Anomalii ale metabolismului purinelor şi pirimidinelor
-Metabolismul porfirinei
-Boli ale acizilor organici
-Metabolismul cuprului
-Boli peroxizomale
-Boli cromozomiale
-b. Nu sunt necesare activităţi practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigaţiilor specifice geneticii moleculare şi citogeneticii.
-Evaluare practică
4.3-a.3. Substagiul de Dermatologie
-a. Tematica lecţiilor conferinţă
-Anomalii ale pigmentării: albinismul oculo-cutanat, sindromul Griscelli, vitiligo
-b. Nu sunt necesare activităţi practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigaţiilor specifice geneticii moleculare şi citogeneticii.
-Evaluare practică
4.3-a.4. Substagiul de Neurologie (copii cu sau fără adulţi)
-a. Tematica lecţiilor conferinţă
-Defecte ale tubului neural
-Boli convulsive
-Boli ereditare ale ganglionilor bazali
-Boala Huntington
-Ataxii şi paraplegii ereditare
-Neuropatii periferice
-Facomatoze
-Boli demielizante
-Psihoze majore
-Retardul mental
-Distrofii musculare
-Atrofii musculare spinale
-Distrofia miotonică
-Boli ale neuronilor motori
-Paralizii periodice
-b. Nu sunt necesare activităţi practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigaţiilor specifice geneticii moleculare şi citogeneticii.
-Evaluare practică
4.3-a.5. Substagiul de Hematologie
-a. Tematica lecţiilor conferinţă
-Hemoglobinopatii şi talasemii
-Boli ereditare ale eritrocitelor: deficienţa de glucozo-6 fosfat dehidrogenază, deficienţa de glutation reductază, deficienţa de glutation peroxidază
-Hemoliza asociată cu anomalii ale enzimelor glicolitice
-Deficienţa de piruvat kinază, fosfat izomeraza, fosfoglicerat kinaza, fosfo-fructokinaza
-Hemoliza asociată cu anomalii ale membranei eritrocitelor. Sferocitoza ereditară, eliptocitoza ereditară
-Anemii megaloblastice. Anomalii ale metabolismului vitaminei B12
-Anomalii ale metabolismului folaţilor
-Anemii diseritropoietice
-Anomalii congenitale ale hemostazei. Hemofilii, boala von Willebrand, Deficienţa de protrombina; trombocitopenii
-Imunodeficienţe. SCID, agammaglobulinemii, sindromul Di George, sindromul Wiskott-Aldrich, ataxia-telangiectazia, defecte ale complementului, anomalii ale funcţiei leucocitelor
-Disfibrogenemii
-Sistemul HLA
-b. Nu sunt necesare activităţi practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigaţiilor specifice geneticii moleculare şi citogeneticii.
-Evaluare practică
4.3-a.6. Substagiul de Oncologie (copii cu sau fără adulţi)
-a. Tematica lecţiilor conferinţă
-Leucemii acute limfoblastice
-Leucemii acute mieloblastice. Leucemii cronice
-Limfoame
-Neuroblastoame
-Sarcomul Ewing
-Tumora Wilms
-Retinoblastomul
-Tumori testiculare
-Rabdomiosarcoame şi leiomiosarcoame
-Meningioame
-Glioblastoame
-b. Nu sunt necesare activităţi practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigaţiilor specifice geneticii moleculare şi citogeneticii.
-Evaluare practică
4.3-a.7. Substagiul de Oftalmologie
-a. Tematica lecţiilor conferinţă
-Atrofia optică
-Glaucomul
-Defectele corneei
-Anomalii ale cristalinului
-Degenerări ereditare ale retinei şi coroidei
-Retinoblastomul
-Anomalii ale vederii colorate
-Vicii de refracţie
-Afectări oculare în tezaurismoze
-b. Nu sunt necesare activităţi practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigaţiilor specifice geneticii moleculare şi citogeneticii.
-Evaluare practică
4.3.-a.8. Substagiul de Obstetrică şi ginecologie
-a. Tematica lecţiilor conferinţă
I. OBSTETRICĂ
1.Introducere în obstetrică şi ginecologie. Obiectul, istoricul şi evoluţia disciplinei. Locul obstetricii şi ginecologiei în contextul actual al cunoştinţelor medicale, în relaţie cu alte discipline
2.Noţiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul şi ovulul. Maturaţia gameţilor, ovulaţia
3.Fecundaţia. Migraţia şi nidaţia
4.Dezvoltarea morfofuncţională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulaţia fetală.
5.Malformaţiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigaţii radiologice şi ecografie în obstetrică.
6.Sarcina la termen. Anexele fetale.
7.Modificările morfo-funcţionale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracţia uterină.
8.Studiul sarcinii normale. Consultaţia prenatală. Diagnosticul de sarcină în trimestrele I, II şi III (clinic şi paraclinic). Consultaţia prenatală, sarcina cu risc obstetrical crescut, igiena sarcinii.
9.Fătul la termen din punct de vedere obstetrical, prezentaţii şi poziţii.
16.Hipertensiunea arterială indusă de sarcină. Preeclampsia. Diagnostic, principii de tratament, complicaţii.
17.Hemoragiile în sarcină (prima jumatate a sarcinii). Avortul şi mola hidatiformă. Sarcina extrauterină.
18.Sarcina prelungită.
19.Patologia anexelor fetale (polihidramnios, oligoamnios, patologia de cordon ombilical). Suferinţa fetală, restricţia de creştere intrauterină, moartea intrauterină a fătului.
20.Conceptul actual asupra medicinei perinatale. Patologia neonatală, nou-născutul cu risc crescut; traumatismele obstetricale. Izoimunizarea şi boala hemolitică a nou- născutului.
-b. Nu sunt necesare activităţi practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigaţiilor specifice geneticii moleculare şi citogeneticii.
-Evaluare practică
4.3.-a.9. Substagiul de Neonatologie
-a. Tematica lecţiilor conferinţă
1.Conceptul de perinatologie şi neonatologie (mortalitate perinatală, investigaţia fetală – profilul fetal).
2.Metode de apreciere a vârstei gestaţionale (clasificarea nou-născuţilor în funcţie de greutate, vârstă gestaţională: scorul Ballard, Dubowitz).
3.Nou-născutul la termen: particularităţi morfologice şi funcţionale; incidenţe fiziologice; îngrijirea nou-născutului în maternitate.
22.Boli de metabolism. 23.Oftalmologie.Dermatologie neonatală.
-b. Nu sunt necesare activităţi practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigaţiilor specifice geneticii moleculare şi citogeneticii.
-Evaluare practică
5.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGǍTIRE ÎN SPECIALITATEA
GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE
1.1.DEFINIŢIE: Specialitate care are drept obiective asistenţa medicală a persoanelor vârstnice precum şi studiul procesului de îmbătrânire şi al problematicii legate de acest proces.
1.2.DURATA TOTALǍ: 5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.STRUCTURA GENERALǍ
1.3.1.1.Structura stagiilor de pregătire
Stagiu + curs Geriatrie şi Gerontologie 2 ani 4 luni şi 2 săptămâni Stagii complementare 2 ani 7 luni şi 2 săptămâni
Medicină internă 5 luni
Cardiologie 5 luni
Neurologie 5 luni
Psihiatrie 5 luni
Pneumologie 2 luni
Hematologie 2 luni
Endocrinologie 2 luni
Diabet zaharat, boli metabolice 2 luni Ecografie generală 3 luni
Bioetică ½ lună
1.3.1.2.Durata stagiilor şi succesiunea în timp:
6 luni – stagiul de bază geriatrie şi gerontologie
2 ani 7 luni şi 2 săptămâni – stagii complementare
1 ani 10 luni şi 2 săptămâni – stagiul de bază geriatrie şi gerontologie
1.3.2.STRUCTURA DETALIATǍ
1.3.2.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social- administrative, prezentare la spital şi clinica repartizată, stabilirea planului de activitate.
1.3.2.2.Stagii complementare: 2 ani 7 luni şi 2 săptămâni: 1.3.2.2.1.Medicina Internă: 5 luni
Tematica lecţiilor conferinţă (90 ore)
1.Gastrite.
2.Ulcerul gastric şi duodenal.
3.Stomac operat.
4.Patologia esofagului.
5.Constipaţia.
6.Diareea.
7.Hepatita cronică.
8.Pancreatita cronică.
9.Patologia colecistului.
10.Ciroza hepatică.
11.Tulburari funcţionale digestive.
12.Neoplazii ale tubului digestiv.
13.Glomerulonefrite.
14.Nefropatii interstiţiale. 15.Infecţii de tract urinar.
16.Litiaza reno-urinară. 17.Insuficienţa renală acută şi cronică.
18.Sindromul nefrotic. Proteinuria.
19.Hematuria, leucocituria şi bacteriuria. 20.Tumorile tractului urinar. 21.Echilibrul acido-bazic.
3.Reechilibrarea diabetului decompensat – rezolvarea a 10 cazuri.
4.Dietoterapia – întocmirea a câte 5 regimuri alimentare pe grupe de afecţiuni.
STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALǍ
DURATA 3 LUNI ( 50 ore)
NIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenţi
(învăţământ teoretic)
La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obţinerea specialităţii trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică:
–indicaţii şi limite ale explorării ecografice;
–pregătirea pacientului pentru examinare;
–alegerea transductorului în raport cu zona anatomică urmând a fi explorată;
–alegerea ferestrei de explorare adecvate;
–reglarea echipamentului (sistemul de “gain“, compensarea în timp a ecourilor – TGC, plasarea focarului/focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanţe şi volume;
–obţinerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secţiune standardizate utilizate în ultrasonografie;
–recunoaşterea artefactelor şi proceduri de eliminare a acestora;
–deosebirea stării de ”organ normal“ de cea de “organ patologic “prin folosirea semiologiei şi terminologiei ecografice specifice;
–precizarea stării patologice şi includerea aspectului ecografic intr-un diagnostic clinic;
–documentarea imaginilor;
–redactarea buletinului ecografic sau/şi interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experienţă similară sau mai mare;
–recomandarea altor investigaţii complementare sau decurgând din explorarea clinică şi ecografică a pacientului, în scopul obţinerii unui diagnostic corect în condiţiile unui raport cost/eficienţă optim, cu durata de timp minimală.
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALǍ
NIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenţi
(învăţământ teoretic)
Specialităţi: Medicină internă, Gastroenterologie, Geriatrie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie TRUNCHIUL COMUN
Nr.
Tematica de curs teoretic
Numărul ore
1.
Fizica ultrasunetelor
2
2
Artefacte întâlnite în ultrasonografie
1
3
Echipamente, imaginea ultrasonografică
2
4
Semiologie ultrasonografică de bază
2
5
Secţiuni elementare
1
6
Ficatul
4
7
Arborele biliar
4
8
Pancreasul
2
9
Splina
1
10
Spaţiul retroperitoneal
2
11
Tubul digestiv
2
12
Aparatul urinar
2
13
Peritoneu şi anexe
1
14
Urgenţe abdominale
2
Total
28
Observaţii:
1.tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamica, artere periferice, vene periferice, artere şi vene viscerale;
2.tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal şi patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plămânului şi pleurei;
3.tematica prelegerilor de ecografie a ţesuturilor moi superficiale va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al următoarelor organe şi regiuni: cervical, tireo–paratiroidian, sân, axilă, testicul şi scrot;
4.tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică);
5.tematica prelegerilor de ecografie intervenţională va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament .
BAREM DE MANUALITǍŢI – ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIE IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMARE
PENTRU MEDICI REZIDENŢI (INVǍŢǍMÂNT PRACTIC)
Premize
Explorarea ecografică, fiind o investigaţie “în timp real” şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăţilor profesionale de “standardizare“ a acestor imagini, componenta “operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.
Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanţă, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor stagii de “manualităţi”, aceasta reprezentând etapa iniţială şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a)existenţa unui “barem manualităţi” – număr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa natură încât prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului ;
b)existenţa unui personal specializat pentru instruirea medicior începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute. Calităţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfăşurarea prelegerilor teoretice;
c)echipament pentru activităţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheată cât şi pe cont propriu;
d)existenţa unei “biblioteci de imagini“ cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Aceasta “bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată şi comentată de către personalul abilitat să desfăşoare activităţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent intâlnite în practică.
OBS: Baremul este structurat în funcţie de particularităţile fiecărei specialităţi medicale.
A. TRUNCHIUL COMUN
1.Noţiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:
–pornirea aparatului.
–selectarea transductoarelor.
–reglarea parametrilor tehnici ai imaginii.
–optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor.
–măsurători pe imagine.
–salvarea imaginii.
–structura şi redactarea unui buletin ecografic.
2.Abdomenul Ficatul
–identificarea organului.
–vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligamentul rotund, ligamentul venos, lobii şi segmentele).
–precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate.
–evidenţierea şi măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stâng)
şi extrahepatice.
Colecistul
–evidenţierea colecistului.
–identificarea componentelor anatomice.
–măsurarea lumenului şi a pereţilor.
–identificarea raporturilor anatomice principale.
Pancreasul
–evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante ).
–identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grăsos peripancreatic.
–identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct.
Spaţiul retroperitoneal
–aorta
identificare în secţiuni longitudinale şi transversasle.
identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali.
precizarea raporturilor aortei abdominale .
–vena cavă inferioară
identificarea vasului în secţiuni longitudinale şi transversale.
identificarea vaselor emergente.
precizarea raporturilor anatomice.
–ţesutul grăsos retroperitoneal
identificare şi caracterizare.
Splina
Rinichii
identificarea şi măsurarea splinei.
vizualizarea hilului.
precizarea elementelor vasculare componente.
identificarea organelor cu care splina intră în raport.
evidenţierea şi măsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare.
identificarea elementelor componente.
* parenchim- evaluare , măsurare.
*sinus.
*aparat pielo –caliceal-evaluare.
identificarea ureterului.
Lojele suprarenaliene
identificarea lojelor suprarenaliene.
evaluarea stucturii glandelor suprarenale.
măsurarea glandelor suprarenale.
Tubul digestiv
identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subţire şi gros).
măsurarea pereţilor ,evaluarea conţinutului.
Structurile mezentero-epiploice
identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice.
identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidiană.
identificarea peritoneului parietal.
3.Organe aflate la nivelul micului bazin
a)vezica urinară
identificarea în condiţii de repleţie şi de vacuitate.
evacuarea şi măsurarea pereţilor.
identificarea organelor învecinate.
b)prostata (explorare suprapubiană )
identificare, măsurare.
precizarea lobilor.
identificarea organelor cu care prostata intră în raport.
c)uterul (explorare suprapubiană )
identificare.
măsurare.
recunoaşterea elementelor componente.
evaluarea ecostructurii.
d)ovare
identificarea şi măsurarea ovarelor.
evaluarea ecostructurii.
1.3.2.2.9.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ DE CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
4.Interpretarea principalelor date de ecocardiografie pentru patologia prevazută în tematică: 100 cazuri.
5.Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri.
6.Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic şi al măduvei osoase pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 cazuri.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGATIRE în SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
1.1DEFINIŢIE: Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge şi ansamblul de cunoştinţe şi tehnici necesare diagnosticului şi tratamentului corect al acestora.
1.2.DURATA: 5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR.
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi planului de activitate (2 săpt).
1.3.1.Stagiul de hematologie clinică: 6 luni.
1.3.2.Stagiul de medicină internă: 1 an.
1.3.3.Stagiul de neurologie: 3 luni.
1.3.4.Stagiul de boli infecţioase: 3 luni.
1.3.5.Stagiul de hemobiologie şi hematologie transfuzională: 6 luni.
1.3.6.Stagiul de hematologie clinică: 2 ani 5 luni şi 2 săptămâni
1.3.7.Modulul de bioetică 2 săptămâni
1.4.CONŢINUTUL STAGIILOR.
1.4.1.STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ.
1.4.1.1.Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore):
1.Peneumoniile.
2.Bronhopneumonia cronică obstructivă.
3.Astmul bronşic.
4.Cancerul bronhopulmonar.
5.Pleureziile.
6.Sindromul de compresie mediastinală. 7.Tuberculoza pulmonară.
8.Tehnologii de prelevare: sânge total, plasmafereza, citafereza, autotransfuzie.
9.Prepararea concentratelor eritrocitare şi a plasmei proaspete congelate.
10.Prepararea concentratelor plachetare standard.
11.Prepararea crioconcentratelor securizate.
12.Fracţionarea plasmei şi obţinerea derivatelor plasmatice stabile.
A. Stagii practice în laboratoare de:
1.Hematologie.
2.Hemostaza şi coagulare.
3.Imunoserolgie.
4.Virusologie.
B. Noţiuni de:
1.Recoltare de sânge.
2.Produse de sânge: nomenclator, preparate, transport, circuit, uz terapeutic.
3.Control de calitate.
4.Sisteme de arhivare.
5.Practică transfuzională.
6.Tehnici serologice, echipamente, reactivi.
7.Teste Coombs – tipuri tehnici, interpretare.
8.Sisteme de grupe sanguine: ABO, Lewis, Ii, P, Lutheran.
9.Anticorpi iregulari, metode de cercetare, aloimunizare, anticorpi naturali.
10.Diagnosticul imunologic în accidentul hemolitic.
11.Diagnosticul imunologic al incompatibilităţii.
12.Diagnosticul diferenţial al reacţiilor hemolitice.
13.Tehnici pentru probe de compatibilitate.
14.Dificultăţi în interpretarea probelor de compatibilitate.
15.Compatibilitatea în situaţii deosebite.
16.Noţiuni de plasmafereză şi citafereză.
MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală-definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
LABORATOR FARMACEUTIC
CURRICULA DE PREGĂTIRE PRIN REZIDENŢIAT A FARMACIŞTILOR LABORATOR FARMACEUTIC
OBIECTIVUL PREGĂTIRII :
Formarea de farmacişti specialişti capabili să îşi asume activităţile ce se derulează curent în laboratoarele de :
–controlul medicamentului
–toxicologie chimico-legală,
–analize toxicologice chimico-clinice
–ecotoxicologie şi toxicologia mediului
–toxicologie industrială
–analiză în clinicile de boli profesionale
–igiena alimentaţiei
–explorări biochimice
–farmacodinamie şi farmacocinetică experimentală
–control al abuzului şi substanţelor de abuz
sau în procesul de evaluare toxicologică a medicamentelor.
DURATA STAGIILOR – 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de catre responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
A. PREGĂTIRE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ prin cursuri, referate, seminarii şi lucrări practice desfăşurate în cadrul Facultăţii de Farmacie pe parcursul primilor doi ani, după cum urmează:
ANUL I
1.METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE MEDICALE ŞI FARMACEUTICE – 1 lună
2.ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ – 1 lună
3.LEGISLAŢIE ŞI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC – 1 lună
4.BIOCHIMIE – 1 lună
5.EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ŞI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE – 1
lună
6.FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ – 2 luni
7.ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC – 1 lună
8.IGIENA ALIMENTAŢIEI – 1 lună
9.TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ŞI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ŞI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ŞI DOPINGUL) – 3 luni
ANUL II
10.IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE – 1 lună
11.CONTROLUL MEDICAMENTULUI – 2 luni
12.EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ – 1 lună
13.LABORATOR CLINIC – 2 luni
14.BIOFARMACIE – 2 luni
15.ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENŢĂ – 1 lună
16.ANALIZE DE LABORATOR – 3 luni
16.1.VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR – 1
lună
16.2.ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂŢII APEI ŞI ALIMENTELOR – 1 lună
16.3.EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI – 1 lună
16.4.BIOETICĂ – ½ lună
B. PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ cu stagii desfăşurate în laboratoare de profil timp de 11 luni şi 2 săpt.:
1.CONTROLUL MEDICAMENTULUI: 3 luni
1.1.Efectuarea de analize (chimice, fizico-chimice, microbiologice şi biologice) pe forme farmaceutice.
1.2.Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor analizelor.
1.3.Întocmirea buletinului de analiză.
1.4.Întocmirea specificaţiei produsului.
2.TOXICOLOGIE: 3 luni
2.1.Toxicologia chimico-legală – 1 lună
2.2.Analiza toxicologică în clinica de boli profesionale– 1 lună
2.3.Analize de ecotoxicologie şi de toxicologia mediului – 1 lună
3.FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ – 1 lună
4.LABORATOR CLINIC: 2 luni
4.1.Analiza probelor de sânge şi interpretarea rezultatelor.
4.2.Analiza probelor de urină şi interpretarea rezultatelor.
4.3.Analiza sucului gastric.
4.4.Analiza lichidului cefalo-rahidian.
5.IGIENA ALIMENTAŢIEI: 2 luni
5.1.Controlul calităţii apei.
5.2.Controlul calităţii alimentelor.
5.3.Analiza fizico-chimică a aditivilor alimentari.
6.ANALIZE CHIMICO-TOXICOLOGICE ÎN LABORATOROARELE DE CONTROL AL ABUZULUI ŞI SUBSTANŢELOR DE ABUZ – 1 lună
DETALIEREA CONŢINUTULUI MODULELOR DIN ANII I ŞI II
1.METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE MEDICALE ŞI FARMACEUTICE
Obiective: însuşirea metodologiei de cercetare ştiinţifică farmaceutică şi medicală.
Tematică (20 ore):
1.Procesul de documentare; evaluarea critică a informaţiilor din literatură.
2.Motivarea cercetării şi stabilirea ipotezelor.
3.Elaborarea protocoalelor experimentale.
4.Interpretarea datelor experimentale.
5.Comunicarea rezultatelor cercetării.
6.Redactarea lucrărilor ştiinţifice şi metodologia întocmirii bibliografiei.
2.ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ
Obiective: însuşirea noţiunilor statistice de bază şi a testelor statistice ce pot fi aplicate pentru evaluarea cât mai corectă a rezultatelor obţinute.
Tematică (20 ore):
Noţiuni statistice de bază.
Programe informatice utilizate în evaluarea statistică. Distribuţia normală şi intervalul de încredere.
Regresia liniară şi corelaţia.
Teste statistice parametrice şi non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher). Teste statistice de evaluare a bioechivalenţei.
Modelarea datelor de farmacocinetică şi toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuaţiilor farmacocinetice prin metoda Laplace.
Analiza dispersională. Studiul intra-variabilităţii, şi al inter-variabilităţii în experimentul biologici. Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică.
Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluţie în farmacologie şi toxicologie.
Metode matematice de corelare în vitro – în vivo.
Softuri utilizate în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză şi modelarea farmacocinetică şi farmacodinamică.
Activităţi practice şi de seminar
1.Reprezentări grafice ale datelor experimentale
2.Ecuaţii farmacocinetice şi alte modele matematice utilizate pentru a descrie cinetica evoluţiei unor medicamente şi a unor toxice în funcţie de calea de pătrundere în organism.
3.Calculul parametrilor statistici ai unei populaţii.
4.Analiza matematică a cauzelor variabilităţii rezultatelor experimentelor biologice.
5.Calculul aproximativ al unor funcţii matematice uzuale în analiza experimentului biologic.
6.Metoda grafică de filtrare a datelor cinetice cu ajutorul funcţiei Bateman.
7.Metode computerizate de aproximaţii succesive în îmbunătăţirea rezultatelor calculului parametrilor de transfer pentru medicamente şi toxice.
8.Estimarea pofilului de absorbţie a unor medicamente şi unor toxice în funcţie de calea de pătrundere în organism.
9.Exerciţii de modelare farmacocinetic-farmacodinamică.
3.LEGISLAŢIE ŞI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: cunoaşterea regimului legal al laboratoarelor şi profesiunilor din sistemul sanitar, al medicamentului, alimentului şi protecţiei mediului.
Tematică (20 ore):
1.Acte legislative generale privind domeniul sănătăţii.
1.1.Legea privind asigurarea sănătăţii populaţiei.
1.2.Organizarea structurală a serviciilor de asigurare a sănătăţii.
2.Regimul legal al laboratoarelor din cadrul sistemului sanitar.
2.1.Laboratoare de analiza medicamentului.
2.2.Laboratoare de toxicologie.
2.3.Laboratoare de analize medicale.
2.4.Laboratoare de mediu.
2.5.Laboratoare de analiza alimentului.
2.6.Reguli de bună practică de laborator.
2.7.Controlul activităţilor de laborator.
3.Regimul legal al profesiunilor din domeniul sanitar – laborator.
3.1.Profesiunea de farmacist.
3.2.Profesiunea de medic.
3.3.Profesiunea de chimist.
3.4.Profesiunea de biolog.
3.5.Alte profesiuni.
4.Regimul legal al medicamentului.
4.1.Cercetarea, testarea şi autorizarea medicamentului.
4.2.Substanţe şi medicamente cu regim legal special.
5.Regimul legal al protecţiei mediului.
5.1.Regimul legal al activităţilor cu impact asupra mediului.
5.2.Controlul activităţilor cu impact asupra mediului.
6.Regimul legal al alimentelor.
6.1.Regimul legal al activităţilor care au ca obiect alimentele.
6.2.Controlul activităţilor care au ca obiect alimentele.
7.Organizarea şi funcţionarea unităţilor farmaceutice.
7.1.Înfiinţarea unităţilor farmaceutice.
7.2.Condiţii de organizare şi funcţionare.
8.Protecţia muncii în laboratoarele farmaceutice.
8.1.Norme republicane de protecţie a muncii.
8.2.Norme departamentale de protecţie a muncii.
9.Producţia şi controlul calităţii medicamentelor.
9.1.Reguli de bună practică de fabricaţie.
9.2.Organizarea şi funcţionarea Laboratorului pentru Controlul Medicamentului.
4.BIOCHIMIE
Obiectiv: însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare pentru înţelegerea semnificaţiei dinamicii parametrilor biochimici în fiziopatologie.
Tematică (20 ore):
1.Biochimia unor oligo- şi polipeptide biologic active.
2.Enzimele. Proprietăţi generale ale enzimelor. Enzime cu semnificaţie diagnostică.
3.Metabolismul glucidic.
Procese anaerobe generatoare de energie. Procese oxidative.
Procese biosintetice şi catabolice.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare. Glucide cu semnificaţie fiziologică.
4.Metabolismul lipidic.
Metabolismul acizilor graşi nesaturaţi şi a eicosanoizilor. Metabolismul triacilglicerolilor şi a lipoproteinelor.
Metabolismul colesterolului. Transportul şi depozitarea lipidelor.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare.
5.Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor.
Metabolismul compuşilor cu azot (aminoacizi, porfirine, neuromediatori). Principii de biosinteză, direcţii generale şi particulare de catalizare.
6.Catabolismul nucleobazelor şi relevanţa unor metaboliţi în laboratorul clinic.
7.Mediatori biochimici în inflamaţie şi în reacţiile alergice.
8.Biochimia comunicării extra- şi intracelulare.
9.Tehnici de centrifugare.
10.Structura, purificarea şi caracterizarea proteinelor.
15.Actualităţi în biochimia unor mediatori chimici ş transmiterii impulsului nervos.
16.Biochimia acidului arahidonic.
17.Mediatori biochimici în inflamaţie şi în reacţiile alergice.
18.Biochimia unor oligo- şi polipeptide biologice active.
19.Biochimia sistemului sanitar.
20.Biotehnologiile în obţinerea medicamentelor.
21.Biochimia senescenţei.
Activităţi practice şi de seminar
1.Metodologii moderne în investigarea biochimică.
2.Testele de evidenţiere în a HCG în sarcină.
3.Determinarea unor biomarkeri ai oxidării.
4.Metode moderne de determinare a vitaminelor.
5.EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ŞI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE
Obiective: însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la principalele produse vegetale de interes terapeutic, la parametrii de calitate şi la standardizarea preparatelor farmaceutice de origine vegetală, precum şi a cunoştinţelor practice necesare analizei produselor vegetale de uz terapeutic.
Tematică (20 ore):
1.Studiul produselor vegetale conţinând:
–oze şi ozide
–alcaloizi
–compuşi terpenici şi aromatici
2.Noţiuni privind calitatea calităţii produselor vegetale.
3.Standardizarea produselor vegetale şi a extractelor obţinute din produse vegetale.
4.Determinarea identităţii, purităţii şi calităţii unor produse vegetale, conform prevederilor Farmacopeei Europene.
5.Metode generale de analiză a principiilor active din produsele vegetale.
6.Izolarea, analiza calitativă şi cantitativă a principiilor active din produsele vegetale: flavonoide, antracenozide, heterozide cardiotonice, saponozide, uleiuri volatile, alcaloizi, poliholozide şi acizi polifenolici.
Activităţi practice şi de seminar:
1.Extracţia, identificarea şi dozarea flavonoidelor (flavonozide, antocianozide), taninuri.
2.Extracţia, identificarea şi dozarea antracenozidelor.
3.Extracţia, identificarea şi dozarea heterozidelor cardiotonice.
4.Extracţia, identificarea şi dozarea saponozidelor.
5.Extracţia, identificarea şi dozarea uleiurilor volatile.
6.Extracţia, identificarea şi dozarea alcaloizilor.
6.FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ
Obiective: însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice privind cercetarea farmacologică în domeniul medicamentului.
Tematică (40 ore):
1.Cercetarea ştiinţifică pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Faze şi etape.
2.Etapa de farmacologie preclinică.
3.Bioetica experimentului pe animale vertebrate vii.
4.Farmacodinamia experimentală.
5.Farmacotoxicologia experimentală.
6.Farmacocinetica experimentală.
7.Factorii care influenţează rezultatele cercetării de farmacologie experimentală.
Activităţi practice şi de seminar:
1.Însuşirea tehnicilor de administrare, de contenţie, prelevări, anestezie, eutanasie şi autopsie.
2.Însuşirea tehnicilor de farmacodinamie experimentală, “in vivo” şi “in vitro”. Determinarea DE50
3.Însuşirea tehnicilor de farmacodinamie biochimică pe enzime.
4.Investigarea toxicităţii acute. Determinarea DL50. Utilizarea corecţiilor de probituri.
5.Testarea toleranţei locale.
6.Rezolvarea problemelor de calcul a parametrilor farmacocinetici.
7.Determinarea şi corelarea DE 50; pD2; pA2.
7.ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: însuşirea noţiunilor statistice de bază ale programării şi utilizării diverselor programe şi sisteme de operare.
Tematică (20 ore):
Sisteme de numeraţie. Microsisteme cu microprocesor. Sisteme de operare.
Programe utilitare. Baze de date numerice. Baze de date.
Programe de statistică.
Activităţi practice şi de seminar:
1.Prezentarea generală a calculatorului compatibil IBM.
2.Sistemul de operare MS-DOS.
3.Programe utilitare : XTPRO, NORTON COMANDER.
4.Editorul de texte Wordstar.
5.Baze de date numerice.
6.DBASE III+IV.
IGIENA ALIMENTAŢIEI
Obiective: cunoaşterea trebuinţelor nutritive ale omului, raţia optimă şi urmările unui aport neadecvat, menţinerea unui regim alimentar echilibrat, însuşirea unui regim alimentar echilibrat, însuşirea unor regimuri alimentare în diverse maladii şi valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente şi a calităţii igienice.
Tematică (20 ore):
1.Asigurarea nevoilor energetice ale organismului.
2.Asigurarea alimentaţiei raţionale a omului sănătos.
3.Produsele alimentare implicate în producerea unor maladii.
4.Produse alimentare ca factori de protecţie împotriva unor maladii (alimente funcţionale, nutraceutice, suplimente alimentare).
5.Regim alimentar în dereglări ale metabolismului glucidic.
6.Regim alimentar în obezitate.
7.Regim alimentar în hiperuricemii şi gută.
8.Dietoterapia în ateroscleroză şi boli cardiovasculare.
9.Regim alimentar în bolile de stomac şi patologia intestinală.
10.Regim alimentar în patologia hepatică şi biliară.
11.Regim alimentar în afecţiunile pancreatice.
12.Regim alimentar în patologia renală.
13.Regim alimentar în SIDA.
14.Valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente.
15.Aditivi alimentari.
Activităţi practice şi de seminar:
1.Metode de cercetare a compoziţiei alimentelor şi evaluarea stării de nutriţie a populaţiei.
2.Determinarea stării de puritate a apei şi acţiunea ei asupra sănătăţii.
3.Metode de determinare a valorii nutritive şi a stării igienice a alimentelor.
4.Analiza şi controlul sanitar al substanţelor aditive alimentare.
TOXICOLOGIE
Obiective: însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare pentru evaluarea riscului asociat expunerii la diferite clase de medicamente, substanţe utilizate abuziv, noxe industriale sau poluanţi ai factorilor de mediu, pentru evaluarea toxicologică a medicamentelor şi a altor substanţe chimice, precum şi pentru analiza toxicologică a substanţelor toxice din probe de mediu, din probe biologice sau corpuri delicte.
Tematică (50 ore):
1.Surse de informare pentru toxicologi.
2.Toxicocinetica şi rolul său în poluarea efectelor toxice şi a diagnosticului intoxicaţiilor.
3.Mecanismele celulare ce stau la baza efectelor toxice.
4.Acţiunea substanţelor toxice la nivelul diferitelor organe.
27.Toxicologia medicamentelor cu acţiune anestezică locală sau generală.
28.Toxicologia medicamentelor cu grupe aminice, alifatice sau aromatice.
29.Toxicologia antibioticelor.
30.Toxicologia chimioterapicelor antitumorale.
31.Toxicologia chimioterapicelor antimicrobiene şi antimicobacteriene.
32.Selectarea documentelor referitoare la teste preclinice necesare înregistrării medicamentelor (“Nonclinical overview”).
Activităţi practice şi de seminar:
1.Analize de toxici gazoşi şi volatili.
2.Analize de toxici minerali cu aplicarea schemelor analitice.
3.Analize de medicamente care se extrag din mediu acid.
4.Analize de medicamente care se extrag din mediu bazic.
5.Analize de medicamente care se extrag atât din mediu acid cât şi din mediu basic.
6.Cercetarea toxicologică a medicamentelor prin analiza metaboliţilor. 7Analiza medicamentelor în plasmă, urină şi corpuri delicate.
8.Analiza pesticidelor.
9.Cercetarea toxicologica a stupefiantelor (THC şi LSD-25) şi a micotoxinelor (produse de micromicete
şi macromicete).
10.Identificarea toxicilor prin HPLC, spectrofotometrie în infraroşu şi RMN.
IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE
Obiective: însuşirea cunoştinţelor necesare pentru înţelegerea fenomenelor mediate prin procese imune şi pentru aplicarea şi interpretarea testelor imunologice. Însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru diagnosticul de laborator al infecţiilor şi parazitozelor, precum şi pentru controlul microbiologic al diferitelor produse medicale şi preparate farmaceutice.
Tematică (20 ore):
1.Mecanisme de apărare a organismului.
2.Mijloacele specifice de apărare imună; celulele implicate în răspunsul imun.
3.Mediatori moleculari ai răspunsului imun.
4.Fazele răspunsului imun şi cooperarea dintre celulele implicate.
5.Teste imunologice: reacţii de precipitare, reacţii de aglutinare, fixarea complementului, investigaţiile clinice în stările de hipersensibilitate, detectarea complexelor imune, investigaţii în bolile autoimune, investigarea imunodeficienţelor.
6.Morfologie, fiziologie şi genetică bacteriană.
7.Microorganisme cu poartă de intrare: digestivă, respiratorie, cutanată, genito-urinară.
8.Clasificarea virusurilor.
9.Principalele grupe de paraziţi caracteristicile definitorii.
10.Recoltarea produselor patologice în vederea analizei.
11.Tehnici de însămânţare, izolare şi identificare a germenilor.
12.Testarea sensibilităţii la antibiotice.
13.Examenul microbiologic al diferitelor produse patologice.
14.Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.
15.Controlul microbiologic al preparatelor injectabile.
16.Diagnosticul îmbolnăvirilor produse de principalele bacterii, protozoare şi helminţi.
Activităţi practice şi de seminar:
1.Tehnici de sterilizare prin caldură.
2.Tehnici de sterilizare prin alţi factori fizici şi chimici, controlul sterilizării.
3.Examenul microscopic al formelor fundamentale bacteriene.
4.Tehnici de efectuare a frotiurilor, coloraţii.
5.Recoltarea produselor patologice, coloraţii.
6.Tehnici de însămânţare şi izolare, identificarea germenilor.
8.Generalităţi asupra importanţei în diagnostic a reacţiei Ag-Ac, exemplificări, serodiagnostic, seroidentificări.
9.Reacţia de aglutinare – tehnică, aplicaţii.
10.Reacţia de precipitare – tehnică, aplicaţii.
11.Reacţii de fixare a complementului – tehnică, aplicaţii.
12.Reacţia de seroneutralizare – tehnică, aplicaţii.
13.Reacţia cu anticorpi marcaţi – tehnică, aplicaţii.
14.Examenul microbiolologic al produselor din tractul digestiv.
15.Examenul microbiolologic al produselor din tractul respirator.
17.Examenul microbiolologic al produselor din tractul genito-urinar.
18.Examenul microbiolologic al produselor de la nivel cutanat.
19.Examenul microbiologic al sângelui.
20.Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.
11.CONTROLUL MEDICAMENTULUI
Obiective: însuşirea cunoştinţelor teoretice privind metodele fizico-chimice de analiză, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; însuşirea deprinderilor practice de realizare a diferitelor metode analitice.
Tematică (40 ore):
1.Farmacopeea Europeană / Farmacopeea Română – prevederi cu referire la metodologia analitică aplicată la analiza medicamentelor; condiţii de calitate ale formelor farmaceutice.
2.Libera circulaţie a medicamentului. Organizarea controlului medicamentului în România. Institute abilitate: Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM).
3.Reglementări privind calitatea medicamentului, condiţii de punere pe piaţă a unui medicament.
4.Laboratoare de control autorizate. Normative în vigoare după care se efectuează controlul medicamentului.
5.Prelevarea probelor pentru analiză.
6.Examenul organoleptic.
7.Solubilitatea substanţelor medicamentoase.
8.Constante fizico-chimice în controlul medicamentelor.
9.Determinarea pH-ului.
10.Separarea şi extracţia principiilor active din amestecuri şi forme farmaceutice.
11.Identificarea substanţelor medicamentoase ca atare şi din forme farmaceutice.
14.Dozarea substanţelor medicamentoase ca atare şi din forme farmaceutice prin metode volumetrice şi semimicrovolumetrice.
15.Metode termice de analiză (TG, DSC); principii, aparatură, aplicaţii în controlul medicamentului.
16.Metode electrochimice de analiză; principii, aparatură, aplicaţii în controlul medicamentului.
17.Metode spectrale de analiză (UV-VIS, IR, spectrometrie de absorbţie atomică şi de fluorescenţă).
18.Spectrometrie de masă; principii, aparatură, aplicaţii în controlul medicamentului.
19.Metode cromatografice de analiză (cromatografie de gaze, de lichide de înaltă performanţă, cromatografie pe hârtie, cromatografie în strat subţire).
20.Electroforeză capilară.
21.Rezonanţă magnetică nucleară; principii, aparatură, aplicaţii în controlul medicamentului.
22.Aspecte privind metodologia de validare a metodelor analitice în controlul medicamentului.
23.Evaluarea stabilităţii medicamentelor.
24.Reguli de bună practică de laborator.
Activităţi practice şi de seminar:
1.Controlul organoleptic şi analiza preliminară a substanţelor medicamentoase ca atare şi a formelor farmaceutice.
2.Determinarea constantelor fizico-chimice utilizate la controlul medicamentelor.
3.Identificarea substanţelor medicamentoase ca atare şi din forme farmaceutice prin reacţii chimice, metode fizico-chimice (spectrale, cromatografice).
5.Dozarea substanţelor medicamentoase ca atare şi din forme farmaceutice (pulberi comprimate, capsule, soluţii injectabile şi perfuzabile, siropuri, unguente, supozitoare, coliere) prin:
5.1.metode volumetrice
–metode electrometrice
–metode spectrometrice
–metode cromatografice
6.Calcularea rezultatului analitic şi evaluarea acestuia în raport cu limitele de admisibiliate.
12.EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ
Obiective: transmiterea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare având ca scop final elaborarea unui raport de expert util juridic în caz de litigii.
Tematică (20 ore):
1.Principiile toxicologie legale şi grupurile de cazuri luate în studiu.
2.Necesităţi şi exigenţe analitice. Investigarea cazului. Analiza materialelor biologice şi corpurilor delicte.
3.Testele analitice pe grupe de toxici.
4.Cercetarea chimico-toxicologică a alimentelor şi băuturilor.
5.Analiza tabletelor, capsulelor şi seringilor.
6.Coroborarea datelor pentru redactarea raportului de expertiză.
7.Expertiza toxicologică a medicamentelor:
–reglementări referitoare la studiile de toxicologie.
–bunele practici de laborator în studiile de toxicologie.
–animalele de laborator şi etica experimentării pe animale.
–tipuri de studii de toxicologie.
–raportarea observaţiilor şi măsurătorilor pe animalul viu.
–structura unui raport de evaluare toxicologică.
Activităţi practice şi de seminar:
1.Analiza de toxici gazoşi.
2.Analiza de compuşi volatili.
3.Screening de medicamente.
4.Screening de metale, anioni şi pesticide.
5.Analiza de corpuri delicte (alimente, băuturi, medicamente, etc.).
13.LABORATOR CLINIC
Obiective: însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare efectuării analizelor de laborator clinic şi a interpretării acestora.
Tematică (40 ore)
1.Factorii care influenţează analizele de laborator clinic.
2.Date de laborator în anomaliile eritrocitelor, leucocitelor şi trombocitelor.
3.Anomalii ale echilibrului hidro-electrolitic.
4.Anomalii ale metabolismului glucidic.
5.Anomalii ale metabolismiului lipidic.
6.Componentele azotate neproteice şi proteice din sânge şi variaţiile lor fiziopatologice.
7.Enzimele plasmatice cu valoare diagnostică.
8.Markeri tumorali.
9.Semnificaţia prezenţei constituenţilor patologici în urină.
10.Modificarea parametrilor biochimici în diferite boli renale.
11.Explorări biochimice în nefrologie.
12.Explorarea de laborator a lichidului cefalo-rahidian.
13.Explorări biochimice în gastroenterologie.
14.Explorări biochimice în hepatologie.
Activităţi practice şi de seminar:
1.Analiza şi controlul de laborator a probelor de sânge.
2.Analiza şi controlul de laborator al urinei.
3.Analiza sucului gastric.
4.Analiza lichidului cefalorahidian.
14.BIOFARMACIE
Obiective: însuşirea principiilor farmacocinetice în scopul individualizării metodologiei de extracţie şi de analiză al substanţei medicamentoase de interes şi/sau a metaboliţilor săi din medii biologice.
Tematică (40 ore):
1.Conceptele de disponibilitate, biodisponibilitate şi biofarmacie.
2.Dizolvarea şi difuziunea – procese de bază în asigurarea biodisponibilităţii.
3.Procesele de absorbţie, distribuţie, metabolizare şi excreţie a substanţelor medicamentoase şi metaboliţilor lor.
4.Modele farmacocinetice.
5.Elemente de calcul folosite în biofarmacie.
6.Modele farmacocinetice şi distincţii cinetice între pătrunderea pe cale orală, parenterală sau în cazul cedării modificate.
7.Preformularea.
Activităţi practice şi de seminar:
1.Cedarea substanţelor active din forme farmaceutice solide orale (capsule, comprimate, componente acoperite). Determinarea vitezei de dizolvare.
2.Studii “in vitro” privind cedarea substanţelor active din forme farmaceutice orale cu cedare modificată.
3.Evaluarea disponibilităţii substanţelor active din supozitoare. Influenţa excipientelor asupra eliberării substanţelor active.
4.Evaluarea disponibilităţii substanţelor active din preparate topice. Influenţa bazei de unguent şi a promotorilor de absobţie asupra cedării substanţelor active.
15.ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENŢĂ
Obiectiv: însuşirea abilităţilor de lucru la GS-MS, LC-MS, HPLC, electroforeză capilară, spectrometrie de absorbţie atomică, necesare abordării analizelor de xenobiotice sau metaboliţi ai acestora în lichide biologice.
Tematică (20 ore):
1.Rolul laboratorului de toxicologie în managementul intoxicaţiilor acute.
2.Aspecte medico-legale ale analizei probelor biologice în toxicologia de urgenţă.
3.Selecţia şi colectarea probelor biologice.
4.Metodologia de screening în analiza toxicologică de urgenţă.
5.Teste pentru compuşi specifici şi grupe de compuşi.
Activităţi practice şi de seminar:
1.Determinări de cromatografie în strat subţire.
2.Determinări spectrofotometrice în vizibil şi UV.
3.Analize electroforetice: pe hârtie, pe gel şi prin electroforeză capilară.
4.Analize densitometrice (cu integrare).
5.Determinări pe HPLC asistate de calculator.
6.Determinări de metale toxice cu ajutorul spectrometrului de absorbţie atomică.
7.Evaluări calitative şi cantitative ale xenobioticelor şi metabiliţilor lor cu ajutorul GC-MS.
8.Analize de toxici organici cu ajutorul LC-MS (inclusiv asistat de LIF).
16.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării..
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
LABORATOR FARMACEUTIC 3 ANI
STAGII PRACTICE şi CURSURI CONFERINŢĂ
METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE MEDICALE ŞI FARMACEUTICE (1.1)– 1 lună ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ (1.2) – 1 lună LEGISLAŢIE ŞI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC(1.3) – 1 lună BIOCHIMIE (1.4) – 1 lună
EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ŞI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE (1.5) – 1 lună
FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ (1.6) – 2 luni
ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.7) – 1 lună
IGIENA ALIMENTAŢIEI (1.8) – 1 lună
TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ŞI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ŞI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ŞI DOPINGUL) (1.9) – 3 luni
IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE (1.10) – 1 lună
CONTROLUL MEDICAMENTULUI (1.11) – 2 luni
EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ (1.12) – 1 lună
LABORATOR CLINIC (1.13) – 2 luni
BIOFARMACIE (1.14) – 2 luni
ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENŢĂ(1.15) – 1 lună
ANALIZE DE LABORATOR(1.16) – 3 luni
VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR (1.17) – 1 lună
ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂŢII APEI
ŞI ALIMENTELOR(1.18) -1 lună
EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI(1.19) – 1 lună
BIOETICĂ (I.20) – ½ luna
PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ(1.21)- 11 luni şi 2 sapt.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIE
1.1 DEFINIŢIE: Medicina de familie este specialitatea care asigură asistenţa medicală primară şi continuă şi, prin acţiuni preventive, educaţionale, terapeutice şi de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei şi colectivităţii, având următoarele funcţii:
De asigurare a accesibilităţii populaţiei la asistenţa medicală
De supraveghere a sănătăţii
De prevenţie primară, secundară, terţiară
De prevenţie specifică
De promovare a sănătăţii
De asigurare a îngrijirilor medicale curente
De selecţionarea pacienţilor care au nevoie de asistenţă de specialitate
De coordonare a serviciilor medicale în funcţie de nevoile concrete ale bolnavului
De sinteza diagnostică şi terapeutică
De supraveghere medicală continuă a individului, familiei şi a colectivităţii
De recuperare şi reabilitare a bolnavilor
De asigurare a îngrijirilor paliative şi terminale
De cercetare ştiinţifică specifică
1.2 DURATA REZIDENTIATULUI - 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-+book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3 OBIECTIVE GENERALE
Absolvenţii rezidenţiatului de medicină generală vor trebui să fie capabili să îndeplinească următoarele activităţi:
1.Să asigure asistenţa medicală primară, preventivă şi curativă, rezolvând cat mai bine problemele de sănătate cu care sunt confruntaţi.``
2.Să acorde asistenţă medicală preventivă omului sănătos, familiei şi colectivităţii.
3.Să acorde tuturor pacienţilor asistenţă medicală de prim contact, asumându-şi responsabilitatea deciziei iniţiale şi toate problemele medicale pe care le prezintă pacienţii lor şi să apeleze în timp util la ceilalţi medici specialişti.
4.Să acorde asistenţă medicală de urgenţă adecvată tuturor cazurilor în care vor fi solicitaţi ca medici de prim contact.
5.Să asigure asistenţă medicală continuă tuturor pacienţilor lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice şi socio-culturale ale fiecărui pacient.
6.Să medieze în mod corect relaţiile pacientului cu sistemul de asistenţă medicală şi să poată lucra
şi echipa de asistenţă medicală.
7.Să elaboreze şi să aplice programe de măsuri preventive cu scopul menţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei.
57.Intoxicaţiile cronice profesionale şi neprofesionale
58.Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară.
1.4.2.2 Baremul activităţilor practice
1.Examinarea clinică a bolnavului: 300
2.Interpretarea examenului radiologic şi afecţiunile prevăzute şi tematica pe aparate şi sisteme: 30
3.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 30
4.Interpretarea unei EKG: 30
5.Interpretarea principalelor date ecografice şi endoscopice pentru patologia prevăzută şi programa: 30
6.Interpretarea oscilometriei: 10
7.Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 10
8.Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduvă: 10
9.Interpretarea rezultatelor obţinute prin tehnicile de explorare a secreţiei gastrice: 10
10.Sondajul şi spălătura gastrică: 5
11.Examenul de fund de ochi: 10
12.Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 30
13.Recoltarea şi interpretarea examenului coprologic: 5
14.Alimentaţia omului sănătos : 50
15.Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecţiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 50
16.Puncţia pleurală: 5
1.4.3 STAGIUL DE PEDIATRIE: 4 1/2 luni
1.4.3.2 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (80 ore)
1.Creşterea şi dezvoltarea copilului
2.Alimentaţia sugarului şi copilului sănătos
3.Malnutriţia protein-energetică
4.Rahitismul
5.Diabetul copilului
6.Anemiile
7.Sindroame hemoragice
8.Leucemiile acute limfoblastice şi non-limfoblastice
9.Limfoamele maligne hodgkiniene şi non-hodgkiniene
10.Malformaţii congenitale
11.Principii de diagnostic şi tratament ale bolii atopice
12.RAA şi cardiopatia reumatismală
13.Artritele cronice juvenile
14.Sindromul febril prelungit
15.Durerea toracică la copil şi adolescent
16.Infecţiile tractului respirator superior
17.Amigdalitele
18.Sinuzitele
19.Otita medie acută şi cronică.
20.Bronşiolita acută
21.Bronhopneumonia
22.Pneumoniile acute şi cronice
23.Miocarditele
24.Pericarditele
25.Endocarditele infecţioase
26.Tulburări de ritm şi de conducere
27.Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară la copil
28.Stomatitele, glositele şi cheilitele
29.Hemoragiile digestive la un nou născut şi copil
30.Diareea cronică şi sindromul de malabsorbţie
31.Parazitozele digestive
32.Hepatitele acute şi cronice
33.Sindromul nefrotic
34.Glomerulonefritele acute
35.Insuficienta renală şi cronică
36.Enurezisul şi encoprezisul
37.Urgenţe pediatrice majore:
convulsiile
intoxicaţiile acute
înţepături de insecte veninoase
muşcături de animale
insolaţia
şocul
insuficienţa cardio-respiratorie
sindroame de deshidratare acută
comele
38.Probleme medicale ale adolescentului: creşterea şi dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică a adolescentului.
1.4.3.2.Baremul activităţilor practice
1.Examinarea clinică a copilului: 50
2.Măsurători antroprometrice şi interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 50
3.Aprecierea creşterii şi dezvoltării copilului: 50
4.Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil: 50
5.Instalarea unui cateter venos: 10
6.Cateterism vezical la copilul de ambele sexe şi la diferite vârste: 5
7.Interpretarea examenului de sânge periferic şi LCR: 20
8.Examen otoscopic la sugar şi copilul mare: 10
9.Examenul fundului de ochi: 10
10.Interpretarea EKG-ului la sugar şi copilul mare: 20
1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (40 ore)
1.Noţiuni de planning familial
2.Diagnosticul de sarcină
3.Sarcina normală
4.Sarcina cu risc obstetrical crescut
5.Sarcina patologică
6.Lăuzia
7.Iminenţa de avort
8.Placenta praevia
9.Eclampsia
10.Apoplexia utero-placentară
11.Metroragiile
12.Sarcina extrauterină
13.Vulvovaginita acută
14.Boala inflamatorie pelviană
15.Fibrom uterin
16.Cervicite acute şi cronice
17.Cancer genito-mamar
1.4.5.2 Baremul activităţilor practice
1.Examenul clinic şi genital al femeii gravide: 50
2.Asistarea naşterii normale: 30
3.Naşterea patologică: 5
4.Perineotomie şi perineorafie: 5
5.Colporafie
6.Tamponament şi hemoragiile genitale: 5
7.Recoltarea : 10
8.Indicarea metodelor contraceptive: 20
9.Montarea unui sterilet: 5
1.4.6 STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ – 2 Luni
A. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor şi funcţiilor medicinei de familie (40 ore)
1.Etiologia cancerului (1,3)
–factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)
–factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentaţie)
–factori de risc constituţionali (hormonali, genetici, imunologici)
2.Factori de pronostic în cancer (1,3)
–factori legaţi de tumoră
–factori legaţi de gazdă
3.Principii şi metode de diagnostic în cancer (1,3)
–diagnosticul clinic (semne directe şi indirecte)
–diagnosticul biologic
–diagnosticul imagistic (metode neinvazive şi invazive)
–particularităţile diagnosticului în cancer. Dificultăţi şi erori.
4.Rolul chirurgiei în oncologie (1,3)
–rolul chirurgiei în profilaxia cancerului
–rolul chirurgie în diagnosticul cancerului
–rolul chirurgiei în tratamentul cancerului
–principiile tratamentului chirurgical
5.Principiile radioterapiei în oncologie (3)
–definiţia şi scopurile radioterapiei în oncologie
–tipuri şi surse de radiaţii utilizate
–mărimi şi unităţi de măsură în radioterapie
–bazele fizice şi biologice ale radioterapiei
–tipuri de iradiere
–incidentele şi complicaţiile radioterapiei
6.Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului (1,2,3)
–date generale
–cinetica celulare
–mecanismul de acţiune al citostaticelor
–rezistenţa la citostatice
–căi de administrare a citostaticelor
–indicaţiile şi contraindicaţiile chimioterapiei
–incidentele şi complicaţiile chimioterapiei
–tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor
–clasificarea citostaticelor
–evalurarea răspunsului la chimioterapie
–principii generale privind cercetarea şi caracterizarea de noi medicamente antineoplazice
7.Principiile tratamentului hormonal în oncologie (1,3)
–principalele efecte ale hormonilor în cancer
–principalele obiective ale tratamentului hormonal
–clasificarea hormonilor. Principalii agenţi terapeutici utilizaţi în hormonoterapia cancerului.
8.Urmărirea bolnavului (1.3)
9.Infecţiile în cancer (1,4)
10.Complicaţiile cancerului (1)
11.Urgenţele în oncologie (1,3)
12.Durerea în cancer (1,3)
–anatomia şi fiziologia durerii
–sindroame dureroase în cancer
–tratamentul durerii în cancer
13.Tratamentele paleative în cancer (1,3)
14.Aspecte de psiho-oncologie (1,3)
15.Alimentaţia în oncologie (1,3)
16.Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educarea sanitară a populaţiei (1,3)
17.Leziunile precursoare ale malignităţii. Definiţie, clasificare, diagnostic, tratament (1,3)
18.Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)
19.Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)
20.Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol.II)
21.Cancer ale sferei capului şi gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)
22.Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)
23.Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie ) (1,2,4)
24.Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5)
25.Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5)
26.Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol.I)
27.Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol. II)
28.Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)
29.Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)
30.Cancerul prostratei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)
31.Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)
B. Baremul activităţilor practice
1.Examen chimic general şi loco-regional al bolnavului oncologic
2.Examen al ariilor ganglionare superficiale
3.Examen general al tegumentelor şi mucoaselor
4.Examen al cavităţii bucale
5.Examen al sânului
6.Examen ginecologic şi examen citologic cervico-vaginal
7.Tuşeu rectal şi examen al prostatei
8.Interpretarea explorărilor biologice şi imagistice
1.4.7 STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE – 1 Lună
1.4.7.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
1.Rujeola
2.Rubeola
3.Varicela
4.Gripa
5.Parotidita
6.Infecţii cu protozoare şi metazoare
7.Boala diareică acută
8.Mononucleoza infecţioasă
9.Zona zoster
10.Scarlatina
11.Hepatitele virale acute
12.Febra tifoidă
13.Salmonelozele
14.Toxiinfecţiile alimentare
15.Tetanos
16.Meningite
17.Encefalite
18.Holera
19.Enterocolite
20.SIDA şi infecţia HIV la adult şi copil
21.Antibiotice
1.4.7.2 Baremul activităţilor practice
1 .Interpretarea rezultatelor obţinute la hemocultură: 10
5.Tulburări psihopatologice ale alimentaţiei, somnului şi sexualităţii
6.Psihozele endogene
7.Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri şi tutun
8.Delirium tremens
9.Demente
10.Anxietatea şi atacurile de panică
11.Depresia
12.Personalităţi particulare şi patologice
1.4.8.2 Baremul activităţilor practice
1.Examinarea pacientului şi perspectiva psihopatologică(observarea expresivităţii
şi comportamentului, dialogul): 30
2.Interviuri şi chestionare semistructurate şi structurate ale psihopatologiei generale: 20
3.Anamneza biografica. Foaia de observaţie standardizată şi psihiatrie: 20
4.Scale de evaluare cantitativă a anxietăţii şi depresiei: 10
5.Scale de evaluare comportamentală a deficitelor şi disabilităţilor comportamentele şi psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale: 10
6.Evaluarea reţelei de suport social şi rolul ei şi evoluţia tulburărilor psihice: 10
7.Evaluarea interacţiunilor intrafamiliale şi relaţia cu familia ce are în componenţă un bolnav psihic: 10
8.Evaluarea riscului suicidar: 5
9.Modalităţi de intervenţie şi situaţii de criză psihologică: 10
10.Tehnici de psihoterapie: 10
1.4.9 STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE -1 Lună
1.4.9.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
1.Dermatozele
2.Dermatita de contact
3.Eczeme
4.Infecţii streptococice ale pielii
5.Infecţii stafilococice ale pielii
6.Urticaria şi angioedemul
7.Eczema sugarului şi a copilului mic
8.Boli de colagen
9.Boli buloase
10.Bolile arterelor şi venelor
11.Afecţiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee şi sudoripare
12.Afecţiuni ale mucoasei bucale şi genitale
13.Boli cu transmitere sexuală
14.Psoriazis
15.Pemfigus
16.Lichenul plan şi erupţii lichenoide
17.Tumori cutanate benigne şi maligne
18.Scabia
19.Pediculoza
1.4.9.2 Baremul activităţilor practice
1 .Semne importante pentru diagnosticul clinic: 10
2.Interpretarea examenului micologic: 10
3.Interpretarea examenului bacteriologic: 10
4.Interpretarea examenului serologic şi ultramicroscopic: 5
5.Drenaj de colecţii şi evacuarea de hematoame: 5
6.Electrocauterizări: 5
7.Prescrierea şi utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecţiunile menţionate: 10
8.Biopsia cutanată: 5
1.4.10 STAGIUL DE NEUROLOGIE - 1 Lună
1.4.10.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
1.Cefaleea şi migrena
2.Vertijul
3 Tremurăturile
4.Boala Parkinson
5.Epilepsia
6.Scleroza multiplă
7.Polinevritele
8.Accidentele vasculare cerebrale
9.Comele
1.4.10.2 Baremul activităţilor practice
1.Examinarea bolnavului neurologic: 20
2.Puncţia lombară: 5
3.Interpretarea examenului LCR: 5
1.4.11 STAGIUL DE DIABET ŞI BOLI DE NUTRIŢIE – 1 Lună
1.4.11.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
1.DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie
2.DZ aspecte clinice, factori de risc, investigaţii paraclinice
3.-4. DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO ( 2 cursuri )
5.DZ complicaţii, evoluţie, prognostic
6.DZ rezistenţa la insulină
7.DZ dispensarizare, ghiduri de practică
1.4.11.2 Baremul activităţilor practice
-prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie
–prezentarea DZ tip II , metode de dispensarizare prin medicul de familie
–examinarea clinică iniţială a pacientului cu DZ
–investigaţii paraclinice la prima vizită la medicul de familie
–realizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbubinurie
–efectuarea fundului de ochi
–examinarea piciorului diabetic
–principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II
–realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidraţi
–scheme terapeutice
–prevenirea complicaţiilor
1.4.12 STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ŞI MANAGEMENT SANITAR -1 Lună
1.4.12.1.a Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore)
1.-Epidemiologia definiţie, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile şi epidemiologia bolilor netransmisibile
2.-Epidemiologia de teren
3.-Prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale
4.- Sănătate publică, educaţia pentru sănătate
5.- Servicii de igiena alimentaţiei
6.- Servicii de igiena mediului, igiena şcolară, colectivităţilor
7.- Elemente de biostatistică, indicatori statistici
1.4.12.1.b Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore)
1.Sistemele de sănătate
2.Locul medicinii de familie şi sistemele de sănătate
3.Sistemul asigurărilor sociale de sănătate
4.Relaţiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate
5.Evaluarea stării de sănătate a unei colectivităţi
6.Managementul cabinetului de medicina de familie
1.4.12.2.a Baremul activităţilor practice de epidemiologie
epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice
1.evaluarea riscului de îmbolnăvire
2.epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice
3.prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale
4.noţiuni despre dezinfecţii, sterilizare, decontaminare, curăţare
5.produse biocide noi
6.aprecierea stării de sănătate a unei colectivităţi
7.elaborarea de programe profilactice privind condiţiile de igienă din colectivităţi
8.proiectarea şi realizarea programelor de vaccinări
9.supravegherea şi controlul sterilizării şi unităţilor sanitare
10.recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern( apă, aer, sol )
11.interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern
12.recoltarea de probe pentru analiza alimentelor
13.aprecierea dezvoltării fizice a şcolarilor
14.aprecierea dezvoltării psihice a şcolarilor
15.evaluarea regimului de activitate al şcolarilor
16.realizarea unui program de acţiuni privind educaţia pentru sănătate (individual, familial,
pe grupe , colectivităţi)
1.4.12.2.b Baremul activităţilor practice de management sanitar
1.Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate: 5
2.Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivităţi: 5
3.Managementul unui cabinet de medicină de familie: 5
4.Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 5
1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete
–2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
1.4.14 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE - 9 Luni (180 ore)
INTRODUCERE : în anul III rezidenţii urmează o pregătire specifică medicinii de familie. Aceasta pregătire constă din:
Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală
Seminarii ţinute de medicii instructori de medicină generală
Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie , ţinute de cadre didactice de medicină de
familie sau instructori acreditaţi şi acest sens de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar
Elaborarea şi susţinerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie
În general rezidenţii vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână ( o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs şi seminarii, 4 ore curs şi 3 ore seminarii.
Seminariile se vor ţine din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie
Medicii instructori acreditaţi vor efectua evaluarea periodică şi finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse.
1.4.14.1 Tematica cursurilor de medicină de familie
1.Particularităţile M.F
2.Caracterul interdisciplinar al M.F
3.Pacientul sănătos şi pacientul bolnav
4.Relaţia dintre normal şi patologic
5.Despre conceptul de sănătate
6.Problemele medicale ale omului sănătos
7.Etapele de dezvoltare ale fiinţei umane
8.Nevoile medicale ale fiecărei etape
9.Activitatea preventivă în M.F
10.Importanta prevenţiei primare
11.Promovarea sănătăţii în M.F
12.Despre conceptul de boală
13.Despre conceptul de bolnav
14.Trecerea de la sănătate la boală
15.Patogenia psihosomatică
16.Rolul stresului şi patologia umană
17.Importanţa particularităţilor individuale
18.Particularităţile consultaţiilor în M.F
19.Sursele de informaţie şi M.F
20.Importanţa comunicării în M.F
21.Particularităţile diagnosticului în M.F
22.Strategia investigaţiilor paraclinice
23.Particularităţile tratamentului în M.F
24.Supravegherea tratamentului în M.F
25.Psihoterapia şi M.F
26.Terapiile alternative
27.Asistenţa medicală la domiciliu
28.Îngrijirile paleative
29.Rolul familiei şi viaţa individului
30.Structura şi funcţiile familiei
31.Ciclurile familiei
32.Problemele medicale ale familiei
33.Asistenţa medicală a unei colectivităţi
34.Asistenţă de M.F şi mediul rural
35.Bolile sociale
36.Atitudinea M.F în faţa unui bolnav cu o simptomatologie comună
37.Atitudinea M.F în faţa unei adenopatii
38.Atitudinea M.F în faţa unei astenii
39.Atitudinea M.F în faţa unei anxietăţi
40.Atitudinea M.F în faţa unei cianoze
41.Atitudinea M.F în faţa unei convulsii
42.Atitudinea M.F în faţa unei depresii
43.Atitudinea M.F în faţa unei cefalei
44.Atitudinea M.F în faţa unei diarei
45.Atitudinea M.F în fata dispneei
46.Atitudinea M.F în faţa unei dureri precordiale
47.Atitudinea M.F în faţa unei dureri lombare
48.Atitudinea M.F în faţa unei febre
49.Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii digestive
50.Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii genitale
51.Atitudinea M.F în faţa unei hematurii
52.Atitudinea M.F în faţa unei insomnii
53.Atitudinea M.F în faţa unui icter
54.Atitudinea M.F în faţa unei palpitaţii
55.Atitudinea M.F în faţa unui tremor
56.Atitudinea M.F în faţa unei stări confuzionale
57.Diagnosticul diferenţial în M.F
58.Dificultăţile de diagnostic în M.F
59.Sinteza diagnostică şi M.F
60.Îngrijirea bolnavului cu infecţii ale căilor respiratorii superioare
61.Îngrijirea bolnavului cu astm bronşic
62.Îngrijirea bolnavului cu BPOC
63.Îngrijirea bolnavului cu HTA
64.Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană
65.Îngrijirea bolnavului cu insuficienţă cardiacă
66.Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric şi duodenal
67.Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian
68.Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronică
69.Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil
70.Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă
71.Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat
72.Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie
73.Îngrijirea bolnavului cu obezitate
74.Îngrijirea bolnavului cu infecţie urinară
75.Îngrijirea bolnavului cu insuficienţă renală
76.Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral
77.Îngrijirea bolnavului cu artroze
78.Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă
79.Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare
80.Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă
81.Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuţie
82.Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson
83.Managementul cabinetului de M.F
84.Drepturile pacientului
85.Obligaţiile M.F
86.Probleme de etică şi deontologie
87.Răspunderea M.F
88.Informatizarea activităţii de M.F
89.Posibilităţile şi limitele M.F
1.4.14.2 Tematica seminarilor
În tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme.
a. Istoria naturală a bolilor (efectuare şi interpretare de cazuri)
b. Evaluarea riscului primar pentru diferite afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie)
c. Evaluarea riscului secundar pentru complicaţii şi agravări ale unor afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie)
d. Evaluarea riscului pentru femeia gravidă şi noul născut (elaborare de riscograme)
e. Îngrijirea sugarului la domiciliu
f. Sindroame mai frecvente în MF
g. Abordarea consultaţiei primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situaţii - pacienţi cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.)
h. Strategia de investigaţii paraclinice (analize de cazuri)
i. Elaborarea diagnosticului în condiţiile asistenţei primare de M.F(analiză de cazuri, rezolvări de probleme)
j. Sinteza diagnostică şi terapeutică în M.F
k. Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)
l. Supravegherea tratamentului în MF
m. Programul profilactic şi practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)
n. Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date)
o. Cercetarea ştiinţifică şi M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date)
p. Comunicarea în M.F
1.4.14.3 Baremul activităţilor practice şi dispensar
A. Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde:
Participarea la consultaţiile efectuate de medicul primar sau instructor MF şi discuţia cazurilor: 300
Efectuarea personală de investigaţii paraclinice accesibile: 100
Participarea la consultaţiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienţilor: 100
Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50
Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice: 50
Analiza unor familii cu probleme medicale: 30
Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50
Participarea la acordarea ajutorului de urgenţă şi toate condiţiile de necesitate: 50
Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50
Participarea la activităţile de asistenţă comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50
Participarea la activităţile manageriale ale unitarii: 30
Efectuarea nemijlocită de acţiuni de educaţie pentru sănătate: 30
Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema dată sau aleasă: 10
Elaborarea de planuri terapeutice şi discutarea lor: 100
Elaborarea de planuri profilactice şi discutarea lor: 50
Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în
unitatea respectivă: 50
Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidităţii etc.): 30
B. În decursul activităţii efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentă de MF adică:
Asistenţa medicală a omului sănătos de diferite vârste.
Asistenţa pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate
Asistenţa de urgenţă
Asistenţa gravidei şi a noului născut
Asistenţa copilului şi adolescentului
Asistenţa bolnavilor cronici
Asistenţa bătrânilor
Asistenţa comunitară
Management sanitar(la nivelul asistenţei primare)
Educaţia pentru sănătate
Asistenţa şi îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR
Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie moleculară, Genetică, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcţional actual al laboratorului de analize medicale din unităţile sanitare) la care se adaugă studiul într-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranţă, calitate, etc.)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
2.Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări
3.Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări
4.Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări
5.Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări.
6.Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări.
7.Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări.
8.Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - 50 determinări.
9.Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări
–transaminazele (TGP, TGO),
–creatinkinaza (CK), izoenzime;
–lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;
–fosfataza acidă şi alcalină;
–gamma glutamil transpeptidaza (GGT)
–amilaza;
–lipaza.
C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 25 determinări.
D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 50 determinări.
I.2 MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ – 3 luni OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ
Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.
Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului.
Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli.
În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.
De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare.
A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)
I. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului.
Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale.
Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale.
Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.
II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracţia ADN-ului.
Extracţia ARN-ului.
Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului.
Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje. Aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor.
Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile “dot- blot”, “Southern–blot”, “Northern-blot”, hibridizarea în situ cromosomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia “microarray” (“DNA chips”).
Aplicaţii medicale ale hibridizării:
a)în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);
b)tehnicile FISH (“fluorescence în situ hybridization”) – cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;
c)detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale, etc.
Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; “restriction fragment length polymorphism”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice; importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ş.a.).
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă.
Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, “single strand conformation polymorphysm”), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, “denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ş.a.).
Secvenţarea ADN-ului.
Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“), tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice şi genetice.
III. Tehnici de analiză a proteinelor
Purificarea proteinelor.
Electroforeza proteinelor în sistem denaturant şi nedenaturant şi focalizarea izoelectrică. Cromatografia proteinelor.
Difracţia razelor X.
Secvenţarea proteinelor şi cartografierea peptidelor. Dozarea proteinelor.
Electroeluţia. Electro-transferul.
Identificarea cu anticorpi.
Aplicaţii medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii, anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară, boala Minkowski - Chauffard, eliptocitoza ereditară, piropoikilocitoza, stomatocitoza ereditară), distrofii musculare, leucemii.
IV. Noţiuni de glicobiologie: definiţie şi tehnici de analiză a glucidelor celulare. Aplicaţii medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare.
B. PARTEA PRACTICĂ
1.Analiza proteinelor prin electroforeză pe gelul de poliacrilamidă cu sau fară denaturare, focalizarea izoelectrică pe geluri plate şi cilindrice de poliacrilamidă, electroforeza bidimensională.
2.Colorarea, interpretarea şi uscarea gelurilor de poliacrilamidă.
3.Electrotransferul proteinelor de pe gelul de poliacrilamidă pe hârtia de nitroceluloză, identificarea cu anticorpi a proteinelor transferate pe membrana de nitroceluloză, electroeluţia proteinelor pe gelul de poliacrilamidă.
4.Extracţia ADN- ului din ţesuturi (ficat).
5.Extracţia ADN-ului din sânge (leucocite).
6.Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor în fibroza chistică, fenilcetonurie.
7.Digestia ADN-ului cu enzime de restricţie.
8.Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.
EXAMEN
1.Test scris din tematica teoretică.
2.Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).
I.3. MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ (3 LUNI)
A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.
a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.
b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica.
c. Mutaţiile: cauza majoră de boală.
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe).
e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale.
3.Bolile monogenice.
4.Bolile multifactoriale.
a. Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.
b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.
5.Retardul mental.
6.Patologia genetică a sistemului imun.
7.Genetica bolii canceroase.
8.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.
4.Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).
I.4 Modulul de Imunologie (4 luni)
Tematica lecţiilor conferinţă (60 ore)
A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar
1.Organele limfoide: anatomie şi funcţie.
2.Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.
B. Mecanismele imunologice
1.Imunitatea înnăscută şi dobândită.
2.Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia.
3.Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.
4.Alergenele - structură, epitopi.
5.Imunogenetica.
6.Imunitatea mediată prin celulele T.
a)Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.
b)Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.
c)Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.
7.Imunitatea mediată prin celule B.
a)Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.
b)Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.
c)Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.
d)Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.
f)Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă.
g)Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.
8.Alte mecanisme imunologice, care implică:
a)Celulele "natural killer".
b)Celulele killer activate de limfokine.
c)Bazofile activate.
9.Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.
C. Modularea răspunsului imun.
1.Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.
2.Inflamaţia şi modularea ei.
a)Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.
b)Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).
2.Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".
E. Imunologia transplantului.
1.Mecanismele de rejet.
2.Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă.
Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:
1.Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.
2.Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice.
3.Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.
4.Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.
5.Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.
6.Măsurarea proteinelor de fază acută.
7.Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.
8.Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.
12.Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).
13.Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene.
14.Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).
15.Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.
16.Tipizarea HLA prin metode moleculare şi serologice.
17.Apoptoză.
18.Tehnici şi metode de imunohistopatologie.
19.Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare.
20.Hibridoame şi anticorpi monoclonali.
21.Citometrie în flux.
22.PCR.
23.Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).
IV. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare
1.Referate generale – cel putin 1 prezentare.
2.Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.
Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.
1.5.STAGIUL DE HEMATOLOGIE (10 luni) şi HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ
(2 luni)
1.5.1.Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)
Laborator clinic
Hematologie
(1). Hematopoeza
–generalităţi
–celula stem
(2). Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)
(3). Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
(4). Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
(5). Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
(6). Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
1.Microbiologia medicală – importanţa în diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor infecţioase. Aplicaţii în managementul cazurilor clinice şi al situaţiilor epidemice naturale şi induse (2 conferinţe).
2.Morfologia şi structura celulei bacteriene ( 2 conferinţe).
–Factori nespecifici de rezistenţă antiinfecţioasă.
Rezistenţa dobândită.
–Antigenele bacteriene.
–Factori de apărare specifică: umorali, celulari.
Particularităţi ale imunităţii antimicrobiene: bacteriană, virală, parazitară.
7.Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor în grupe bacteriene cu importanţă în patologia umană. Conservarea tulpinilor. Colectii de tulpini microbiene (1 conferinţă).
8.Controlul infecţiilor în spital şi în comunitate (1 conferinţă).
Bacteriologie specială
9.Grupe bacteriene cu importanţă în patologia umană *
* Pentru fiecare familie/gen/specie se vor trece în revistă: definiţie/descriere, habitat, microscopie, cultivare, patogenie, sindroame clinice, diagnostic de laborator (produse patologice, microscopie, cultivare, identificare, antibiogramă), tratament, elemente de epidemiologie.
8.Chimioterapie antivirală. Rezistenţa la antivirale- 3 ore
9.Noţiuni de epidemiologie a virozelor. 2 ore
10.Diagnostic de laborator în virusologie. Izolarea şi cultivarea virusurilor. Diagnosticul răspunsului imun celular şi umoral în viroze. Diagnostic prin evidenţierea genomului viral. 2 ore
11.Evoluţia virusurilor. Zoonoze. 4 ore
12.Vaccinuri virale. 4 ore
13.Principalele sindroame de etiologie virală. 5 ore
1.Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinuri anti polio. Medicamente antivirale - 4 ore
2.Gastroenterite virale. Agenţi etiologici virali impilicaţi în GEV. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenţie - 4 ore
3.Arbovirusuri. Clasificare. Structură, eplicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie şi tratament - 4 ore
4.Rhabdoviridae. Structură, sensibilitate la agenţi fizico-chimici, habitat, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică - 3 ore
5.Ortomixoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Gripa Aviară. Vaccinuri antigripale. Medicamente active pe virusurile gripale - 4 ore
6.Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie – vaccinarea MMR - 4 ore
7.Retroviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore
8.HIV-SIDA. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Infecţia HIV versus SIDA, diferenţiere prin argumente clinice şi de laborator. Terapia antiretrovirală - 5 ore
9.Parvoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 2 ore
10.Virusuri hepatitice cu transmitere fecal- orală. Definiţii. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie şi tratament - 3 ore
11.Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. Definiţii. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie şi tratament - 4 ore
12.Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore
13.Herpesviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Medicamente active pe herpesvirusuri - 3 ore
14.Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Implicarea papilomavirusurilor umane în carcinomul de col uterin - 4 ore
15.Poxviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinare - 2 ore
16.Virusuri şi cancer. Oncogene şi antioncogene. Celule transformate viral. Virusuri ADN şi ARN implicate în carcinogeneză - 5 ore
18.Diagnosticul şi prevenirea infecţiilor virale cu potenţial bioterorist - 3 ore
Activităţi practice (20 săptămâni)
1.Principii generale de diagnostic virusologic. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Stocarea tulpinilor. Etichetare şi evidenţã (traseibilitate). Organizarea unei colecţii de tulpini virale. Situri pe internet. Siguranţa activităţii în laborator. Tehnicile de decontaminare şi sterilizare. Întreţinerea şi controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul de calitate. Standardizare şi acreditare. Cunoştinţe
necesare unui management corect al datelor. 1 săptămâna
2.Culturi de celule. Criterii de clasificare. Dotarea şi menţinerea laboratorului de culturi de celule. Menţinerea aparaturii aferente. Surse de obţinere a unor culturi de celule. Prepararea şi controlul mediilor de culturã. Metode de obţinere a culturilor celulare primare şi a liniilor celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, micoplasme, chlamidii etc). Aplicaţii practice în diagnosticul virusologic; producţia de vaccinuri virale; producţia de anticorpi monoclonali. 2 săptămâni
3.Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Efecte citopatice. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare (DIC50 PFU). 2 săptămâni
4.Diagnosticul serologic viral (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante şi hemadsorbante. Seroneutralizarea. Principiu. Tehnică. Interpretare. 1 săptămână
5.Diagnosticul serologic viral (II). Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiţie, de captură. Westen Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare 1 săptămână
6.Evidenţierea genomului viral. Mod de funcţionare şi întreţinere a aparaturii. Prepararea reagenţilor. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacţia de hibridizare genică. PCR şi RT-PCR. Real time PCR. Electroforezã. Evidenţierea ampliconilor. Tehnici colorimetrice de evidenţiere pentru proteine şi pentru acizi nucleici. 1 săptămână
7.Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. Agenţi etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sinciţial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Izolare în culturi de celule. Reacţii imunofluorescentă directă/indirectă. Kituri imunoenzimatice pentru detecţia antigenelor virale. Diagnostic molecular prin evidenţierea genomului viral. Serologie. 1 săptămână
9.Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate şi infecţiior oculare. Agenţi etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Metoda shell vial. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Imunoflurescenţa. Serologie. Evidenţierea genomului viral. 1 săptămână
10.Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale ale sistemului nervos central. Agenţi etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei;
v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacţia de virusneutralizare. Serologie. Evidenţierea acizilor nucleici virali. 1 săptămână
11.Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenţi etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţă/EIA. Diagnostic serologic. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane şi genotipare pentru evidenţierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii şi mycoplasme. 1 săptămână
12.Diagnosticul de laborator în infecţiile virale congenitale şi perinatale. Agenţi etiologici posibili. (v. rubeolos, HSV2, v. Citomegalic, v. Epstein Barr etc). Detecţia antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescenţă. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral (PCR pentru ADN CMV şi ADN EBV). Diagnosticul virozelor
ce beneficiază de profilaxie prin vaccinare (rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă etc) 1 săptămână
13.Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral-tehnici calitative 1 săptămână
14.Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral - tehnici cantitative. Genotipare. Markeri predictivi ai evoluţiei infecţiei.2 săptămâni
15.Diagnosticul de laborator al infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane dobândite (HIV) şi a altor agenţi virali cu transmitere parenterală. Risc profesional şi al infecţiilor iatrogene. Izolarea agenţilor virali. Serologie –screening ELISA. Criterii de pozitivitate. Diagnosticul de confirmare în infecţia cu HIV. Western Blot. Principii. Tehnica. Interpretare. Imunofluorescenţa. 1 săptămână
16.Markeri predictivi ai evoluţiei infecţiei HIV. Antigenemia p24. Tehnici de determinare a încărcării virale. Genotipare. Determinarea rezistenţei la antivirale 2 săptămâni
Barem activităţi obligatorii:
1.Prepararea şi controlul mediilor de cultură - 10 activităţi
2.Menţinerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive - 10 activităţi.
3.Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, coloraţia Ziehl – Nielsen modif. Hendricson
4.Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacţia de imunofluorescenţă cu anticorpi monoclonali marcaţi.
II. Examenul parazitologic al sângelui
A. Diagnosticul hematologic al malariei.
B. Diagnosticul hematologic al babesiozei.
C. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor.
D. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice.
Tehnici de diagnostic:
1.Tehnica frotiului.
2.Tehnica picăturii groase.
III. Examenul parazitologic al sputei şi al secreţiei laringo - traheale:
A. Diagnosticul pneumocistozei.
B. Sindromul Loeffler.
Tehnici de diagnostic:
1.Coloraţia Giemsa.
2.Coloraţia cu albastru de toluidină.
3.Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.
IV. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată şi viscerală) :
A. Diagnosticul leishmaniozei cutanate şi viscerale.
B. Diagnosticul cisticercozei.
C. Diagnosticul hidatidozei.
D. Diagnosticul trichinelozei.
E. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice.
F. Diagnosticul sindromului de “Larva migrans viscerală”.
G. Diagnosticul sindromului de “Larva migrans cutanată”.
Tehnici de diagnostic:
1.Coloraţia Giemsa.
2.Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN.
3.Teste serologice imonoenzimatice.
V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:
A. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.
Tehnici de diagnostic:
1.Izolarea parazitului din produsele patologice.
2.Teste serologice imunoenzimatice şi imunoflorescenţă indirectă.
3.Teste de tip PCR.
4.Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcaţi.
Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:
A. Diagnosticul trichomonozei urogenitale,
B. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium.
Tehnici de diagnostic:
1.Examenul secreţiei vaginale.
2.Examenul secreţiei uretrale.
3.Examenul secreţiei prostatice.
4.Examenul sedimentului urinar.
5.Tehnici de cultivare.
VII. Diagnosticul afecţiunilor SNC produse de amoebele libere potenţial patogene aparţinând genurilor Naegleria şi Acanthamoeba
Tehnici de diagnostic:
1.Tehnici de izolare a amoebelor.
2.Tennici de cultivare a amoebelor.
3.Examinarea L.C.R. ului.
VIII. Eozinofilia şi infecţiile parazitare
IX. Ectoparaziţi
A. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes
B. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Sarcoptes
C. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus şi Ptirius
I. 10. MODULUL MANAGEMENT - 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)
1.Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe)
a. planificarea activităţilor;
b. amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamente;
c. managementul personalului, evaluarea personalului;
d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service, etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;
e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului;
2.Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă).
3.Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţă).
4.Sistemul de management al calităţii:
a. Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă)
b. Cerinţe de management (2 conferinţe)
c. Cerinţe tehnice (1 conferinţă)
d. Auditul intern (1 conferinţă)
e. Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferinţe)
f. Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă)
g. Trasabilitatea măsurării. Materiale de referinţă. (1 conferinţă)
h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţă)
5.Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferinţă)
Baremul activităţilor practice
Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp
Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp
Elaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrări. 2 lp
Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp
Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp
I.11. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE URGENŢĂ
PERIOADA DE REZIDENŢIAT DE 5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Anul I
Luna I (Obligatoriu la începutul stagiului, program de 8 ore / zi timp de o săptămână
după care în ture de 10-12 ore cu un număr minim de 5 ture / săpt.)
–Unitatea de Primire Urgenţe
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului:
o Acomodare
o Cunoaşterea personalului
o Cunoaşterea îndrumătorului de rezidenţiat
o Cunoaşterea modului de funcţionare
o Cunoaşterea echipamentelor şi materialelor utilizate în UPU
o Cunoaşterea documentaţiei utilizate şi modul corect de completare
3 luni (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
–Anestezie adulţi
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului:
o Principiile şi materialele de management ai căilor respiratorii
o Ventilaţia pe balon şi mască
o Calea orofaringiană
o Calea nasofaringiană
o Combitubul
o Masca laringiană
o Cricotirotomia
o Tehnica intubaţiei oro şi nasotraheale
o Tehnica intubaţiei prin transiluminaţie
o Intubaţia pacientului curarizat
o Intubaţia pacientului necurarizat
o Accesul IV periferic şi central.
o Terapia fluidică
o Sânge şi derivate de sânge
o Medicaţia utilizată în şedare şi inducţie anestetică.
o Medicaţia utilizată în menţinerea anesteziei.
o Puncţia lombară
o Evaluarea durerii.
o Managementul durerii
■ Agenţi farmacologici
■ Căi de administrare a agenţilor farmacologici
■ Doze analgezice, precauţii
o Anestezia loco-regională
■ Agenţi farmacologici specifici
Administrare
Toxicitate
■ Blocurile nervoase
o Prinicipiile de monitorizare neinvazivă şi invazivă a pacientului aflat sub anestezie
o Participarea la cel puţin 40 de anestezii generale
o Efectuarea a cel puţin 20 intubaţii sub supraveghere.
2 luni (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
–Terapie Intensivă adulţi
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului:
o .Insuficienţa multiplă de organe
o Tehnicile de monitorizare hemodinamică neinvazivă
o Tehnicile de monitorizare hemodinamică invazivă.
o Gazele arteriale, recoltare şi interpretare.
o Principiile de echilibrare hidroelectrolitică.
o Criterii de internare în terapie intensivă
o Tehnicile de îngrijire de bază a pacientului comatos.
o Ventilaţia mecanică în terapia intensivă, aparatură şi modalităţi de ventilaţie
o Principiile de monitorizare şi urmărire clinică şi paraclinică a pacientului critic ventilat
o Ventilaţia neinvazivă
o Urmărirea completă a cel puţin 2 pacienti critici traumatizaţi şi a cel puţin 6 pacienţi critici cu afecţiuni netraumatice pe durata stagiului
6 săptămâni (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
–Terapie Intensivă Coronariană
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului:
o Principiile de monitorizare şi urmarire a pacientului cardiac
o Interpretarea electrocardiogramei normale şi patologice
o Infarctul miocardic acut şi complicaţiile acestuia.
o Abordarea pacientului cu IMA.
o Abordarea pacientului cu insuficienţa cardiacă stangă.
o Principiile, indicaţiile şi contraindicaţiile trombolizei.
o Principiile, indicaţiile şi contraindicaţiile cateterismului cardiac
o Abordarea pacienţilor cu afecţiuni cardiace non-ischemice
o Medicaţia cardiovasculară
o Tehnica cardiostimulării transtoracice
o Tehnica cardiostimulării transvenoase
o Tehnica cardiovesiei electrice
o Urmarirea a cel puţin 2 pacienţi cu IMA pe întreaga durată a internării.
o Participarea la cel puţin 2 cazuri cu tromboliza.
1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin
2 ture de 10-12 ore / săptămână)
–Chirurgie Generală (ambulatoriu)
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului :
o Abordarea pacientului cu probleme chirurgicale în ambulatoriu, examinarea, investigarea şi principiile de tratament.
o Abordarea pacientului politraumatizat
o Abdomenul acut chirurgical.
o Indicaţiile şi tehnica toracostomiei cu ac şi cu tub de dren
o Indicaţiile şi tehnica lavajului peritoneal diagnostic
o Suturi
o Incizii şi drenaje
o Criteriile de internare a pacientului chirurgical văzut în ambulatoriu.
1 lună (4 zile/ săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
–Medicina Internă (ambulatoriu)
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului :
o Abordarea pacientului cu patologie medicală acută în ambulatoriu.
o Examinarea şi investigarea pacientului cu afecţiuni medicale în ambulatoriu.
o Indicaţiile şi tehnica toracocentezei
o Indicaţiile şi tehnica paracentezei
o Criteriile de internare a pacientului cu afecţiuni medicale văzut în ambulatoriu.
3 luni (program de ture de 10-12 ore zi sau noapte cu un număr minim de 5 ture / săptămână cu o intrerupere de minimum 10-12 ore între două ture consecutive)
–Unitate de Primire Urgenţe
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului :
o Abordarea pacientului ne-critic în UPU
o Investigaţiile clinice şi paraclinice la pacienţii ne-critici aflaţi în UPU
o Diferenţierea între pacientul stabil şi instabil în UPU şi recunoaşterea pacientului cu potenţial de agravare.
o Urmărirea unui pacient necritic din momentul sosirii în UPU şi până la rezolvarea finală a cazului sub suprevegherea şefului gărzii
o Managementul căilor aeriene
o Accesul venos periferic şi central
o Toracostomia
o Puncţia lombară
o Tratamentul plăgilor
o Otoscopia
o Participarea ca membru în echipa de reanimare la cazurile critice.
MODUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1.Liberertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore
Anul II
1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin
2 ture de 10-12 ore)
–Ortopedie (ambulatoriu)
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului
o Recunoaşterea leziunilor traumatice ortopedice
o Principiile conduitei diagnostice şi terapeutice în fracturi
o Cunoaşterea sechelelor precoce şi tardive ale leziunilor ortopedice
o Înţelegerea principiilor leziunilor coloanei vertebrale şi măduvei spinării
o Interpretarea radiologică a leziunilor traumatice.
o Conduita faţă de leziunile minore în ambulatoriu.
o Reducerea luxaţiilor şi a fracturilor simple în ambulatoriu
o Indicaţiile şi tehnica artrocentezei
o Imobilizarea în ambulatoriu: indicaţii, materiale şi tehnici.
1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU cu rezerva ca rezidentul să urmarească activitatea din secţia de obstetrică unde işi efectuează stagiul în vederea participării la numărul minim de naşteri necesar completării stagiului).
–Obstetrica ( sala de naşteri)
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului :
o Participarea la cel puţin 10 naşteri
o Participarea la cel puţin 2 naşteri prin cezariană.
o Principiile de îngrijire a garvidei în timpul naşterii.
o Complicaţiile posibile în timpul naşterii.
o Resuscitarea nou-născutului.
o Avortul incomplet
o Naşterea prematură
o Hemoragiile postpartum
o Capacitate de a asista o nastere necomplicată
o Capacitate de a recunoaşte o naştere complicată
1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin
2 ture de 10-12 ore / săptămână)
–Anestezie (Obstetrică / ginecologie)
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului:
o Cunoaşterea specificului anesteziei la gravide
o Cunoaşterea indicaţiilor şi contraindicaţiilor diferitelor categroii de medicamente anestetice, sedative şi analgetice în cazul gravidei.
o Cunoaşterea specificului asigurării căilor respriatorii şi intubaţiei la gravidă.
1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin
2 ture de 10-12 ore / săptămână)
–Anestezie pediatrică
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului:
o Asigurarea căilor aeriene şi intubaţia traheală la copii.
o Accesul intravenos la copii
o Accesul intraosos la copii (cel puţin teoretic iar practica pe simulator)
o Specificul medicaţiei anestezice la copii, indicaţii, contraindicaţii, complicaţii.
1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin
2 ture de 10-12 ore / săptămână)
–Secţie nou născuţi
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului:
o Abordarea nou - născutului
o Cunoaşterea parametrilor fiziologici ale nou-născutului
o Examinarea clinică şi paraclinică a nou-născutului
o Recunoaşterea nou-născutului cu probleme medicale
o Protocoalele de resuscitare cardiopulmonară neonatală
o Managementul căilor aeriene la nou-născut
o Accesul vascular la nou-născut
o Accesul intraosos
o Monitorizarea funcţiilor vitale la nou-născut
2 luni (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
–Pediatrie (ambulatoriu)
–Obiectivele minime la sfârşitul modulului :
o Abordarea pacientului pediatric
o Examinările clinice şi paraclinice la pacientul pediatric
o Indicaţiile de internare la pacientul pediatric
o Copilul febril
o Sepsisul
o Detresa respiratorie
o Dezechilibrele hidroelectrolitice
o Tulburările de alimentaţie
o Copilul iritabil
o Convulsiile la copil
o Creşterea şi dezvoltarea normală a copilului
o Resuscitarea cardiopulmonară pediatrică
o Manevre şi proceduri
o Accesul vascular
o Puncţia lombară
1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin
2 ture de 10-12 ore / săptămână)
–Neurologie / Neurochirurgie
–Obiectivele minime la completarea modulului:
o Abordarea pacientului neurologic
o Examenul clinic şi paraclinic neurologic
o Indicaţiile neurochirurgicale, şi cele pentru tromboliza cerebrală a pacientului neurologic
o Efectuarea de puncţie lombară : tehnică, indicaţii şi contraindicaţii.
1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână
–Obstetrică/Ginecologie (ambulatoriu)
–Obiectivele minime la completarea modulului
o Abordarea pacientei cu probleme ginecologice.
o Examinarea ginecologică
o Examinarea gravidei
o Boli cu transmitere sexuală
o Singerarea vaginală anormală
o Sarcina ectopică
o Placenta previa
o Dezlipirea prematură de placentă
3 luni
o Preeclampsia şi eclampsia
o Detresa fetală
o Infecţiile postpartum
o Investigaţiile clinice şi paraclinice la pacienta cu probleme ginecologice.
o Investigaţiile clinice şi paraclinice la gravidă
–Unitatea de Primire Urgenţe
–Obiectivele minime la completarea modulului :
o Participarea la activitatea curentă din UPU sub supravegherea şefului de gardă.
o Examinarea pacienţilor, solicitarea de investigaţii paraclinice şi aplicarea tratamentului sub supravegherea medicului şef de gardă.
o Cunoaşterea noţiunii şi principiilor de triaj în serviciile de urgentă
o Cunoaşterea principiilor de coordonare a fluxului pacienţilor într-un serviciu de urgenţă supraaglomerat
o Identificarea pacienţilor care necesită spitalizare
o Identificarea pacienţilor care necesită consult imediat în serviciul de urgenţă
o Activitate ca membru într-o echipă de reanimare cu sarcini specifice, inclusiv managementul căilor aeriene sub supraveghere.
o Coordonarea unei resuscitări cardiopulmonare sub supraveghere
o Evaluarea primară şi secundară a pacientului traumatizat sub supraveghere
o Efectuarea unor manevre şi proceduri sub supraveghere:
o Ventilaţia pe balon şi mască
o Intubaţia orotraheală şi nasotraheală
o Intubaţia prin transiluminaţie
o Aplicarea măştii laringiene
o Combitubul
o Minitraheostomia cu ac şi chirurgicală
o Verificarea aparatului de ventilaţie şi setarea parametrilor de ventilaţie
o Monitorizarea neinvazivă şi invazivă a presiunii arteriale,
o Monitorizarea ECG
o Efectuarea unei electrocardiograme
o Cardiostimulare transtoracică
o Defibrilare
o Cardioversie
o Accesul venos periferic şi central
o Recoltarea de sânge venos şi arterial
o Drenajul pleural cu ac şi tub de dren
o Lavajul peritoneal diagnostic
o Paracenteza
o Puncţia lombară
o Artrocenteza
o Reducerea luxaţiilor şi fracturilor simple
o Tehnici şi metode de imobilizarea a fracturilor
o Evaluarea şi tratamentul de urgenţă a plăgilor sub supraveghere
-Toxicologie (clinica şi centru de informare/baza de date) Obiectivele minime la completarea modulului :
o Urmărirea / monitorizarea pacientului intoxicat
o Cunoaşterea toxidroamelor şi a antidoturilor
o Cunoaşterea principiilor şi metodelor de decontaminare ale pacientului intoxicat
o Indicaţiile hemodializei şi hemoperfuziei în tratamentul pacientului intoxicat
o Indicaţiile administrării oxigenului hiperbar
o Utilizarea corespunzătoare a investigaţiilor paraclinice în intoxicaţii
o Identificarea pacienţilor care necesită spitalizare
o Utilizarea bazelor de date specifice pentru stabilirea conduitei terapeutice şi informarea toxicologică la distanţă
2 luni(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Anestezie Chirurgie Cardio-vasculară Obiectivele minime la completarea modulului :
o Specificile anesteziei la pacientul cu afectiuni cardio-vasculare
o Complicaţiile anesteziei la pacienţii cardiaci şi selecţia medicaţiei anestezice.
1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Terapie Intensivă Chirurgie Cardio-vasculară. Obiectivele la completarea modulului:
o Urmărirea / monitorizarea pacientului critic cu afecţiuni cardiovasculare.
o Monitorizarea invazivă a pacientului critic
o Indicaţiile şi tehnica pericardiocentezei
o Administrarea medicaţiei inotrope la pacientul critic cu afecţiuni cardiovasculare.
1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Cardiologie (Ambulatoriu)
Obiectivele minime la completarea modulului :
o Abordarea pacientului cardiac
o Investigaţiile clinice şi paraclinice la pacientul cardiac
o Medicaţia cardiacă şi antihipertensivă prescrisă în ambulatoriu
o Indicaţiile de internare a pacienţilor cardiaci examinaţi în ambulatoriu.
o Interpretarea EKG
o Indicaţiile şi tehnica efectuării testului de efort
2 săptămâni(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Medicină Generala (Ambulatoriu)
Obiectivele minime la completarea modulului :
o Rolul medicului de familie
o Documentaţia utilizată în cabinetele medicilor de familie
o Modul de abordare a pacientului de către medicul de familie
1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Chirurgie plastică (secţie clinică / sala de operaţii) Obiectivele minime la completarea modulului :
o Sutura plăgilor
o Abordarea plăgilor feţei
o Abordarea plăgilor mâinii
o Arsurile, abordarea şi urmărirea
o Abordarea plăgilor prin strivire
o Tehnica măsurării presiunii intracompartimentale
o Indicaţiile şi tehnica fasciotomiei de decompresiune
1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Chirurgie toracică (Secţie clinică / sala de operaţii) Obiectivele minime la completarea modulului :
o Indicaţiile şi tehnica toracotomiei de urgenţă
o Toracostomia de urgenţă, indicaţii, complicaţii
o Abordarea şi urmărirea pacientului cu traumatism toracic
3 luni(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Unitatea de Primire Urgenţe / Unitatea Mobilă de Reanimare Obiectivele minime la completarea modulului :
o Să fie capabil sa coordoneze activitatea unui segment al unităţii de primiri urgenţe sub supravegherea medicului şef de gardă.
o Să fie capabil să acorde asistenţa de urgenţă unui pacient critic în faza prespitalicească sub supravegherea unui medic de urgenţă.
o Să fie capabil să coordoneze reanimarea a unui pacient în camera de reanimare
o Să fie capabil să interpreteze rezultatele investigaţiilor paraclinice, inclusiv imagistice şi sa le integreze în planul general de management al pacienţilor
o Să fie capabil să administreze o anestezie IV de scurtă durată în vederea efectuării unor manevre în cadrul UPU
o Să fie capabil să prezinte un caz aflat sub supraveghere şi să negocieze internarea acestuia sub supravegherea medicului şef de gardă
o Să fie capabil să întocmească o documentaţie medicală completă, clară şi organizată sub supravegherea medicului şef de gardă
o Să fie capabil să acorde asistenţă de urgenţă corectă şi eficientă mai multor pacienţi simultan
o Să fie capabil să furnizeze, colegilor mai tineri, explicaţii corecte cu privire la cazurile pe care le are în responsabilitate sub supravegherea medicului şef de gardă
o Să cunoască specificul activităţii într-un dispecerat integrat de urgenţă
-Unitatea de Primire Urgenţe / Unitatea Mobilă de Reanimare Obiectivele minime la completarea modulului :
o Să fie capabil să coordoneze activitatea integrală a Unităţii de Primire Urgenţe pe durata unei gărzi.
o Să fie capabil să coordoneze reanimarea a doi pacienţi simultan în camera de reanimare.
o Să fie capabil să supravegheze activitatea altor medici mai tineri, şi să asiste la luarea deciziilor în cadrul UPU privind conduitele terapeutice, cererea de investigaţii şi necesitatea de internare sau oportunitatea de externare din UPU a diferiţilor pacienţi.
o Să fie capabil să administreze o anestezie IV de scurtă durată în vederea efectuării unor manevre în cadrul UPU
o Să fie capabil să acorde asistenţă de urgenţă unui pacient critic în faza prespitalicească
o Să fie capabil să coordoneze o intervenţie în prespital ce implică activităţi de descarcerare sub supravegherea medicului şef de gardă
o Să fie capabil să coordoneze din punct de vedere medical activitatea într-un dispecerat integrat de urgenţă
2 luni(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Anestezie Adulţi
Obiectivele minime la completarea modulului
o Inducţia anestezică la pacienţii cu risc ridicat
o Intubaţia dificilă şi tehnicile alternative de intubaţie
2 luni(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
Anestezie Pediatrică
Obiectivele minime la completarea modulului
o Inducţia anestezică la copil
o Intubaţia la copil
o Aspectele specifice anesteziei pediatrice
1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Terapie Intensivă Adulţi
Obiectivele minime la completarea modulului
o Să fie capabil să elaboreze şi să aplice un plan de terapie intensivă în funcţie de patologia pacientului
o Să fie capabil să aleaga tipul adecvat de ventilaţie mecanică la pacienţii aflaţi sub îngrijire
1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
–Terapie Intensivă Pediatrică Obiectivele minime la completarea modulului:
o Să fie capabil să elaboreze şi sa aplice un plan de terapie intensivă în funcţie de patologia pacientului pediatric
o Să fie capabil să aleagă tipul adecvat de ventilaţie mecanică la pacienţii pediatrici aflaţi sub îngrijire
Anul V
1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Ortopedie (Secţie Clinică –Sala Op.) Obiectivele minime la completarea modulului:
o Să fie capabil să aplice corect şi eficient cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice dobândite
1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Neurologie
o Să fie capabil să aplice corect şi eficient cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice dobândite
2 luni (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Neonatologie
o Să fie capabil să conducă, în calitate de lider de echipă, o resuscitare la nou-născut
o Să fie capabil să elaboreze şi să aplice un plan de terapie intensivă neonatologică
1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
-Pediatrie (ambulatoriu)
o Să fie capabil să efectueze examenul clinic, să decidă care sunt examinările paraclinice necesare, să stabilească diagnosticul şi să conceapă un plan de tratament
1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)
3 luni
-Medicină Internă (Secţie Clinică / Ambulatoriu)
o Să fie capabil să efectueze examenul clinic, să decidă care sunt examinările paraclinice necesare, să stabilească diagnosticul şi să conceapă un plan de tratament
-Unitatea de Primire Urgenţe / Unitatea Mobilă de Reanimare
o Să fie capabil să coordoneze activitatea din cadrul unei Unităţi de Primiri Urgenţe pe durata unei gărzi
o Să fie capabil să coordoneze un echipaj de terapie intensivă mobilă
o Să fie capabil să coordoneze activitatea la o intervenţie cu multiple victime
o Să fie capabil să coordoneze din punct de vedere medical o intervenţie ce implică descarcerare, incident chimic sau incendiu
o Să fie capabil să coordoneze mai multe echipaje în caz de accident în masă în frază prespitalicească şi să cunoască principiile de intervenţie în caz de calamităţi precum şi principiile de triaj.
o Să fie capabil să desfaşoare activitate didactică în domeniul medicinii de urgenţă
1 lună (4 zile/ săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10 - 12 ore/săptămână)
-Dispecerat de coordonare urgenţe
Obiectivele minime la completarea modulului :
o Să fie capabil să coordoneze activitatea prespitalicească ca şef de tură la dispeceratul de urgenţă
o Să fie capabil să analizeze informaţiile primite de la echipajele de prim ajutor şi să indice soluţiile pentru diferite cazuri.
2 luni
Opţional (la alegerea rezidentului)
Anexa 3
Programa Analitică a Specialităţii de Medicină de Urgenţă (980 ore) PARTEA I.
1.Fiziopatologia morţii şi a reanimării.
2.Insuficienţa respiratorie acută.
3.Insuficienţa sistemului cardiovascular şi şocul.
4.Resuscitarea cardio-cerebro-pulmonară.
a. Suportul vital de bază şi avansat
b. Suportul vital prelungit şi resuscitarea cerebrală
c. Insuficienţa acută a sistemului nervos central.
d. Resuscitarea creierului.
5.Moartea cerebrală şi explantarea.
6.Aspecte etice în resuscitare.
PARTEA II: Evaluarea şi managementul prezentărilor frecvente .
7.Şocul.
8.Durerea precordială.
9.Moartea subită
10.Sincopa
a. Evaluarea şi Consideraţii generale
b. Prezentări specifice în situaţiile de urgenţă
11.Pacientul comatos.
12.Convulsiile
13.Dispnea
14.Durerea abdominală
15.Febra şi sepsisul
a. Febra
b. Sepsis
16.Cefalee
a. Evaluarea generală
b. Prezentările specifice
c. Migrena
17.Ameţeala /Vertigo
18.Slăbiciunea acută
19.Diaree
20.Edemul
21.Confuzia
22.Alterările în comportament
a. Schimbările acute în comportament
b. Sinuciderea
23.Obstrucţia acută a căilor respiratorii superioare şi problemele mediastinale.
a. Consideraţii generale
b. Tumorile gâtului în urgenţă
c. Urgenţele mediastinale
24.Disfagia
25.Durerea pelviană la femei
26.Pruritus
27.Durerea acută inferioară a coloanei vertebrale
28.Articulaţia tumefiată.
a. Arterita monoarticulară
b. Arterita poliarticulară
29.Urgenţele oncologice
Partea IIIProceduri, mijloace de diagnostic, tehnici de laborator şi de radiologie
30.Radiologia în medicina de urgenţă
a. Consideraţii generale
b. Tehnici de imagistică pt. Condiţiile specifice
31.Procedurile la nivelul aparatului respirator
a. Managementul căilor respiratorii şi ventilaţia
b. Testele funcţionale pulmonare în Unitatea de Primire Urgenţe.
32.Procedurile cardiace
a. Cardioversia sincronă a aritmiilor.
b. Pericardiocenteza.
c. Utilizarea şi evaluarea în urgenţă a pacemeker-ului
d. Utilizarea cateterelor cu balonas direcţionate prin flux.
e. Utilizarea ecocardiografiei în urgenţă.
33.Procedurile vasculare
34.Procedurile abdominale
a. Consideraţii generale
b. Lavajul peritoneal şi CT în diagnosticul traumatismelor abdominale acute inchise.
c. Ecocardiografia abdominală.
35.Procedurile chirurgicale minore
a. Consideraţii generale
b. Managementul plăgilor
c. Inlăturarea corpilor străini de la nivelul pielii.
d. Evaluarea şi procedurile în patologia unghiilor
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ
1.DEFINIŢIE:
Medicina internă este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor care afectează unul sau mai multe organe interne.
Medicul specialist în medicină internă trebuie să aibă competenţa de a evalua integral un asemenea bolnav şi de a indica priorităţile tratamentului acestuia, inclusiv de tratament invaziv sau chirurgical.
Conform cerinţelor UEMS European Board of Internal Medicine (octombrie 1995), medicul internist trebuie să aibă cunoştinţe aprofundate privind diagnosticul şi tratamentul bolilor medicale acute şi să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor în vârstă. În atribuţia medicului specialist în medicină internă intră şi diagnosticul şi tratamentul următoarelor categorii de bolnavi: bolnavi cu afecţiuni multiple sau maladii complicate multiplu; bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febră de etiologie necunoscută); bolnavi cu afecţiuni severe şi probleme medicale complexe; o parte din bolnavii diagnosticaţi sau trataţi initial de specialiştii de organ.
De asemeni, medicul specialist în medicină internă trebuie să diagnosticheze şi recomande tratamentul bolnavilor oncologici, să realizeze expertiza capacităţii de muncă şi să indice un plan de recuperare a acestora şi să recomande o investigare genetică.
2.DURATA:
5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Intreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
3.STRUCTURA STAGIILOR:
A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ va totaliza 25,5 luni şi va fi impărţit în:
-Prima parte cu durata de 12 luni va fi programată la începutul rezidenţiatului, înainte de efectuarea stagiilor complementare.
-A doua parte cu durata de 1½ luni va fi programată în anul IV de rezidenţiat
-A treia parte cu durata de 12 luni va fi programată în ultimul an de rezidenţiat după efectuarea tuturor stagiilor complementare.
B. STAGIILE COMPLEMENTARE vor avea o durată totală de 34,5 luni .
Ele vor permite pregătirea în specialităţi derivate, pentru a asigura competenţa în diverse domenii.
3.STRUCTURA STAGIILOR:
A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ va totaliza 25,5 luni şi va fi impărţit în:
-Prima parte cu durata de 12 luni va fi programată la începutul rezidenţiatului, înainte de efectuarea stagiilor complementare.
-A doua parte cu durata de 1½ luni va fi programată în anul IV de rezidenţiat
-A treia parte cu durata de 12 luni va fi programată în ultimul an de rezidenţiat după efectuarea tuturor stagiilor complementare.
B. STAGIILE COMPLEMENTARE vor avea o durată totală de 34,5 luni .
Ele vor permite pregătirea în specialităţi derivate, pentru a asigura competenţa în diverse domenii.
Aceste stagii vor fi repartizate pe ani de studiu astfel:
Anul 1: 12 luni
- medicină internă
Anii 2-3: 24 luni
- cardiologie
3 luni
-pneumologie
3 luni
-gastroenterologie
3 luni
-diabet zaharat
3 luni
-reumatologie
2 luni
-hematolgie
2 luni
-neurologie
2 luni
-psihiatrie
2 luni
-nefrologie
2 luni
-boli infecţioase
2 luni
Anul 4:
-oncologie medicală
3 luni
-ecografie generală
3 luni
-expertiza capacităţii de muncă
4 luni
-bioetica
0,5 lună
-medicina internă
1,5 luni
Anul 5:
- medicina internă
12 luni
STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Tematica lecţiilor conferinţă de sinteză va privi următoarele afecţiuni (320 ore):
60.Diagnosticul radiologic al cancerelor bronhopulmonare 61.Diagnosticul radiologic al cancerului gastric 62.Diagnosticul radiologic al cancerului esofagian
63.Diagnosticul radiologic al cancerului de colon şi rect
64.Diagnosticul radiologic al tumorilor renale 65.Diagnosticul radiologic al tumorilor vezicii urinare
66.Diagnosticul radiologic al tumorilor mamare 67.Tomografia computerizată
–Diagnosticul computer tomografic al tumorilor primare şi secundare cerebrale
-Diagnosticul computer tomografic al tumorilor bronhopulmonare şi mediastinale
–Diagnosticul computer tomografic al tumorilor hepatice
–Diagnosticul computer tomografic al tumorilor retroperitoneale
–Diagnosticul computer tomografic al tumorilor suprarenale
–Diagnosticul computer tomografic al tumorilor renale
–Diagnosticul computer tomografic al tumorilor pelviabdominale
68.Principiile ultrasonografiei (echografiei)
69.Diagnosticul ultrasonografic al:
–tumorilor hepatice
–tumorilor căilor biliare
–tumorilor splenice
–tumorilor pancreatice
–tumorilor renale
–tumorilor prostatei
–tumorilor testiculare
–tumorilor ovariene
70.Indicaţiile RMN
71.Principiile şi aparatura folosită în medicina nucleară
72.Radionuclizii folosiţi în diagnosticul leziunilor neoplazice
73.Antigene tumorale folosite ca markeri în diagnosticul şi monitorizarea bolnavilor de cancer
74.Principiile şi tehnicile ultrasonografiei
75.Indicele de captare şi importanţa sa diagnostică
Baremul activitatilor practice
1.Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 500 cazuri
2.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 100 buletine
3.Interpretarea electrocardiogramei: 500 EKG
–stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului
–hipertrofiile atriale şi ventriculare
–modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii
–diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut şi cronic
–tulburări de ritm cardiac
–tulburări de conducere
–indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort
4.Efectuarea ecocardiografiei pentru patologia prevăzută în tematică: 100 ecocardiografii
5.Efectuarea ecografiei abdominale: 100 ecografii
6.Toracocenteza: 30 toracocenteze
7.Paracenteza: 20 paracenteze
8.Interpretarea oscilometriei: 30 buletine
9.Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 25 de manevre pe manechin
10.Defibrilare şi cardioversia: 20 manevre
11.Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi maduvă pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute, şi cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 60 buletine din sângele periferic, 30 buletine maduvă osoasă, 60 buletine probe de coagulare
12.Efectuarea esogastroscopiei: 50 manevre
13.Efectuarea colonoscopiei:20 manevre
14.Interpretarea tomografiei computerizate pentru patologia toracică şi abdominală: 50 buletine
15.Interpretarea rezultatelor examenului fundului de ochi: 20 buletine
16.Radionuclizii folosiţi în diagnosticul leziunilor neoplazice: 30
7.Interpretarea testelor de diagnostic serologic al principalelor boli infecţioase (pentru fiecare boală): 10 determinări
STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ
Tematica lecţiilor conferinţă (140 ore):
1.Oncologie medicală şi oncologie generală. Istoric, definiţie.Cancerul. Definiţie şi importanţa lui ca problemă de sănătate publică
2.Epidemiologia cancerului
3.Etiologia cancerului
4.Evoluţia naturală a cancerului. Teorii care explică carcinogeneza
5.Carcinogeneza
6.Nomenclatura şi clasificarea tumorilor
7.Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne
8.Markeri tumorali
9.Factori de prognostic în cancer
10.Principii şi metode de diagnostic în cancer
11.Sindroame paraneoplazice. Clasificare, diagnostic şi tratament
12.Rolul chirurgiei în oncologie
13.Principiile radioterapiei în oncologie
14.Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului
15.Principiile tratamentului hormonal în oncologie 16.Imunologia cancerului şi principii de imunoterapie
17.Aspecte particulare ale tratamentului cancerului
18.Transplantul medular
19.Principiile asocierii tratamentului în oncologie. Urmărirea bolnavului
20.Principii generale de oncologie pediatrică
21.Infecţiile în cancer
22.Complicaţiile cancerului
23.Urgenţele în oncologie
24.Durerea în cancer
25.Tratamentele paleative în cancer
26.Calitatea vieţii în oncologie
27.Aspecte de psiho-oncologie
28.Alimentaţia în oncologie
29.Principiile şi metodologia trialurilor clinice. Etica cercetării clinice
30.Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educaţia sanitară a populaţie
31.Leziunile precursoare ale malignităţii. Definiţie,clasificare, diagnostic, tratament
32.Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principale asocieri de chimioterapie)
33.Determinări oncologice ORL
Baremul activităţilor practice
1.vezi baremul de activităţi practice de la stagiul de medicină internă
STAGIUL DE EXPERTIZA MEDICALĂ ŞI RECUPERARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ
Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
1.Expertiza medicală a capacităţii de muncă, parte integrantă a medicinei sociale
2.Legislaţia de asigurări sociale şi pensii – incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislaţia privind handicapaţii
3.Organizarea,funcţionarea şi competenţa unităţilor de expertiză medicală a capacităţii de muncă
10.Condiţii ambientale şi psiho-sociale ale locului de muncă
11.Psihologia muncii
12.Sociologia muncii. Implicaţiile sociale ale bolii şi invalidităţii
13.Particularităţile muncii în funcţie de sex şi vîrstă
14.Biotipologia profesională
15.Factorii de adaptare în munca profesională
16.Elemente de stabilire şi formulare a diagnosticului funcţional, a incapacităţii adaptative şi de evaluare a capacităţi de muncă în bolile şi sechelele invalidante
17.Oboseala în munca profesională. Metode de testare a oboselii. Particularităţile oboselii la persoanele cu deficienţe
18.Complexul de dezadaptare în munca profesională. Factorii limitativi şi extensivi ai capacităţii de muncă
19.Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile aparatului respirator
20.Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile cardio – vasculare
21.Expertiza medicală a capacităţii de muncă în bolile digestive şi bolile de nutriţie
22.Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile renale
23.Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile aparatului locomotor
24.Expertiza medicală a capacităţii de muncă a deficienţilor neuropsihici
25.Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile endocrine
26.Expertiza medicală a capacităţii de muncă a deficienţilor vizuali
27.Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile ORL
28.Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiuni neoplazice
29.Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile dermatologice
30.Recuperarea capacităţii de muncă
31.Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilităţi de cuantificare
32.Prevederile legale privind sarcinile medicului asigurărilor sociale în domeniul recuperării capacităţii de muncă
33.Adaptarea la muncă a deficientului. Particularităţi, posibilităţi compensatorii şi dezvoltarea acestora.Crierii de urmărire a adaptării la muncă
34.Noţiuni de ergonomie (concepţia ergonomiei, organizarea activităţii de ergonomie –ergonomie de proiectare şi ergonomie de corecţie)
35.Îndrumarea,orientarea şi reorientarea profesională a persoanelor cu deficienţe invalidante sau handicapante
36.Inserţia şi reinserţia socio – profesională
Baremul activităţilor practice
1.Interpretare rezultatelor explorărilor funcţionale generale şi cu caracter specific în stagiile de specialitate
2.Participarea la comisiile consultative de expertiză, finalizarea cazurilor expertizate şi întocmirea sintezelor
3.Efectuarea unei analize de loc de muncă şi întocmirea profesiogramei
5.Formularea obiectivelor şi interpretarea unei investigaţii sociale în contextul clinic al cazului: 30 cazuri
STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ
DURATA 3 LUNI ( 50 ore)
La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obţinerea specialităţii trebuie să cunoască urmatoarele aspecte legate de explorarea ecografică:
-indicaţii şi limite ale explorării ecografice
-pregatirea pacientului pentru examinare
-alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată
-alegerea ferestrei de explorare adecvate
–reglarea echipamentului (sistemul de “gain “, compensarea în timp a ecourilor
-TGC, plasarea focarului /focarelor ,stabilirea dimensiunii optimale a imaginii),
utilizarea sistemului de măsurare în distanţe şi volume
-obţinerea imaginii ecografice optimale ,folosind planurile de secţiune standardizate
utilizate în ultrasonografie
–recunoaşterea artefactelor şi proceduri de eliminare ale acestora
–deosebirea stării de” organ normal “de cea de “organ patologic “prin folosirea
semiologiei şi terminologiei ecografice specifice
-precizarea stării patologice şi includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic
–documentarea imaginilor
–redactarea buletinului ecografic sau/şi interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis
de către un coleg cu experienţă similară sau mai mare ;
–recomandarea altor investigaţii complementare sau decurgând din explorarea clinică şi
ecografică a pacientului, în scopul obţinerii unui diagnostic corect în condiţiile unui raport
1.tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnică de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere şi vene viscerale
2.tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal si patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plămânului şi pleurei
3.tematica prelegerilor de ecografie a ţesuturilor moi superficiale va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al următoarelor organe şi regiuni: cervical, tireo – paratiroidian, sân, axilă, testicul şi scrot
4.tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectului normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)
5.tematica prelegerilor de ecografie interventională va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament
BAREM DE MANUALITĂŢI – ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE –
NIVEL DE FORMARE PENTRU MEDICI REZIDENŢI (ÎNVĂŢĂMÂNT PRACTIC)
Premise Explorarea ecografică, fiind o investigaţie “ în timp real” şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăţilor profesionale de “ standardizare “ a acestor imagini, componenta “ operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.
Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanţa, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor
stagii de “manualităţi”, aceasta reprezentând etapa iniţială şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a)existenţa unui “barem manualităţi” – număr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului ;
b)exisenţa unui personal specializat pentru instruirea medicior incepători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute. Calităţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar
personal medical dedicat acestei tehnici ) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfăşurarea prelegerilor teoretice; c)echipament pentru activităţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheată cât şi pe cont propriu;
d)existenţa unei “biblioteci de imagini “ cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Aceasta “ biblioteca”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată şi comentată de către personalul abilitat să desfăşoare activităţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent intâlnite în practică.
A. TRUNCHIUL COMUN
1.Noţiuni de bază privind utilizarea apartelor de ultrasonodiagnostic :
–pornirea aparatului
–selectarea tranasductoarelor
–reglarea parametrilor tehnici ai imaginii
–optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor
–măsurători pe imagine
–salvarea imaginii
–structura şi redactarea unui buletin ecografic
2.Abdomenul Ficatul
–identificarea organului
–vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund,ligamentul venos, lobii şi segmentele)
–precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate
–evidenţierea şi măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stâng) şi extrahepatice
Colecistul
–evidenţierea colecistului
–identificara componentelor anatomice
–măsurarea lumenului şi pereţilor
–identificarea raporturilor anatomice pricipale
Pancreasul
–evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante )
–identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grăsos peripancreatic
–identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct
Spaţiul retroperitoneal
–aorta
identificare în secţiuni longitudinale şi transversale
identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali
precizarea raporturilor aortei abdominale
–vena cavă inferioară
identificarea vasului în secîiuni longitudinale şi transversale
identificarea vaselor emergente
precizarea raporturilor anatomice
–ţesutul grăsos retroperitoneal
identificare şi caracterizare
Splina
Rinichii
identificarea şi măsurarea splinei
vizualizarea hilului
precizarea elementelor vasculare componente
identificarea organelor cu care splina intră în raport
evidenţierea şi măsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare
identificarea elementelor componente
* parenchim- evaluare , măsurare
*sinus
*aparat pielo –calicial-evaluare
identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
identificarea lojelor suprarenaliene
evaluarea stucturii glandelor suprarenale
masurarea glandelor suprarenale
Tubul digestiv
identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subţire şi gros)
măsurarea pereţilor ,evaluarea conţinutului
Structurile mezentero-epiploice
identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice
identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidiană
identificarea peritoneului parietal
3.Organe aflate la nivelul micului bazin
a)vezica urinară
identificarea în condiţii de depletie şi de vacuitate
evacuarea şi măsurarea pereţilor
identificarea organelor învecinate
b)prostata (explorare suprapubiană )
identificare , măsurare
precizarea lobilor
identificarea organelor cu care prostata intră în raport
c)uterul (explorare suprapubiană )
identificare
măsurare
recunoaşterea elementelor componente
evaluarea ecostructurii
d)ovare
identificarea şi măsurarea ovarelor
evaluarea ecostructurii
B. TEMATICA PROPRIE MEDICINEI INTERNE
1.CORDUL , PERICARDUL ŞI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare
transtoracică)
. identificarea şi evaluarea structurilor cardiace-cavităţi,aparate valvulare,miocard şi a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical,suprasternal,subxifoidian;
2.VASELE PERIFERICE(explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)
identificarea şi definirea unei structuri vasculare periferice
diferentierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri şi Doppler pulsat
identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color
–identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri şi Doppler pulsat, măsurarea lumenului , aprecierea structurii pereţilor
–fosa supraclaviculară şi suprasternală
–identificarea structurilor anatomice
4.EXPLORAREA SARCINII (EXPLORARE SUPRAPUBIANĂ)
–explorarea uterului gravid la diverse vârste , prin abord
suprapubian
-identificarea, precizarea poziţiei şi măsurarea placentei
-identificarea elementelor anatomice normale ale fătului
-aprecierea vârstei fetale
STAGIUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
A. TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea
ştiinţifică
B. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
–2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
–2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULA MEDICINĂ LEGALĂ
Definiţie
Medicina legală este disciplina medicală care urmăreşte să obiectiveze şi să evalueze în orice speţă juridică aspectele medicale ce privesc omul în viaţă sau decedat şi să le prezinte pintr-un suport probatoriu ştiintific expertal.
Medicina legală este procedural necesară în toate cauzele juridice cu implicaţii medicale precum şi în toate cazurile medicale cu implicaţii juridice.
1.ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENŢIAT
1.1.DURATA: 5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.2.PERIOADA DE DESFĂŞURARE: ritmată de concursurile de intrare în rezidenţiat în raport cu necesarul de locuri stabilit de Consiliul Superior de Medicină Legală.
1.3.LOCUL DE DESFĂŞURARE: Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” şi Institutele de Medicină Legală din centrele universitare: Iaşi, Timişoara, Craiova, Cluj,Tg. Mureş
1.4.RESPONSABILI DE PROGRAM: Prof.univ./Conf.univ., şefii catedrelor de Medicină Legală din Centrele universitare. Şef de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experienţă). Coordonator de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experienţă). Îndrumător de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar).
1.5.STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENŢIAT
1.5.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital şi clinica repartizată, alegerea îndrumatorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.5.2 Desfăşurarea stagiilor şi durata lor este urmatoarea:
Tanatologie. Aspecte legale ale înregistrării decesului 6 luni
Stagiul Medicină Legală- modul I 12 luni
ANUL I
Patologie medico-legală traumatică 6 luni
Stagiul Anatomie patologică 12 luni
ANUL II
Patologie medico-legală netraumatică 6 luni
Stagiul Medicină Legală- modul II 12 luni
ANUL III
Laborator medico-legal 6 luni
Stagiul Medicină Legală- modul III 12 luni Medicină Legală clinică
ANUL IV
Nch 1 lună
Stagii pe Specialităţi chirurgicale, raumatologice, paraclinice 3 luni
ANUL V
Ortopedie 1 lună
Rad.şi Imagistică Med.icală 1 lună
Psihiatrie, psihopatologie medico-legală 6 luni
Stagiul Medicină Legală- modul IV 8 luni
Drept Medical 6 sapt.
Bioetică 2 săptămâni.
Stagiu Sanatate Publică şi Management 1 lună
533
1.5.3 CURRICULA REZIDENŢIATULUI DE MEDICINĂ LEGALĂ este urmatoarea:
Stagiul principal/durată
Stagiul secundar/durată
Anul 1
Medicina legală modul I: Tanatologie şi patologie medico– legală traumatică
1 an
Tanatologie medico- legală
3 luni
Patologia medico–legală traumatică
6 luni
Anul 2
Anatomie patologică
1 an
Anul 3
Medicină legală modul II: Patologie medico-legală netraumatică şi laborator medico-legal
Medicină legală modul III: Medicină legală clinică
1 an
Propedeutică şi semiologia medico- legală a examinării pe persoană
6 luni
Evaluarea gravităţii leziunilor traumatice în raport cu prevederile legale
6 luni
Anul 5
Stagii pe Specialităti chirurgicale, traumatologice, paraclinice
3 luni
Neurochirurgie
1 lună
Ortopedie-traumatologie
1 lună
Rad. şi Imagistică Medicală
1 lună
Medicină legală modul IV: Psihiatrie şi psihopatologie medico- legală, Elemente juridice şi drept medical şi Bioetică
8 luni
Psihiatrie, psihopatologie medico-legală şi elemente de criminologie
6 luni
Elemente juridice: drept medical, răspundere profesională
6 săpt.
Bioetică
2 săpt.
Sănătate publică şi management
1 lună
Sănătate publică şi management
1 lună
1.6.Metodologia desfăşurării stagiilor
Programul de învăţământ se va desfăşura conform :
–Curriculei generale de medicină legală mai sus prezentată cât şi a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire inclusiv baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice pentru fiecare stagiu (ANEXA I)
–Liste de baremuri privind necesarul minim de execuţii tehnice stabilit pe întreaga perioada a pregătirii de specialitate (ANEXA II)
–Norme de formare a specialiştilor de medicină legală precum şi a desfăşurării stagiului de rezidenţiat de medicină legală (ANEXA III)
1.7.Evaluarea cunoştinţelor teoretice şi practice se va face:
1.7.1.La sfârşitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Neurologie/neurochirugie, ORL, Oftalmologie, Obstetrică-ginecologie, Ortopedie, tanatologie, toxicologie medico-legală, identificare şi serologie medico-legală, genetică medico- legală, etc.). Examen scris şi oral, nota minimă:7
1.7.2.La sfârşitul fiecărui an de pregătire. Examen scris şi oral, nota minimă:7 Eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire.
1.7.3.Prin evaluarea cel puţin a unei lucrări ştiinţifice sau comunicări ştiinţifice până la sfârşitul pregătirii de rezidenţiat
1.7.4.Prin evaluarea unei lucrări finale (teză) din temele aflate la dispoziţie prin care candidatul va înfăţişa cunoştiinţele sale teoretice despre o tema anume cât şi aptitudinile sale de cercetare cât şi practice.
2.ORGANIZATORUL PROGRAMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar
3.ACREDITAREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST:Ministerul Sănătăţii Publice
ANEXA I. Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidenţiat în specialitatea medicină legală şi baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu
1.TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ
6 luni
Cursuri predare conform programei analitice (100 ore).
1.1 DEFINIŢIE
Definiţie: ştiinţa care se ocupă cu studiul asupra morţii şi semnelor morţii precum şi a modificărilor care survin în organismul uman după încetarea vieţii.
1.2 DURATA:
6 luni
1.3 STRUCTURA STAGIULUI
1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate
1.3.2 Stagiul de Tanatologie Medico-Legală propedeutică şi semiologie tanatologică. Declararea şi înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului).
1.3.3 Stagiul de Diagnostic Tanatologic medico-legal. Aprecierea intervalului postmortem
1.4 CONŢINUTUL STAGIULUI
1.4.1 TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ ŞI SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ.
Declararea şi înregistrarea decesului
Tematica lecţiilor conferinţă
1.Introducere în medicina legală, definiţie, conţinut, evoluţie istorică a probaţiunii medico- legale.
2.Bazele procedurale ale expertizei, organizarea reţelei de medicină legală.
3.Legea privind organizarea şi funcţionarea Instituţiilor şi Serviciilor medico-legale în România, aspecte europene.
4.Moartea : definiţie, clasificare.
5.Etapele morţii, semnele morţii: semnele negative de viaţă (semnele clinice ale morţii, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moarte cerebrală, moartea somatică, moartea biologică) semnele morţii reale
6.Modificări cadaverice precoce şi tardive (semnele morţii reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare, tehnici de tanatopraxie .
7.Manifestări postvitale.
8.Examinarea postmortem: aspecte generale şi speciale (proceduri şi tehnici speciale)
9.Descrierea normală şi patologică morfopatologică a ţesuturilor şi organelor
10.Exhumarea, autopsierea şi reautopsierea cadavrelor.
11.Prezentarea aspectelor legale şi procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului). Documente care însoţesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de deces/certificatul de naştere. Documente ce însoţesc recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de ţesuturi şi organe
12.Aspecte etice, legale si sociale legate de moarte si autopsie
13.Aspecte legate de iatrogenie şi protecţia personalului ce lucrează în săli de prosectură şi laboratoare medico-legale
1.Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morţi violente şi neviolente. 2.Tanatocronologia
3.Transplantul de ţesuturi şi organe
4.Diagnosticul cauzelor morţii. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză.
Baremul lucrărilor practice
1.Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului ,semnele morţii, particularităţi şi indicii patognomonici, semne de violenţă, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital.
Manopere: 100 execuţtii
2.Tehnica îmbălsămării şi conservării cadavrului precum şi alte îngrijiri de tanatopraxie. Asistarea aparţinatorilor: atitudine de urmat. Manopere: 10 execuţii
3.Redactarea raportului de autopsie Manopere: 50 execuţii
4.Tehnica examenului la faţa locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea
şi recoltarea probelor Manopere: 5 examinări
5.Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteia
Manopere: 1 participare
6.Verificarea semnelor morţii şi evaluarea intervalului postmortem şi a orei decesului Manopere: 100 execuţii
7.Cunoaşterea şi prezentarea normelor şi procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincţiei între autopsia medico-legală/anatomopatologică.
Manopere: 10 examinări
8.Cunoaşterea şi prezentarea procedurilor legate de transplantul de ţesuturi şi organe Manopere: 5 execuţii
9.Consemnarea documentelor ce însoţesc declararea decesului şi alte acte conexe. Manopere: 50 cazuri
2.ANATOMIE PATOLOGICĂ
1 an
Cursuri predare conform programei analitice (200 ore)
1.1 DEFINIŢIE
Anatomia patologică este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul morfologic (macro şi microscopic) al bolilor, utilizând atât tehnicile clasice (necropsie şi histopatologie), cât şi tehnicile moderne (microscopie electronică, histochimie şi enzimologie, etc.)
1.2 DURATA: 1 an
1.3 CONŢINUTUL STAGIULUI DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
1.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă
1.Tulburări circulatorii: Hiperemia activă şi pasivă, staza. Embolia Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge.Ischemia. Infarctul. Hemoragia
2.Distrofii hidroprotidice celulare şi interstiţiale-diagnostic diferenţial cu autoliza. Distrofii protelce –distrofie hialină, amiloidoză.
4.Forme anatomopatologice ale inflamaţiei exudative. Leziuni inflamatorii elementare
.Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamaţie (exudative, alternative, proliferative). Inflamaţii produse de paraziţi animali.
5.Morfopatologia inflamaţiei tuberculoase
6.Procese de regenerare şi reparaţie tisulară. Reacţia vitală
7.Morfopatologia tumorilor benigne
8.Morfopatologia tumorilor maligne
9.Morfopatologia reumatismului
10.Endocarditele
11.Cardiopatia ischemică
12.Boala aterosclerotică
13.Arterite şi flebite
14.Pneumopatii acute
15.Diagnosticul diferenţial al plamanului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic. Pneumopatii
16.Tuberculoza pulmonară
17.Tumori bronhopulmonare
18.Gastritele
19.Ulcerul gastric
20.Cancerul gastric
21.Enterocolitele acute şi cronice
22.Tumori intestinale
23.Hepatitele acute şi cronice
24.Cirozele hepatice
25.Colecistitele
26.Tumorile ficatului şi ale căilor biliare
27.Leucemii
28.Limfoame maligne nonhodgkiniene şi boala Hodgkin
29.Nefropatii glomerulare, tubulare şi interstiţiale
30.Tumorile prostatei şi testiculului
31.Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului
32.Tiroidite
33.Meningite
34.Leziuni vasculare ale S.N.C
1.3.2 Baremul activităţilor practice
1.Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri)
2.Orientarea materialului biopsic: 50 (cazuri)
3.Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri)
7.Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 50(cazuri)
8.Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 50(cazuri)
9.Examinarea histopatologică din patologia urinară: 50(cazuri)
10.Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20(cazuri)
11.Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: 20(cazuri)
12.Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: 20(cazuri)
13.Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei: 20(cazuri)
14.Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20(cazuri)
15.Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20(cazuri)
16.Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 20(cazuri)
17.Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 20(cazuri)
18.Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 20(cazuri)
19.Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 20(cazuri)
20.Examinarea histopatologică din patologia cerebrală şi meningeală: 50(cazuri)
3.PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ
1 AN (200 ORE)
Cursuri predare conform programei analitice
1.1 DEFINIŢIE
Patologia medico-legală este ştiinţa medico-legală care se ocupă cu studiul şi diagnosticul morfologic şi fiziopatologic al bolilor traumatice şi netraumatice şi care facând uz de tehnicile clasice (necropsie şi histopatologie) evidenţiază mecanismele morţii (tanatogeneză), cauzele morţii şi felul morţii (violenţa/neviolenţa).
1.2 DURATA: 1 an
1.3 STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1 Stagiul de Medicină legală modul I Patologie medico-legală traumatică (6 luni)
1.3.2 Stagiul de Medicină legală modul II Patologie medico-legală netraumatică (6 luni)
1.4 CONŢINUTUL STAGIULUI DE PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ
1.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)
1.Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medico-sociale ale traumatologiei contemporane, clasificarea agenţilor traumatici, leziunile traumatice primare(semiologia medico-legală), mecanismul lor de producere şi anatomia patologică, caracterul vital al leziunilor.
4.Traumatisme mecanice prin hetero şi autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere şi precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice.
5.Agenţi traumatici fizici : leziuni şi moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acţiunea curentului electric, radiaţii, razeX, ultrasunete.
6.Agenţi traumatici biologici.
7.Problemele expertizei medico-legale ale gravidităţii, naşterii, avortului. 8.Pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei.
9.Violul .Expertiza aberaţiilor sexuale, capacitatea sexuală la procreere.
10.Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice.
Problematica juridică şi medico-legală a comorienţilor.
11.Criterii de individualizare a efectelor traumatice de fondul patologic preexistent. Particularităţile de evoluţie, complicaţii, sechele.
12.Cauzalitatea medico-legală în traumatisme letale. Tanatogeneza.
13.Cercetarea la faţa locului. Etapa dinamică. Metodologia cercetării la faţa locului Proceduri legale
Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laborator
Delimitarea şi securizarea zonelor cercetate şi stabilirea importanţei zonelor desemnate
Prezentarea truselor de cercetare la faţa locului Delimitarea răspunderilor şi a lanţului de comandă
Mijloace de investigaţie criminalistică Metode de documentare Documentarea la faţa locului
Situaţiile în care se solicită investigaţia criminalistică şi a serviciului omoruri
Baremul lucrărilor practice
1.Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă şi interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului şi membrelor.
Manopere: 50 execuţii
2.Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate Manopere: 50 execuţii
3.Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou- născut şi sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicaţie , etc.)
Manopere: cel puţin câte una în fiecare caz
4.Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze traumatice: însămânţări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreţie vaginală, anală şi anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai îimpuşcării, etc.
Manopere: 50 execuţii
5.Tehnica examenului la faţa locului şi cercetarea: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea şi recoltarea probelor. Folosirea şi utilizarea aparaturii din dotarea truselor. Documentarea.
Manopere: 5 examinări
6.Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase , organe etc. pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteia
Manopere: 1 participare
7.Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze traumatice (nenaturale): împuşcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, ştrangulare), înjunghiere, expunere la agenţi traumatici fizici (frig, căldura, curent electric, radiaţii, variaţii de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentraţie ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincţia între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală)
2.Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate şi sisteme.
-sistemul cardiovascular
-aparatul respirator
-aparatul digestiv
-aparatul urinar
-aparatul genital
-sistemul endocrin şi metabolic
-alte cauze
3.Moartea subită versus moarte suspectă
4.Embolia între moarte neviolentă şi moarte violentă
5.Investigaţii tanatochimice, bacteriologice
6.Investigaţii de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie
7.Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă.
8.Moartea neviolentă din boli cronice şi/sau consumptive
9.Cauzalitatea medico-legală în moartea subită şi moartea neviolentă. Tanatogeneză.
Baremul lucrarilor practice
1.Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă şi interpretarea leziunilor incompatibile cu viaţa a leziunilor orgnice cronice şi a leziunilor nespecifice.
Manopere: 50 execuţii
2.Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate Manopere: 50 execuţii
3.Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de
laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice.
Manopere: 50 execuţii
4.Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteia
Manopere: 1 participare
5.Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale)
Manopere: 50 examinări
6.Cunoaşterea şi prezentarea atitudinii şi metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale
Manopere: 2 cazuri
4.LABORATOR MEDICO-LEGAL
Cursuri predare conform programei analitice
4.1 DEFINIŢIE
Loboratorul medico-legal vine în sprijinul identificării şi determinării cauzelor decesului în complementaritate cu examenul necroptic şi în contextul unei investigaţii moderne.
4.2 DURATA:
6 luni
4.3 STRUCTURA STAGIILOR
4.3.1 Stagiul de toxicologie medico-legală: 3 luni
1.Tehnici şi metode moderne de identificare şi individualizare
2.Odontostomatologie medico-legală
a. Expertiza după oase, dinţi, fragmente de ţesuturi şi organe, pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data inhumării, etc.
b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării şi identificarea criminalistică. Identificarea de grup şi individuală. Identificarea reconstructivă şi comparativă.
3.Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei şi a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin muşcare.
4.Entomologie medico-legală
Metode de conservare şi de distrugere a cadavrului Studiul general al insectelor necrofage.
Ciclu de viaţă al insectelor
Contribuţiile entomotologiei la investigarea criminalistică şi medico-legală Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acţiunii insectelor Metode şi tehnici şi proceduri în investigaţia şi cercetarea entomologică
Valoarea studiului entomologic în stabilirea datei probabile a morţi, locului inhumării, identificării, diagnosticului toxicologic
4.5.2 Baremul lucrărilor practice
1.Recoltarea probelor de ţesut şi os, utilizarea truselor şi echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare
Manopere: 20
2.Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor) Manopere: 20
3.Identificarea odontostomatologică
Manopere: 20
4.Expertiza corpurilor delicte Manopere: 5
5.Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor şi a intervalului postmortem
Manopere: 5
4.6 CONŢINUTUL STAGIULUI DE LABORATOR CRIMINALISTIC ŞI MEDICO-LEGAL
4.6.1 Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
Programa analitică
Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la faţa locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului
Constituirea echipei de cercetare
Pregătirea mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice Efectuarea cercetării la faţa locului
–cercetarea la faţa locului în faza statică
–cercetarea la faţa locului în faza dinamică
Principalele acţiuni care se înteprind în cadrul investigării unei infracţiuni dispunerea expertizelor medico-legale
dispunerea expertizelor criminalistice
–expertiza dactiloscopică
–expertiza urmelor obiectelor vulnerante
-expertiza urmelor de picioare
–expertiza urmelor de dinţi şi buze
-expertiza urmelor de vopsea, sticlă, etc.
-expertiza balistică
Expertiza criminalistică a urmelor biologice
-expertiza urmelor de sânge
-expertiza criminalistică a urmelor de saliva şi sperma
-expertiza criminalistică a firului de păr
4.6.2 Baremul lucrărilor practice
1.Recoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanţul custodiei probleor, împărţirea sarcinilor în echipă,
Manopere: 20
2.Utilizarea truselor şi echipamentelor de bază Manopere: 20
4.7 CONŢINUTUL STAGIULUI DE SEROLOGIE ŞI HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ
Cursuri predare conform programei analitice
4.7.1 Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
Programa analitică
1.Bazele genetice
2.Sisteme serologice folosite în filiaţie
Tehnica şi metodologia investigaţiei grupelor de sânge şi a altor sisteme genetice Examinarea antrolopologică în filiaţie
3.Sistemul HLA în filiaţie
4.Profilul ADN în filiaţie
Istoricul investigaţiei ADN Identificarea medico-legală Noţiuni generale de genetică
Tehnica şi metodologia invesitigaţiei ADN Interpretarea rezultatelor
Markeri
Cazuri de studiu Documentarea rezultatului Formularea concluziilor
4.7.2 Baremul lucrărilor practice
1.Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri
4.Tehnica şi metodologie în recoltarea şi conservarea probelor în vederea stabilirii filiaţiei (sange, saliva, etc.)
Manopere: 20 cazuri
5.Documentarea cazurilor şi formularea concluziilor Manopere: 20 cazuri
5.MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ
12 LUNI
Cursuri predare conform programei analitice
5.1 DEFINIŢIE
Medicina legală clinică reprezintă ştiinţa medico-legală care analizează şi obiectivează la persoana în viaţă leziunile traumatice, consecinţelor şi implicaţiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentând în sensul celor exprimate o opinie cu caracter expertal ştiinţifică, obiectivă, imparţială şi reproductibilă.
Expertiza medico-legală la persoana în viaţă se efectuează în toate cauzele juridice cu implicaţii medicale precum şi în toate cazurile medicale cu implicaţii juridice.
5.2 DURATA:12 luni
5.3 STRUCTURA STAGIILOR
5.3.2 Stagiul de Medicină legală clinică Propedeutică şi semiologia medico-legală a examinării pe persoană: 6 luni
5.3.3 Stagiul de Medicină legală clinică cu evaluarea gravităţii leziunilor traumatice, psihiatrie judiciară şi elemente de drept medical, răspundere profesională: 6 luni
5.4 CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ PROPEDEUTICĂ ŞI SEMIOLOGIA MEDICO-LEGALĂ A EXAMINĂRII PE PERSOANĂ
5.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)
1.NOŢIUNI GENERALE
Definiţie, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize
medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale).. Aspecte procedurale în raport cu legislaţia în vigoare
Organizarea reţelei de medicină legală. Medicina legală şi medicul de familie
2.ACTELE MEDICO-LEGALE
Examinările medico-legale la solicitarea parţii interesate (certificatul medico-legal, CML)
Examinările medico-legale dispuse de instanţele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de constatare/expertiză).
Alte examinari
3.EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAŢĂ
1.Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă:
Manopere: 50 cazuri
3.Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri
3.Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice
Manopere: 50 cazuri
4.Formularea concluziilor intr-o examinare medico-legală pe persoana în viaţă Manopere: 50 cazuri
5.5 CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ CU EVALUAREA GRAVITĂŢII LEZIUNILOR TRAUMATICE ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE CODULUI PENAL
5.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)
Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 180, 181, 182,184
Avizele Comisiei de avizare şi control precum şi ale Comisiei superioare medico- legale
Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac.
Instituţia expertului medico-legal (oficial şi parte)
Evaluarea corectă a număruui de zile de îngrijire medicală. Supra şi sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală: cauze, metodologie.
Prevederile art. 182 CP.
5.5.2 Baremul lucrărilor practice
1.Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă:
Manopere: 50 cazuri
3.Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri
3.Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice
Manopere: 50 cazuri
4.Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viaţă Manopere: 50 cazuri
5.Participare în comisii (Comisia de avizare şi control precum şi ale Comisiei superioare medico- legale)
Manopere: 50 cazuri
6.SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE ŞI TRAUMATOLOGICE, PARACLINICE
3 LUNI
Cursuri predare conform programei analitice
6.1 DEFINIŢIE
Specialităţile chirurgicale şi traumatologice constituie adesea prin cazuistica lor solicitări frecvente în practica medico-legală. Pregătirea în rezidenţiatul de medicină legală include minime cunoştiinţe postuniversitare din specialităţile de neurochirurgie, ortopedie-traumatologie, radiologie şi imagistică medicală pentru o mai bună înţelegere şi documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală.
6.3 DURATA:
6 luni
6.3 STRUCTURA STAGIILOR
6.3.1 Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună
6.3.2 Stagiul de Ortopedie-traumatologie: 1 lună
6.3.3 Stagiul de Radiologie şi imagistică medicală: 1 lună
6.4 CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE NEUROCHIRURGIE: 1 LUNĂ
6.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
I Efecte traumatice primare
1.1Comoţia cerebrală
1.2.Leziuni axonale difuze
1.3.Contuzia cerebrală 1.4.Delacerarea cerebrală
II Efecte traumatice secundare Hematoame intracraniene posttraumatice
6.6 CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ: 1 LUNĂ
Specialitatea care utilizează radiaţiile Röentgen în scopul investigaţiei morfofuncţionale a diferitelor organe şi sisteme. Sub termenul de imagistică medicală sunt incluse, alături de radiodiagnostic, metode în care obţinerea imaginii diagnostice se realizeaza şi cu ajutorul altor agenţi fizici implicând existenţa unui lanţ informatic de prelucrare a imaginii primare.
6.6.1 DURATA
1 lună
6.6.2 STRUCTURA STAGIILOR
6.6.3 Tematica lecţiilor de conferinţă (20 ore)
1.Aparatul Röentgen
–părţi componente
–principii de funcţionare
–tipuri particulare, dedicate
2.Razele X
–modul de producere al razelor X
–proprietăţi fizice, chimice şi biologice
–formarea imaginii radiologice
–particularităţile şi legile formării imaginii
3.Protecţia în radiologie
–dozarea razelor X
–principii, modalitate, legislaţie
4.Prelucrarea materialului fotografic în radiologie
–camera obscură
–filmul radiologic - particularităţi de fabricatie, tipuri
–casete, folii întăritoare.
–aprecierea calităţii filmelor şi a imaginii obţinute
–developare automată
–filmul termic.
5.Alte modalităţi de obiectivare a imaginii radiologice. Imaginea digitală
6.Metode de examinare în radiologie - tehnici de bază şi variante, (fără şi cu substanţe de contrast) la nivelul:
–aparatului respirator
–aparatului cardio-vascular
–tubului digestiv, căilor biliare
–aparatului urinar
–aparatului osteoarticular
–şistemului glandular
–obstetrică-ginecologie
–glandei mamare
–oftalmologie
–ORL
–neurologie
–stomatologie.
7.Substanţe de contrast utilizate în radiologie.
–tipuri de substanţe, sfera de utilizare
–incidente, accidente
–reacţii adverse şi tratamentul lor
8.Bazele fizice şi tehnice ale ultrasonografiei
9.Bazele fizice şi tehnice ale computertomografiei.
12.Semiologia radiologică în procesele patologice ale aparatelor: respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, osteoarticular
13.Diagnosticul radiologic al malformaţiilor cutiei toracice, căilor respiratorii, ale parenchimului pulmonar şi vasculare pulmonare.
14.Diagnosticul radiologic în afecţiunile căilor respiratorii (trahee şi bronşii)
15.Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor acute si cronice – alveolare şi interstiţiale
16.Diagnosticul radiologic al traumatismelor osteo-articulare inclusiv vertebroligamentare şi craniocerebrale
17.Diagnosticul radiologic al inflamaţiilor osteoarticulare
18.Diagnosticul radiologic al afecţiunilor articulare şi periarticulare .
19.Examinarea radiologică în ORL şi OMF
20.Examinarea radiologică în obstetrică-ginecologie
21.Politraumatisme
22.Tehnici şi metode de imagistică modernă în radiologie (mielografie, CT, RMN, etc.)
6.6.4 Baremul activităţilor practice
1.Participarea la un număr de explorări radiologice simple sau complexe şi interpretarea lor:
–radiografii craniu (neuro şi viscerocraniu) şi coloana vertebrala-10
–radiografii torace – 10
–radiografii bazin-10
–radiografii de schelet (oase lungi, etc.)– 20
2.Asistarea în radiologia imagistică modernă şi interpretarea rezultatelor
-CT - 10
-ecografii -10
-mielografie - 5
7.PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ŞI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE
6 LUNI
Cursuri predare conform programei analitice
7.1 DEFINIŢIE
Psihopatologia medico-legală şi elementele de criminologie întregesc o mare parte din activitatea expertală medico-legală constituind o adevarată supraspecialitate medico- legală. De multe ori particularitatea cazurilor şi implicaţiile juridice implică individualizări ce necesită cunoştiinţe postuniversitare de psihiatrie. Stagiul este absolut necesar pentru o mai bună înţelegere şi documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală.
7.2 DURATA: 6 luni
7.3 STRUCTURA STAGIILOR
7.3 Stagiul de psihiatrie, psihopatologie medico-legală şi elemente de criminologie: 6 luni
7.4 CONŢINUTUL STAGIULUI
7.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)
1.Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic şi organizatoric şi relaţiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia şi socio-psihiatria
2.Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistentei medico-social-juridice şi al cercetării interdisciplinare
3.Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicaţiii medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfăşurarea.
4.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică
5.Personalitatea – funcţie de sinteză a psihismului şi concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale
7.Discernământul şi conştiinţa. Relaţiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică şi responsabilitatea – iresponsabilitatea
7.Minoritatea. Comportamentul deviant şi delincvenţa minorilor. Regimul juridic şi problemele expertizei. Măsuri de siguranţă şi speciale de ordin coerciv – educativ şi medico-pedagogice.
8.Implicaţiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beţia patologică. Regimul juridic al lecţiei.
9.Obligarea la tratamentul medical şi măsurile de siguranţă. Interdicţia.
10.Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică.
11.Agresivitate-agresiune-violenţă-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia.
12.Evoluţia conceptului clinic de psihopatie şi implicaţiile în practica medico-legală psihiatrică.
13.Valoarea şi limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică.
14.Tulburările de dezvoltare a personalităţii cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionale, stări psihopatoide de regresiune)
15.Implicaţiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia.
16.Valoarea şi limitele investigaţiilor paraclinice în expertiza psihiatrică.
17.Psihoze endogene şi psihogenii cu implicaţii medico-legale. Psihoza de detenţie.
18.Ancheta socială în cadrul expertizei medico legale psihiatrice.
19.Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicaţii medico-legale.
20.Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice.
21.Probleme de sexologie cu implicaţii medico-legale psihiatrice .
22.Semiologia psihiatrică
7.4.2 Baremul lucrărilor practice
1.Metodologia examinării dosarului cauzei şi selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, scolare, profesionale, penale etc.) şi de anchetă.
10.Analiza de acte (rapoarte) şi avizări medico-legale Manopere: 10 cazuri
8.ELEMENTE JURIDICE: DREPT MEDICAL, RĂSPUNDERE PROFESIONALĂ
6 săpt.
Cursuri predare conform programei analitice
8.1 DEFINIŢIE
Elementele juridice împletesc practica medico-legală. Nu este posibilă practica medico- legală fără minime cunoştiinţe juridice şi judiciare. Răspunderea profesională medicală şi malpraxis-ul susţin de asemenea aprofundarea cunoştiinţelor juridice cât şi logice, deontologice, etc.
8.2 DURATA: 6 săpt.
8.3 STRUCTURA STAGIILOR
Stagiul constând în elemente juridice de drept medical, raspundere profesională: 6 săpt.
8.4 CONŢINUTUL STAGIULUI
8.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)
Metodologie şi organizare a sistemului juridic actual. Implicaţii medico-legale. Noţiuni de Jurisprudenţă.
Legislaţie privind activitatea medico-legală
Elemente teoretice de drept penal
Elemente teoretice de drept civil
Aspecte de drept în infracţiunile din domeniul vieţii sexuale, Vătămarea corporală, Omorul, Leziuni cauzatoare de moarte
Noţiuni de drept medical
Noţiuni de răspundere profesională. Malpraxis.
Aspecte etice ale practcii medico-legale
Expertul parte medic legist
8.4.2 Baremul lucrărilor practice
1.Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale Manopere: 2 cazuri
2.Studiu pe dosar în cazul de omor: Manopere: 2 cazuri
3.Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte: Manopere: 2 cazuri
4.Studiu pe dosar în cazul infraţiunilor din domeniul vieţii sexuale Manopere: 2 cazuri
5.Studiu pe dosar în cazul infracţiunilor din domeniul culpei medicale Manopere: 2 cazuri
5.Participare în instanţă la termene de judecată în cazuri penale Manopere: 2 cazuri
6.Participare în instanţă la termene de judecată în cazuri civile Manopere: 2 cazuri
9.BIOETICĂ
2 săpt.
9.1 DEFINIŢIE
Studiul implicaţiilor morale şi etice ale progreselor medicale şi biologice. Aplicarea eticii la ştiinţa şi practica medicinii. O ramură a eticii care se ocupă de ingrijirile de sănătate şi ştiinţele biologice şi biomedicale. Se adresează problematicilor morale şi etice ce derivă din practica medicnii cercetare ştiinţifică, alocarea resurselor, accesul la tehnologia biomedicală (avortul, eutanasia, fertilizarea în vitro, clonarea, celulele embrionice, etc.). Este o disciplină medicală de sine stătătoare începând cu anul 1970.
9.2 DURATA: 2 săpt.
9.3 STRUCTURA STAGIILOR
9.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate
9.3.2 Stagiul de bioetică: 2 săpt.
9.4 CONŢINUTUL STAGIULUI
9.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă
Introducere în Bioetică
1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
I. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
II. Relaţia medic-pacient I
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
III. Relaţia medic-pacient II
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
IV. Greşeli şi erori în practica medicală
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
V. Probleme etice la începutul vieţii
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VI. Probleme etice la finalul vieţii
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
VIII. Probleme etice în genetică şi genomică
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
IX. Etica cercetării pe subiecţi umani
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
9.4.2 Tematica seminariilor
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete-
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete
Baremul lucrărilor practice
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis Manopera: 10 cazuri
2.Studii de caz cu implicaţii bioetice Manopera: 10 cazuri
3.Aspecte de deontologie profesională şi implicaţii juridice Manopera: 10 cazuri
10.SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
1 LUNĂ
Cursuri predare conform programei analitice
10.1 DEFINIŢIE
Sănătatea publică este ramura medicinii care se ocupă de supravegherea sănătăţii populaţiei, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promovează sănătatea şi de evaluarea serviciilor de sănătate.
10.2 DURATA: 1 lună
10.3 STRUCTURA STAGIULUI
10.4.Stagiul de Sănătate publică şi management: 2 luni
10.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
Măsurarea şi evaluarea stării de sănătate şi a determinanţilor ei
Management sanitar
Sănătate publică şi management
Organizarea instituţiilor sanitare
Legislaţie medicală
Informatică sanitară
Măsurare şi evaluare a stării de sănătate şi a determinanţilor ei:
Noţiuni de epidemiologie aplicată în sănătatea publică
Promovarea sănătăţii şi strategii preventive
Cercetarea serviciilor de sănătate
Sănătatea mediului , ocupaţională şi nutriţională
Sănătate publică şi management
10.4.2 Baremul lucrărilor practice
1.Elemente de statistică medicală Manopere: 20 cazuri
2.Organizarea şi managementul instituţiilor medicale Manopere: 5 cazuri 3.Managementul bazelor de date Manopere: 5 cazuri
ANEXA II. Liste de baremuri privind necesarul minim de execuţii tehnice stabilit medicilor pe perioada pregatirii de specialitate (medicină legală)
I.Tanatologie şi Patologie medico-legală
1.Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului , semnele morţii, particularităţi şi indicii patognomonici, semne de violenţă, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital.
Manopere: 100 execuţii
2.Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: autopsierea şi interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului şi membrelor.
Manopere: 100 execuţii
3.Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou-născut şi sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical ,avort, pruncucidere, intoxicaţie, etc.)
Manopere: cel puţin câte una în fiecare caz
4.Tehnica îmbălsămării şi conservării cadavrului precum şi alte ingrijiri de tanatopraxie. Asistarea aparţinătorilor: atitudine de urmat.
Manopere: 10 execuţii
5.Redactarea raportului de autopsie în fiecare caz autopsiate Manopere: 150 execuţii
Tehnica examenului la faţa locului şi cercetarea: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea şi recoltarea probelor. Folosirea şi utilizarea aparaturii din dotarea truselor, Documentarea
Manopere: 10 examinări
6.Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase ,organe etc. pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteia
Manopere: 3 participare
7.Verificarea semnelor morţii şi evaluarea intervalului postmortem şi a orei decesului Manopere: 100 execuţii
8.Cunoaşterea şi prezentarea normelor şi procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincţiei între autopsia medico-legală/anatomopatologică.
Manopere: 10 examinări
9.Cunoaşterea şi prezentarea procedurilor legate de transplantul de ţesuturi şi organe Manopere: 5 execuţii
10.Consemnarea documentelor ce însoţesc declararea decesului şi alte acte conexe.
Manopere: 50 cazuri
11.Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzatoare decesului de cauze traumatice (nenaturale): împuşcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, ştrangulare), înjunghiere, expunere la agenţi traumatici fizici (frig, căldură, curent electric, radiaţii, variaţii de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentraţie ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincţia între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală)
13.Cunoaşterea şi prezentarea atitudinii şi metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori chirurgicale
Manopere: 4 cazuri
14.Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale)
Manopere: 50 examinări
Laborator medico-legal
1.Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice.
Manopere: 50 execuţii
2.Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze traumatice: însămânţări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreţie vaginală, anală şi anatomie patologică, toxicologie
,factori suplimentari ai împuşcării, etc.
Manopere: 50 execuţii
3.Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic Manopere: 20
4.Tehnici şi metode de înregistrare a probelor toxicologice Manopere: 20
5.Tehnici şi metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidenţierea calitativă şi cantitativă a principalelor toxice curente
Manopere: 10
6.Tehnici de extracţie în vederea determinării gaz cromatografice Manopere: 5
7.Analiza spectre GC şi cromatograme Manopere: 5
8.Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum şi GC Head space Manopere: 5
9.Recoltarea probelor de ţesut şi os, utilizarea truselor şi echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare antropologică
Manopere: 20
10.Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor) Manopere: 20
11.Identificarea odontostomatologică Manopere: 20
12.Expertiza corpurilor delicte Manopere: 5
13.Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor şi a intervalului postmortem Manopere: 5
14.Recoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanţul custodiei probleor, împărţirea sarcinilor în echipă,
Manopere: 20
15.Utilizarea truselor şi echipamentelor de bază Manopere: 20
16.Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA MUNCII
Preambul:
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactica acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârsitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
ANUL I
NR.
MODUL
DURAT A
ORE CURS
EVAL UARE
INDRUMĂ TOR
LOCAŢIE
1.
FIZIOLOGIA MUNCII ŞI ERGONOMIA
2 L
30
scris
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
2.
IGIENA INDUSTRIALĂ-MEDIUL DE MUNCĂ: AGENŢI FIZICI ŞI PULBERI
2 L
40
scris practic
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
3.
TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
2 L
40
scris practic
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
4.
PSIHOLOGIA MUNCII
1 L
20
scris
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
5.
STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ŞI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII
1 L
20
scris
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
6.
MEDICINA PREVENTIVĂ - IGIENA RADIAŢIILOR
3 L
30
scris
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
7.
EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII
1 L
20
scris
CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP /CATEDRA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
12
200
NB : cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale, iar lucrările practice în clinici de medicina muncii/boli profesionale, institute de sănătate publică, autorităţi de sănătate publică, locaţie adaptată, pe centre universitare, situaţiilor concrete existente (personal, baza materială, laboratoare acreditate).
NOŢIUNI TEORETICE
MEDICINA MUNCII-ASPECTE INTRODUCTIVE
Medicina muncii: definiţie, evoluţia conceptului de medicina muncii, scopuri, domeniile componente ale medicinii muncii, medicina muncii bazată pe dovezi.
Istoria medicinii muncii pe plan internaţional şi naţional. Terminologie specifică domeniului sănătate şi securitate în muncă. Condiţia de muncă: factorii componenţi ai condiţiei de muncă.
Noxele profesionale (factori nocivi profesionali): definiţie, clasificare, mod de acţiune asupra organismului.
1.FIZIOLOGIA MUNCII ŞI ERGONOMIA
1.1.FIZIOLOGIA MUNCII
SCOP: aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind fiziologia muncii
1.1.1.Bazele anatomice, fiziologice şi biochimice ale efortului profesional predominant musculo-osteo-articular.
1.1.2.Bazele anatomice, fiziologice şi biochimice ale efortului profesional neuro-psiho- senzorial.
SCOP: aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi tehnice privind conceptul de ergonomie
1.2.1.Ergonomia: definiţii; etape de dezvoltare; definirea conceptului de analiză ergonomică a unui post de muncă, principalele metode şi tehnici de analiză ergonomică a unui post de muncă, a muncii; relaţiile ergonomice; etapele unei cercetări ergonomice; funcţiile sistemului om-masină-mediul de muncă; model check-list ergonomic.
1.2.2.Consilierea privind :
planificarea şi organizarea muncii inclusiv proiectarea locurilor de muncă, selecţia, întreţinerea şi condiţiile necesare echipamentelor tehnice şi substanţelor utilizate la locul de muncă;
introducerea noilor procese tehnologice;
includerea factorului uman în procesul de proiectarea a întreprinderii, locului de muncă şi a instrumentelor de muncă.
2.IGIENA INDUSTRIALĂ- MEDIUL DE MUNCĂ: AGENŢI FIZICI ŞI PULBERI
SCOP - insuşirea cunoştinţelor teoretice, practice şi tehnice privind igiena industrială
2.1.Ambianţa termică profesională (microclimatul profesional): definiţie, surse, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse la ambianţe termice calde sau reci; acţiune asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.2.Ambianţa sonoră profesională (zgomotul profesional): definiţii; surse; procese tehnologice, locuri de muncă şi profesiuni expuse la o ambiantă sonoră anormală; acţiune asupra urechii şi asupra întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.3.Vibraţiile mecanice profesionale: definiţii; surse; procese tehnologice, locuri de muncă şi profesiuni expuse la vibraţii mecanice profesionale; acţiune asupra organismului sistem mană-braţ şi acţiune asupra întregului organism.
2.4.Ambianţa luminoasă profesională (iluminatul profesional): definiţii; surse; procese tehnologice, locuri de muncă şi profesiuni expuse la o ambianţă luminoasă anormală; acţiune asupra ochiului şi a întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
2.5.Presiunea atmosferică
legile fizice ale gazelor; efectele mecanice, biochimice şi biofizice;
presiunea atmosferică crescută: definiţii, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acţiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.
presiunea atmosferică scazută: definiţii, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acţiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.
2.6.Pulberile profesionale: definiţii; clasificări; acţiunea combinată a pulberilor profesionale; relaţia dintre structura mineralogică şi chimică a pulberilor şi acţiunea asupra plămânilor; relaţii doză-efect şi relaţii doză-răspuns, tehnici de evaluare; prevenire.
Limite admise: definiţii, mod de stabilire a acestor limite.
Legislaţie naţională, europeană în problema pulberilor profesionale.
2.7.Alimentaţia fiziologică a angajaţilor. Igiena alimentaţiei pentru prevenirea toxiinfecţiilor alimentare în unităţi economice şi instituţii. Alimentaţia de protecţie.
2.8.Medicina muncii şi ecologia: poluarea aerului atmospheric, îndepărtarea reziduurilor industriale din intreprinderi sau instituţii.
2.9.Ventilaţia industrială din intreprinderi sau instituţii: definiţii, clasificare.
2.10.Echipamentul individual de protecţie: definiţii, clasificare.
–evaluarea sistemului de control proiectat să elimine sau să reducă expunerea
–selecţia echipamentului de protecţie personal utilizând asistenţa altor experţi
3.TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
SCOP- instruirea teoretică, practică şi tehnică privind noţiunile de toxicologie profesională, toxicologia mediului
3.1.Toxicele profesionale: definiţii; clasificări; acţiunea combinată a toxicelor profesionale; relaţia dintre structura chimică şi acţiunea toxică; relaţii doză-efect şi relaţii doză-răspuns; limite admise; definiţii, mod de stabilire a limitelor admise.
Legislaţia naţională, europeană în problema toxicelor profesionale.
4.PSIHOLOGIA MUNCII
SCOP- aprofundarea cunoştinţelor fundamentale teoretice şi practice privind psihologia muncii
4.1.Psihologia muncii: definiţii; importanţa psihologiei muncii în unităţile economice şi de servicii; personalitatea şi aptitudinea în muncă; comportamentul, inteligenţa, dexteritatea în activitatea profesională.
4.2.Colaborarea dintre medicul de medicina muncii şi psihologul specialist în psihologia muncii.
4.3.Selecţie şi orientare profesională
5.STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNăTATE ŞI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII
SCOP: instruirea privind noţiuni fundamentale de statistică medicală, programe de sănătate şi comunicarea riscului profesional cu aplicaţii în medicina muncii
5.1.Prelucrarea statistică a datelor obţinute în urma monitorizării mediului de muncă şi a stării de sănătate a muncitorilor expuşi la factorii de risc de la locul de muncă : media, abaterea standard, coeficientul de corelaţie, indici de frecvenţă, indici de gravitate, indici de durată medie
5.2.Programe de medicina muncii. Definiţie. Metodologia de elaborare. Metodologia de aplicare. Evaluarea eficienţei ăi eficacităţii unui program de medicina muncii.
5.3.Metode şi tehnici de comunicare a riscului: metode şi tehnici de informare şi formare a angajatorilor şi a angajaţilor în probleme de medicina muncii.
6.IGIENA RADIAŢIILOR
SCOP- instruirea privind noţiunile teoretice şi practice de igiena radiaţiilor şi patologia profesională indusă de radiaţiile electromagnetice
6.1.Radiaţii electromagnetice ionizante şi neionizante: definiţii; proprietăţi fizice; clasificare; surse; procese tehnologice, profesiuni expuse; acţiuni asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
6.2.Noţiuni de radiobiologie.
6.3.Noţiuni de radioprotecţie.
6.4.Boli profesionale prin expunere la radiaţii (câmpuri) electromagnetice neionizante.
6.5.Noţiuni de radiopatologie. Boli profesionale prin expunere la radiaţii ionizante.
7.EVALUAREA RISCULUI PROFESIONAL ŞI EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII
SCOP- instruirea privind noţiunile teoretice şi practice în evaluarea riscului profesional şi epidemiologia în medicina muncii
7.1.Identificarea riscurilor profesionale, dintr-o unitate economică sau de servicii, dintr- o sectie, loc de muncă, post de muncă.
7.2.Evaluarea de risc profesional a locurilor de muncă într-o unitate economică sau de servicii.
4.Tehnici psihologice de testarea personalitaţii, comportamentului, inteligenţei, dexterităţii; metodologie, efectuare, tehnici, interpretare de buletine.
5.Evaluarea ambianţei termice (microclimatul profesional) prin determinarea şi aprecierea ambianţei termice şi a influenţei acestora asupra organismului în diferite activităţi profesionale; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
6.Evaluarea ambianţei sonore (zgomotul profesional) prin determinarea şi aprecierea ambianţei sonore la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
7.Evaluarea funcţiei auditive prin audiometrie tonală liminară şi audiometrie vocală, în scopurile medicinii muncii; metodologie, tehnici, interpretare de audiograme.
8.Evaluarea vibratiilor mecanice la un loc de muncă şi a influenţei lor asupra organismului: tehnici, efectuare, intepretare (test de provocare la rece, test presor la rece, calcularea indicelui Pyykkö).
9.Evaluarea ambianţei luminoase (iluminatul profesional) la un post de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
10.Evaluarea functiei vizuale în scopurile medicinei muncii: acuitate vizuală, simţ cromatic, câmp vizual: tehnici, efectuare, interpretare de buletine.
12.Evaluarea aptitudinii la efort profesional predominant musculo-osteo-articular; proba Astrand.
13.Evaluarea toxicelor profesionale la un loc de muncă: în aerul locurilor de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
14.Monitorizarea biologică: indicatori de expunere şi indicatori de efect biologic: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
15.Evaluarea pulberilor profesionale la un loc de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
16.Evaluarea globală a riscului profesional de la un loc de muncă.
17.Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic; modalităţi de analiză a sistemului om-masină-sarcină profesională; caracteristici antropometrice; recomandări conform legislaţiei în vigoare de medicina muncii.
18.Informatica în medicina muncii.
19.Biostatistica în medicina muncii.
20.Softuri specifice : gestiunea factorilor de risc, baze de date, softuri de analiză şi predictie.
21.Sisteme de comunicaţii : internet şi intranet.
22.Elaborarea unor programe de medicina muncii. Aprecierea unor programe de medicina muncii elaborate.
23.Identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate în muncă
24.Evaluarea globală a riscurilor profesionale (factorilor nocivi profesionali) de la un loc de muncă. Aprecierea unor documente medicale elaborate în acest scop.
25.Evaluarea radiaţiilor electromagnetice neionizante la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
26.Starea de sănătate a populaţiei angajate : factori care o influenţează, factori de risc profesional.
27.Anchete epidemiologice în sănătatea populaţiei active : principii, metode, aplicaţii.
29.Screeningul şi alte examene medicale de masă : tipuri, condiţii de realizare, evaluare.
30.Educaţia pentru sănătate şi marketing social în medicina muncii.
ANUL II
NR.
MODUL
DURATA
ORE CURS
EVALU ARE
INDRUMA TOR
LOCATIE
1.
BOLILE PROFESIONALE ŞI BOLILE LEGATE DE PROFESIE
1 L
10
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
2.
BOLILE PROFESIONALE ŞI BOLILE LEGATE DE PROFESIE ALE APARATULUI RESPIRATOR
3 L
40
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
3.
TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
2 L
30
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
4.
BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE
2 S
10
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
5.
BOLI INFECŢIOASE PROFESIONALE
1 L
10
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
6.
BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ŞI LEGATE DE PROFESIE
2 S
10
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCI/BOLI PROFESIONALE
7.
BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ŞI LEGATE DE PROFESIE
1 L
10
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
8.
BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE
1 L
20
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
9.
ALTE BOLI PROFESIONALE ŞI BOLI LEGATE DE PROFESIE.
1 L
40
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
10.
ACCIDENTELE DE MUNCĂ
1 L
20
scris practic
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
12
200
NOŢIUNI TEORETICE
1.NOţIUNI GENERALE
Bolile profesionale-definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire; tabelul de boli profesionale cu declarare obligatorie în România; semnalarea, declararea, şi evidenţa bolilor profesionale
Bolile legate de profesiune-definiţie, clasificare, risc relativ, fracţie etiologică, prevenţie.
2.BOLILE PROFESIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR ŞI BOLILE LEGATE DE PROFESIE
SCOP- instruirea privind noţiunile teoretice şi practice ale bolilor aparatului respirator
2.1.Bolile profesionale ale aparatului respirator: definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire.
2.2. Pulberile profesionale ca factor etiologic: definiţie, clasificare, acţiune asupra organismului cu referire specială asupra aparatului respirator, măsuri generale de combatere a pulberilor profesionale.
2.3.Silicoza.
2.4.Azbestoza.
2.5.Alte pneumoconioze colagene sau necolagene cauzate de alte pulberi anorganice; pneumoconioza minerului la cărbune, sideroza, aluminoza, berilioza, silicatoza etc.
2.21.Noduli ai corzilor vocale (“nodulii cântăreţilor”).
2.22.Alte boli respiratorii profesionale produse de pulberi, gaze,vapori (fibroza pulmonară produsă de gazele de sudură, pneumonia chimică, edemul pulmonar acut toxic s.a).
2.23.Boli ale aparatului respirator legate de profesie.
3.TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
SCOP: aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind toxicologia profesională
3.1.Toxicele profesionale ca factor etiologic: definiţie, clasificare, mecanism de acţiune, indicatori de expunere şi indicatori de efect biologic; măsuri generale de combatere a toxicelor profesionale.
3.2.Intoxicaţia profesională cu plumb şi compuşii lui.
3.3.Intoxicaţia profesională cu mercur şi compuşii lui.
3.4.Intoxicaţia profesională cu crom şi compuşii lui.
3.5.Intoxicaţia profesională cu cadmiu şi compuşii lui.
3.6.Intoxicaţia profesională cu mangan şi compuşii lui.
3.7.Intoxicaţia profesională cu beriliu şi compuşii lui.
3.8.Intoxicaţia profesională cu nichel şi compuşii lui.
3.9.Intoxicaţia profesională cu alte metale: vanadiu, taliu, staniu etc. şi compuşii lor.
3.10.Intoxicaţia profesională cu metaloizi şi compuşii lor: arsen şi hidrogen arseniat, fosfor şi hidrogen fosforat, stibiu, telur.
3.11.Intoxicaţia profesională cu hidrocarburi alifatice şi compuşii lor halogenaţi.
3.12.Intoxicaţia profesională cu hidrocarburi aromatice şi compuşii nitro- şi amino-.
3.13.Intoxicaţia profesională cu alcooli (butilic, metilic, izopropilic).
3.14.Intoxicaţia profesională cu glicoli: etilenglicol, dietilenglicol, 1-4-butan-diol, precum
şi derivaţii nitraţi ai glicocolilor şi glicerolului.
3.16.Intoxicaţia profesională cu metileter, etileter, izopropileter, vinileter, diclorizopropileter, gaiacol, metileter şi etileter al etilenglicoluilui.
3.17.Intoxicaţia profesională cu acizi organici şi derivaţii lor.
3.18.Intoxicaţia profesională cu aldehide: formaldehida.
3.19.Intoxicaţia profesională cu izocianaţi.
3.20.Intoxicaţia profesională cu oxiclorura de carbon.
3.21.Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi alifatici.
3.22.Intoxicaţia profesională cu naftalen si omologii sai. Intoxicatia profesionala cu vinilbenzen si divinil benzene.
3.24.Intoxicatia profesionala cu derivaţi ai hidrocarburilor aromatice.
3.25.Intoxicaţia profesională cu fenol sau omologii sau derivaţii lor halogenaţi.
3.26.Intoxicaţia profesională cu derivaţii halogenaţi ai alchil-ariloxizi.
3.27.Intoxicaţia profesionala cu derivati halogenati ai alchil-aril-sulfuros.
3.28.Intoxicatia profesională cu benzochinonă.
3.29.Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi halogenaţi.
3.30.Intoxicaţia profesională cu antimoniu (stibiu) şi derivaţi.
3.31.Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi halogenaţi.
3.32.Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi ai fenolilor sau ai omologilor lor.
3.33.Intoxicaţia profesională cu hidrocarburi alifatice şi alchilice, constituenţi ai eterului de petrol şi ai benzinei.
3.34.Intoxicaţia profesională cu amide, poliamide, poliesteri, poliuretani.
3.35.Intoxicaţia profesională cu sulfură de carbon.
3.36.Intoxicaţia profesională cu oxid de carbon.
3.37.Intoxicaţia profesională cu gaze şi vapori iritanţi.
3.38.Intoxicaţia profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organo- clorurate, carbamice, ierbicide.
4.BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE
SCOP- instruirea privind diagnosticul bolilor neurologice profesionale
4.1.Parkinsonism secundar (mangan)
4.2.Afecţiuni extrapiramidale şi tulburări de motilitate
4.3.Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial.
4.4.Sindrom de compresie a nervului sciatic.
4.5.Polineuropatie cauzată de agenţi toxici
4.6.Alte neuropatii.
4.7.Mielita.
4.8.Nevrita trigeminală.
4.9.Paralizii.
4.10.Encefalopatie toxică.
5.BOLI INFECŢIOASE PROFESIONALE
SCOP- instruirea privind noţiunile teoretice şi practice ale bolilor infecţioase profesionale
5.1. Boli profesionale datorită unor agenţi infecţioşi sau parazitari din mediul de muncă (bacterioze, viroze, rickettsioze, micoze, protozoare, helmintiaze, artropode) la care riscul de infecţie a fost evaluat.
5.2. Tetanos.
5.3. Bruceloza.
5.4. Hepatite virale A, B, C, E.
5.5. Tuberculoza.
5.6. Amoebiaza.
5.7. Infectia cu virusul HIV.
5.8. Parazitoze.
6.BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ŞI LEGATE DE PROFESIE
SCOP- instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile psihiatrice
6.1.Boli profesionale prin suprasolicitarea sistemului nervos- generalităţi.
6.2. Sindrom posttraumatic ( accident de muncă).
6.3. Sindrom reactiv (situaţii stresante la locul de muncă).
6.4. Boli legate de profesie- nevroze şi alte afecţiuni neuropsihice.
7.BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ŞI LEGATE DE PROFESIE
SCOP- instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile cardiovasculare
7.1.Bolile aparatului circulator- definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire.
7.2.Sindromul Raynaud.
7.3.Varicele membrelor inferioare complicate cu boli trofice sau tromboflebite. 7.4.Tromboflebita de efort a membrelor superioare.
7.5.Tromboflebita profundă a membrelor inferioare.
7.6.Bolile legate de profesie: HTA, boala cardiacă ischemică.
8.BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE
SCOP: instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în cazul bolilor dermatologice
8.1.Dermatozele profesionale- definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire.
9.ALTE BOLI PROFESIONALE ŞI BOLI LEGATE DE PROFESIE
SCOP- instruirea privind cunoştinţele practice şi teoretice în alte boli profesionale
9.1.Boli profesionale datorită ambianţei termice nefavorabile calde sau reci (microclimatului cald sau rece).
9.2.Boli profesionale datorită ambianţei sonore nefavorabile (zgomot profesional peste limitele admise).
9.3.Boli profesionale datorită vibraţiilor mecanice nefavorabile, peste limitele admise.
9.4.Boli profesionale datorită presiunii atmosferice crescute sau scăzute: hiperbară sau hipobară.
9.5.Boli profesionale datorită suprasolicitarii sistemului musculo-osteo-articular.
9.6.Boli profesionale datorită suprasolicitarii analizatorului vizual.
9.7.Electropatologia.
9.8.Cancerul profesional.
9.9.Alte boli legate de profesie : digestive, osteo-musculo-scheletale şi ale ţesutului conjunctiv, ale aparatului excretor.
10.ACCIDENTELE DE MUNCĂ
SCOP- instruirea privind managementul accidentelor de muncă
10.1.Accidentele de muncă: definiţie, clasificare, comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa accidentelor de muncă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM), indicatori statistici, evaluare post-accident, reabilitare medicală, reinserţie profesională, reorientare profesională.
10.2.Riscuri de accidente de muncă : mine, siderurgie, agricultură, industria constructoare de maşini, industria chimică şi petrochimică, mase plastice, industria alimentară, pielărie, încălţăminte, coloranţi, industria textilă, petrolieră, cauciucului, sudură, utilizarea solvenţilor organici, industria pescuitului, spitale, unităţi comerciale, societăţi bancare, primării, transporturi- căi ferate, navale şi aeriene.
ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstraţii practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă
1.Interpretarea radiografiilor pulmonare standard (RPA) în principalele afecţiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoza, silicoza, azbestoza, alte pneumoconioze, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.)
2.Efectuarea şi interpretarea de teste funcţionale respiratorii, teste bronhomotorii specifice şi nespecifice.
3.Interpretarea buletinelor de analiză a gazelor sanguine.
4.Efectuarea şi interpretarea de ECG în scopul diagnosticului complicaţiilor cardiace în bolile profesionale.
5.Efectuarea şi interpretarea testelor cutanate pentru alergologie (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic de boală profesională).
6.Teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor profesionale.
7.Test de provocare la rece şi test presor la rece pentru diagnosticul sindromului Raynaud profesional.
8.Efectuarea de audiometrii tonale şi vocale în scopul depistării precoce şi diagnosticului de surditate şi hipoacuzie profesională.
9.Probe vestibulare : tehnici de efectuare şi interpretare.
10.Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).
11.Tehnici de determinare pentru : acuitate vizuală, simţ cromatic, vedere în relief, câmp vizual.
12.Efectuarea de anamneze profesionale.
13.Algoritm de diagnostic în bolile profesionale.
14.Elaborarea de scheme de tratament în boli profesionale.
15.Metodologia de prevenire a unei boli profesionale.
4.9. Măsuri de prim ajutor în urgenţe medico-chirurgicale; organizarea primului ajutor şi a tratamentului de urgenţă; metode şi tehnici pentru acordarea primului ajutor .
5.NEUROLOGIE
SCOP: aprofundarea unor noţiuni de bază privind diagnosticul neurologic
5.1.principalele simptome neurologice.
5.2.examenul clinic neurologic.
5.3.polineuropatiile.
5.4.encefalopatiile.
6.BOLI INFECŢIOASE
SCOP- aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind bolile infecţioase
SCOP- aprofundarea privind noţiuni de bază ale bolilor psihiatrice
7.1.Nevroze, psihoze: diagnostic şi probleme legate de reinserţia profesională.
8.DERMATOLOGIE
SCOP- aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind bolile dermatologice
8.1.Diagnosticul afecţiunilor cutanate: tipuri de leziuni; dispoziţia topografică a leziunilor; metode diagnostice specifice. Principii generale de tratament în dermatologie.
SCOP- aprofundarea unor noţiuni de recunoaştere şi prim ajutor în urgenţele chirurgicale
9.1.Abdomenul acut.
9.2.Pancreatita acuta.
9.3.Hemoragiile digestive.
9.4.Ocluziile intestinale.
9.5.Arsuri.
9.6.Măsuri de prim ajutor în caz de urgenţe chirurgicale.
10.TRAUMATOLOGIE- ORTOPEDIE
SCOP: aprofundarea unor noţiuni de recunoaştere şi prim ajutor
10.1.Măsuri de prim ajutor în caz de fracturi.
10.2.Măsuri de prim ajutor în caz de traumatisme ( cranio- cerebrale, la nivelul membrelor superioare şi inferioare, la nivelul toracelui şi abdomenului).
11.MEDICINA LEGALĂ
SCOP- instruirea privind aspectele medico- legale cu aplicaţii în medicina muncii
11.1.Deontologie şi etică aplicată medicina muncii: responsabilităţi medicale, civile, penale.
11.2.Aspecte medico- legale în exercitarea profesiei de medic specialist de medicina muncii.
11.3.Aspecte medico- legale privind accidentele de muncă şi bolile profesionale.
12.OFTALMOLOGIE
SCOP- instruirea privind aspectele oftalmologice cu aplicaţii în medicina muncii
12.1.urgenţe oftalmologice
12.2.acuitatea vizuală, simţul cromatic, vederea în relief, câmpul vizual, fundul de ochi.
12.3.diagnosticul bolilor oftalmologice care constituie contraindicaţii pentru munca la inălţime, munca la ecran, şoferi.
13.ORL
SCOP- instruirea privind aspectele ORL cu aplicaţii în medicina muncii
13.1.urgenţe ORL
13.2.acuitate auditivă, probe vestibulare
13.3.diagnosticul bolilor ORL care constituie contraindicaţii pentru munca la înălţime,
şoferi, suprasolicitarea analizatorului auditiv, expunerea la agenţi ototoxici.
ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstraţii practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă
1.Interpretarea de radiografii pulmonare standard (RPA) în principalele afecţiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoză, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.).
2.Interpretarea altor examene de imagistică pulmonară, articulară (CT, RMN).
3.Efectuarea de explorări funcţionale pulmonare şi interpretarea de buletine.
4.Efectuarea şi interpretarea testelor cutanate pentru alergologie.
5.Respiraţia artificială şi respiraţia asistată.
6.Resuscitarea cardio-vasculară.
7 Oxigenoterapia.
8.Interpretarea buletinelor de explorare funcţională hepatică.
9.Interpretarea buletinelor de explorare funcţională renală.
13.Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).
14.Manevre de prim ajutor în caz de urgente oftalmologice.
15.Manevre de prim ajutor în caz de urgenţe ORL.
17.Manevre de prim ajutor în caz de urgenţe chirurgicale.
18.Manevre de prim ajutor în caz de traumatisme şi fracturi.
19.Documente medico- legale cu aplicaţii în medicina muncii.
20.Examenul de screening oftalmologic pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.
21.Examenul de screening ORL pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.
ANUL IV
NR.
MODUL
DURATA
ORE CURS
EVALU ARE
ÎNDRUMA TOR
LOCAŢIE
1.
BIOETICA
½ L
20
Scris
2.
REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ
1 L
20
Scris
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
3.
LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ŞI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII
1 L
20
Scris
CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
4.
PRACTICA ÎN CABINETE DE
9 L si 2
60
Scris
CLINICI DE
MEDICINA MUNCII
SĂPT.
practic
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE*/
CABINETE DE
MEDICINA
MUNCII **
12
120
NB : *cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale
**stagiul practic în cabinete de medicina muncii NOŢIUNI TEORETICE
1.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.2.TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete
–2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
2.REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ
SCOP- instruirea privind problemele de reabilitare medicală după boală profesională şi accident de muncă
2.1.Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă: definiţie, instituţii prestatoare de servicii medicale, circuite, medic currant, medic expert.
2.6.Legislaţia privind ocrotirea şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Promovarea adaptării muncii la om; evaluarea incapacităţii, handicapului, inaptitudinii şi a aptitudinii în muncă.
3.LEGISLAŢIA NATIONALĂ ŞI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII
SCOP- cunoaşterea legislaţiei naţionale şi europene cu referire la medicina muncii
3.1.Organizarea şi funcţionarea medicinii muncii: pe plan naţional şi european.
3.2.Legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă: pe plan naţional şi european.
3.3.Statutul medicului de medicina muncii.
3.4.Aptitudinea în muncă. Definiţie. Rolul medicului de medicina muncii în stabilirea aptitudinii în muncă din punct de vedere medical. Metode şi tehnici. Legislaţie.
3.5.Examenul medical la angajare, examenul medical de adaptare în muncă, controlul medical periodic, examenul medical la reluarea muncii.
3.6.Probleme speciale de medicina muncii:
munca femeii
munca adolescenţilor şi tinerilor
munca vârstnicilor
munca stângacilor
munca celor cu vedere monoculară
munca diabeticilor
munca epilepticilor
reumatismul şi munca
tuberculoza şi munca
fumatul şi munca
alcoolul şi munca
cardiopatiile şi munca
absenteismul medical
3.7.Inspecţia muncii. Comitetul de sănătate şi securitate în muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Relaţiile dintre sistemul de asigurări de sănătate şi sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
4.PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII
SCOP- pregătirea prin stagii practice în cabinete de medicina muncii în intreprinderi
4.1.Sisteme de medicina muncii în UE : descriere, analiza comparată, modalitaţi de finanţare, standarde în medicina muncii.
4.2.Managementul serviciilor de medicina muncii.
4.3.Managementul financiar în serviciile de medicina muncii.
4.4.Managementul decizional în domeniul sănătăţii în muncă.
4.5.Managementul resurselor umane în domeniul sănătăţii în muncă.
4.6.Semnalarea, cercetarea şi declararea de boli profesionale. Fişa BP1 şi BP2.
4.7.Organizarea examenelor medicale de angajare, controlului medical periodic, examenului medical de adaptare, examenelor medicale la reluarea activităţii profesionale.
4.8.Consultanţa în medicina muncii.
ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstraţii practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă
1.Întocmirea unui plan de reabilitare medicală în caz de boală profesională, accident de muncă.
2.Semnalarea, cercetarea şi declararea de boli profesionale. Fişa BP1 şi BP2.
3.Efectuarea de examene medicale de angajare, control medical periodic, examen medical de adaptare, examen medical la reluarea activităţii profesionale. Aprecierea unor documente medicale elaborate în aceste scopuri.
4.Acordarea de consultanţă în medicina muncii. Aprecierea unor documente medicale
Bolile profesionale şi bolile legate de profesie (I.2) – 1 lună
Bolile profesionale şi bolile legate de profesie ale aparatului respirator (I.3) – 3 luni
Toxicologie profesională (I.4) – 2 luni
Boli neurologice profesionale (I.5) – 2 săptămâni
Boli infecţioase profesionale (I.6) – 1 lună
Boli psihiatrice profesionale şi legate de profesie (I.7) – 2 săptămâni
Boli cardiovasculare profesionale şi legate de profesie (I.8) – 1 lună
Boli dermatologice profesionale (I.9) – 1 lună
Alte boli profesionale şi boli legate de profesie (I.10) – 1 lună
Accidentele de muncă (I.11) – 1 lună
ANUL III
Medicina internă (I.12) – 2 luni şi 2 săptămâni
Pneumologie (I.13) – 2 luni
Alergologie (I.14) – 2 săptămâni
Toxicologie clinică (I.15) – 1 lună
Neurologie (I.16) – 1 lună
Boli infecţioase (I.17) - 2 săptămâni
Psihiatrie (I.18) – 2 săptămâni
Dermatologie (I.19) – 1 lună
Chirurgie (I.20) – 1 lună
Ortopedie si traumatologie (I.21) – 2 săptămâni
Medicina legala (I.22) – 2 săptămâni
Oftalmologie (I.23) – 2 săptămâni
ORL (I.24) – 2 săptămâni
ANUL IV
Bioetica (I.25) - ½ lună
Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă (I.26) – 1 lună Legislatia natională si europeană în medicina muncii (I.27) – 1 lună
Practica în cabinete de medicina muncii (I.28) – 9 luni si 2 săpt.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA NUCLEARĂ
1.1.DEFINIŢIE
Medicina nucleară este o disciplină care se ocupă cu utilizarea izotopilor radioactivi în scop diagnostic şi terapeutic, având două mari domenii de activitate: imagistic şi nonimagistic.
Domeniul imagistic cuprinde: scintigrafia planară, tomoscintigrafia de monoemisie (SPECT), tomoscintigrafia prin emisie pozitronică (PET)şi imagistica de fuziune PET-CT,SPECT-CT.
Domeniul nonimagistic cuprinde: diagnosticul radiochimic “in vitro”, radioimunoanaliza (RIA), precum şi terapia cu radionuclizi. Diagnosticul radiochimic “in vitro” are ca obiect de studiu determinarea cantitativă a unor parametri hematologici, iar radioimunologia oferă date diagnostice prin analiza cantitativă a unor indicatori biochimici şi markeri tumorali.
1.2.DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi indrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Intreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat (2 saptamani)
1.3.2.Stagiul de medicină nucleară 33 luni:
A. substagiul de scintigrafie – 23 luni şi 2 săpt.
B. substagiul de tomoscintigrafie pozitronică şi imagistică de fuziune PET şi PET-CT – 3 luni.
C. substagiul de radioimunoanaliză şi imunologie – 2 luni
D. substagiul de terapie radionuclidică – 2 luni
E. substagiul de osteodensitometrie – 2 luni
1.3.3.Stagiul de ecografie generală – 3 luni
1.3.4.Stagiul de cardiologie – 2 luni
1.3.5.Stagiul de neurologie – 2 luni
1.3.6.Stagiul de endocrinologie – 2 luni
1.3.7.Stagiul de oncologie clinică – 2 luni
1.3.8.Stagiul de tomografie computerizată – 2 luni
1.3.9.Stagiul de rezonanta magnetică nucleară - 2 luni
1.3.10.Stagiul de bioetică - ½ luna
1.4.CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1.STAGIUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂ
A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE
1.4.1.1.Tematica lecţiilor conferinţă (380 ore)
1.Consideraţii istorice
–Începuturile medicinei nucleare
–Situaţia actuală:
–aparatura
–radiofarmaceutice
–aplicaţii clinice, perspective
2.Bazele fizice ale medicinii nucleare
–Structura atomului şi nucleului
–Reacţii nucleare, izotopi artificiali
-Legile radioactivităţii
–Tipuri de dezintegrare radioactivă
–Interacţia radiaţiei cu materia
3.Aparatura de detecţie a radiaţiei nucleare utilizată în laboratoare de medicină nucleară:
–Detectorii de scintilaţie
–Colimatoare
–Scannerul liniar
–Camera de scintilaţie Anger
–Camera de scintilaţie cu sistem tomografic (SPECT)
–Camera de scintilaţie pentru tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
–Echipamentele integrate PET-CT şi SPECT-CT.
–Instrumente de masură a radioactivităţii
–Sisteme de măsurare a radiaţiei gamma pentru determinari “in vitro”
4.Dozimetria radiaţiilor şi elemente de radioprotecţie
5.Metode matematice şi informatice în medicina nucleară:
–Elemente de statistică descriptivă
–Reprezentări grafice
–Teste statistice, parametrice şi neparametrice
–Evaluarea conţinutului informaţional al unui test clinic
–Teoria deciziei
6.Sisteme de achiziţie, prelucrare, redare şi formare a imaginii în medicina nucleară:
–Noţiuni generale despre calculatoare
–Interfaţa camera de scintilaţie – calculator
–Parametrii tehnico-medicali de analiză a imaginii
7.Tomoscintigrafia (SPECT şi PET)
–Principiul fizic
–Aplicaţii clinice
8.Radiofarmaceutice
–Elemente generale de radiofarmaceutică
–Biocinetica radiofarmaceuticelor şi mecanisme de localizare
–Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim
–Radiofarmaceuticele cu localizare selectiv tumorală
Locul explorării scintigrafice în algoritmul de diagnostic imagistic al disfuncţiei ventriculare
Angiocardiografia radioizotopică
–tehnica “primei treceri” - detecţia şi cuantificarea şunturilor intracardiace.
–tehnica “la echilibru” sincronizată cu EKG – determinarea fracţiei de ejecţie, studiul cineticii parietale a ventriculului stâng, aprecierea performanţei ventriculare în repaus şi la efort.
13.Scintigrafia hepatică şi a căilor biliare:
Rolul scintigrafiei hepatice între alte metode imagistice în evaluarea afecţiunilor hepatice difuze şi a proceselor localizate.
Scintigrafia hepato-splenică cu radiocoloizi (principiul metodei, radiotrasori utilizaţi, tehnica explorării, imaginea scintigrafică normală şi patologică, indicaţii, diagnosticul scintigrafic - hepatopatii difuze şi focale
Scintigrafia hepatică în evaluarea ficatului transplantat
8.Corelarea diagnosticului IRM cu datele obtinute prin ecografie, CT, scintigrafie, PET.
1.4.8.2.Baremul activităţilor practice
Efectuarea unor examene specifice şi interpretarea rezultatelor:
1.Examenul cerebral – 100
2.Examen regiune cervicală – 30
3.Examen coloană vertebrală – 100
4.Examen torace – 40
5.Examen abdominal – 40
6.Examen musculo-articular şi scheletal – 100
1.4.9.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.4.9.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.4.9.2.TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA SPORTIVĂ
DEFINIŢIE: MEDICINA SPORTIVĂ, sau clinica Omului Sănătos este acea medicină teoretică şi practică care valorifică efectele exerciţiilor fizice şi a factorilor naturali asupra organismului uman în scop:
–profilactic pentru a asigura dezvoltarea corectă şi armonioasă;
–terapeutic pentru a corecta deficienţele fizice şi pentru tratarea afecţiunilor intercurente şi traumatice, apărute în timpul practicării educaţiei fizice şi sportului. MEDICINA SPORTIVĂ susţine performanţa sportivă în cadrul unei metodologii de antrenament fundamentată ştiinţific (F.I.M.S.)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
DURATA: 5 ani
1.1 STRUCTURA STAGIILOR
1.1.1.Stagiul de Medicină Sportivă: 1 an (anul I)
1.1.2.Stagiul de Medicină fizică şi reabilitare : 6 luni (anul II) 1.1.3.Ortopedie şi traumatologie sportivă: 6 luni (anul II)
1.1.4.Medicină internă: 3 luni (anul III)
1.1.5.Cardiologie: 3 luni (anul III)
1.1.6.Nutriţie şi boli metabolice : 3 luni (anul III)
1.1.7.Medicină de Urgenţă: 6 luni (anul IV)
1.1.8 Echo-Mio-Diagnostic cu Ultrasunete: 3 luni (anul IV)
1.1.9.Activitate practică la baze sportive: 6 luni (anul V)
1.1.10.Bioetica: 2 săpt. (anul V)
1.1.11.Activitate practică la loturi naţionale: 11 luni şi 2 săpt. (anul V)
STAGIUL DE MEDICINĂ SPORTIVĂ (1 an)
Tematica lecţiilor de conferinţă – 200 ore
1.Curs introductiv în Medicină Sportivă
2.Fiziologia efortului sportiv
3.Contracţia musculară – baze fiziologice şi biochimice
4.Biochimia efortului sportiv
5.Metodica antrenamentului sportiv
6.Modificări imediate şi tardive induse de efortul fizic
7.Capacitatea de efort
8.Factorii performanţei sportive
9.Biotipul constituţional
10.Selecţia şi orientarea medico-sportivă în sport.
11.Aparatul respirator în practica medico-sportivă
12.Aparatul cardio-vascular în practica medico-sportivă
13.Probele funcţionale cardiovasculare în practica medico-sportivă
14.Cordul sportiv
15.Riscul cardio-vascular la sportivi
16.Moartea subită cardiacă la sportivi
17.Aparatul digestiv în practica medico-sportivă
18.Hepatitele virale la sportivi
19.Sistemul nervos central şi periferic în practica medico-sportivă
20.Analizatorii şi sportul de performanţă
21.Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi
22.Deficienţe fizice
23.Ficatul de efort
24.Rinichiul de efort
25.Antrenamente şi compeţii la altitudine medie( 1800-2400 m )
26.Antrenamente şi compeţii în condiţii de variaţii de fusuri orare( > 6 ore)
27.Adaptarea organismului sportiv la condiţii climaterice deosebite
STAGIUL DE MEDICINĂ FIZICĂ ŞI REABILITARE (6 luni)
Tematica lectiilor conferinta (100 ore)
1.Definirea specialităţii, rolul ei profilactic şi terapeutic.
2.Principiile fundamentale ale medicinii fizice, reabilităriii şi balneoclimatologiei.
3.Bazele fiziologice ale kinetoterapiei, obiectivele profilactice şi terapeutice.
4.Clasificarea exerciţiilor terapeutice, efectele şi mecanismele de acţiune ale acestora.
5.Metodologia exerciţiilor pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare, a capacităţii de efort a organismului; exerciţii de kinetoterapie activă statice şi dinamice rezistive; kinetoterapia de facilitare şi în apă; kinetoterapie pasivă.
6.Tehnici de mecanoterapie: masaj clasic şi reflex, duş subacval, tracţiuni şi manipulări.
7.Definiţia şi conţinutul electroterapiei; noţiuni de electrofiziologie.
8.Galvanoterapia: noţiuni fundamentale de electroliză, electroosmoză şi electroforeză; galvanoionizări, ionoforeza.
9.Terapie cu curenţi excitanţi: baze fiziologie.
10.Terapie cu curenţi de joasă frecvenţă.
11.Terapie cu curenţi de frecvenţă medie şi înaltă.
12.Terapie cu ultrasunete şi unde infrasonore.
13.Aspecte fiziologice ale termoreglării: efectele şi mecanismele de acţiune ale aplicaţiilor de cald şi rece. Particularităţile circulaţiei periferice.
14.Efectele şi modul de acţiune al factorilor hidrotermoterapeutici.
15.Efectele şi mecanismele de acţiune ale hipertermiei.
16.Crioterapia: efecte şi mecanisme de acţiune.
17.Artroze: etiologie şi fiziopatologie.
18.Bazele clinice şi fiziopatologice ale tratamentului balneofizical şi de recuperare în:
afecţiunile coloanei vertebrale şi sindroame asociate
afecţiuni ale şoldului
afecţiuni ale genunchiului
afecţiuni ale cotului, pumnului, gleznei
afecţiuni poliartrozice
tulburări de statică vertebrală (scolioze, citoze)
reumatisme ale părţilor moi
periartrite scapulohumerale şi ale şoldului
sindroame algodistrofice
19.Baze clinice şi fiziopatologice ale tratamentului fiziobalnear şi recuperării în:
sechelele fracturilor membrelor superioare cu / fără interesare articulară sechelele fracturilor membrelor interioare cu / fără interesare articulară
entorse şi luxaţii
leziuni meniscale, ligamentare şi tendinoase
20.Obiectivele şi metodologia curelor balneoclimatice profilactice.
Baremul activităţilor practice
1.Bilanţ articular şi testing muscular: 10
2.Miotomometrie: 5
3.Cronaximetrie : 5
4.E.M.G. : 5
5.Curba l/t:5
6.Tehnici imagistice:
–scintigrafie: 5
–RMN: 5
7.Analize de laborator, teste de inflamaţie, imunologice, metabolice (interpretare: 20)
Tehnici şi metode de kinetoterapie şi masaj
1.Postura: 5
2.Mobilizări pasive: 5
3.Exerciţii izometrice: 5
4.Exerciţii active ajustate, simple şi rezistive: 5
5.Tehnici de facilitare: 5
6.Hidrokinetoterapie: 3
7.Recuperarea mersului şi prehensiunei: 8
8.Tehnici de antrenare în efort: 5
9.Tehnici de profilaxie prin mişcare: 5
10.Masaj clasic pe regiuni: 5
11.Tehnici de masaj reflex: 3
12.Duş subacval şi duş masaj: 3
Tehnici de electroterapie
1.Băi galvanice, galvanizare, ionogalvanizări: 5
2.Curenţi cu impulsuri de joasă frecvenţă: 5
3.Curenţi de medie frecvenţă: 5
4.Unde scurte şi microunde: 3
5.Câmpuri electromagnetice: 3
6.Sonoterapie: 3
7.Fototerapie: 5
Tehnici de hidro-termo şi balneo-climatoterapie
1.Băi simple cu plante, ape minerale, nămol, cu sare, gazoase, mofete, băi kineto: 5
2.Tehnici de hidrotermoterapie, cataplasme, împachetări, duşuri alternante: 5
3.Tehnici de termoterapie: băi de aburi, saună, băi de lumină: 3
17.Traumatismele cranio-cerebrale, evaluare şi atitudine
18.Traumatismele vertebrale, evaluare şi atitudine
19.Durerea toracică – Diagnostic, definiţie şi atitudine terapeutică
20.Factori patogenici în transportul medicalizat.
Baremul activităţilor practice
1.ACLS
2.ATLS
3.Perfuzii
4.Injecţii intra-musculare
5.Injecţii intra-dermice
6.ECG - interpretare - ischemie, leziune, necroză
7.Pansamente – plăgi; soluţii antiseptice
8.Puncţia pleurală
9.Puncţia abdominală
10.Sondaj vezical
11.Sondaj naso-gastric
12.Oxigenoterapie – modalităţi de administrare
13.Manevre terapeutice în politraumatism
14.Poziţii de transport
CARDIOLOGIE (3 luni)
Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
1.Fiziologia clinică a aparatului cardio-vascular.
2.Boala reumatismală.
3.Valvulopatii.
4.Hipertensiunea arterială sistemică esenţială.
5.Tulburări de ritm.
6.Tulburări de conducere.
7.Malformaţii congenitale cardio-vasculare.
8.Boala coronariană.
9.Sindroame de preexcitaţie.
10.Sincopa. Hipotensiunea arterială.
11.Moartea cardiacă subită.
12.EKG; EKG-ul de efort (testul toleranţei la efort)
13.Cardiomiopatii.
14.Miocardite.
15.Urgenţe cardio-vasculare.
NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (3 luni)
Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
1.Apa şi electroliţii
2.Avitaminozele şi tratamentul lor
3.Hipo şi hiperacalcemii
4.Hipo şi hipernatremii
5.Hipo şi hiperpotasemii
6.Hipomagnezemii
7.Diabetul zaharat
8.Hipoglicemiile
9.Acidoza respiratorie şi metabolică
10.Alcaloza respiratorie şi metabolică
11.Dislipidemii
12.Obezitatea
13.Raţia calorică
14.Suplimente nutritive
15.Regimul alimentar în diferite sporturi
ECHODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-ARTICULAR (3 luni)
Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
1.Ultrasunetele în dg. afecţiunilor teno-musculo-articulare
–indicaţii
–limite
2.Ecografia umărului
–distrucţia articulară
–leziunea Hill Sachs
–osteofitele
–corpi liberi
–condromatoze
–lichidul intraarticular
–bursitele
–ecodiagnosticul coafei rotatorilor
–tenosinovita bicipitală
–ruptura de biceps
–leziunea Bau Kurt
–subluxaţia şi luxaţia de umăr
–instabilitatea umărului
–retracţiile capsulare
–fracturi
–tumori
3.Ecografia cotului
–leziuni distructive şi de uzură
–osteofite
–corpi liberi
–condromatoza
–lichid intraarticular
–bursite
–luxaţia de cap radial şi instabilitatea de cap radial
–instabilităţile de cot
–capsulite reumatice
–fracturi
–tumori
4.Ecografia pumnului şi a mâinii
Baremul activităţilor practice
1.Examinarea ecografică a aparatului locomotor (50 cazuri INMS )
2.Examinarea ecografică a umarului ( 20 cazuri INMS )
STAGIUL LA BAZA SPORTIVĂ (6 luni)
Baremul activităţilor practice
1 Controlul igienico-sanitar zilnic al Bazei sportive: 20
2 Asistenţa de urgenţă la antrenamente şi competiţii: 30
3 Anamneza medico-sportivă: 30
4 Evaluarea dezvoltării fizice: 30
5 Evaluarea funcţională: 30
6 Evaluarea capacităţii de efort: 30
7 Avizul medico-sportiv: 30
8 Investigaţii în efort specific: 50
STAGIUL DE LOT NAŢIONAL (11 luni şi 2 săptămâni)
Baremul activităţilor practice
1.Valorificarea datelor avizului medico-sportiv din I.M.S. în planul de pregătire:5
2.Examene profilactice, clinice la 7-10 zile: 5
3.Jurnalul de autocontrol: 20
4.Examene medico-sportive la 7-10 zile: 20
5.Testele de teren (săptămânal): 50
6.Alcătuirea zilnică a raţiei alimentare după specificul efortului: 30
7.Alcătuirea schemei de medicaţie susţinătoare şi de refacere, zilnică: 30
8.Evaluarea gradului de antrenament şi a formei sportive: 20
9.Alcătuirea schemei zilnice de refacere în funcţie de specificul antrenamentului: 30
10.Scheme de recuperare adaptate cazului: 20
11.Aplicarea unor mijloace fiziologice: 30
MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţămîntul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic–pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic -pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE
Introducere:
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.
Anexa 5. Curriculum de Nefrologie
I. Metode didactice
Metode didactice
Parametru formativ *
Ore (minimum)
1.
Autopregătire (tratate, reviste, internet)
1, 2
1,5 ore/zi
2.
Educaţia (de către cadrul didactic) la camera de gardă şi la patul bolnavului
1, 2, 3, 4
4.800 ore
3.
Cursuri
1, 2
153 ore/3 ani
4.
Conferinţe monodisciplinare
1, 2
48 ore/an
5.
Conferinţe multidisciplinare
1, 2
48 ore/an
6.
Demonstraţii şi lucrări practice (inclusiv laborator paraclinic orientat către nefrologie)
La sfârşitul programului, rezidenţii susţin un examen complet (probă scrisă, probe clinice şi probă practică), care evaluează toate componentele competenţei profesionale. Accesul la acest examen este condiţionat de promovarea tuturor examenelor anterioare. Examenul de la sfârşitul programului va fi conceput de către responsabilul de program, în aşa fel încât să evalueze nivelul de cunoştinţe teoretice şi practice şi judecata clinică în toate domeniile în care medicul specialist nefrolog este obligat să aibă un înalt nivel de competenţă.
Examenul constă în patru probe:
probă scrisă (subiecte de Medicină internă şi Nefrologie);
două probe clinice (1 caz de Medicină internă şi 1 caz de Nefrologie);
probă practică de interpretare a unor investigaţii.
Tematica de examen este cea din Anexa 1. Programa_MI, Anexa 3. Programa_Nefro, Anexa 2. Barem_MI, Anexa 4. Barem_Nefro. Domeniile de interes nefrologic care vor fi acoperite în mod obligatoriu de examenul scris sunt menţionate în Anexa 12. Teza.
La acest examen, organizat anual:
toate probele sunt eliminatorii;
pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;
623
media minimă de promovare este 7,00 (şapte). Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori.
Evaluările sumative şi certificative se vor se vor baza pe toate metodele de evaluare de mai sus şi vor analiza toate componentele
Obţinerea cunoşinţelor şi a aptitudinilor necesare investigării bolnavului renal
Cunoaşterea procedurilor paraclinice - inclusiv indicaţiile, contraindicaţiile, complicaţiile şi interpretarea rezultatelor, ca şi a raportului cost- eficienţă - şi aplicarea lor adecvată la îngrijirea bolnavului cu afecţiuni nefrologice
Stabilirea unui demers diagnostic riguros prin realizarea unui plan de investigaţii bine adaptat la situaţia pacientului: Executarea corectă a anumitor proceduri care se impun în anumite situaţii clinice (Anexa 4.
Explicarea demersului diagnostic bolnavilor şi familiei, mai ales a riscurilor şi beneficiilor potenţiale Colaborare cu personalul de laborator pentru explorarea eficientă a bolnavilor de afecţiuni nefrologice
secvenţă logică a procedurilor diagnostice
utilizarea judicioasă a acestora în raport de pertinenţă şi beneficiu-risc
aplicarea şi interpretarea rezultatelor testelor în contextul clinic
Barem_Nefro)
626
5.Proteinuria asimptomatică
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării bolnavilor cu proteinurie
Fiziologia şi fiziopatologia proteinuriilor Etiologia proteinuriei asimptomatice Metodele de investigare a pacientului cu proteinurie Diferenţierea între cauzele fiziologice şi patologice ale proteinuiei
Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen clinic specific Investigarea adecvată a proteinuriei şi diferenţierea între cauzele fiziologice şi patologice Stabilirea corectă a indicaţiei de biopsie renală şi interpretarea rezultatelor acesteia Stabilirea evoluţiei probabile, a prognosticului pe termen lung şi a necesităţii monitorizării de lungă durată
Explicarea demersului diagnostic bolnavilor şi familiei, mai ales a riscurilor şi beneficiilor potenţiale Aprecierea rolului şi colaborarea cu medicina primară în screening-ul iniţial şi în dispensarizarea bolnavilor cu proteinurie Explicarea indicaţiilor biopsiei renale
6.Hematuria
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării bolnavilor cu hematurie
Etiologia şi patogenia hematuriei (macro- şi microscopice) Metode de investigare a hematuriei Strategia abordării bolnavilor cu hematurie macro- /microscopică
Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen fizic specific Investigarea adecvată a bolnavilor cu hematurie microscopică: Stabilirea evoluţiei probabile, a prognosticului şi a necesităţii monitorizării pe termen lung
Explicarea demersului diagnostic bolnavilor şi familiei, mai ales a riscurilor şi beneficiilor potenţiale Aprecierea rolului şi colaborarea cu medicina primară în screening-ul iniţial şi în dispensarizarea bolnavilor cu hematurie microscopică Explicarea indicaţiilor biopsiei renale Aprecierea rolului şi colaborarea cu specialistul în imagistică şi cu urologul
planificarea investigaţiilor
identificarea bolnavilor care necesită evaluare prin mijloace imagistice şi endo-urlogice
stabilirea corectă a indicaţiei de bioipsie renală şi interpretarea rezultatelor acesteia
7.Homeostazia apei şi electroliţilor; homeostazia acid-bazică
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea bolnavilor cu dezechilibre hidro- electrolitice şi acido-bazice
Fiziologia şi fiziopatologia balanţei apei, sodiului, potasiului şi a ionilor de hidrogen; a homeostaziei fosfo-calcice Clinica dezechilibrelor hidro-electrolitice şi acido- bazice Metodele de evaluare a echilibrelor hidro- electrolitic şi acido-bazic Diagnosticul dezechilibrelor hidro-electrolitice şi acido-bazice Tratamentul dezechilibrelor hidro-electrolitice şi acido-bazice
Efectuarea unei anamneze (inclusiv familială) utile în evaluarea bolnavilor Examen clinic reliabil şi acurat, orientat asupra relevării anomaliilor balanţelor hidrice, electrolitice şi acido-bazice Recomandarea şi interpretarea datelor biochimice şi EKG relevante (Barem_Nefro) Abordarea diagnostică a bolnavilor cu dezechilibre hidro-electrolitice şi acido-bazice Tratarmentul eficient al dezechilibre hidro- electrolitice şi acido-bazice
Explicarea implicaţiilor tulburărilor hidro- electrolitice şi acido-bazice, inclusiv a celor din boli cu componentă familială Aprecierea rolului dieteticianului şi al cadrelor medii în tratamentul de lungă durată
627
8.Hipertensiunea arterială
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu hipertensiune arterială cu/fără afectare renală
Fiziologia şi fiziopatologia reglării PA Definirea şi încadrarea HTA, conform cu standardele naţionale şi internaţionale în vigoare Mecanismele patogenice ale HTA esenţiale Cauzele şi mecanismele HTA secundare, metodele de investigare, de tratament şi limitele acestora Hipertensiunea arterială şi rinichiul Strategia abordării bolnavului cu HTA Mecanisme de acţiune, efecte adverse ale antihi- pertensivelor, cu referire specială la boala renală Tratamentul HTA conform standardelor naţionale şi internaţionale în vigoare, inclusiv relevanţa pen-
Efectuarea unei anamneze relevante şi a unui examen fizic extins pentru diagnosticarea şi evaluarea unui pacient hipertensiv Evaluarea probabilităţii unei cauze secundare şi investigarea paraclinică a unui asemenea pacient Diagnosticul HTA (forme ettio-patogenice, stadii, risc) Identificarea pacienţilor cu HTA secundară cu indicaţie de tratament specific şi recunoaşterea limitelor acestuia Prescirerea corectă a tratamentului medicamentos antihipertensiv Monitorizarea bolnavilor cu HTA
Explicarea implicaţiilor HTA asupra stilului de viaţă şi a importanţei complianţei de durată la terapia antihipertensivă Recunoaşterea rolului medicinii primare în diagnosticul, urmărirea şi tratamentul HTA
tru progresia bolii renale şi a nefropatiei diabetice
628
9.Sindromul nefrotic; sindromul nefritic
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu sindroame nefrotice şi nefritice
Definirea şi clasificarea sindroamelor nefrotice şi nefritice Leziunile histopatologice şi fiziopatologia sindroamelor nefrotice şi nefritice. Relaţia acestora cu afecţiunile cauzale Clinica sindroamelor nefritice/nefrotice Investigarea sindroamelor nefrotice şi nefritice pentru stabilirea cauzelor şi a severităţii Abordarea bolnavului cu sindroame nefrotice şi nefritice Indicaţiile măsurilor terapeutice patogenice (corticosteroizi, imunosupresoare) şi fiziopatologice (antibiotice, inhibitori ACE, medicaţie hipolipemiantă, anticoagulantă, diuretică)
Efectuarea unei anamneze relevante, inclusiv anamneză familială şi realizarea unui examen fizic adecvat Planificarea investigaţiilor adecvate şi interpretarea acestora, inclusiv biopsia renală Abordarea pacienţilor cu sindroame nefrotice şi nefritice, diagnosticul şi stabilirea indicaţiilor pentru diferite metode terapeutice Dispensarizarea bolnavilor cu sindroame nefrotice şi nefritice
Explicarea implicaţiilor sindroamelor nefrotice şi nefritice asupra stilului de viaţă şi a importanţei complianţei la terapie Discutarea nefropatiilor glomerulare familiale Recunoaşterea rolului medicinii primare, în tratamentul pe termen lung
629
10.Insuficienţa renală acută
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacientului cu IRA
Definiţia şi clasificarea IRA Cauzele, patogenia şi fiziopatologia IRA Simpromatologia IRA Abordarea bolnavului cu IRA: Etiologia, patogenia, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv şi diferenţial, tratamentul nefritei tubulo- interstiţiale acute (necroza tubulară acută)
Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea IRA (inclusiv evidenţierea factorilor iatrogeni, familiali şi de mediu) Realizarea unui examen clinic reliabil şi acurat Planificarea şi utilizarea examenelor paraclinice adecvate (inclusiv a biopsiei renale) Utilizarea adecvată şi interpretarea următoarelor teste paraclinice în diagnosticul IRA: ionograme serice şi urinare; EAB, examen de urină, produşi de retenţie azotată, indici diagnostici, explorări hematologice, imunologice, microbiologice; EKG; ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renală Diagnosticul IRA (formă etio-patogenică, etiologie, substrat, stadiu) Abordare terapeutică corectă, inclusiv măsurile profilactice, tratamentul cauzelor şi terapia de substituţie a funcţiilor renale în contextul studiilor clinice (vezi #43-46) Stabilirea prognosticului, monitorizarea pe termen lung a bolnavului cu IRA
Explicarea opţiunilor diagnostice şi terapeutice relevante, a rezultatelor şi a importanţei implicării, dacă este nevoie, şi a altor specialişti Recunoaşterea rolului echipei de terapie intensivă nefrologică Recunoaşterea rolului specialistului ATI, microbiologului, infecţionistului, imunologului, urologului, chirurgului, anatomo-patologului, toxicologului
descrierea metodelor de investigare clinică şi paraclinică a bolnavilor cu IRA (cauze, severitate etc.)
monitorizarea bolnavului cu IRA/factori de risc pentru IRA
descrierea strategiilor de prevenire şi tratare a cauzelor reversibile de IRA şi a metodelor de corectare a anomaliilor hidro-electrolitice, acido-bazice şi biochimice
630
11.Insuficienţa renală cronică
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul bolnavilor cu IRC
Efectuarea unei anamneze acurate, inclusiv referitoare la factorii medicamentoşi, familiali, sociali şi de mediu Realizarea unui examen fizic acurat şi reliabil
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a implicaţiilor IRC (inclusiv ale TSFR) asupra stilului de viaţă al bolnavului şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă
Fiziopatologia IRC Simptomatologia IRC Investigaţiile paraclinice utilizate în evaluarea gradului IRC şi a cauzelor, cu referire specială la cauzele reversibile
Evaluarea filtratului glomerular şi a produşilor de retenţie azotată Utilizarea adecvată şi interpretarea în diagnosticul IRC a următoarelor teste paraclinice: ionograme serice şi urinare; EAB, examen de urină, explorări hematologice, imunologice, microbiologice; ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renală
Recunoaşterea rolului echipei multidisciplinare în abordarea IRC (medic de familie, dietetician)
Istoria naturală şi prognosticul IRC de diferite cauze şi descrierea strategiilor terapeutice generale şi specifice pentru modificarea progresiei
Abordarea pacientului cu IRC – diagnostică şi terapeutică – cu referire specială la cauzele reversibile şi la măsurile de (igieno-dietetice, medicamentoase) de încetinire a progresiei
Aprecierea momentului instituirii TSFR, alegerea metodei şi pregătirea adecvată a pacientului
Dispensarizarea bolnavului cu IRC
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare
Descrierea impactului bolilor cardio-vasculare asupra morbidităţii şi mortalităţii pacienţilor cu boală renală sau cu TSFR Factorii de risc cardio-vascular şi a mijloacele de a-i influenţa Abordarea sindroamelor coronariene acute şi a problemelor asociate la bolnavul renal
Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen fizic adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea pacientului cu boală cardio-vasculară Evaluarea riscului de boală cardio-vasculară Diagnosticul şi tratamentul sindroamelor coronariene acute la pacienul renal Identificarea pacienţilor care necesită consult cardiologic sau investigaţie de specialitate
Explicarea naturii suferinţei, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament Implicarea pacientului şi a aparţinătorilor în eliminarea factorilor de risc şi recunoaşerea rolului altor cadre medicale Colaborarea cu cardiologii, în scopul tratamentului şi pentru realizarea de protocoale de abordare specifice
631
13.Dislipidemiile la bolnavii renali
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu dislipidemii, în contextul specific al bolii renale
Definirea dislipidemiilor Relevanţa dislipidemiilor ca factori de risc la pacienţii cu boală renală Investigarea clinică şi de laborator a bolnavilor renali cu dislipidemii Tratamentul igieno-dietetic şi medicamentos al dislipidemiilor. Utilizarea statinelor
Obţinerea unei anamneze relevante şi a unui examen fizic adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea unui pacient cu dislipidemie Investigarea paraclinică a pacientului cu anomalii lipidice Prescrierea şi monitorizarea tratamentului – dietetic şi medicamentos al dislipidemiilor – la pacienţii renali, în funcţie de standardele naţionale, în contextul bolii cardio-vasculare şi al HTA
Explicarea naturii suferinţei, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament Implicarea nutriţioniştilor şi a altor cadre medicale în abordarea hiperlipidemiilor
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor de a preveni, supraveghea şi a aborda boala osoasă renală
Homeostazia fosfo-calcică şi metabolismul osos Definiţia şi clasificarea bolii osoase renale Patogenia, fiziopatologia bolii osoase renale Clinica bolii osoase renale Investigarea bolii osoase renale: teste biochimice, endocrine, biopsia osoasă, tehnici imagistice Diagnosticul bolii osoase renale (forme etiopatogenice şi clinice) Tratamentul bolii osoase renale: dieta; medicamentele – chelatori intestinali ai fosfaţilor, derivaţi ai vitaminei D – paratiroidectomia. Monitorizare şi efecte adverse
Prevenirea, diagnosticul şi abordarea bolii osoase renale la pacienţii cu insuficienţă renală cronică înaintea iniţierii TSFR Interpretarea investigaţiilor biochimice, endocrinologice, radiologice şi histologice privitoare la metabolismul osos Abordarea diagnostică şi terapeutică a bolii osoase renale la pacienţii hemodializaţi, dializaţi peritoneal şi transplantaţi renal Selectarea pacienţilor cu indicaţie de paratiroidectomie şi abordarea acestora
Explicarea naturii suferinţei, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament Recunoaşterea rolului nutriţionistului şi a personalului direct implicat în dializă în prevenirea şi abordarea bolii osoase renale, mai ales în cea ce priveşte educarea şi implicarea bolnavilor Aprecierea abordării multidisciplinare a bolii osoase renale
632
15.Infecţia la pacientul renal
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor de a evalua şi trata infecţiile apărute la bolnavii renali Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor de a aborda problemele specifice ale infecţiei la gazdele imunocompromise Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru prevenirea şi abordarea infecţiilor virale la pacienţii aflaţi în tratament de substituţie a funcţiilor renale
Mecanismele de apărare şi perturbarea lor la bolnavul cu IR Particularităţile etiologice, clinice şi paraclinice ale infecţiilor la bolnavul renal, inclusiv la cei aflaţi sub TSFR Strategii de prevenire şi tratament a infecţiilor la pacienţii aflaţi în TSFR (virale, ale căii de abord etc.)
Diagnosticul, investigarea şi tratamentul infecţiilor la pacienţii renali, pe bază de protocoale Desemnarea şi implementarea măsurilor de profilaxie pentru minimizarea riscului de infecţii la bolnavii renali
Educarea pacienţilor referitor la riscul infecţiilor şi la măsurile de profilaxie Sfătuirea aparţinătorilor pentru profilaxie şi utilizarea screening-ului infecţiilor virale cu transmisie parenterală Recunoaşterea rolului asistentelor medicale în prevenirea şi tratamentul infecţiilor la pacienţii renali Recunoaşterea importanţei conlucrării cu microbiologii, infecţioniştii
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru supravegherea şi abordarea pacienţilor cu insuficienţă renală şi anemie
Patogenia anemiei renale Metodele hematologice şi biochimice de diagnosticare, evaluare şi monitorizare a tratamentului anemiei renale Tratamentul anemiei renale (terapie marţială, eritropoietină, alte mijloace); indicaţii, scheme, monitorizare, cauze de eşec, efecte adverse
Diagnosticul şi tratamentul anemiei renale, monitorizarea tratamentului şi identificarea cauzelor eşecului, utilizând protocoale standardizate
Aprecierea rolului asistentelor medicale în consilierea iniţială a pacienţilor, iniţierea şi tratamentul de lungă durată al anemiei renale Dezvoltarea de protocoale pentru utilizarea eritropoietinei
633
17.Glomerulonefritele acute
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu glomerulonefrită cronică
Definirea şi clasificarea GNDA Cauzele şi mecanismele patogenice ale GNDA Morfopatologia GNDA Tabloul clinic al principalelor tipuri de GNA (în special GNDA poststreptococică) Strategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor tipuri de GNA Diagnosticul GNA Istoria naturală şi factorii prognostici în principalele tipuri de GNA Strategiile de tratament, generale şi specifice GNA de anumite cauze
Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea unui bolnav cu GNA (inclusiv evidenţierea factorilor infecţioşi, familiali, sociali şi de mediu) Efectuarea unui examen fizic acurat Utilizarea adecvată şi interpretarea următoarelor teste paraclinice: biochimice; hematologice; microbiologice; imunologie; ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renală Diagnosticul corect al GNA (etiologie, formă clinică) Utilizarea măsurilor de tratament general şi specific al GNA Stabilirea prognosticului şi monitorizarea bolnavilor
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu glomerulonefrită acută
Definirea şi clasificarea GNRP Cauzele şi mecanismele patogenice ale GNRP Morfopatologia GNRP Tabloul clinic al GNRP Strategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor forme de GNRP Diagnosticul GNRP Istoria naturală şi factorii prognostici în GNRP Strategiile de tratament, generale şi specifice ale GNRP de cauze identificate
Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea bolnavului de GNRP (inclusiv evidenţierea factorilor infecţioşi, toxic-medicamentoşi, familiali, sociali şi de mediu) şi a unui examen clinic corect Planificarea adecvată şi interpretarea testelor dia- gnostice: biochimice; hematologice; microbiologi- ce; imunologie; ecografie renală; tomografie com- puterizată; biopsie renală Diagnosticul corect al GNRP Utilizarea măsurilor de tratament general şi speci- fic al GNRP, în contextul factorilor prognostici in- dividuali, rezultând din studii controlate Stabilirea prognosticului şi monitorizare
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă
634
19.Glomerulonefritele cronice
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu glomerulonefrite cronice
Definiţia şi clasificarea GNC Cauzele şi mecanismele patogenice ale GNC Morfopatologia GNC Tabloul clinic al principalelor tipuri de GNC Strategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor tipuri de GNC Diagnosticul GNC Istoria naturală şi factorii prognostici în principalele forme de GNC
Efectuarea unei anamneze acurate pentru evalua- rea bol navului cu GNC (inclusiv evidenţierea fac- torilor infecţioşi, medicamentoşi, familiali, sociali şi de mediu) şi a unui examen fizic corect Planificarea adecvată şi interpretarea testelor diagnostice: biochimie; hematologie; microbiolo- gie; ecografie renală; tomografie computerizată; imunologie; biopsie renală Diagnosticul corect al GNC Utilizarea măsurilor de tratament general şi specific al GNC, în contextul factorilor prognostici individuali, rezultând din studii controlate Stabilirea prognosticului şi monitorizare
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi implicaţiilor GNC asupra stilului de viaţă al bolnavului şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă
Strategiile de tratament, generale şi specifice GNC de anumite cauze
635
20.Infecţia tractului urinar
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu infecţii urinare
Definirea şi clasificarea infecţiilor urinare Agenţii etiologici – bacterieni şi de altă natură – ai infecţiilor urinare Factorii anatomo-funcţionali favorizanţi ai infecţiilor urinare (inclusiv natura familială a unor anomalii) Simptomatologia infecţiilor urinare Forme clinice de infecţiilor urinare Abordarea diagnostică a infecţiilor urinare, îndeosebi a celor recurente Mecanismele de acţiune ale antibioticelor în infecţiile urinare, limitele şi efectelor lor adverse Strategia terapeutică în infecţiile urinare Rolul şi indicaţiile procedurilor urologice în tratamentul infecţiilor urinare, inclusiv la copil şi urmărirea ulterioară Prognosticul pe termen lung al infecţiilor urinare
Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen obiectiv adecvat Prescrierea, planificarea şi interpretarea investigaţiilor la bolnavi de infecţii urinare Diagnostic corect al infecţiilor urinare, inclusiv al factorilor favorizanţi Stabilirea prognosticului pe termen lung al formelor clinice de infecţii urinare Abordarea terapeutică a infecţiilor urinare, inclusiv prescrierea şi adaptarea antibioterapiei în infecţiile urinare şi tratamentul factorilor favorizanţi
Explicarea rolului respectării regulilor de igienă în prevenirea infecţiilor urinare Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora Recunoaşterea importanţei abordării multidisciplinare a bolnavului cu infecţii urinare (urolog, ginecolog, microbiolog)
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu nefropatii tubulo-interstiţiale
Definiţia şi clasificarea nefropatiilor tubulo- interstiţiale Factorii etiologici şi patogenia nefropatiilor tubulo-interstiţiale acute şi cronice, inclusiv în relaţie cu bolile sistemice şi familiale Morfopatologia nefropatiilor tubulo-interstiţiale Semiologia nefropatiilor tubulo-interstiţiale – elemente comune şi de diferenţiere a formelor etio-patogenice Abordarea diagnostică şi terapeutică a bolnavului de NTI
Efectuarea unei anamneze relevante, inclusiv prin evidenţierea factorilor toxici, medicamentoşi, dismetabolici, familiali Efectuarea unui examen fizic adecvat Planificarea şi interpretarea investigaţiilor, inclusiv a biopsiei renale Diagnosticul corect al nefropatiilor interstiţiale Indicarea şi utilizarea măsurilor terapeutice relevante în contextul rezultatelor studiilor clinice
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora Implicarea, dacă este nevoie, şi a altor specialişti
Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare evaluării şi tratării pacienţilor cu HTA reno- vasculară Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare evaluării şi tratării pacienţilor cu afectare renală secundară unei boli a vaselor rinichiului
Definiţia şi clasificarea nefropatiilor vasculare Cauzele şi mecanismele patogenice ale nefropatiilor vasculare Morfopatologia nefropatiilor vasculare Tabloul clinic al nefropatiilor vasculare Metodele de investigare a nefropatiilor vasculare Diagnosticul nefropatiilor vasculare Metodele de diagnostic/tratament al obstrucţiei vasculare şi indicaţiile acestora Abordarea generală a problemelor vasculare ale pacienţilor cu boli reno-vasculare
Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea pacientului cu boală reno-vasculară Planificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice Diagnosticul corect al nefropatiilor vasculare Recomandarea abordării medicale şi/sau a intervenţiei chirurgicale în funcţie de evaluarea clinică şi investigaţii paraclinice în contextul rezultatelor studiilor clinice Stabilirea evoluţiei şi a prognosticului pe termen lung
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora Aprecierea utilităţii abordării multidisciplinare a diagnosticului şi a tratamentului
Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare evaluării şi tratării pacienţilor cu boli microvasculare renale
Definiţia şi clasificarea boillor microvasculare renale Cauzele şi mecanismele bolilor microvasculare renale Morfopatologia bolilor microvasculare renale Tabloul clinic al bolilor microvasculare renale Metodele de investigare şi de intervenţie terapeutică Abordarea – diagnostică şi terapeutică a bolnavului cu boli microvasculare renale
Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea pacientului cu boală reno-vasculară Planificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice Diagnosticul corect al bolilor microvasculare renale Prescrierea şi monitorizarea tratamentului Stabilirea evoluţiei şi a prognosticului pe termen lung
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora Aprecierea utilităţii abordării multidisciplinare a diagnosticului şi a tratamentului
637
24.Vasculitele renale
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul bolnavilor cu vasculite renale
Definiţia şi clasificarea vasculitelor Etiologia şi patogenia vasculitelor renale şi a spectrului bolii, în relaţie cu vasculitele sistemice Morfopatologia vasculitelor Metodele clinice şi paraclinice de investigare şi monitorizare a pacientului Diagnosticul vascularitelor renale Abordarea terapeutică a vasculitelor (terapie imunosupresoare, plasmafereză)
Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen fizic adecvat, atât pentru diagnosticul sindromatic cât şi pentru clasificarea bolii. Planificare adecvată: diagnostică (inclusiv bioptică) şi terapeutică Diagnosticul corect al vascularitelor renale Utilizarea imunosupresiei şi a plasmaferezei, cu minimizarea efectelor adverse Monitorizarea bolnavului pe termen scurt scurt şi lung
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora Aprecierea rolului altor specialişti şi cooperarea acestora în abordare
638
25.Nefropatiile din lupusul eritematos sistemic şi din alte colagenoze
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini pentru abordarea şi tratarea bolnavilor de LES şi a de alte colagenoze
Definiţia şi criteriile de clasificare ale colagenozelor majore Etiopatogenia colagenozelor majore. Mecanisme imunopatologice Morfopatologia colagenozelor majore. Enumerarea clasificărilor histologice ale afectării renale în lupus şi consecinţele clinice ale acestor forme. Metodele clinice şi paraclinice de investigare Diagnosticul nefropatiilor din colagenoze Tratamentul colagenozelor şi a nefopatiilor consecutive
Efectuarea unei anamneze relevante şi a unei examinări adecvate pentru evaluarea bolnavilor de LES şi de colagenoze majore Planificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice. Interpretarea datelor histologice renale şi a marker-ilor imuni în LES şi colagenozele majore Diagnosticul corect al nefropatiilor din colagenoze Abordarea IR la pacienţii cu LES, inclusiv utilizarea adecvată a imunosupresiei şi a plasmaferezei Stabilirea schemei terapeutice şi monitorizarea tratamentului Stabilirea prognosticului nefropatiilor din colagenoze. Dispensarizarea de lungă durată a bolnavilor de LES şi de colagenoze majore. Utilizarea marker-ilor de activitate a bolii
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor anticipate ale acestora Discutarea impactului LES asupra sarcinii Aprecierea utilităţii abordării multidisciplinare pentru investigaţie şi tratament
26.Boli renale secundare în sarcoidoză, amiloidoză, boli hematologice, dismetabolice şi hepatice, insuficienţa cardiacă, boli infecţioase şi parazitare, neoplazii, nefropatia de iradiere
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu boli renale secundare/multisistemice
Elemente fundamentale – etio-patogenie, morfopatologie, clinică, diagnostic, terapie – referitoare la bolile primare Patogenia/fiziopatologia afectării renale Morfopatologia leziunilor renale Tabloul clinic şi de laborator – inclusiv particularităţi – ale suferinţei renale Diagnosticul suferinţei renale
Efectuarea unei anamneze relevante şi a unui examen fizic adecvat diagnosticului şi evaluării pacientului cu boală multisistemică afectând şi rinichiul Planificarea şi interpretarea examenelor paraclinice – relevante pentru boala de bază şi pentru afectarea renală – la un asemenea bolnav Diagnosticul corect al afectării renale Prescrierea şi urmărirea tratamentului adecvat bolii de bază şi suferinţei renale
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament Aprecierea abordării multidisciplinare în investigarea şi tratamentul acestor boli
Tratamentul profilactic şi curativ al afectării renale
Abordarea multidisciplinară a acestor boli
27.Nefropatia diabetică
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru abordarea şi tratarea bolnavilor cu nefropatie diabetică Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru prevenirea progresiei nefropatiei diabetice şi a alterării progresive a funcţiei renale
Cadrul nosologic al nefropatiei diabetice Patogenia nefropatiei diabetice, inclusiv a factorilor predispozanţi Clinica al nefropatiei diabetice. Stadii evolutive Metodele de screening al nefropatiei diabetice Diagnosticul nefropatei diabetice Tratamentul nefropatiei diabetice. Importanţa con- trolului glicemiei, al HTA, al hiperlipemiei, trata- mentului cu IECA şi antagonişti ai receptorilor AII Utilizarea metodelor de TSFR la pacientul diabetic. Rolul transplantului pancreatic şi a transplantului combinat renal şi pancreatic
Obţinerea unei anemneze relevante şi efectuarea unui examen fizic adecvat pentru diagnosticarea şi evaluarea unui bolnav cu nefropatie diabetică Diagnosticul corect al nefropatiei diabetice şi al altor boli renale la pacientul diabetic Implementarea şi monitorizarea tratamentului HTA, hiperlipemiei şi utilizarea tratamentul cu IECA şi an- tagonişti ai receptorilor AII Planificarea dispensarizării pe termen lung a pacientului cu nefropatie diabetică Alegerea şi indicarea tipului de TSFR şi aplicarea acesteia la bolanvul diabetic
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora Implicarea bolnavului şi a aparţinătorilor, ca şi a dieteticienilor şi a medicilor diabetologi în îngrijirea bolnavului Discutarea rolului fumatului în dezvoltarea bolii vasculare la pacientul diabetic Conlucrarea cu diabetologul în scopul realizării de protocoale pentru urmărirea şi tratarea bolnavilor diabtici
639
28.Litiaza renală
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru investigarea şi tratarea bolnavului cu litiază renală
Cauzele şi mecanismele litiazei renale Clinica litiazei renale, inclusiv răsunetul asupra funcţiei renale Investigarea biochimică şi imagistică; metode şi strategie Diagnosticul litiazei renale
Efectuarea unei anamneze (inclusiv familială) şi a unui examen clinic al pacientului cu litiază renală Planificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice (biochimice şi imagistice) Diagnosticul corect – tip, complicaţii etc – al litiazei renale Prescrierea şi monitorizarea tratamentului de fond al
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi implicaţiilor litiazei renale asupra stilului de viaţă al bolnavului şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă Explicarea semnificaţiei anamnezei familiale
Evoluţie. Complicaţii. Istoria naturală a litiazei renale Mijloacele de tratament al litiazei renale, inclusiv profilactice. Indicaţii, contraindicaţii, indicaţii diferenţiale Metode urologice de terapie
bolnavului cu litiază renală Indicaţia corectă a tratamentului urologic: moment şi metodă
Încurajarea utilizării metodelor simple de reducere a riscului şi de prevenire a litiazei renale Recunoaşterea rolului radiologilor, biochimiştilor şi al urologilor în îngrijirea bolnavilor de litiază renală
640
29.Obstrucţia tractului urinar şi vezica neurogenă
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu obstrucţie a tractului urinar
Anatomia tractului urinar. Sediile şi cauzele obstrucţiei căii urinare Fiziopatologia obstrucţiei tractului urinar. Consecinţele pe termen lung ale obstrucţiei tractului urinar Simptomatologia obstrucţiei tractului urinar Eplorarea obstrucţiei tractului urinar Diagnosticul obstrucţiei tractului urinar Evoluţie. Complicaţii, inclusiv tulburările hidro- electrolitice apărute după înlăturarea obstrucţiei tractului urinar şi tratamentul acestora Abordarea terapeutică a obstrucţiei tractului urinar, inclusiv tratamentul infecţiilor, măsuri de prevenţie şi proceduri urologice reconstructive la copil şi adult; relevanţa acestora în ceea ce priveşte abodarea de perspectivă, inclusiv transplantul renal
Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen clinic adecvat al pacientului cu obstrucţie a tractului urinar Investigarea pacientului şi tratarea adecvată, inclusiv implicarea radiologului şi a urologului Diagnosticul obstrucţiei tractului urinar Stabilirea planului terapeutic – inclusiv indicaţia de tratament urologic, măsuri de reducere a riscului infecţiilor şi a progresiei bolii renale – şi de monitorizare pe termen lung
Explicarea naturii afecţiunii, a prognosticului, a opţiunilor terapeutice, a rezultatelor acestora şi a necesităţii dispensarizării. Recunoaşterea rolului urologilor, radiologilor, pediatrilor, microbiologilor şi a medicilor de familie Recunoaşterea rolului dispensarizării
30.Nefropatiile ereditare şi malformaţiile renale congenitale
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi
Definiţia şi clasificarea nefropatiilor ereditare
Efectuarea unei anamneze relevante şi acurate, inclusiv familială – arbore genealogic – şi efectuarea
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a modului de
tratamentul pacienţilor cu nefropatii ereditare
Genetica nefropatiilor ereditare Morfopatologia, patologia moleculară şi fiziopatologia nefropatiilor ereditare Tabloul clinic al nefropatiilor ereditare Metode de screening. Diagnostic, inclusiv prenatal Abordarea bolnavilor cu nefropatii ereditare. Mijloace terapeutice. Sfat genetic
unui examen clinic adecvat la un pacient cu nefropatie ereditară Planificarea şi urmărirea adecvate a explorării, inclusiv a biopsiei renale şi a investigaţiilor specifice Diagnosticul corect al nefropatiilor ereditare Monitorizarea progresiei bolii renale Tratament specific, prescrierea şi urmărirea efectelor terapiei de încetinire a progresiei bolii renale
transmitere genetică al nefropatiilor ereditare şi a consecinţelor asupra descendenţilor Înţelegerea preocupărilor pacienţilor şi ale familiilor lor referitoare la impactul naturii ereditare a bolii Sfat genetic
31.Polichistoza renală (PKR)
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul pacienţilor cu PKR Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea membrilor familiilor pacienţilor cu PKR
Genetica PKR Patogenia moleculară a PKR, inclusiv a manifestărilor extrarenale. Fiziopatologia PKR Clinica polichistozei renale Diagnostic. Metode de screening Istoria naturală a PKR Abordarea pe termen lung a bolnavilor cu PKR, inclusiv măsuri terapeutice pentru încetinirea declinului funcţiei renale şi utilizarea TSFR
Efectuarea unei anamneze acurate, inclusiv familială – arbore genealogic – şi aplicarea în evaluarea PKR Realizarea unui examen clinic reliabil şi acurat Interpretarea testelor screening şi evaluarea limitelor acestora Diagnosticul corect al PKR Planificarea abordării de lungă durată a pacienţilor cu PKR. Monitorizare
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a modului de transmisie genetică al PKR şi a consecinţelor asupra descendenţilor Înţelegerea preocupărilor pacienţilor şi ale familiilor lor referitoare la impactul naturii ereditare a PKR Sfat genetic.
641
32.Nefropatiile toxice şi medicamentoase
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea competenţei şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea, prevenirea şi tratarea pacienţilor cu nefropatii toxice şi medicamentoase
Clasificarea nefropatiilor toxice şi medicamentoase
Efectuarea unei anamneze relevante (expunere la toxice, medicamente) şi a unui examen clinic orientat către identificarea nefropatiilor toxic-
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice
Etiologia nefropatiilor toxice şi medicamentoase. Factori de risc Mecanismele patogenice – inclusiv metabolismul, excreţia şi efectele asupra structurii şi funcţiei aparatului reno-urinar – ale nefropatiilor toxice şi medicamentoase Forme clinice etiologice de nefropatii toxice şi medicamentoase Diagnosticul nefropatiilor toxice şi medicamentoase Profilaxia şi tratamentul curativ al nefropatiilor toxice şi medicamentoase
medicamentoase Planificarea, realizarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice specifice (niveluri terapeutice/toxice, peak/throuh) Diagnosticul corect al nefropatiilor toxice şi medicamentoase Recunoaşterea importanţei măsurilor profilactice Abordarea terapeutică a nefropatiilor toxice şi medicamentoase.
şi a rezultatelor acestora Explicarea potenţialului toxic al medicamentelor pacientului şi aparţinătorilor
642
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu tuberculoză renală
Epidemiologia, etiopatogenia şi istoria naturală a tuberculozei. Stadializare Tabloul clinic şi consecinţele pe termen lung ale tuberculozei reno-urinare Metode de diagnostic, inclusiv bacteriologic Tuberculostaticele – mecanism de acţiune, limite şi efecte adverse Schemele de tratament naţional acceptate. Noţiunea de tratament strict supravegheat
Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen obiectiv adecvat Planificarea, realizarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice Diagnosticul corect al tuberculozei reno-urinare Planificarea tratamentului,a monitorizării evoluţiei şi a complicaţiilor bolii şi tratamentului.
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratamentul tuberculostatic Aprecierea rolului microbiologiei şi al radiologiei în diagnosticarea şi urmărirea evoluţiei bolii Rolul cadrelor medii în educarea bolnavului şi urmărirea evoluţiei bolii, în ancheta epidemiologică, urmărirea evoluţiei în timpul terapiei antituberculoase
643
34.Tumorile renale
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştin'elor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu tumori renale
Clasificarea anatomo-clinică a tumorilor renale Clinica tumorilor renale. Sindroame paraneoplazice Metode de investigare, inclusiv imagistică Diagnosticul tumorilor renale. Stadializare Tratamentul antineoplazic în tumorile renale (chimioterapie, radioterapie, chirurgical). Indicaţii; contraindicaţii; scheme. Tratamentul paleativ
Efectuarea unei anamneze relevante şi a unui examen clinic adecvat Investigarea bolnavului cu tumoră renală Diagnostic corect, inclusiv evaluarea stadiului bolii Planificarea tratamentului – inclusiv a celui paleativ - a urmăririi evoluţiei şi a complicaţiilor bolii şi ale tratamentului Abordarea multidisciplinară (oncologie, urologie)
Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament Aprecierea rolului urologului, oncologului şi al radiologului în diagnosticarea, tratarea şi urmărirea evoluţiei bolii Suport psiho-somatic în stadiile terminale
644
35.Rinichiul în sarcină
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului afecţiunilor renale apărute în sarcină Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului pacientelor cu afectare renală, inclusiv sub TSFR, care rămân gravide
Modificările induse de sarcină asupra aparatului reno-urinar al femeilor, sănătoase sau cu boală renală pre-existentă, inclusiv a celor cu TSFR Definiţia şi clasificarea nefropatiei gravidice Etiopatogenia, morfopatologia şi manifestările clinice ale nefropatiei gravidice Particularităţi ale bolilor renale la femeia gravidă. IRA în sarcină şi postpartum Boli renale care pot fi moştenite Efecte adverse ale medicamentelor la femeia gravidă şi făt
Abordarea HTA din sarcină Tratarea preeclampsiei – eclampsiei şi a IRA în sarcină şi puerperiu Diagnosticul şi tratamentul corect al bolilor rinichiului la femeia gravidă Pregătirea pacientei cu boală renală pre-existentă pentru sarcină, cu referire specială la reducerea riscului pentru mamă şi făt Cunoaşterea posibilităţilor de moştenire a anumitor boli renale Prescriere corectă a medicamentelor la gravide
Sfătuirea cuplului în legătură cu riscul sarcinii Recunoaşterea rolului obstetricienilor în abordarea pacientelor anterior de concepţie, în timpul sarcinii, al travaliului şi post-partum şi colaborarea cu obstetricienii şi terapeuţii intensivi în abordarea eclampsiei/IRA din sarcină şi puerperiu Recunoaşterea rolului sfatului genetic în nefropatiile congenitale
36.Rinichiul şi îmbătrânirea
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului bolilor renale la populaţia vârstnică
Modificările induse de vârstă asupra aparatului reno-urinar, implicaţii diagnostice, funcţionale, terapeutice Particularităţile epidemiologice, clinice şi terapeutice imprimate de senescenţă bolilor renale Particularităţile terapeutice, inclusiv TSFR, la populaţia vârstnică
Capacitatea de diagnosticare, tratare şi urmărire a bolilor renale la bolnavii vârstnici Înţelegerea şi combaterea consecinţelor senescenţei renale asupra menţinerii homeostaziei, bolilor renale şi farmacologiei
Explicarea implicaţiilor senescenţei asupra rinichiului Aprecierea rolului cadrelor medicale de geriatrie-gerontologie în supravegherea şi tratamentul bolilor renale la pacienţii vârstnici
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului bolilor renale la populaţia pediatrică
Particularităţi anatomo-funcţionale ale aparatului reno-urinar al copilului Particularităţi epidemiologice, clinice şi terapeutice ale bolilor renale la populaţia pediatrică Particularităţile terapeutice, inclusiv ale TSFR, la populaţia pediatrică
Capacitatea de diagnosticare, tratare şi urmărire a bolilor renale la copii
Aprecierea rolului cadrelor medicale de pediatrie în supravegherea şi tratamentul bolilor renale la copii
645
38.Nutriţia la bolnavii renali
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea stării de nutriţie, definirea nevoilor nutriţionale şi prescrierea dietei la bolnavul renal
Cauzele şi mecanismele malnutriţiei în bolile renale, inclusiv IRA şi IRC Metodologia evaluării stării de nutriţie în bolile renale, inclusiv IRA şi IRC sub TSFR Terapia nutriţională în bolile renale. Principii şi metode. Restricţia proteică în tratamentul conservator al insuficienţei renale. Tehnici de suport nutriţional şi hiperalimentaţie Investigarea şi tratamentul hiperlipemiilor
Evaluare acurată a status-ului nutriţional şi diagnosticul corect al malnutriţiei Prescrierea dietei adecvate afecţiunii renale şi gradului de IR, cu asistenţa nutriţionistului şi evaluarea complianţei Abordarea diagnostică şi terapeutică a malnutriţiei protein-calorice la bolnavi cu IRC/IRA, cu/fără TSFR Prescrierea şi monitorizarea tratamentului medicamentos al hiperlipemiilor
Explicarea importanţei stării de nutriţie şi dietei în bolile renale, a necesităţii complianţei la dietă Recunoaşterea rolului nutriţionistului şi dezvoltarea unor relaţii adecvate, în scopul sfătirii şi educării pacienţilor
646
39.Administrarea medicamentelor în insuficienţa renală
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare administrării medicamentelor la pacienţii cu insuficienţă renală, inclusiv la cei aflaţi sub TSFR (dializă/transplant)
Principiile farmacokinetice – inclusiv modificările determinate de epurarea extrarenală – de adaptare a posologiei la gradul insuficienţei renale (antibiotice, imunosupresoare, medicaţia aparatului cardio-vascular etc.) Principiile interacţiunilor medicamentoase, în mod special a medicamentelor imunosupresive
Prescierea medicamentelor la bolnavii renali de o manieră eficientă şi lipsită de pericole Utilizarea metodelor de reducere a complicaţiilor determinate de medicamente la bolnavii cu afectare renală Utilizarea metodelor de ameliorare a complianţei
Educarea pacienţilor cu boală renală asupra importanţei complianţei şi a raportării posibilelor reacţii adverse Informarea medicilor de alte specialităţi asupra implicaţiilor administrării medi- camentelor la bolnavii cu afectare renală Aprecierea rolului farmaciştilor şi a altor cadre medicale în administrarea medi- camentelor la bolnavii cu afectare renală
40.Biopsia renală
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea aptitudinilor şi a experienţei necesare efectuării biopsiei renale a rinichiului nativ/transplantat.
Anatomia rinichiului nativ/transplantat Indicaţiile, non-indicaţiile şi contraindicaţiile biopsiei renale Complicaţiile şi metodele de minimizare şi de tratare a acestora
Capacitatea de realizare a biopsiei renale Utilizarea explorărilor imagistice pentru localizarea rinichiului şi folosirea lor în asistarea biopsiei. Biopsie ghidată ecografic. Înţelegerea utilităţii terapeutice, prognostice sau de cercetare a biopsiei renale şi stabilirea în consecinţă a indicaţiilor Alegerea corectă a momentului biopsiei renale Discutarea indicaţiilor, beneficiilor şi a efectelor adverse cu pacienţii şi aparţinătorii, în aşa fel încât să se obţină consimţământul informat. Interpretarea biopsiei renale în cotextul clinic, cu asistenţa anatomo-patologului renal Diagnosticul şi tratamentul complicaţiilor biopsiei renale
Colaborarea cu medici de alte specialităţi (anatomo-patologie, imagistică) Încredere în sine şi recunoaşterea limitelor
Obiecti
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea competenţei de a efectua şi interpreta ecografia rinichiului nativ şi transplantat, în scop diagnostic şi pentru facilitarea biopsiei renale
Morfo(pato)logia ecografică a rinichiului nativ şi transplantat şi a căilor urinare Morfologia ecografică a venelor centrale
Utilizarea ecografiei în diagnosticul bolilor renale şi ale căilor urinare Utilizarea ecografiei pentru localizarea rinichiului nativ şi transplantat în scopul efectării biopsiei renale
Colaborarea cu specialistul în explorări imagistice Încredere în sine şi recunoaşterea limitelor
Obţinerea capacităţii de a utiliza ecografia pentru evaluarea venelor centrale în scopul asistării introducerii cateterului venos central
Utilizarea ghidajului ecografic penrtu efectuarea biopsiei renale (atunci când este necesar)
Localizarea venelor centrale şi evaluarea patenţei acestora pentru accesul venos percutan
647
42.Realizarea abordului vascular temporar pentru hemodializă
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea competenţei pentru realizarea accesului vascular temporar
Anatomia sistemului venos central (venele de la baza gâtului şi femurale) Tipuri de catetere venoase centrale Tehnica inserţiei cateterelor venoase centrale. Exploatarea, îngrijirea cateterelor venoase centrale şi evaluarea eficienţei Indicaţiile cateterului temporar pentru TSFR Complicaţiile cateterelor temporare, diagnostic, tratament şi modalităţi de minimizare
Formularea indicaţiei de inserare a cateterelor venoase centrale şi alegerea locului de implantare Inserţia de catetere temporare pentru TSFR prin tehnica Seldinger (v jugulară internă, v subclavie, v femurală) cu utilizarea ghidajului ecografic, atunci când este necesar, pentru localizarea şi canularea venelor (jugulară, subclavie şi femurală) Urmărirea bolnavului cu cateter venos central, diagnosticarea şi tratamentul disfuncţiei şi al complicaţiilor
Discutarea indicaţiilor, beneficiilor şi a efectelor adverse ale porocedurii cu pacientul, rudele şi aparţinătorii în aşa fel încât să se obţină consimţământ informat Explicarea utilizării cateterelor şi a îngrijirii acestora pacienţilor, rudelor şi aparţinătorilor Recunoaşterea rolului asistentelor în îngrijirea cateterelor după inserţie şi în educarea pacienţilor şi a aparţinătorilor Auto-încredere în efectuarea manevrei şi recunoaşterea limitelor
648
43.Hemodializa – principii şi efectuare
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini pentru planificarea, prescrierea şi eficiebnţa HD, supravegherea şi abordarea pacienţilor hemodializaţi iterativ
Principiile fizico-chimice ale dializei Calea de abord vascular – tipuri, mod de realizare; compararea diferitelor metode de acces vascular; complicaţii Aparatul (monitoringul) de hemodializă – principii de construcţie şi funcţionare Metodele de obţinere a apei purificate, a dializantului - standardurile necesare şi metodele de evaluare ale acestora Dializoarele – tipuri, particularităţi funcţionale, performanţe. Membranele de dializă. Biocompatibilitatea materialelor de dializă Anticoagularea circuitului extracoporal Tehnica hemodializei Prescrierea şi evaluarea eficienţei hemodializei Indicaţii, contraindicaţii. Avantaje şi dezavantaje ale HD comparativ cu alte modalităţi de TSFR Complicaţii în cursul şedinţei de dializă. Patologia bolnavului dializat
Formularea indicaţiei de HD şi planificarea iniţierii acesteia Realizarea abordului vascular temporar, utilizarea abordului vascular, evaluarea funcţionalităţii Prescrierea HD, ajustarea prescripţiei şi monitorizarea modificărilor Efectuarea şi supravegherea şedinţei de HD Identificarea şi abordarea problemelor de patologie a bolnavului hemodializat, inclusiv a complicaţiilor din cursul şedinţei de HD Monitorizarea bolnavului hemodializat Dezvoltarea şi aplicarea de protocoale a abordare a problemelor de patologie a bolnavului dializat Evaluarea eficienţei economice a programelor de HD Organizarea unităţii de dializă. Probleme de igienă şi epidemiologie
Explicarea tratamentului, a prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament Pregătirea fizică şi psihologică a pacientului pentru HD. Discutarea problemelor, inclusiv indicaţia de întrerupere a HD Recunoaşterea rolului asistentelor medicale şi a altor cadre medicale în abordarea de zi cu zi a HD, a complicaţiilor acesteia şi modificările prescripţiei Aprecierea naturii multidisciplinare a abordării HD, inclusiv a complicaţiilor acesteia (conlucrarea cu chirurgii, microbiologii, radiologii, biochimiştii etc.) Conlucrarea cu economiştii şi furnizorii pentru asigurarea cost-eficienţei tratamentului
649
44.Dializa peritoneală
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru efectuarea tratamentului prin DP, supravegherea şi abordarea pacienţilor cu DP, inclusiv a complicaţiilor
Principiile DP Metode de realizare a abordului peritoneal Soluţiile utilizate în DP Sisteme de DP Metode de DP Tehnica DP (DPCA, DPA etc.) Prescrierea şi evaluarea eficienţei DP Complicaţiile DP (mecanice, infecţioase, metabolice) – diagnostic şi tratament Indicaţii, contraindicaţii. Avantaje şi dezavantaje comparativ cu alte modalităţi de TSFR
Formularea indicaţiei de DP, luând în considerare realţia cu celelalte metode de TSFR. Planificarea iniţerii tratamentului prin DP Efectuarea şi supravegherea şedinţei de DPI şi a corectitudinii tehnicii schimbului în DPCA Prescrierea DP, ajustarea prescripţiei şi monitorizarea modificărilor Identificarea şi abordarea problemelor de patologie a bolnavului dializat peritoneal (inclusiv complicaţiile) Monitorizarea bolnavului dializat peritoneal Dezvoltarea şi aplicarea de protocoale de abordare a patologiei bolnavului dializat peritoneal Evaluarea eficienţei economice a programului de DP
Explicarea naturii tratamentului, a prognosticului şi importanţei complianţei Explicarea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor metode de TSFR (HD, DPCA şi TR), pentru a permite alegerea în cunoştinţă de cauză a metodei optime Pregătirea fizică şi psihologică a pacientului pentru DP. Discutarea problemelor, inclusiv indicaţia de întrerupere a DP Discutarea consecinţelor eşecului DP şi a naturii complementare a metodelor TSFR Discutarea întreruperii DP cu pacienţii, aparţinătorii şi alte cadre medicale Aprecierea rolului asistentelor medicale în instruirea iniţială a pacienţilor, ini- ţierea şi abordarea pe termen lung a DP Înţelegerea naturii multidisciplinare a abordării DP Conlucrarea cu economiştii şi furnizorii de materiale de dializă pentru asigurarea cost-eficienţei tratamentului prin DP
650
45.Plasmafereza
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru indicarea, efectuarea, şi monitorizarea tratamentului prin plasmafereă.
Principiile plasmaferezei. Fundamentarea cinetică a prescrierii plasmaferezei Metode de plasmafereză. Plasmafiltre, caracteristici. Circuitul sanguin în plasmafereză Anticoagularea circuitului extracorporal în plasmafereză Lichidul de substituţie (cu albumină/plasmă) Tehnica plasmaferezei cu plasmafiltre Prescrierea plasmaferezei şi evaluarea eficienţei Complicaţiile plasmaferezei. Indicaţiile şi contraindicaţiile plasmaferezei
Înţelegerea principiilor plasmaferezei Formularea indicaţiei de plasmafereză, prescrierea şi adaptarea prescripţiei, evaluarea rezultatelor Efectuarea şi supravegherea şedinţei de plasmafereză Monitorizarea bolnavului tratat prin plasmafereză Dezvoltarea şi aplicarea de protocoale tratament prin plasmafereză
Recunoaşterea necesităţii abordării multidisciplinare a bolnavilor cu afecţiuni multisistemice Recuoaşterea rolului asistentelor medicale în efectuarea plasmaferezei
46.Metode lente continue de tratamentul de substituţie a funcţiilor renale
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru efectuarea şi supravegherea tratamentului de substituţie a funcţiilor renale prin metode lente continue (HD, HF, HDF)
Principiile metodelor lente continue de tratament substitutiv al funcţiilor renale: HD, HF, HDF şi UF cu circuit sanguin arterio-venos/veno-venos Circuitul sanguin; dializoare şi hemofiltrele – caracteristici. Particularităţi ale anticoagulării. Lichidul de substituţie. Tehnica metodelor lente continue de substituţie a funcţiilor renale Indicaţii, contraindicaţii; avantaje/dezavantaje Incidente, accidente, complicaţii. Rezultate comparative Prescrierea tratamentului, evaluarea eficienţei
Formularea indicaţiei de HD, HF sau HDF la un pacient cu IRA Prescrierea HD, HF şi HDF, evaluarea eficienţei, adaptarea prescripţiei şi monitorizarea modificărilor Efectuarea şi supravegherea şedinţei de tratament Prescrierea de medicamente, adaptarea dozelor la bolnavii trataţi prin metode lente continue
Recunoaşterea rolului medicilor cu alte specialităţi în abordarea bolnavilor cu insuficienţă multiorganică necesitând TSFR acută (specialişti ATI, boli infecţioase, ginecologie, chirurgie, toxicologie) Recunoaşterea rolului asistentelor medicale în efectuarea tratamentului prin metode lentne continue
651
47.Transplantul renal
Obiective
Cunoştinţe
Aptitudini
Atitudini
Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor de a selecţiona, supraveghea şi aborda pacienţii cu indicaţie de TR Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini pentru abordarea şi monitorizarea bolnavilor transplantaţi renal
Imunologia transplantului renal. Metode de evaluare a compatibilităţii Alegerea donatorului. Noţiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noţiuni de tehnică chirurgicală a transplantării Evoluţia rinichiului transplantat. Mijloace şi metode de evaluare a grefei renale. Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare Complicaţiile transplantului renal, diagnostic şi tratament Rezultatele transplantului renal. Compararea TR cu celelalte metode de TSFR. Tratamentul integrat prin TSFR al IRC Indicaţii, contraindicaţii; avantaje, dezavantaje ale transplantării renale
Înţelegerea şi utilizarea metodelor de evaluare a histocompatibilităţii Investigarea, selecţionarea şi monitorizarea primitorului potenţial Planificarea şi utilizarea protocoalelor de evaluare pre-transplant Evaluarea morfo-funcţională a grefei renale Prescrierea, adaptarea dozelor şi monitorizarea terapiei imunosupresive Planificarea şi utilizarea protocoalelor de monitorizare a bolnavilor transplantaţi Abordarea – diagnostică şi terapeutică – a complicaţiilor posttransplant Înţelegerea complementarităţii dintre metodele de substituţie a funcţiilor renale şi aplicarea lor corectă în funcţie de situaţia clinică
Sfătuirea bolnavilor şi aparţinătorilor asupra tuturor aspectelor (medicale, etice, legale etc) ale transplantului renal şi ale relaţiilor acestuia cu celelalte mijloace de TSFR Înţelegerea necesităţii abordării multidisciplinare a TR. Capacitatea de a lucra în echipă
–Bronşitele cronice. Conceptul de bronhopneumopatie obstructivă cronică
–Bronşiectazia
2.Astmul bronşic (etiologie, patogenie, fiziopatologie, simptomatologie, diagnostic, forme clinice, tratamentul crizei de astm bronşic şi tratamentul de fond al astmului bronşic) 3
ore
3.Pneumoniile (bacteriene şi nebacteriene) 4 ore
4.Supuraţiile pulmonare (abcesul pulmonar şi gangrena pulmonară) 2 ore
5.Tuberculoza pulmonară 4 ore
6.Micozele pulmonare (clasificare, simptomatologie şi tratament) 1 oră
7.Emfizemul pulmonar (clasificare, etiopatogenie, simptomatologie şi tratament) 1 oră
8.Bolile interstiţiului pulmonar 2 ore
9.Sarcoidoza 1 oră
10.Bolile pulmonare de origine cardio-vasculară (HTP, trombembolismul pulmonar) 2 ore
Experienţa la camera de gardă şi la ambulatorul spitalului
Rezidenţii trebuie să desfăşoare activitate de consultaţii la camera de gardă de cel puţin 7 ore pe săptămână (cu excepţia stagiilor de terapie intensivă).
În medie, rezidenţii vor trebui să fie responsabili de 1-3 pacienţi noi şi 3-6 reveniţi la control în timpul unei zile desfăşurate la camera de gardă sau în ambulator.
Experienţa intraspitalicească
Rezidenţii trebuie să desfăşoare activitate clinică cel puţin 7 ore pe zi (inclusiv contravizite şi gărzi).
În medie, rezidenţii vor trebui să fie responsabili de minimum 75 pacienţi noi pe an şi 100 pacienţi reveniţi la control pe an.
Experienţa practică propriu-zisă
Presupune examinarea, diagnosticarea şi recomandarea terapeutică în următoarele situaţii (în anumite situaţii şi efectuarea de manevre specifice):
93. Defecte acute de hemostază (trombocitopenia, CID, fibrinoliza acută)
5
Anexa 2. Baremul de manevre şi tehnici diagnostice şi terapeutice – Pregătire Generală de Medicină internă
La sfârşitul celor doi ani ai trunchiului comun, rezidentul trebuie să cunoască şi să fie familiarizat cu următoarele proceduri, inclusiv indicaţiile, contraindicaţiile, complicaţiile şi interpretarea rezultatelor, ca şi cu raportul cost- eficienţă şi aplicarea adecvată la îngrijirea pacientului.
Aceste manevre se împart în mai multe categorii:
–obligatorii care vor putea fi efectuate exclusiv sub supraveghere. În cei 3 ani de pregătire de specialitate, acestea vor fi examinate de minimum 3 evaluatori, fiecare evaluator în câte 2 ocazii diferite. Se propune introducerea unor formulare standardizate de evaluare, care să fie folosite la fiecare manevră supravegheată. (1a)
–obligatorii care vor putea fi efectuate şi fără supraveghere. Vor fi contabilizate şi evaluate doar cele supraveghate. Cele nesupravegheate sunt acoperite de practica zilnică. (1b)
–neobligatorii care vor fi efectuate exclusiv sub supraveghere (2a)
–neobligatorii care vor putea fi efectuate şi fără supraveghere (2b)
În toate cele 4 situaţii, obţinerea competenţei în efectuarea oricărei manevre va fi notată în Caietul de stagiu şi portofoliu de către responsabilul de program, sub semnătură.
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Structura generală a Programului de Rezidenţiat în Nefrologie – pregătire de specialitate
I. PREGĂTIRE GENERALĂ de MEDICINĂ INTERNĂ
II. PREGĂTIRE SPECIALĂ de NEFROLOGIE
ANUL I
ANUL al II-lea
ANUL al III-lea
ANUL al IV-lea
ANUL al V-lea
S T A G I U L
Pneumologie-Ftiziologie
12
Hematologie
8
Nefrologie clinică - adulţi
28
Nefrologie clinică - adulţi
16
Nefrologie clinică - adulţi
8
Cardiologie
16
Reumatologie
8
TI nefrologică - adulţi
8
TI nefrologică - adulţi
8
TI nefrologică - adulţi
4
G-enterologie, hepatologie
12
Boli de metabolism/nutriţie
8
Nefrologie clinică – pediatrie
8
Dializă
12
Dializă
12
Medicină de urgenţă
8
Endocrinologie
4
TI nefrologică - pediatrie
4
Chirurgie de abord
6
Transplant renal
12
Neurologie
4
Ecografie generală*
0
Transplant renal Urologie
6
Opţionale**
12
Boli infecţioase
8
Facultative
8
Vacanţă
4
Vacanţă
4
Vacanţă
4
Vacanţă
4
Vacanţă
4
TOTAL
52
52
52
52
52
* Ecografia generală este obligatorie conform legislaţiei române (Ordin MSF Nr. 923, 18.12.2001, M. Of. Nr. 117, 13.02.2002), dar nu şi în recomandările UEMS şi nici în programele de formare din Europa şi SUA. Se juxtapune peste stagiile de Nefrologie clinică.
661
** Durata este stabilită în funcţie de obiectivele individuale ale rezidentului, cu acordul responsabilului de program, în funcţie de prevederile legale. In total, nu vor depăşi 36 de săptămâni.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEONATOLOGIE
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.1.Definiţie:
Neonatologia este specialitatea care se ocupă cu studiul nou-născutului sănătos, cu depistarea , diagnosticarea şi tratarea bolilor specifice acestei grupe de vârstă, precum şi cu îngrijirea şi protezarea pentru menţinerea în viaţă a nou-născutului prematur.
1.2.Durata :
5 ani
1.3 Structura stagiilor
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.
1.3.2.Stagiul de pediatrie şi genetică: 1 an, 4 luni
1.3.3.Stagiul de chirurgie şi ortopedie infantilă : 2 luni şi 2 săptămâni
1.3.4.Stagiul de boli infecţioase şi epidemiologice: 2 luni 1 3.5. Stagiu de neonatologie : 3 ani
1.3.6.Stagiu de ecodiagnostic mio-entezo-osteo-articular : 3 luni
1.3.7.Stagiul de bioetică: 2 săptămâni
1.4.Conţinutul stagiilor
1.4.1.Stagiul de pediatrie şi genetică
1.4.1.a. Stagiul de pediatrie
1.4.1.a.1. Tematica lecţiilor conferinţă (210 ore)– se anexeaza pe patologia sugarului + urgenţe
1.Indicaţii de internare a nou-născutului în serviciul de pediatrie
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetică;
c. Mutaţiile: cauza majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);
e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale. Corelaţii genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleţii autosomale, sindroame cu microdeleţii sau microduplicaţii), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X şi alte polisomii X, s. 47, XXY).
4.Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
5.Retardul mental şi retardul mental legat de X.
6.Patologia genetică a sistemului imun.
7.Genetica bolii canceroase.
8.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.
9.Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.
10.Probleme şi dileme etice în genetica medicală.
1.4.1.b.2. Baremul activităţilor practice
1.Consultul genetic.
2.Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică:
a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;
b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;
c. Biochimice.
3.Sfatul genetic;
4.Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.
1.4.2.Stagiul de chirurgie infantilă
1.4.2.1.Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
1.Urgenţe chirurgicale.
2.Noţiuni de mică chirurgie (pansament uscat, umed, imobilizări ale membrelor, incizii, denudări vene periferice, suturi plăgi etc.).
3.Transportul nou-născutului cu patologie chirurgicală de urgenţă.
4.Traumatisme obstetricale mecanice care necesită intervenţie chirurgicală de urgenţă.
5.Malformaţii congenitale care necesită tratament chirurgical: aparat respirator, digestiv, renal, perete abdominal etc.
6.Formaţiuni tumorale care necesită intervenţie chirurgicală de urgenţă.
7.Malformaţia congenitală de şold (diagnostic clinic, radiologic, echografic: profilaxie, tratament).
8.Îngrijirea pre- şi postoperatorie a nou-născutului cu afecţiuni chirurgicale
9.Intervenţii chirurgicale în malformaţiile SNC.
10.Intervenţii chirurgicale în malformaţii ale viscerocraniului.
EXAMENUL ECOGRAFIC AL TUMORILOR DE PĂRŢI MOI (localizare,
măsurători, puncţie sub ecograf, monitorizare, examinare dinamică)
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE
Introducere
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi indrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
ANUL I: cunoştinţe fundamentale în specialitate, practică medicala generala şi urgenţe:
Neurochirurgie generală 6 luni
Noţiuni fundamentale ale specialităţii (100 ore)
–Introducere în patologia neurochirurgicală;
–Examenul clinic al bolnavului neurochirurgical;
–Măsuri terapeutice de urgenţă în traumatologia cranio-cerebrală şi vertebro-medulară.
Tehnici generale de îngrijire a bolnavului neurochirurgical
Medicină de Urgenţă (pre-spital şi UPU- 20 ore) 1 lună
Chirurgie generală (40 ore) 2 luni
Specialităţi chirurgicale conexe:
–ORL (20 ore) 1 lună
■ Anatomia şi fiziologia aparatului acustico-vestibular
■ Examinarea clinică şi paraclinică
■ Noţiuni practice de Endoscopie ORL
–Chirurgie oro-maxilo-facială (20 ore) 1 lună
■ Anatomia viscerocraniului
■ Examen clinic şi paraclinic în BMF
■ Noţiuni teoretice de abord chirurgical oro-maxilo-facial
–Oftalmologie (20 ore): 1 lună
■ Anatomia ochiului şi orbitei
■ Examinarea clinică şi paraclinică a funcţiei vizuale:
FO, AV, CV
■ Examinarea clinică a orbitei
■ Noţiuni teoretice de abord chirurgical al orbitei pe cale anterioară
ANUL II: Neurologie şi Neuroimagistică, Neuoranestezie ,
Noţiuni de traumatologie cranio-cerebrală
Neurologie generală şi neurofiziologie (50 ore) 3 luni
o Cursuri de neuroanatomie
o Neurofiziologie
o Semiologie neurologică
o Electrofiziologie fundamentală cu noţiuni EEG, PEV, EMG, etc.
o Anatomie patologică a sistemului nervos
Imagistică medicală (50 ore) 3 luni
o Radiologie generală
o Examinarea CT
o Examinarea RMN
o Angiografia cerebrală
o Examinări izotopice
o Ecografie cerebrală, a vaselor gâtului şi transcraniană, echo-doppler
Neuroanestezie (40 ore) 2 luni
Traumatologie cranio-cerebrală (70 ore) 4 luni
Conferinţe teoretice privind:
Tehnici neurochirurgicale de bază, gaura de trepan, edemul cerebral, drenaj ventricular ext., monitorizare ICP; hematom subdural cronic; fracturi depresive; cranioplastia
ANUL III: Traumatismele cranio-cerebrale, complicaţii ale traumatismelor cranio-cerebrale, hidrocefalia adultului (200 ore) 12 luni
Alte afecţiuni neurologice şi neurochirurgicale de interes în diagnosticul diferenţial (scleroza multiplă, scleroza laterală amiotrofică, siringomielia, etc.)
5.Semiologia patopedică
Curburile coloanei vertebrale în plan sagital Curburile colanei vertebrale în plan frontal Mobilitatea coloanei vertebrale
Teste specifice
Durerea referită la nivelul coloanei vertebrale
6.Mijloace de investigaţie în patologia spinală Examenul radiologic clasic, cu sau fără contrast Computer tomografia
Imageria prin rezonanţă magnetică nucleară
Angiografia selectivă (vertebrală şi medulară) şi scintigrafia osoasă Tehnici de radiologie intervenţională: embolizarea, vertebroiplastia Alte investigaţii (EMG., potenţiale evocate, densitometrie osoasă) Monitorizarea intraoperatorie a funcţiei medulare
Traumatisme vertebro-medulare
7.Mecanisme traumatice
8.Patofiziologia leziunii traumatice la nivelul sistemului nervos central
9.Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale. Analiză şi planing preoperator
10.Tratamentul global al leziunilor traumatice ale coloanei
11.Neuroprotecţia
12.Imobilizarea, poziţionarea, mobilizarea în perioada acută
13.Prevenirea şi tratamentul complicaţiilor; îngrijirea postoperatorie a bolnavului spinal; conceptul de management global
14.Clasificări ale leziunilor traumatice ale colanei
15.Tratamentul definitiv al leziunilor traumatice ale coloanei leziuni traumatice cervicale înalte (zona occipitală – C2) leziuni traumatice ale coloanei cervicale subaxiale leziuni traumatice ale coloanei toracale
leziuni traumatice ale joncţiunii toraco-lombare şi coloanei lombare leziuni traumatice sacro-coccigiene
16.Protocoale de diagnostic şi tratament în traumatologia vertebro-medulară
17.Recuperarea neuromotorie, mijloace clasice, şi moderne (stimulare electrică funcţională, pace-maker diafragmatic, implante pentru controlul funcţiei vezicale, etc.)
Patologie tumorală
18.Tumorile joncţiunii cranio-vertebrale
19.Tumori intramedulare, subdurale, ale cozii de cal
20.Tumori vertebrale benigne şi maligne
21.Tumori vertebrale cu extensie epidurală, tumori ale unghiului costo-vertebral şi ale spaţiului retroperitoneal
Patologia degenerativă
22.Hernia discului lombar
23.Hernia de disc toracală şi cervicală
24.Stenoza canalului rahidian (constituţională şi dobândită) , mielopatia vertebrală
25.Spondiloliza şi spondilolistezisul
Patologia infecţioasă şi parazitară
26.Osteomielita vertebrală, spondilodiscita (cu germeni piogeni şi cea specifică)
27.Afecţiuni parazitare
Diformităţile coloanei vertebrale
28.Scoliozele
29.Cifozele
30.Diformităţi vertebrale iatrogene
31.Răsunetul periferic al afecţiunilor (patente sau oculte) ale coloanei vertebrale
4.Abordul lateral extracavitar (toracal şi lombar)
5.Abordul prin lombotomie
6.Abordul antero-lateral retroperitoneal
7.Abord prin toracofrenolaparatomie
8.Abord anterior transoral
9.Abord anterior retrofaringian al coloanei cervicale
10.Abord anterior prin sternotomie al coloanei toracale superioare
11.Abord anterior transperitoneal
12.Abord transcutan transpedicular
13.Alte tehnici de abord transcutan (mini invaziv)
Tehnici specifice
14.Tehnici de sinteză C1 – C2 pe cale anterioară şi posterioară
15.Tehnici de sinteză occiput – C2
16.Tehnici de sinteză cervicală posterioară (filodeze şi tehnici ce utilizează şuruburi transarticulare)
17.Tehnici de sinteză cervicală anterioară
18.Corpectomia cervicală
19.Corpectomia toracală şi lombară
20.Tehnici de reconstrucţie vertebrală: grefon cortico-spongios, cuşti metalice, substituenţi de os, ciment autopolimerizabil.
21.Tehnici de sinteză osoasă toracală şi lombară pe cale posterioară şi posterolaterală 22.Instrumentaţii pe cale posterioară toracală şi lombară (Roy Camille, USS, ISOLA, SAS, etc)
23.Sinteza intercorporeală lombară pe cale posterioară (PLIF)
24.Sinteza intercorporeală lombară pe cale laterală
25.Tehnici laparoscopice de chirurgie spinală
26.Rezecţiile sacrate pentru tumori maligne osoase
27.Osteotomia cervicală şi lombară
Barem de manevre, tehnici şi activităţi practice
1.Testing muscular – 30
2.Tracţiune transcraniană cu potcoavă sau halou – 5
3.Cateterizare vezicală suprapubiană – 5
4.Managementul ileusului paralitic – 10
5.Intubaţie oro sau nazotraheală – 5
6.Resuscitare în stop respirator sau/şi cardiac – 1
7.Măsurare presiune venoasă centrală – 5
8.Alimentaţie enterală şi parenterală de lungă durată – 5
9.Bilanţ hidric şi hidro-electrolitic – 5
10.Examen neurologic şi ortopedic, evaluare clinică, şi paraclinică,diagnostic, definire atitudine terapeutică – 50
11.Aparate gipsate şi corsete în tratamentul afecţiunilor coloanei vertebrale – 10
12.Puncţie discală sau vertebrală (orice cale) asistată Rx sau CT – 2
13.Abordul anterior al colanei cervicale cu sinteză osoasă metalică, ciment sau substituenţi de os - 5
14.Abord microchirurgical pentru hernia de disc – 5
15.Abordul posterior al colanei cervicale, toracale şi lombare (inclusiv artrodeza) - 10
16.Abordul posterolateral al colanei toracale şi lombare (inclusiv artrodeza) – 10
17.Abordul lateral extracavitar (toracal sau lombar) – 2
18.Sinteză metalică C1 – C2 pe cale posterioară – 2
19.Sinteză transarticulară C1 – C2 – 1
20.Instrumentaţie cervicală posterioară cu şuruburi transarticulare – 2
21.Instrumentaţie toracală posterioară – 2
22.Abord anterior toracal prin sternotomie – 1
23.Abord transtoracic transpleural -2
24.Abord lateral retroperitoneal (lombotomie) – 1
25.Abord anterior transperitoneal – 1
26.Sinteză intercorporală lombară pe cale posterioarp (PLIF) – 2
27.Corporectomie cu reconstrucţie vertebrală – 2
28.Instrumentaţii posterioare cu şuruburi transpediculare – 10
Totalul operaţiilor efectuate direct de către medicul în pregătire este de 60 şi acoperă gama de tehnici minim necesară a fi cunoscută pentru a putea alege, în cunoştinţă de cauză, cea mai potrivită soluţie pentru un anume caz.
Activitatea practică se va desfăşura zilnic în clinică, prin participarea efectivă la tratamentul pacienţilor cu afecţiuni spinale şi prin intervenţii chirurgicale sub supraveghere calificată.
Anul V Patologie cranio-cerebrală netraumatică (200 ore) 12 luni
Conferinţe teoretice privind:
Procesele expansive intracraniene
■ Tumori şi Leziuni supratentoriale (exclusiv Proceduri stereotaxice):
Tehnici de îngrijire a bolnavului cu leziuni cerebrale netraumatice, urmărire postoperatrie pe termen mediu şi lung, rezolvarea complicaţiilor imediate şi la distanţă, tratamentul recidivelor, tratamentul multimodal al leziunilor maligne
Activitate chirurgicală supravegheată intensificată
Abilitarea rezidentului în linia II de gardă
ANUL VI: Patologie cranio-cerebrala netraumatică (200 ore) 12 luni
Conferinţe teoretice privind:
o Leziuni ale fosei posterioare:
■ tumori primare sau metastatice (emisfer cerebelos);
■ malformaţia Arnold Chiari/decompresiunea fosei posterioare;
■ alte leziuni benigne(chiste arahnoidiene, epidermoid, B.Lindau,etc.).
o Nevralgia trigeminală şi alte tipuri de nevralgii: tehnici de injectare /leziuni RF; decompresiune microvasculară.
–găuri de trepan, monitorizare ICP, rezervoare,etc. ;
–hematom exra/subdural;.
Tumori sau leziuni supra/infratentoriale:
–tumori supra sau infratentoriale.
activitate chirurgicală independentă şi sub supraveghere intensificată
abilitarea rezidentului conform legii în linia I de gardă supravegheată.
Anul VII:
1.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.2.TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
2.Neurochirurgie specială. Patologie vasculară (190 ore) 11 luni şi 2 săpt.
Conferinţe teoretice privind leziuni sau procese expansive cu localizări particulare sau care presupun aborduri chirurgiale complexe (noţiuni şi tehnici de bază):
Patologie vasculară (noţiuni şi tehnici de bază):
–craniotomia pentru anevrism;
–craniotomia pentru MAV, cavernoame
–endarterectomia carotidiană.
Tumorile de unghi ponto-cerebelos
–Neurinomul de acustic: căi de abord, aborduri combinate
Tumori de trunchi cerebral: căi de abord, tratament multimodal Tumori de regiune pineală: căi de abord, tratament multimodal Tumori de bază de craniu:
–tumori de ventricul III,ventricul lateral, ventricul IV: căi de abord, aborduri combinate, tratament multimodal
Tumori selare şi paraselare
–Adenoame hipofizare; craniofaringioame:căi de abord, tratament multimodal
Tumori şi leziuni vertebro-medulare:
–extradurale, intradurale extramedulare,
–tumori intramedulare intramedulare
–instrumentaţie/ rahisinteză în tumorile vertebrale
–Aborburi chirurgicale combinate anterioare, postero-laterae şi posterioare pentru leziuni complexe ale coloanei vertebrale
Activitate operatorie independentă şi sub supraveghere
Perioada de finalizare a lucrării de licenţă în rezidenţiat (trebuie să aibă valoare de publicaţie cel puţin în Romanian Neurosurgery, ideal studiu prospectiv, eventual multicentric)
Proceduri chirurgicale obligatorii reprezintă un umăr de intervenţii chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le execute sau să asiste pe parcursul celor 6 ani, care sunt confirmate de coordonatorul de rezidenţiat şi reprezintă calificarea practică a rezidentului în specialitatea de neurochirurgie (Anexa 1 şi Anexa 2). Procedurile neurochirurgicale obligatorii fac parte din dosarul pentru admiterea la examenul de specialitate, neândeplinirea criteriilor minimale obligă rezidentul la prelungirea stagiului până la îndeplinirea lor dar nu cu mai mult de 18 luni. În cazul neândeplinirii baremului minim, rezidentul este exclus din specialitate.
Examenele de etapă se desfăşoară la sfârşitul fiecărui an de pregătire neurochirurgicală (anii II, III, IV, V, VI).
Examenul final pentru obţinerea titlului de Medic Specialist în Neurochirurgie (anexa la diplomă trebuie sa conţină şi să confirme competenţele obţinute în perioada rezidenţiatului) se va susţine la finele anului VII. Pe parcursul pregătirii, medicii rezidenţi neurochirurgi vor trebui sprijiniţi pentru a urma cursurile EANS, care încep să devină o cerinţă obligatorie pentru practicarea neurochirurgiei în majoritatea ţărilor Uniunii Europene.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE
1.1.DEFINIŢIE : Neurologia este specialitatea care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor cu suferinţe ale sistemului nervos.
1.2.DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR :
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni )
1.3.2.Stagiul de medicină internă – 1 an
1.3.3.Stagiul de diagnostic neuroimagistic – 3 luni
1.3.4.Stagiul de psihiatrie – 3 luni
1.3.5.Stagiul de neurochirurgie – 3 luni
1.3.6.Stagiul de neurologie - 2 ani 8 luni şi 2 săpt.
1.3.7.Stagiul de explorări funcţionale în neurologie ( EEG, explorări neuromusculare, potenţiale evocate, ultrasonografie cervico-cerebrală ) - 6 luni
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.4.7.2.TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
A. Introducere
B. Scopurile pregătirii
C. Programul de pregătire
D. Condiţii obligatorii pentru viitorii rezidenţi de neurologie pediatrică
E. Centre formatoare, coordonatori/ îndrumători
F. Examinări
A. Introducere
Definiţie: neurologia pediatrică este specialitatea medicală care are ca obiectiv depistarea, diagnosticarea şi tratamentul bolilor sistemului nervos central şi periferic, precum şi a bolilor musculare la copii între 0 şi 16 ani, iar la copiii cu handicap, pâna la 18 ani.
Acest document descrie modalitatea de formare a Neurologilor Pediatri în România. În Europa Neurologii Pediatri provin fie din pediatri, fie din neurologi de adulţi.
În România, Neurologia Pediatrică este o specialitate de sine stătătoare.
Conţinutul acestei programe de pregătire a fost revizuit conform recomandărilor Bordului European de Neurologie Pediatrică şi a Comitetului European de Experţi Naţionali pentru Neurologie Pediatrică care au elaborat Curriculum European de Neurologie Pediatrică, ca un ghid pentru elaborarea curiculelor naţionale, în scopul realizării unei pregătiri la un înalt nivel al neuropediatrilor din Europa şi pentru armonizarea programelor de pregătire de Neurologie Pediatrică din Europa. De asemenea s-a ţinut seama de recomandările experţilor PHARE.
Pregătirea medicilor în Neurologie Pediatrică, implică câteva elemente, care formează baza acestui curriculum:
a. construirea bazei de cunoştinţe în legătură cu funcţia neurologică normală şi anormală la copil;
b. dobândirea experienţei clinice personale, supervizate în mod corespunzător, în ceea ce priveşte examinarea clinică şi atitudinea investigaţională şi terapeutică într-o gamă largă de afecţiuni acute şi cronice neuropediatrice. Rezidenţii vor contribui activ la îngrijirea pacienţilor, ca medici plătiţi, statutul de observator fiind insuficient.
c. Pregătirea rezidenţilor se va face în departamente complet echipate, acreditate pentru pregătire (care îndeplinesc criteriile necesare acreditării pentru a fi centre formatoare – a se vedea punctul E.)
d. În situaţiile în care anumite module/specializări nu se pot face la centrul principal de pregătire, vor fi indicate centrele şi medicii formatori specializaţi în care se va desfăşura fiecare modul/ submodul şi modalitatea de desfăşurare şi de notare.
e. Deoarece în practica neurologiei pediatrice există elemente psihosociale şi multidisciplinare importante, acestea sunt incluse în formarea rezidenţilor de neurologie pediatrică.
f. Cercetarea nu este obligatorie, dar este încurajată; rezidenţii vor participa împreună cu medicii responsabili la proiectele de cercetare ce se desfasoară în clinicile respective.
B. Scopurile pregătirii
B.1. Cunoştinţele de neurologie pediatrică
Nivelul pregătirii de bază al neurologului pediatru este vast şi în acelaşi timp dificil de specificat în detaliu, dar trebuie să fie cel puţin la nivelul tratatelor de bază de Neurologie Pediatrică.
Baremele cunoştinţelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul şi submodul în parte.
B.2. Măsuri diagnostice
Baremele cunoştinţelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul şi submodul în parte.
B.3. Tratament.
Se urmăreşte familiarizarea cu planurile de tratament standard pentru toate tipurile de boli neurologice
Cunoştinte generale în legătură cu medicamentele folosite în tratament, în special cu medicamentele antiepileptice, steroizi, imunosupresoare, miorelaxante, analgezice, medicamente gastroprotectoare, agenţi antibacterieni şi antivirali şi medicamente ce influenţează comportamentul.
Principii de recuperare a copiilor cu defecte congenitale
Principii de tratament a copiilor cu tulburări de comportament, inclusiv farmacoterapie, consiliere şi principii de psihoterapie (în cadrul unui modul de psihiatria copilului şi adolescentului).
Luarea la cunostinţă a extinderii şi potenţialelor consecinţe ale tratamentelor neconvenţionale
şi alternative.
Cunoştinţe în legătură cu tratamentele deficitelor de vedere şi auz, ortoze, proteze etc
Cunoştinţe de recuperare după deficite neurologice dobândite sau moştenite.
B.4. Îngrijire multidisciplinară
Înţelegerea avantajelor şi limitelor unei echipe multidisciplinare în abordarea pacientului cu afecţiune neuropediatrică.
Înţelegerea metodelor folosite de către logoped, asistentul de terapie ocupatională, fizioterapist, asistente, dietetician, psiholog, profesori şi asistenţii sociali pentru evaluare, tratament, recuperare
Cunoaşterea metodelor folosite de alte specialităţi medicale, inclusiv specialistul de terapie intensivă, oftalmolog, neurochirurg, audiolog, pediatrul de familie, psihiatrul pentru copii şi adolescenţi, chirurgul ortoped.
Tranziţia îngrijirii de la serviciile de copii la cele de adulţi
B.5. Îngrijire integrată – conlucrarea cu alte servicii
Protecţia copilului –cunoştinţe de legislaţie naţională; experienţa în lucrul cu sistemul
Servicii sociale - cunoştinţe
Lucrul cu fundaţii, asociaţii de părinţi etc
B.6. Aspecte etice
Etica cercetării la copii
Procedura consimţământului informat
Convenţia Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi alte proclamaţii relevante
B.7. Probleme de management (facultativ)
Înţelegerea aptitudinilor de management necesare în clinica de Neurologie Pediatrică pentru folosirea resurselor, controlul bugetului , contractări, planuri de strategie şi scrierea unui plan de afaceri.
Experienţa conducerii serviciului de neurologie pediatrică în sistemul medical naţional
Cunoştinţe de audit clinic
Cunoştinţe de obţinere a fondurilor pentru cercetare
Structura şi funcţia organizaţiei locale şi naţionale
B.8. Aptitudini academice
Evaluarea critică a rezultatelor clinice din literatura de specialitate
Pregătirea unui manuscris
Aptitudini de prezentare orală
B.9. Aptitudini de organizator de rutină, inclusiv rotaţiile, programele de învăţământ şi întâlnirile postuniversitare.
B.11. Conducere - înţelegerea şi aplicarea rolului de conducere într-o echipă multidisciplinară
B.12. Comunicare
Contactul cu părinţii; aptitudini pentru comunicare a veştilor către părinţi (în legătură cu afecţiuni cronice, disabilitante, etc)
Relaţii corespunzătoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator.
B.13. Educaţie
Autoeducaţie continuă şi învăţarea altora
C. Programul de pregătire
Durata: 5 ani
I. Specialităţi pediatrice –2 ani:
I.1. Pediatrie generală – 1an
I.2. Neonatologie - 6 luni
I.3. Boli infecţioase pediatrie - 2 luni
I.4. Neurochirurgie pediatrică - 2 luni
I.5. Psihiatrie pediatrică - 2 luni
II. Neurologie adulţi – 6 luni
III. Neurologie pediatrică - 2 ani 6 luni, din care:
III.
1.EEG - 3 luni
III.
2.Neurologie pediatrică – 2 ani 3 luni
IV. Bioetica – 2 săpt.
Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca şi module separate, vor fi considerate ca şi submodule obligatorii; rezidenţii vor rămâne în clinica de pediatrie, neurologie pediatricaă neurologie adulţi, neurochirurgie şi vor însoţi pacienţii la investigaţiile/ tratamentul recuperator, respective (ca şi parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialişti din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile listate mai jos de la a la e.
Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulţi), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.
a. Neuroimagistica (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulţi, neurochirurgie, neurologie pediatrică)
b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul modulelor: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)
c. EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulţi, neurologie pediatrică)
d. Genetica (submodul in cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica)
e. Recuperare - reabilitare pediatrică (submodul in cadrul modulului: neurologie pediatrică)
Pregătirea peste hotare
Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituţii de pregătire, specializate şi recunoscute ca atare, în ţări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute şi va fi echivalată perioada de pregătire în străinatate, scăzându-se din cea prevazută în prezentul curriculum, dacă rezidentul a lucrat efectiv ca rezident în aceste centre, nu ca şi “visiting doctor”.
CONŢINUTUL STAGIILOR
I. Specialităţi pediatrice
I.1 Stagiul de pediatrie – 1 an Tematica lecţiilor conferinţă
1.Creştere şi dezvoltare
2.Nutriţie şi alimentaţie
3.Malnutriţia proteincalorică şi proteinică
4.Tulburările metabolismului calciului
5.Diabetul zaharat- urgenţe
6.Infecţii respiratorii superioare şi ale sferei ORL: rinofaringita, sinuzita, laringita, otita acută medie
6.Aspecte neurologice ale bolilor datorate anomaliilor cromozomiale - sindrom Down şi alte trisomii; sindroame datorate altor anomalii cromozomiale cu transmitere autozomală, demonstrate sau suspectate - sindrom Prader-Willi, sindrom Angelman, sindrom Miller-Dieker, sindrom Di George, sindrom Williams; alte sindroame dismorfice cu implicare neurologică - sindrom Cornelia de Lange, sindrom Rubinstein-Taybi, sindrom Sotos, sindrom Lemli-Opitz; sindroame cauzate de anomalii cu transmitere X-linkată - sindrom X fragil, alte sindroame cu transmitere legată de cromozomul X cu retard mental
7.Patologie peri- neonatală:
–hemoragiile cerebrale ale nou-născutului (extra- şi intracerebrale)
–tulburări de dezvoltare corticală: tulburări de proliferare şi diferenţiere (microcefalie, megalencefalie, hemimegalencefalie); tulburări de migrare neuronală (heterotopii, lisencefalie, pahigirie, polimicrogirie); tulburări de organizare (displazii corticale focale, microdisgenezia corticală)
–anomalii de linie mediană (agenezia de corp calos nonsindromică şi sindromică, sindrom Aicardi, Andermann, Shapiro, absenţa septului pelucid, displazia septo-optică)
–malformaţii ale cerebelului şi structurilor fosei posterioare (sindrom Dandy-Walker, Arnold Chiari, Joubert, Klippel-Feil, hipoplazia/aplazia cerebelului
–chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos
9.Hidrocefalia
10.Sindroame neurocutanate:
–scleroza tuberoasă Bourneville
–neurofibromatoza
–sindrom Sturge-Weber
–ataxia-teleangiectazia
–alte sindroame neurocutanate
11.Malformaţii osoase ale craniului şi vertebrelor cervicale:
–craniostenoze nonsindromice şi sindromice
–impresiunea bazilară
–foramen magnum îngustat
–dislocaţia atlantoaxială
12.Paralizii cerebrale: forme spastice - hemiplegia/pareza, tetraplegia/pareza, diplegia spastică (boala Little); forme diskinetice - hiperkinetică, distonică; forme ataxice; forme mixte
13.Boli metabolice şi heredodegenerative ale sistemului nervos central
13.1 Boli metabolice
a. afectări ale organitelor subcelulare
–boli lizozomale
–sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann Pick, b. Fabry, b. Farber, leucodistrofia metacromatică, b. Austin, b. Krabbe)
–mucopolizaharidoze (b. Hurler, b. Scheie, b. Hunter, b. Sanfilippo, b. Morquio, b.
Maroteaux-Lamy, b. Sly)
–mucolipidoze
–sialidoza I
–mucolipidoza IV
–tulburări ale metabolismului glicoproteinelor - manosidoza, galactosialidoza, fucozidoza
–boli peroxizomiale - s. Zellweger, adrenoleucodistrofia neonatală, b. Refsum, adrenoleucodistrofia X-linkată
b. afectări ale principalelor linii metabolice
–tulburări ale metabolismului aminoacizilor şi acizilor organici - fenilcetonuria, b. urinilor cu miros de arţar, aciduria metilmalonică, aciduria propionică, aciduria izovalerică, aciduria glutarică (I, II), b. Canavan (aciduria acetilaspartică), homocistinuria, deficienţa de sulfitoxidază
–tulburări ale metabolismului neurotransmiţătorilor - hiperfenilalaninemia malignă, hiperglicinemia nonketotică, tulburări ale metabolismului GABA
–tulburări ale ciclului ureei - hiperamoniemia
–tulburări ale metabolismului vitaminelor - biotina (deficienţa de multicarboxilază), vit B12, folat
–boli mitocondriale - s. Kearns, b. MELAS, MERRF, b. Leigh, b. Alpers
–deficite ale metabolizării colesterolului intracelular - b. Wolman
–tulburări ale metabolismului cuprului - b. Wilson, b. Menkes
–tulburări ale metabolismului purinelor - s. Lesch-Nyhan
–porfirii
–tulburări ale metabolismului acizilor biliari - xantomatoza cerebrotendinoasă
13.2.Boli heredodegenerative
–leucodistrofii (cu defecte enzimatice nedescoperite încă) - leucodistrofia sudanofilică (b.
Pelizaeus - Merzbacher), s. Cockayne, b. Alexander
–boli cu afectare predominentă a substanţei cenuşii - ceroidlipofuscinoze
–boli cu afectare difuză a sistemului nervos central - distrofia neuroaxonală difuză
–boli cu afectare predominentă a ganglionilor bazali - coreea Huntington, distonia musculară deformantă, b. Segawa, parkinsonismul juvenil, b. Hallervorden - Spatz, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul şi alte boli degenerative cu calcificări ale ganglionilor bazali
–s. Gilles de la Tourette
–tremorul esenţial
–epilepsiile mioclonice progresive, inclusiv - b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiană ereditară
–boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral şi măduvei spinării (degenerescenţe spinocerebeloase) - ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominantă (atrofii olivopontocerebeloase), s. Marinescu- Sjogren, paraplegia spastică familială
–s. Rett
14.Boli infecţioase
–meningite acute bacteriene şi virale, meningite subacute şi cronice (meningita tuberculoasă şi alte meningite granulomatoase)
–abcesul cerebral şi rahidian
–infecţii bacteriene nesupurative - b. Lyme, leptospiroza, bruceloza
–encefalopatii de origine neclară în relaţie cu infecţii virale (s. Reye) şi subacute (panencefalita sclerozantă subacută)
–infecţia HIV
–infecţii micotice şi parazitare ale sistemului nervos central
–toxiinfectiile sistemului nervos: tetanosul, difteria, botulismul
15.. Boli inflamatorii parainfectioase şi de origine imunologică
–boli reumatice - coreea acuta Sydenham, lupusul eritematos diseminat, poliarterita nodoasă, b. Kawasaki, b. Cogan, s. hemolitic uremic
–boli demielinizante: scleroza multiplă, neuromielita optică Devic, b. Schilder, b. Ballo, nevrita optică, mielitele acute transverse
–ataxia cerebeloasă acută şi subacută (s. opsoclonus-mioclonus)
–complicaţiile neurologice ale imunizării
15.Afectări neurologice datorate agenţilor fizici şi chimici
–traumatismele craniocerebrale şi complicaţiile lor
–traumatismele vertebromedulare
–afectări neurologice datorate înecului, intoxicaţiei cu monoxid de carbon. Arsurilor, electrocutării, şocului termic
–intoxicaţiile
16.Boli neuromusculare
–bolile neuronului motor - atrofii musculare spinale (tip 1 - Werdnig-Hoffman, tip 2, tip 3 - Kugelberg-Welander, alte forme de atrofii musculare spinale)
–boli ale nervilor periferici
–neuropatii ereditare senzitivo-motoriii (I - Charcot - Marie-Tooth, II, III, IV)
–neuropatii senzitive şi autonome ereditare (acropatia ulceromutilantă, neuropatia senzitivă congenitală, s. Ridley - Day, insensibilitatea congenitală la durere şi anhidroza)
–neuropatii dobândite acute şi cronice (s. Gullain-Barre, polineuropatiile inflamatorii demielinizante cronice, lepra, neuropatii endogene şi exogene toxice)
–afecţiuni ale nervilor periferici şi cranieni - inflamatorii, traumatice, congenitale
–boli musculare primare
–distrofii musculare progresive şi congenitale
–agenezii şi hipertrofii musculare congenitale
–miopatii congenitale
–sindroame miotonice (distrofia miotonica şi canalopatiile)
–miopatii metabolice
–miopatii inflamatorii
–miopatii asociate cu boli sistemice şi tulburări endocrine
–artrogripoza multiplex congenitală
–boli ale joncţiunii neuromusculare (miastenia şi sindroamele miasteniforme)
18.Manifestări neurologice în boli sistemice
19.Tumori ale sistemului nervos central - cerebrale şi medulare
20.Cefaleea şi sindroamele cefalalgice
21.Epilepsia, statusul epileptic şi convulsiile ocazionale
22.Manifestări paroxistice neepileptice
23.Boli cerebrovasculare
–malformaţii vasculare ale sistemului nervos: malformaţii arterio-venoase, anevrismul venei Galen, anevrismele arteriale intracraniene
–boli arteriale ocluzive cerebrale şi a sinusurilor durale
–encefalopatia hipertensivă
24.Encefalopatii acute - coma, alte stări cu alterare a conştienţei, edemul cerebral acut, hipertensiunea intracraniană
25.Hipertensiunea intracraniană benignă
Baremul activităţilor practice
1.Anamneza şi examenul clinic la copiii cu boli neurologice
2.Întocmirea foii de observaţie
3.Examenul fundului de ochi
4.Electroencefalograma - interpretare
5.Potenţiale evocate - interpretare
6.Electromiograma - interpretare
7.Examenul vitezelor de conducere nervoasă - interpretare
12.Imagerie prin MRI a sistemului nervos central - interpretare
13.Echografie transfontanelară - interpretare
14.Angiografia sistemului arterial cervicocerebral - interpretare
15.Examenul microscopic şi biochimic al LCR efectuat în urgenţă
16.Stabilirea şi efectuarea schemei terapeutice a statusului epileptic
17.Stabilirea şi efectuarea schemei terapeutice a hipertensiunii intracraniene
18.Stabilirea şi efectuarea schemei de diagnostic şi terapie intensivă la copilul comatos
19.Stabilirea şi efectuarea schemei terapeutice a crizei miastenice/colinergice la copil
20.Participarea la ăedinţe de tratament recuperator în bolile neurologice la copil
Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca şi module separate; rezidenţii vor rămâne în clinica de neurologie pediatrică / neurologie adulţi şi vor însoţi pacienţii la investigaţiile / tratamentul recuperator, respective (ca şi parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialişti din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile de mai jos:
a. Neuroimagistica
b. Echogarfie transfontanelară
c. EMG, VCN, PEC
d. Genetica
e. Recuperare - reabilitare pediatrică
Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulţi), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.
a. Neuroimagistica este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică şi Neurologie de adulţi
Tematica
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:
1.Semiologie imagistică, urmărirea imagistică a procesului de mielinizare
2.Aspecte imagistice ale malformaţiilor craniocerebrale congenitale
3.Aspecte imagistice ale bolilor metabolice, bolilor neurodegenerative şi ale anomaliilor de mielinizare
4.Aspecte imagistice ale infecţiilor SNC
5.Aspecte imagistice ale traumatismelor craniocerebrale
5.Aspecte imagistice ale tumorilor infratentoriale
6.Aspecte imagistice ale tumorilor supratentoriale
7.Explorarea imagistică a epilepsiei copilului şi a bolilor cerebrovasculare pediatrice
8.Aspecte imagistice în patologia pediatrică a orbitei şi a osului temporal
9.Explorarea imagistică a patologiei spinale de la vârsta copilariei
Baremul activităţilor practice
1.Principii generale de interpretare a examenelor imagistice craniocerebrale şi spinale în patologia neurologică pediatrică
2.Prezentări de cazuri - patologie malformativă, metabolică, degenerativă şi de mielinizare
3.Prezentări de cazuri - patologie tumorală craniocerebrală pediatrică
4.Prezentări de cazuri - traumatisme craniocerebrale, patologie vasculară
5.Prezentări de cazuri - patologie spinală
b. Ecografie transfontanelară este inclusă în cadrul stagiilor de pediatrie şi neurologie pediatrică.
Tematica (50 ore)
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:
1.Noţiuni generale de fizica ultrasunetelor. Proprietăţi fizice ale ultrasunetelor. Efectele ultrasunetelor în ţesuturi. Sursele posibile de eroare în examenul ecografic cranian la sugar. Efectele biologice ale ultrasunetelor asupra ţesuturilor. Tipuri de transductori utilizaţi în examinarea craniană la sugari
2.Elementele de ecoanatomie normală cerebrală la nou-născuţi şi sugari. Reperele anatomice principale utilizate în ETF
3.Principalele secţiuni utilizate în ETF. Indicaţiile ETF. ETF - tehnica examinării şi pregătirea bolnavului. Examenul Doppler cranian la nou-născut şi sugar - indicaţii. Limitele şi dezavantajele ETF în diagnosticul afecţiunilor intracraniene la nou-născut şi sugar
4.Diagnosticul ETF în hidrocefaliile sugarului
5.Diagnosticul ETF în anomaliile congenitale intracerebrale la nou-născut şi sugar
6.Diagnosticul ETF în hemoragiile intra- şi periventriculare la nou-născut şi sugar
7.Diagnosticul ETF în hemoragiile subdurale la nou-născut şi sugar.
8.Diagnosticul ETF în hemoragiile parenchimatoase la nou-născut şi sugar
Baremul activităţilor practice
1.Principiile generale de interpretare a ETF la nou-născut şi sugar
2.Demonstraţii practice de ETF la nou-născut şi sugar
3.Prezentări de cazuri - hidrocefaliiile la nou-născut şi sugar
4.Prezentări de cazuri - malformaţiile cerebrale la nou-născut şi sugar
5.Prezentări de cazuri - hemoragiile cerebrale la nou-născut şi sugar
c. EMG, VCN, potenţiale evocate este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică şi Neurologie adulţi
Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:
1.Introducere în electromiografie şi electroneurografie. Principii, tehnici. Valoarea examenului electrodiagnostic
2.Studii de conducere nervoasă. Viteze de conducere motorii şi senzitive ale nervilor de la membrele superioare (median, ulnar, radial) şi inferioare (femural, sciatic, sural)
10.Potenţiale evocate auditive, somatosenzitive şi motorii
Baremul activităţilor practice
1.Interpretarea traseului EMG
2.Interpretarea studiilor de conducere nervoasă
3.Intergrarea studiilor electromiografice cu rezultatele studiilor electroneurografice
4.Interpretarea potenţialelor evocate vizuale
5.Interpretarea potenţialelor evocate auditive, somatosenzitive şi motorii
d. Genetica (submodul in cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica)
Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacocinetica bolilor;
c. Mutaţiile: cauza majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);
e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale. Corelaţii genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleţii autosomale, sindroame cu microdeleţii sau microduplicaţii), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X şi alte polisomii X, s. 47, XXY).
4.Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
5.Retardul mental şi retardul mental legat de X.
6.Patologia genetică a sistemului imun.
7.Genetica bolii canceroase.
8.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.
9.Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.
10.Probleme şi dileme etice în genetica medicală.
Baremul activităţilor practice
1.Consultul genetic.
2.Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică:
a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;
b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;
c. Biochimice.
3.Sfatul genetic;
4.Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.
e. Recuperare - reabilitare pediatrică este inclusă ca submodul în cadrul modulului de Neurologie pediatrică
Tematica lecţiilor conferinţă
1.Recuperarea funcţională - definiţie, argumentarea termenului. Readaptarea, recuperarea socială. Handicapul - clasificare internaţională. Boală, deficienţă incapacitate, handicap. Clasificarea etiologică a handicapului. Mijloacele readaptării. Cadrul organizatoric al recuperării funcţionale.
2.Dezvoltarea neuromotorie a sugarului şi copilului
3.Aprecierea motricitatii spontane, dirijate şi provocate în cadrul bilanţului dezvoltării neuromotorii a sugarului
4.Recuperarea funcţională a handicapului neuromotor periferic: bolile care beneficiază de această recuperare, principiile refacerii forţei musculare, evaluarea valorii musculare, contracţia izometrică
1.Aprecierea motricităţii provocate la copilul 0-1 an
2.Stabilirea unui program de recuperare funcională la copii cu handicap neuromotor periferic
3.Stabilirea unui program de tratament copii cu encefalopatie cronică infantilă
4.Stabilirea unui program de tratament în afecţiunile neuromusculare ale copilului
5.Stabilirea unui program de terapie ocupaţionala în sindroamele ataxice
Pentru fiecare modul / submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise şi practice şi pe baza activităţii desfăşurate de rezident în cursul stagiului respectiv.
IV. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Norme generale de desfăşurare a specializării în neurologie pediatrică
A. Condiţii obligatorii pentru viitorii rezidenţi de neurologie pediatrică
Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidenţiat la un centru formator. Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiţie la centrul coordonator, la coordonatorul programului.
Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător. Acesta supervizează desfăşurarea rezidenţiatului, dând la cerere informaţiile dorite de rezident. Coordonatorul stabileşte ordinea stagiilor şi destinaţia fiecărui rezident. Rezidentul este obligat să îşi organizeze un dosar prin care să dovedească stagiile parcurse şi aptitudinile dobândite în cursul rezidenţiatului.
Programul zilnic constă din participarea activă, la patul bolnavului, la programul zilnic al secţiei de neurologie pediatrică. Toate activităţile practice cuprinse în baremul minimal de activităţi practice trebuie parcurse sub supravegerea îndrumătorului.
În atribuţiile rezidentului sunt cuprinse şi gărzi de noapte, pe linia a 2-a, sub supravegerea îndrumătorului. Nu intră în atribuţiile rezidentului: să stabilească tratamentul, diagnosticul, indicaţii către familie (decât ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav). Activităţi practice şi lecturi – 200 ore/an lecturi, lecţii, seminarii. Acestea vor fi realizate fie prin studiu individual, fie prin prezentări în faţa colectivului, participare la seminarii, cursuri, prezentări de cazuri, etc.
Caietul rezidentului
Fiecare rezident trebuie să aibă un caiet/dosar în care să existe dovezi ale activităţilor practice şi teoretice desfăşurate de acesta. Trebuie să existe dovada efectuării tuturor activităţilor practice planificate în curriculum. Acest caiet/dosar trebuie luat în considerare în procesul de evaluare periodică şi finală a rezidentului.În timpul rezidenţiatului, rezidentul trebuie să fie implicat în cel puţin 1 sau 2 proiecte de cercetare.
B. Centre formatoare, coordonatori/ îndrumatori
Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea dupa concursul de rezidenţiat la un centru formator. Lista centrelor formatoare, a unităţilor formatoare, a coordonatorilor, îndrumătorilor şi medicilor cu competenţă eligibili va fi actualizată în mod regulat Rezidenţii vor fi repartizaţi în centrele de pregătire considerate eligibile de către CNPDS conform graficului stabilit prin curricula de pregătire de Neurologie Pediatrică.
E.1. Centrele formatoare
a. Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrică înalt specializate care pot oferi formarea completă a Neurologului Pediatru (au facilităţi clinice şi didactice în care se pot completa stagiile curiculumului de Neurologie Pediatrică).
b. Toţi îndrumătorii centrului sunt medici specialişti sau primari Neurologi Pediatri (a se vedea punctul E..2.). Centrele formatoare au cel puţin 2 îndrumători acreditaţi în afară de coordonator
c. Fiecare centru formator are un Coordonator al programului de pregătire a medicilor rezidenţi de Neurologie Pediatrică. Acesta poartă responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici şi Unităţi formatoare pentru desfăşurarea tuturor modulelor rezidenţiatului.
E.2. Unităţile formatoare "satelit"
Sunt Secţii Clinice sau neclinice alese de Coordonatorul programului de pregătire în care pot fi efectuate stagiile din curiculumul de Neurologie Pediatrică cu excepţia celor 3 ani de Neurologie Pediatrică (care se vor realiza obligatoriu în centrul coordonator).
E.3. Coordonatori/îndrumatori
Coordonator – este Profesorul Universitar de Neurologie Pediatrică al Clinicii de Neurologie Pediatrică din Centrul Formator respectiv. Coordonatorii trebuie să fie acreditaţi de către Comisia de acreditare. . Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiţie la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător.
Îndrumător poate fi:
–orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate (Neurologie Pediatrică şi Psihiatrie Pediatrică) indiferent dacă este sau nu cadru universitar, dar care funcţionează într-un centru acreditat;
–orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate care este obligatoriu cadru universitar în specialitatea neurologie pediatrică.
Îndrumătorii supervizează desfăşurarea rezidenţiatului, dând la cerere informaţiile dorite de rezident. Îndrumătorii trebuie să fie acreditaţi de către Comisia de acreditare.
Medic cu competenţă poate fi orice medic specialist sau primar, indiferent dacă este sau nu cadru universitar, care este specializat sau are competenţa (certificat de studii complementare) în unul din domeniile modulelor / submodulelor din curiculum. Colaborarea cu aceştia este hotărâta de către coordonator. Coordonatorul trebuie să obţina aprobarea scrisă a conducerii spitalului pentru desfăşurarea modulului /submodulului respectiv în acea unitate medicală, cu desemnarea expresă a medicului formator. Raportul număr rezidenţi/ număr de medici îndrumători trebuie să fie cel mult 3:1. Comisia de acreditare a centrelor formatoare, a coordonatorilor şi îndrumătorilor este stabilită de Comisia de Neurologie Pediatrică a MSF în colaborare cu CPPMF. Acreditarea va respecta criteriile listate mai sus.
C. Examinări
Evaluarea rezidenţilor în timpul pregătirii. Cunoştinţele teoretice trebuie evaluate la sfârsitul fiecărui modul. Se vor avea în vedere: rezolvarea problemelor clinice, aptitudinile practice, aptitudinile diagnostice, de comunicare, documentarea deciziilor clinico-terapeutice. Fiecare rezident trebuie să aibă un feed-back în ceea ce priveşte propria evaluare pentru a depista ariile ce necesită îmbunătăţiri. Considerăm că evaluările periodice sunt foarte importante pentru formarea rezidenţilor.
Evaluarea finală Rezidenţii trebuie să sustină un examen final ce cuprinde o probă teoretică scrisă, 2 cazuri practice şi o probă paraclinică.
Comisia de examen va lua în calcul şi activitatea rezidentului demonstrată în caietul rezidentului.
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
5 ANI
I. Specialităţi pediatrice – trunchi comun – 2 ani:
I.1. Pediatrie generală – 1an
I.2. Neonatologie - 6 luni
I.3. Boli infecţioase pediatrie - 2 luni
I.4. Neurochirurgie pediatrică - 2 luni
I.5. Psihiatrie pediatrică – 2 luni
Anul
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Modul
I.1
I.2
I.3
II
IV
I.4
I.5
III.2
III.1
III.2
Submodul
b,d
b,d
-
a, c
-
a
-
a,b,c,d,e
-
a,b,c,d,e
Durata
1 an
6 luni
2 luni
6 luni
2săpt
2luni
2 luni
1 an
3 luni
1an 3 luni
II. Neurologie adulţi – 6 luni
III. Neurologie pediatrică - 2 ani 6 luni, din care:
III.
1.EEG - 3 luni
III.
2.Neurologie pediatrică – 2 ani 3 luni
Submodule:
a. Neuroimagistica (submodul în cadrul: neurologie adulţi, neurochirurgie, neurologie pediatrică)
b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)
c. EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul: neurologie adulţi, neurologie pediatrică)
d. Genetica (submodul în cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)
e. Recuperare - reabilitare pediatrică (submodul în cadrul: neurologie pediatrică)
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
1.1 DEFINIŢIE: Studiul morfo-fiziologiei şi fiziopatologiei organelor genitale feminine ca parte a întregului organism, al proceselor biologice legate de reproducere şi tratamentul stărilor patologice din sfera genitală.
1.2 DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR:
1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social- administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului, fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
1.3.2 Stagiul de Chirurgie generală: 11 luni şi 2 săpt. - anul I si II
1.3.3 Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni, anul II
1.3.4 Stagiul de Endocrinologie: 3 luni-anul II
1.3.5 Stagiul de Urologie: 3 luni-anul III
1.3.6 Stagiul de Oncologie ginecologică: 3 luni-anul IV
1.3.7 Stagiul de Obstetrică-ginecologie: 3 ani şi 3 luni. În timpul stagiului de bază se vor efectua în anul IV şi V de rezidenţiat urmatoarele module: ecografie obstetricală şi ginecologică – 3 luni, laparoscopie ginecologică – 3 luni, colposcopie 1 lună, histeroscopie – 1 lună şi planificare familială – 1 lună. De asemenea stagiul de obstetrică şi ginecologie include şi un sub modul de genetică medicală – 3 luni.
1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
1.4.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă (190 ore)
1.Principii de asepsie şi antisepsie în chirurgie
2.Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical
3.Pregatirea preoperatorie în chirurgie
4.Ingrijirea postoperatorie
5.Complicaţile postoperatorii (imediate şi precoce; locale şi generale; specifice şi nespecifice)
9.Omentectomia (cu sau fără decolare coloepiploică):
asistat: 10
efectuat: 1-3
10.Principii de chirurgie celioscopică:
asistat: 20
MODULUL DE BIOETICĂ (2 săptămâni) TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţămîntul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1.Liberertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea
ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore 1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
4.Traumatismele vezicii urinare-lezarea intraoperatorie (diagnostic, conduită: tehnica suturii peretelui vezical în două planuri)
5.Fistulele vezico-vaginale şi vezico-uterine: diagnostic, tehnici chirurgicale-pe cale vaginală, transvezicală, transperitoneală, transperitoneo-vezicală
1.4.4 STAGIUL DE ONCOLOGIE GINECOLOGICĂ
1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
1.Cunoaşterea metodelor de diagnostic în cancerul genito-mamar:
examenul citologic vaginal
examenul colposcopic, ţestul Lahm-Schiller
biopsia cu examen histopatologic
mamografia, ecografia, puncţia aspirativă cu ac fin (puncţia citologică), puncţia biopsie cu ac gros (puncţia tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic, biopsia percutanată ghidată imagistic, localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului
2.Diagnosticul clinic şi paraclinic al cancerului genito-mamar:
cancerul de col uterin
cancerul de corp uterin
cancerul ovarian
cancerul de trompa uterină
cancerul vulvar şi vaginal
cancerul mamar
3.Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar:
histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină
● conizaţia in patologia colului uterin (CIN III)
● principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian
excizia radicală locală; vulvectomia radicală cu limfadenectomie inghinofemurală
tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului (principii şi tehnică), mastectomia radicală modificată (operaţia Patey), mastectomia simplă.
4.Radioterapia: indicaţii, tehnică, complicaţii
5.Chimioterapia, principii, indicaţii, scheme de tratament, complicaţii
1.Introducere în obstetrică şi ginecologie. Obiectul, istoricul şi evoluţia disciplinei. Locul obstetricii şi ginecologiei în contextul actual al cunoştinţelor medicale, în relaţie cu alte discipline
2.Noţiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul şi ovulul. Maturaţia gameţilor, ovulaţia
3.Fecundaţia. Migraţia şi nidaţia
4.Dezvoltarea morfofuncţională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulaţia fetală.
5.Malformaţiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigaţii radiologice şi ecografie în obstetrică.
6.Sarcina la termen. Anexele fetale
7.Modificările morfo-funcţionale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracţia uterină.
8.Studiul sarcinii normale. Consultaţia prenatală. Diagnosticul de sarcină în trimestrele I, II şi III (clinic şi paraclinic). Consultaţia prenatală, sarcina cu risc obstetrical crescut, igiena sarcinii.
9.Naşterea normală, fiziologia travaliului. Generalităţi asupra travaliului. Determinismul travaliului. Bioritmuri în reproducerea umană
10.Fenomenele de bază ale naşterii. Fenomenele active, fiziologia contracţiei uterine, mecanismul dilataţiei. Fenomenele pasive ale naşterii
11.Fătul la termen din punct de vedere obstetrical, prezentaţii şi poziţii
12.Perioadele şi timpii naşterii
13.Fiziopatologia contracţiei uterine. Tulburări de dinamică uterină. Aspecte moderne ale anomaliilor de travaliu.
14.Conduita activă în naşterea normală. Naşterea în prezentaţia craniană, analgezia obstetricală, partograma. Delivrenţa şi complicaţiile perioadelor III şi IV ale naşterii
21.Patologia generală şi sarcina. Afecţiuni medicale coexistente cu sarcina: Cardiopatiile şi sarcina; Bolile renale şi sarcina; Hemopatiile şi sarcina; Bolile infecţioase şi sarcina; T.B.C. şi sarcina; Bolile endocrine şi sarcina (diabetul zaharat)
22.Afecţiuni chirurgicale şi sarcina
23.Hipertensiunea arterială indusă de sarcină. Preeclampsia. Diagnostic, principii de tratament, complicaţii.
24.Hemoragiile în sarcină (prima jumatate a sarcinii). Avortul şi mola hidatiformă. Sarcina extrauterină
25.Hemoragiile în a doua jumatate a sarcinii. Placenta praevia. Ruptura uterină. Decolarea prematură de placenta normal inserată. Şocul în obstetrică
26.Ruperea prematură a membranelor. Naşterea prematură
27.Sarcina prelungită
28.Complicaţiile travaliului (distocia osoasă, de părţi moi)
29.Patologia anexelor fetale (polihidramnios, oligoamnios, patologia de cordon ombilical). Suferinţa fetală, restricţia de creştere intrauterină, moartea intrauterină a fătului
30.Operaţia cezariană
31.Conceptul actual asupra medicinei perinatale. Patologia neonatală, nou-născutul cu risc crescut; traumatismele obstetricale. Izoimunizarea şi boala hemolitică a nou-născutului
42.Patologia tumorală benignă a aparatului genital. Fibromul uterin. Endometrioza. 43.Oncologie ginecologică. Cancerul de corp şi col uterin. Tumorile ovariene, cancerul de trompă.
44.Patologia sânului. Tumorile benigne ale sânului. Cancerul mamar.
Comunicarea eficientă cu ceilalţi specialişti în domeniu
Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în colposcopie
1.MANEVRE
–poziţionarea pacientei pentru examenul colposcopic
–punerea în funcţiune a colposcopului
–reglarea aparatului pentru obţinerea unei imagini optime din punct de vedere al calităţii şi dimensiunilor
–pregătirea colului pentru examenul colposcopic
2.TEHNICI
–introducerea speculum-ului
–prelevarea frotiurilor citologice şi efectuarea acestora
–pregătirea colului cu acid acetic
–testul de impregnare cu lugol
–prelevarea unei biopsii
–examinarea colposcopică şi interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât
şi a fundurilor de sac, pereţilor vaginali şi valvei
–examen genital complet
–prescrierea şi efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale, vulvare.
3.ACTIVITĂŢI PRACTICE
–fiecare cursant va învăţa în timpul stagiilor să efectueze examinări colposcopice, să preleveze frotiuri citologice şi biopsii, să efectueze conizaţii cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP). Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcţie de numărul de aparate disponibile.
–În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un număr de minimum 150 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competenţă în colposcopie. Efectuarea acestor examinări este obligatorie, se dovedeşte printr-o adeverinţă eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea şi condiţionează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă.
STAGIUL DE HISTEROSCOPIE - 1 LUNĂ
Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
I. Anatomia aparatului genital feminin, 1.1.anatomia
1.2.embriologiea aparatului genital feminin 1.3.malformaţii ale tractului genital inferior şi ale uterului 1.4.histologia tractului genital inferior şi a uterului
10.3.supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii 11.Rezecţia şi/sau extracţia unui DIU încastrat sau deteriorat
Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în histeroscopie
l. Manevre
-Poziţionarea pacientei
-Montarea şi demontarea histeroscopului
-Pregătirea mediilor de distensie
-Montarea camerei video şi a fibrei optice
2.Tehnici
-Introducerea speculului,
-Dilataţia colului uterin
-Introducerea histeroscopului
-Recunoaşterea structurilor cavităţii uterine
3.Activităţi practice
–În perioada de pregătire individual se va efectua personal un număr de 50 histeroscopii sub supravegherea: unui medic cu competenţa în histeroscopie
–Efectuarea acestor examinări este obligatoriu şi se dovedeşte printr-o adeverinţă eliberată de către medical supraveghetor şi coniţionează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă
–Rezecţie de polip perhisteroscopic
–Sinechioliza
–Extracţie DIU
Tematica modulului de pregătire în rezidenţiat ECOGRAFIE OBSTETRICALĂ ŞI GINECOLOGICĂ
15.Trimestrul II şi III de sarcină-aspecte ecografice normale. 2 6
Studiul cordului fetal-mod B şi M (morfologie, ritm, frecvenţă). 2 4
Semiologia ecografică a aspectelor patologice. 4 6
16. Placenta jos inserată.
2
4
17. Deslipirea prematură de placentă normal inserată.
1
2
18. Insuficienţa cervico-istmică.
1
2
19. Screening-ul ecografic în sarcină.
2
4
20. Malformaţii uterine şi sarcina.
1
2
21. Sarcina şi DIU.
1
2
22. Chistul ovarian şi sarcina.
2
4
23. Fibromul uterin şi sarcina.
1
4
24. Moartea intrauterină a fătului.
2
4
25. Aspecte ecografice în lauzie.
2
4
26. Fibromul uterin – semiologie ecografică.
2
6
27. Cancerul de endometru-semiologie ecografică.
2
4
28. Semiologia ecografică a formaţiunilor tumorale ovariene.
3
6
29. Tumori pelviene asociate sarcinii.
2
4
30. Examenul ecografic în inflamaţiile pelviene. Sindromul pelvian.
algic
3
3
31. Monitorizarea ecografică a maturării foliculului ovarian.
2
2
32. Rolul ecografiei în diagnosticarea malformaţiilor uterine.
2
2
33. Reperarea ecografică a DIU.
1
2
34. Semiologia complicaţiilor postoperatorii.
2
4
35. Rolul ecografiei în diagnosticul tumorilor mamare.
1
2
NIVELUL I – corespunde asistenţei medicale primare. La acest nivel ar trebui să fie asigurat:
1.Oferirea de informaţii în ceea ce privesc factorii de risc şi resursele disponibile;
2.Depistarea primară a factorilor de risc (sarcina la femei peste 35 de ani, femei care au în antecedente copii cu malformaţii, boli asociate sarcinii, etc.) şi încadrarea acestor femei în categoria sarcinilor cu risc.
Efectuarea unei ecografii de nivel I: depistarea sarcinii şi urmărirea ei până la 18 săptămâni. Nivelul 1- explorarea ecografică presupune ca examinatorul să aibă cunoştinţe de bază. Nivelul 1 însumează cunoştinţele dobândite de medicul rezident în timpul modulului de ecografie generală în obstetrică şi ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate.
Practicată la acest nivel, investigaţia poate fi privită ca făcând parte din examenul clinic al pacientului, corespunzând nivelului de începator în domeniul ultrasonografiei.
În consecinţă:
practicarea metodei se face în condiţiile în care face parte integrantă din algoritmul de diagnostic al pacientului;
certificarea nivelului 1 de cunoştinţe în ecografia obstetricală şi ginecologică este implicită, prin confirmarea ca medic specialist în obstetrică şi ginecologie.
Tematica modulului de pregătire în rezidenţiat CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ
Durata 3 luni (50 ore)
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR TEORETICE DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ
ISTORIC, PRINCIPII, ETAPE DE FORMARE ŞI ATESTARE ÎN LAPAROSCOPIE
–Istoricul, actualităţi şi perspective în chirurgia laparoscopică.
–Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică; probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obţinerea competenţei ( atestatului de pregatire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice şi obţinerea acordului informat.
BAZELE FIZIOPATOLOGICE ALE LAPAROSCOPIEI
–Principii generale şi particularităţi ale chirugiei laparoscopice, deosebiri faţă de chirurgia clasică deschisă.
–Efectele mecanice ale distensiei abdominale
–Efectele farmacologice ale CO2 ( locale şi sistemice).
–Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.
PREZENTAREA APARATURII ŞI INSTRUMENTARULUI DE
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ ( caracteristici tehnice, mod de funcţionare, incidente, accidente specifice – tehnice şi chirurgicale)
–Aparatura laparoscopică:
–lanţul imagistic
–insuflatorul de CO2
–aparatura de lavaj – aspiraţie
–generator de electrochirurgie.
–Tipuri de instrumente uzuale ( abord, tăiere, disecţie, prehensiune, electrocoagulare, etc. )
–Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secţionare mecanică, instrumentar de sutură, fire şi ace de sutură, morselatoare, dilatatoare, saci endoscopici etc.
–Caracteristici tehnice şi modalităţi de utilizare ale diferitelor instrumente. Incidente, accidente şi complicaţii specifice produse de fiecare tip de instrumente
INCIDENTE, ACCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ
–Incidente, accidente, complicaţii tehnice prin nefuncţionarea sau funcţionarea defectuoasă a echipamentelor laparoscopice.
–Incidente şi accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic; posibilităţi de evitare a acestora.
–Incidente, accidente şi complicaţii ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicaţii generale şi anestezice.
–Incidente, accidente şi complicaţii chirurgicale intraoperatorii prin leziuni viscerale sau vasculare, posibilităţi terapeutice laparoscopice sau prin chirurgie clasică deschisă.
–Complicaţii postoperatorii ( imediate şi tardive ) în chirurgia laparoscopică ginecologică
–Conversia la laparotomie.
ANESTEZIA ÎN LAPAROSCOPIA GINECOLOGICĂ PREGATIREA PRACTICĂ
BAREMUL DE ACTIVITĂŢI PRACTICE, TEHNICI ŞI MANEVRE CHIRURGICALE ÎN LAPAROSCOPIA GINECOLOGICĂ
A. MANEVRE ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ
1.Sala de intervenţii chirurgicale laparoscopice – organizare, aparatura, instrumentar.
2.Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.
3.Aparatura laparoscopică.
4.Instrumentar specific laparoscopic.
5.Pregatirea instrumentarului pentru intervenţia chirurgicală.
6.Modalităţi de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente şi accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic ( grade de libertate tehnica manevrării instrumentelor laparoscopice).
7.Instrumentar şi aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje, incidente, accidente specifice.
8.Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra şi extracorporale, utilizarea firelor preinnodate.
9.Extragerea pieselor operatorii din abdomen – trasparietal cu sau făra morselare, prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.
10.Evaluarea şi pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervenţiilor chirurgicale laparoscopice.
11.Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserţiei acului Veress, inserţia trocarelor şi canulelor, verificarea poziţiei intraperitoneale a instrumentelor, alternative la inserţia ombilicală, inserţia directă a trocarelor şi canulelor, inducerea pneumoperitoneului şi verificarea lui, tehnica diagnosticării aderenţelor visceroparietale anterioare.
12.Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.
13.Incidente, accidente, complicaţii ale abordului chirurgical laparoscopic.
14.Tehnica manevrării telescopului şi obţinerea unei imagini de calitate în concordanţă cu intenţiile operatorului.
16.Tehnici de disecţie laparoscopică ( disecţie instrumentară cu instrumente de tăiere, disecţia boantă, hidrodisecţia ).
17.Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.
18.Lavajul şi aspiraţia cavităţii peritoneale.
19.Drenajul cavităţii peritoneale.
20.Sutura breşelor parietale.
B. TEHNICI UTILIZATE ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ
1.Tehnica explorării pelviene şi abdominale ( laparoscopia diagnostică ca etapă iniţială a oricarei tehnici chirurgicale ).
2.Biopsia laparoscopică, recoltarea de produse patologice în vederea examinărilor citologice sau bacteriologice.
3.Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.
4.Adezioliza chirurgicală – tipuri de aderenţe, tehnici de diagnostic a aderenţelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderenţelor postoperatorii.
5.Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.
6.Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.
7.Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, şi fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.
8.Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.
9.Tehnici chirurgicale conservatoare şi radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecţie parţiala a ovarelor şi drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.
10.Tehnica miomectomiei laparoscopice şi a miomectomiei asistate laparosopic.
11.Incidente, accidente, complicaţii în chirurgia laparoscopică
12.Posibilităţi de evitare şi tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente, accidente sau complicaţii intra sau postoperatorii.
13.Conversia la laparotomie.
În cadrul pregătirii practice sunt prevazute următoarele etape:
–etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori
–etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menţionată în programa analitică de curs.
–etapa pregătirii şi antrenamentului individual pe simulator.
–etapa clinică – participarea efectivă a cursanţilor la intervenţiile chirurgicale alături de formator.
–video-transmisia intervenţiilor chiurgicale în sala de curs ( pentru restul cursanţilor ce nu intră efectiv în intervenţie ), cu posibilităţi interactive între operatori şi observatori.
SUBMODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ
Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica;
c. Mutaţiile: cauza majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);
e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale. Tipurile şi mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecinţe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvenţa şi cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane şi nou născuţi morţi.
3.Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli metabolice.
4.Genetica dezvoltării şi defectele de sexualizare.
5.Retardul mental.
6.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.
7.Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.
8.Probleme şi dileme etice în genetica medicală.
Baremul activităţilor practice
1.Consultul genetic.
2.Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică:
a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;
b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;
c. Biochimice.
3.Sfatul genetic;
4.Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
5 ani
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE(I.1) 6 luni CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 11 ½ luni
ENDOCRINOLOGIE (I.3) 3 luni
UROLOGIE (I.4) 3 luni
ONCOLOGIE GINECOLOGICĂ(I.5) 3 luni ECOGRAFIE OBSTETRICALĂ
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE
1.1 DEFINITIE: Oftalmologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor cu afecţiuni ale globului ocular şi anexelor globului ocular.
1.2 DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu si îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumatorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
1.3.2 Stagiul de chirurgie generală 2 luni
1.3.3 Stagiul de neurologie: 2 luni
1.3.4 Stagiul de neurochirurgie: 2 luni
1.3.5 Stagiul de chirurgie plastică şi reparatorie: 2 luni
1.3.6 Bioetica : ½ lună
1.3.7 Stagiul de oftalmologie: 51 luni şi 2 sapt.
1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
1.4.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)
1.Asepsia şi antisepsia
2.Infecţia în chirurgie. Infecţii intraspitaliceşti
3.Anestezia
–generalităţi
–anestezia locală
–anestezia generală
–anestezia la copil
4.Noţiuni generale privind transplantul de ţesuturi şi organe
5.Arsurile
6.Cicatrizarea plăgilor.Sutura plăgilor.
1.4.1.2 Barem de activităţi practice:
Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.2 STAGIUL DE NEUROLOGIE
1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)
1.Anatomia căilor optice
2.Reflexul fotomotor. Reflexul de acomodaţie convergenta
3.Modificări neurologice ale diametrului pupilar
4.Paraliziile oculomotorii
5.Scleroza multiplă
6.Modificări oftalmologice în accidentele vasculare cerebrale
7.Modificari oftalmologice în tumorile intracraniene
8.Explorări de electrofiziologie neurooftalmologică.
1.4.2.2 Barem de activităţi practice:
Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.3 STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE
1.4.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)
1.Tomografia computerizată: tehnica şi interpretare
2.Fundul de ochi în tumorile cerebrale
3.Câmpul vizual în tumorile cerebrale
4.Traumatismele craniocerebrale.
1.4.3.2 Barem de activităţi practice
Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.4.STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE
1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
1.Anatomia pleoapelor
2.Principii de acoperire a defectelor cutanate
–prin alunecare
–prin lambouri pediculate
–prin grefe libere
3.Chirurgia tumorilor palpebrale
4.Ptoza palpebrală
5.Epicantusul
6.Entropionul,ectropionul
7.Blefarosalazisul, dermatosalazisul.
1.4.4.2 Barem de activităţi practice:
Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.5.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.5.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.5.2.TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
17.Extracţia cristalinului (liniară, extracapsulară, intracapsulară) cu sau fără pseudofak
18.Discizia capsulei
19.Extracţia de corp străin intraocular
20.Enucleaţia globului ocular
21.Evisceraţia globului ocular
22.Chirurgia dezlipirii de retină
OFTALMOLOGIE
5 ani
CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 2 luni
OFTALMOLOGIE (I.2) 12 luni
NEUROLOGIE (I.3) 2 luni
NEUROCHIRURGIE (I.4) 2 luni
CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE (I.5) 2 luni
BIOETICA (I.6) ½ lună
OFTALMOLOGIE (I.7) 39 luni si 2 săpt.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.2
I.3
I.4
I.5
I.7
I.7
I.7
I.6
I.7
N.B. Stagiul de chirurgie generală trebuie să fie primul. Celelalte stagii vor fi intercalate în stagiul de oftalmologie, după ce rezidentul a efectuat cel puţin un an din acest stagiu.
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE MEDICALĂ
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.1 DEFINIŢIE:
Oncologia medicală este specialitatea care se ocupă cu studiul apariţiei şi dezvoltării neoplaziilor maligne, urmărind depistarea, diagnosticul, tratamentul cât şi evoluţia posterapeutică a pacienţilor.
Cuprinde două părţi distincte:
oncologia generală - asigură informaţiile privind cancerogeneza şi factorii care o determină, cât şi principiile terapeutice de bază care corespund complexităţii ştiinţifice a tratamentului bolii, în vederea instituirii unei indicaţii terapeutice corecte.
oncologia clinică - studiază principalele forme de cancer (apariţie, evoluţie, diagnostic, indicaţie terapeutică, tratamentul specific medical cât şi urmărirea pacienţilor).
1.2.DURATA:
5 ani
1.3.STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1 Etapa de angajare, luarea în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate - 92 săptamâni)
Anul I
1.3.2 Stagiu de medicină internă - 9 luni
1.3.3 Stagiu de cardiologie – 3 luni
Anul II
1.3.4 Stagiu de radiodiagnostic şi imagistică medicală - 3 luni
1.3.5 Stagiu de anatomie patologică - 2 luni
1.3.6 Stagiu de hematologie - 3 luni
1.3.7 Stagiu de radioterapie - 4 luni
Anul III
1.3.8 Curs de oncologie medicală - 12 luni şi stagiu în clinică de specialitate
Anul IV
1.3.9 Stagiu de oncologie medicală - 12 luni
(se poate efectua şi în secţiile unde există medici primari)
Anul V
1.3.10 Stagiu de oncologie medicală - 11 luni şi 2 săptămâni
1.3.11 Modul de Bioetică – 2 săptămâni
1.3.2 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
1.3.2.1 Tematica lecţiilor de conferinţă: 2 ore fiecare (60 ore)
(1)Explorarea clinică, paraclinică şi de laborator a bolnavilor pulmonari.
(2)Bronhopatiile cronice: etiologie, diagnostic şi tratament.
(3)Astmul bronşic: etiologie, diagnostic şi tratament.
(4)Supuraţiile bronhopulmonare: etiologie, diagnostic şi tratament.
(5)Pneumopatiile bacteriene: etiologie, diagnostic şi tratament.
(6)Pneumopatiile virale: etiologie, diagnostic şi tratament.
(7)T.B.C. pulmonară: etiologie, diagnostic şi tratament.
(8)Micozele bronhopulmonare: etiologie, diagnostic şi tratament.
(9)Pneumoconiozele: etiologie, diagnostic şi tratament.
(10)Sarcoidoza: etiologie, diagnostic şi tratament
(11)Chistele pulmonare: etiologie, diagnostic şi tratament.
(12)Patologia netumorală a mediastinului: etiologie, diagnostic şi tratament.
(13)Icterele: etiologie, diagnostic şi tratament.
(14)Explorarea clinică, paraclinică şi de laborator a ficatului.
(15)Hepatitele acute: etiologie, diagnostic şi tratament.
(16)Hepatitele cronice: etiologie, diagnostic şi tratament.
(17)Ciroza hepatică: etiologie, diagnostic şi tratament.
(18)Hipertensiunea portală: etiologie, fiziopatologie, diagnostic şi tratament.
(19)Insuficienţa hepatică:etiologie, diagnostic şi tratament.
(20)Hemoragia digestivă superioară: etiologie, diagnostic şi tratament.
(21)Colecistitele: etiologie, diagnostic şi tratament.
(22)Pancreatitele: etiologie, diagnostic şi tratament.
(23)Diabetul zaharat: etiologie, diagnostic şi tratament.
(24)Boala ulceroasă:etiologie, diagnostic şi tratament.
(25)Colopatiile: etiologie, diagnostic şi tratament.
(26)Rectocolita ulcerohemoragică: patogenie, diagnostic şi tratament
(27)Nefropatii: etiologie, diagnostic şi tratament.
(28)Insuficienţa renală: etiologie, patogenie, diagnostic şi tratament.
(29)Obezitate: etiologie, diagnostic şi tratament.
(30)Boli de colagen: etiologie, diagnostic şi tratament.
1.3.2.2 Baremul activităţilor practice
1.Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 50 buletine
2.Interpretarea datelor de echografie abdominală: 100 echografii
3.Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretare: 30 buletine
4.Interpretarea oscilometriei: 20 buletine
5.Interpretarea datelor de explorare funcţională: renală, hepatică şi pancreatică: 100 buletine
6.Activitatea de asistenţă a bolnavilor cu responsabilitate zilnică.
7.Activitate ambulatorie (urgenţe medicale): 50
1.3.3 STAGIUL DE CARDIOLOGIE
1.3.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă: 2 ore fiecare ( total 22 ore)
(1)Mecanisme de reglare a hemodinamicii.
(2)Electrocardiografia, fonocardiografia şi echografia cardiacă.
(3)Insuficienţa cardiacă.
(4)Aritmiile cardiace.
(5)Insuficienţa mitrală şi stenoza mitrală.
(6)Cardiopatia ischemică.
(7)Hipertensiunea arterială.
(8)Şocul cardiogen.
(9)Sincopa cardiacă.
(10)Embolia pulmonară.
(11)Arteriopatii periferice.
1.3.3.2 Baremul activităţilor practice
1.Activitatea de asistenţă a bolnavilor cu responsabilitate directă zilnică.
2.Program de consultaţii în ambulator: 2 zile /săptămână orientată.
3.Program practic şi însuşire de tehnici:
–înregistrare şi interpretare EKG: 50
–echografie cardiacă; 120
–tehnica de reanimare cardiorespiratorie: 5
–teste de efort fizic: 5
4.Defibrilarea şi cardioversia: 10 manevre
1.3.4.STAGIUL DE RADIODIAGNOSTIC ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
1.3.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( total 32 ore )
3.Sindromul mielodisplazic (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie).
1.3.6.2 Baremul activităţilor practice
1.Tehnica examenului clinic al bolnavilor cu limfo-şi mieloproliferări în raport cu localizarea şi extensia reală a bolii: 100
2.Medulograma, tehnică şi interpretare: 50
3.Diagnosticul complet şi indicaţia terapeutică în limfo- şi mieloproliferări: 50
1.3.7 STAGIUL DE RADIOTERAPIE
1.3.7.1 Tematica lecţiilor conferinţă:
1.Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului: 1 oră
2.Surse de radiaţii: 1 oră
3.Noţiuni de radiologie: 1 oră
4.Radioterapia externă: 4 ore
5.Biochiterapia: 2 ore
6.Tehnici particulare de radioterapie: 2 ore
7.Indicaţiile şi rezultatele radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice: 12 ore
1.3.7.2 Baremul activităţilor practice
1.Radioterapia în sfera oto-rino-laringologică
–Plan de tratament
–Iradierea externă exclusivă
–Iradierea externă postoperatorie
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Indicaţia radioterapiei în principalele localizări
2.Radioterapia tumorilor cerebrale
–Plan de tratament
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Indicaţia terapeutică
3.Radioterapia tumorilor anorectale
–Radioterapia adjuvantă pre- şi postoperatorie
–Radioterapia exclusivă
–Brachterapia rectului
–Indicaţia terapeutică
4.Radioterapia tumorilor bronhice
–Plan de tratament
–Iradierea exclusivă
–postoperatorie
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Indicaţia terapeutică
5.Radioterapia limfoamelor maligne
–Plan de tratament
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Indicaţia terapeutică
6.Radioterapia neoplasmelor mamare
–Plan de tratament
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Indicaţia terapeutică
7.Radioterapia neoplasmelor colului uterin
–Plan de tratament
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Brachterapia neoplasmelor colului uterin
–Indicaţia terapeutică
–Indicaţia terapeutică a cazurilor particulare
8.Radioterapia neoplasmelor corpului uterin
–Iradierea externă
–Brachterapia endo - cavitară
–Plan de tratament
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Indicaţie terapeutică
9.Radioterapia neoplasmelor ovariene
–Plan de tratament
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Alte modalităţi de iradiere
–Indicaţie terapeutică
10.Radioterapia neoplasmelor prostatei
–Plan de tratament
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Indicaţie terapeutică
11.Radioterapia seminoamelor testiculare
–Iradierea subdiafragmatică
–Iradierea supradiafragmatică
–Plan de tratament
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Indicaţia terapeutică
12.Radioterapia neoplasmelor părţilor moi
–Plan de tratament
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Indicaţia terapeutică
13.Radioterapia metastazelor
–osoase
–cerebrale
–cutanate
–hepatice
–Plan de tratament
–Tehnica iradierii
–Dozimetrie
–Indicaţia terapeutică
1.3.8 CURS DE ONCOLOGIE MEDICALĂ
1.3.9.STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ (total 81 ore)
1.Principii ştiinţifice de bază
Ca fundament pentru tratarea bolilor maligne, rezidenţii vor înţelege biologia cancerului, principiile tratamentului, conducerea şi interpretarea corectă a cercetării clinice.
1.1.Biologia cancerului (2 ore)
–biologia celulelor normale şi procesele de bază ale carcinogenezei – structura, organizarea, expresia şi reglarea genelor
–ciclul celular, rolul său în oncogeneză şi interacţiunea sa cu terapia
–cinetica celulelor tumorale, proliferarea şi moartea celulară programată şi echilibrul dintre moartea şi proliferarea celulară
–tehnici moleculare, cum ar fi PCR, analizele cromozomiale, şi alte tehnici ale biologiei moleculare şi celulare tumorale
1.2.Imunologia tumorală (1 oră)
–componentele umorale şi celulare ale sistemului imun
–acţiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun
-interrelaţia între tumoră şi sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun şi efectul direct al citokinelor asupra tumorilor.
1.3.Etiologie, epidemiologie, screening şi prevenţie (2 ore)
–etiologia cancerogenezei prin factori genetici şi prin factori de mediu
–date de bază de epidemiologie descriptivă, analitică şi experimentală
–principiile de bază ale screeningului şi evaluării riscului
–senzitivitatea şi specificitatea testelor de screening şi raportul cost-beneficiu
–principiile şi indicaţiile screeningului şi sfatului genetic
–valoarea prevenţiei în dezvoltarea cancerului
–măsuri de profilaxie primară, secundară sau terţiară
1.4.Cercetare clinică incluzând statistica(1 oră)
–design-ul şi desfaşurarea trialurilor clinice în grupuri internaţionale cooperative sau protocoale proprii instituţiei : studii de faza I-II-III; probleme de etică, obţinerea aprobărilor de la autorităţile competente
–criteriile pentru definirea răspunsului la tratament
–instrumente utilizate pentru evaluarea calităţii vieţii
–bazele şi metodele statistice, cerinţele legate de numărul pacienţilor la conceperea studiilor şi interpretarea corectă a datelor
–evaluarea şi gradarea toxicităţii
–rolul şi funcţionarea comitetelor instituţionale de etică
–obţinerea consimţământului informat al pacienţilor;
–instruirea în ceea ce priveşte redactarea granturilor şi informaţii asupra mecanismelor de susţinere a cercetării clinice
–cunoştinţe referitoare la costul terapiei şi cost-eficacitatea terapiei
–învăţarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale şi vizuale şi scrierea articolelor. Rezidenţii trebuie să fi capabili să evalueze critic valoarea ştiintifică a articolelor publicate şi influenţa lor asupra practicii clinice zilnice.
2.Principii de bază în îngrijirea şi tratamentul bolilor maligne
Îngrijirea pacienţilor cu boli maligne cere experienţa a numeroase specialităţi medicale şi majoritatea pacienţilor sunt cel mai bine trataţi printr-un abord multidisciplinar cu integrarea a diferitelor specialităţi datorită creşterii complexităţii tratamentului modern. Rezidenţii vor trebui să cunoască aportul fiecăreia din aceste specialităţi în stabilirea diagnosticului, stadializarea şi tratamentul cancerului şi a complicaţiilor acestuia. Vor trebui să interacţioneze cu fiecare din aceste discipline pentru a câştiga o apreciere a beneficiilor şi limitelor fiecărei modalităţi.
Este încurajată participarea rezidenţilor la întâlnirile multidisciplinare. Rezidenţii vor trebui să fie capabili să evalueze comorbidităţile care pot afecta toxicitatea şi eficacitatea tratamentului în scopul de a formula un plan de tratament şi de a fi conştienţi de condiţiile speciale care influenţează tratamentul pacienţilor.
–examinarea materialelor biopsice şi pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog.
-cunoaşterea noilor tehnici de anatomie patologică şi contribuţia acestora la stadializarea
şi îngrijirea bolnavilor cu cancer
-cunoaşterea testelor de laborator necesare în stadializarea şi urmărirea pacienţilor.
–rolul markerilor (tumorali serici, membranari, ai ADN)
2.2.Proceduri de stadializare(1 oră)
–sistemele de stadializare
–modalităţile practice de stadializare
–indicaţiile procedurilor de evaluare clinică, imagistică (radiografice şi de medicină nucleară) pentru diagnosticul, stadializarea şi urmărirea pacienţilor, aprecierea răspunsului la tratament utilizând aceste examinări.
2.3.Tratamentul
2.3.1.Chirurgia (2 ore)
–indicaţiile şi contraindicaţiile chirurgiei.
–cunoaşterea rolului chirurgiei în stadializare şi tratatament
–indicaţiile prezervării de organ şi stabilirea secvenţei tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalităţi de tratament.
–riscurile şi beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/ şi chimioterapia
–cunoaşterea complicaţiilor postoperatorii
2.3.2.Radioterapia (2 ore)
–principiile radiobiologiei şi indicaţiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ şi paliativ
–principiile planului de tratament şi ale dozimetriei
–indicaţia asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia sau chimioterapia
–cunoaşterea efectelor acute şi tardive ale radioterapiei.
2.3.3.Chimioterapia (2 ore)
–indicaţiile, obiectivele şi utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei şi în cazul recidivelor
–utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante şi a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator.
–importanţa dozei şi a întârzierii administrării agenţilor citostatici specifici.
-aprecierea condiţiilor medicale individuale comorbide în scopul determinării raportului risc/ beneficiu al tratamentului cu agenţi citostatici
–cunoştinţele de farmacocinetică, farmacogenomică şi farmacologie referitoare la diferitele citostatice
–profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei şi orarului administrării în caz de disfuncţie de organ
2.3.4.Terapia biologică (2 ore)
–acţiunea şi indicaţiile terapiei biologice, inclusiv citokine şi factori de creştere hematopoetici.
–spectrul efectelor secundare şi tratamentul acestora
–asocierile terapeutice cu chimioterapia.
–conceptele de bază ale terapiei moleculare ţintite, cum sunt anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară, şi terapia genică.
2.3.5.Tratament suportiv şi paliativ
–semnificaţia tratamentului suportiv în cadrul terapiei cancerului
–indicaţiile şi diferitele modalităţi de tratament suportiv, limitele şi efectele secundare ale acestora.
–semnificaţia şi indicaţiile terapiei paliative
–îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali
2.3.5.1.Măsuri suportive (12 ore)
2.3.5.1.1.Greaţa şi voma.
–etiologia la pacienţii oncologici şi mecanismul de acţiune
–farmacologia antiemeticelor şi utilizezarea în practica curentă
2.3.5.1.2.Infecţiile şi neutropenia.
–principiile diagnosticului şi tratamentului infecţiilor şi febrei neutropenice la toate tipurile de pacienţi neoplazici.
–tratarea şi previnţia infecţiilor.
–indicaţiile şi utilizarea factorilor de creştere hematologici.
2.3.5.1.3.Anemia.
–indicaţiile şi complicaţiile transfuziei de masă eritrocitară.
–utilizarea adecvată a eritropoetinaei
2.3.5.1.4.Trombocitopenia.
–indicaţiile şi complicaţiile transfuziei de masă trombocitară.
-opţiuni privind prepararea şi administrarea acestor produse.
2.3.5.1.5.Celulele progenitoare medulare şi periferice.
–metodele de obţinere şi crioprezervare a celulelor progenitoare din măduvă şi sângele periferic.
2.3.5.1.6.Protecţia organelor.
–utilizarea metodelor de protejare a organelor şi tratamentele corespunzătoare.
–indicaţiile şi efectele secundare ale diferiţilor agenţi protectivi ai organelor.
–tehnici de prezervare gonadică pentru asigurarea păstrării fertilităţii pacienţilor (tehnici de crioprezervare).
2.3.5.1.7.Mucozita.
–diagnosticul diferenţial între mucozita infecţioasă de cea cauzată de citostatice.
–tratamentul
2.3.5.1.8.Colecţiile maligne.
–semnele, simptomele şi tratamentele specifice pentru ascită şi colecţiile pleurale şi pericardice
2.3.5.1.9.Extravazarea.
–diagnosticul şi să tratamentul extravazării.
2.3.5.1.10.Urgenţele oncologice
–prezentările clinice care necesită intervenţie imediată (compresiune medulară, tamponadă pericardică).
–diagnosticul şi tratamentul indicat în situaţii acute şi tratamentul cronic al bolii.
2.3.5.1.11.Sindroamele paraneoplazice.
–tipurile de cancer mai frecvent asociate cu anumite sindroame paraneoplazice şi tratamentul fiecăruia dintre aceste sindroame.
2.3.5.1.12.Suportul nutriţional.
-indicaţiile şi complicaţiile suportului nutriţional enteral şi parenteral.
2.3.5.2.Îngrijirea paliativă şi a pacienţilor terminali(3 ore)
2.3.5.2.1.Durerea.
–evaluarea localizării şi severităţii durerii
–cunoaşterea şi utilizarea scarei analgezice OMS
–farmacologia şi toxicitatea narcoticelor opioide şi a celorlalte analgezice
–tratarea durerii cu metodele disponibile
–indicaţiile intervenţiei paliative invazive
2.3.5.2.2.Alte simptome.
–palierea diferitelor simptome ale tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate şi mucoase, anorexia şi caşexia, deshidratare.
2.3.5.2.3.Comunicarea cu pacientul şi familia acestuia.
2.3.6.Reabilitarea. (1 oră)
–rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator
–rolul terapiei ocupaţionale, terapiei fonatorii şi de deglutiţie.
3.Managementul şi tratamentul diferitelor localizări tumorale:
La fiecare localizare trebuie cunoscut: epidemiologia, istoria naturală, semnele şi simptomele caracteristice, metodele de diagnostic şi bilanţ preterapeutic, tratamentul şi urmărirea postterapeutică.
3.1 Cancerele capului şi gâtului: (2 ore)
examinarea corectă a regiunii capului şi gâtului
factorii de risc, istoria naturală şi stadializarea cancerelor ORL
3.3.1 Cancerul esofagian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.3.2 Cancerul gastric :
epidemiologie
patogeneză, histopatologie, factori genetici şi moleculari (leziuni precursoare, polipi adenomatoşi gastrici), factori nutriţionali (vit.B12/ anemia pernicioasă), stil de viaţă (expunere la tutun, expunere ocupaţională, infecţii cu H. pylori)
screening (endoscopie, imagistică)
diagnostic (semne clinice şi simptome, imagistică, endoscopie, biopsie)
o chimioterapie (inducţie, consolidare, menţinere) o radioterapie (externă, intraperitoneală) o tratament combinat
o proceduri chirurgicale secundare (rezecţia masei reziduale,
second-look)
boală metastatică sau recidivată o chimioterapie o radioterapie
urmărire post-terapeutică
tratament suportiv (toxicităţi legate de tratament, ascită, obstrucţie ureterală sau intestinală, menopauză precoce)
probleme speciale
cancere non-epiteliale
stromale (diagnostic, tratament)
celule germinale (diagnostic, tratament)
tumori borderline
tumori ale trompelor uterine
tumori peritoneale primare
3.6.2 Cancerul de corp uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.6.3 Cancerul de col uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.6.4 Cancerul vaginal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.6.5 Cancerul vulvar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.7 Cancerul mamar (6 ore)
epidemiologie
patogeneză, histopatologie (leziuni premaligne şi maligne, tipuri histopatologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, alte sindroame genetice), evaluarea riscului (istoric familial, factori comportamentali, tratament de substituţie hormonală)
prevenţie
modificări comportamentale
chemoprevenţie (tamoxifen, etc.)
mastectomie bilaterală profilactică
ooforectomie profilactică
screening
mamografie
alte tehnici imagistice ( ecografie, IRM)
examinarea sânilor (autoexaminarea, examinarea de către medic)
screening genetic
diagnostic
managementul unei mase palpabile
managementul unei leziuni nepalpabile, cu anomalii detectate
imagistic
tehnici de biopsie
o puncţie cu ac fin
o puncţie biopsie
o disecţie axilară (completa, ganglion santinelă)
stadializare şi factori prognostici
stadializare TNM
tip histopatologic
receptori hormonali
alti markeri biologici sau moleculari (HER2)
tratament
leziuni premaligne – hiperplazia atipică
carcinom in situ – lobular, ductal
carcinom invaziv, stadii incipiente
o chirurgie
o radioterapie
o chimioterapie
o pre-operatorie
o post-operatorie
o hormonoterapie
o pre-operatorie
o post-operatorie
o agenţi biologici (trastuzumab)
o estimarea beneficiului tratamentului adjuvant
cancer local-avansat şi inflamator – tratament multimodal
recidive locale
o chirurgie o radioterapie o chimioterapie
boală metastatică
o chirurgie o radioterapie o tratament sistemic o hormonoterapie o chimioterapie
o mono-terapie vs. tratament combinat
o tratament cu anticorpi monoclonali
urmărire post-terapeutică
tratament suportiv
reinserţie socială
limfedem
bisfosfonaţi pentru metastazele osoase
simptome menopausale
menopauză precoce
fertilitate
disfuncţii cognitive
reconstrucţie chirurgicală
probleme speciale
cancerul de sân la bărbaţi
cancerul de sân în timpul sarcinii
cancerul de sân la vârstnice
cancerul de sân la femei foarte tinere
tumora Phyllodes
boala Paget a sânului
3.8 Sarcoame (2 ore)
3.8.1 Sarcoame osoase (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.8.2 Sarcoame de părţi moi (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.9 Cancerele pielii (2 ore)
3.9.1 Melanoamele (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)
3.9.2 Cancerul cutanat bazocelular şi spino-celular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post- terapeutică)
3.10 Tumorile sistemului neuro-endocrin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică) (2 ore)
3.11 Tumorile sistemului nervos (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică) (2 ore)
3.12 Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologica simptomatologie,diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principale asocieri de chimioterapie) (2 ore)
3.13 Cancerul la copii. Nefroblastomul, Neuroblastomul, Retinoblastomul, Tumorile cu celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologica, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie) (4 ore)
3.14 Afecţiunile hematologice (7 ore)
3.14.1 Leucemia
tehnicile anatomo-patologice şi de biologie moleculară (citogenetică, imuno- fenotipizare) utilizate în diagnosticul leucemiilor
recomandări terapeutice actuale în leucemia acută limfoblastică şi leucemia mieloidă
3.14.2 Leucemia acută şi mielodisplazia
factorii de risc ai dezvoltării leucemiei
clasificarea franco-americano-engleză şi implicaţiile acesteia în tratament şi prognostic
aprecierea posibilităţii transplantului medular
prognostic
tratament
3.13.3 Leucemiile cronice
factorii de risc ai dezvoltării leucemiei
aprecierea posibilităţii transplantului medular
prognostic
tratament
3.13.3.Limfoamele
stadializarea Ann Arbor şi clasificarea OMS
3.13.3.1 Limfomul Hodgkin
stadializarea LH şi indicarea stadializării chirurgicale
rolul radioterapiei în stadiile incipiente şi indicaţiile chimioterapiei în stadiile II, III şi IV
indicaţiile transplantului medular în cazul bolii recidivate sau refractare la tratament
3.13.3.2 Limfomul non-Hodgkin
asocieriea LNH cu HIV şi cu imunosupresia
clasificarea revizuită europeano-americană a limfoamelor
factorii de prognostic
rolul curativ al chimioterapiei şi valoarea transplantului medular în caz de reşută - rolul radioterapiei, chirurgiei şi chimioterapiei în stadializarea şi tratamentul LNH grad intermediar
caracteristicile LNH grad ridicat şi rolul tratamentului agresiv la această subgrupă
3.13.3.3 Limfomul cutanat cu celule T
prezentarea clinică, rolul diagnostic al imunofenotipizării
indicaţia ultravioletelor A, a radioterapiei şi chimioterapiei locale în tratamentul iniţial şi rolul paliativ al chimioterapiei, agenţilor biologici şi radioterapiei în boala avansată sau refractară
3.13.4 Mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, plasmocitomul solitar, alte gammapatii monoclonale
3.15 Tumorile maligne asociate cu SIDA (1 oră)
corelaţia dintre tumorile sistemului nervos central cu imunosupresie şi SIDA
incidenţa crescacândă a tumorilor maligne la populaţia HIV-pozitivă
indicaţii teraputice în aceste situaţii şi riscul toxicităţii crescute datorită problemelor medicale asociate.
4.Aspectele psihosociale ale cancerului (2 ore)
–problemele psihosociale legate de cancer, impactul nivelului cultural şi spiritual asupra diagnosticului şi tratamentului cancerului
–indicarea şi utilizarea medicamentelor psihotrope
–coordonarea implicării membrilor familiei, a bisericii, a serviciilor de hospis şi a grupurilor de suport în tratamentul multidisciplinar al pacienţilor cu cancer.
–comunicarea cu pacientul şi familia veştile proaste, comportamentul în situaţii dificile
5.Educaţia pacienţilor (2 ore)
–factorii de risc cancerigeni la pacienţi şi familia acestora, în vederea sfatului genetic.
–riscul unui cancer secundar: leucemia acută mieloidă după chimioterapie, sarcoamele radioinduse
–disfuncţiile endocrine: hipotiroidismul după iradierea regiunii cervicale, sterilitatea indusă de chimioterapie.
–măsuri de chemoprevenţie, urmărirea postterapeutică şi examinări indicate cu ocazia controalelor periodice.
6.Probleme de bioetică, legislaţie şi economie (1 oră)
–importanţa consimţământului informat al pacientului
–etica studiilor clinice
–legislaţia privind tratamentele anticanceroase, relaţia cost-eficienţă în cazul tratamentelor utilizate în managementul cancerului.
7.Aptitudini legate de practica oncologică (1 oră)
-modalitatea de prescriere şi administrare a agenţilor anticanceroşi
–montarea cateterului venos, efectuarea aspiraţiei şi biopsiei medulare
–cunoştinţe de bază în interpretarea frotiului medular.
–manualitate în efectuarea puncţiei lombare şi administrarea chimioterapiei pe această
cale.
8.Baremul activităţilor practice
1.Întocmirea foilor de observaţie oncologică
2.Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei Bilanţ preterapeutic
3.Trialuri clinice- principii şi posibilităţi de realizare
4.Mijloacele şi metodele de raportare a înbolnăvirii şi deceselor prin cancer
5.Metodologia organizării unei acţiuni de depistare (screening) a cancerului: mamar, pulmonar, vezicii urinare, colului uterin,prostată, colon
6.Tehnica recoltării secreţiilor pentru examenul citologic
7.Tehnica recoltării lichidului pleural şi peritoneal pentru examenul citologic
8.Interpretarea unor radiografii: osoase bronhopulmonare gastrice
esofagului colon şi rect renale
vezicii urinare mamare
9.Interpretarea computer tomografiei:
a tumorii primare şI secundare cerebrale
a tumorii bronhopulmonare şi mediastinale a tumorilor hepatice
a tumorilor retroperitoneale a tumorilor suprarenale
a tumorilor renale
a tumorilor pelviabdominale
10.Tehnica administrării citostaticelor
11.Indicaţia terapeutică în cancerele prevăzute în tematică
12.Chimio-hormono-imunoterapia în localizările bolii neoplazice prevăzute în tematică 13.Tratamentul antiemetic şi al durerii în cancer
14.Interpretarea scintigramei osoase
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2.Probleme etice în stările terminale.
3.Tratamente inutile în practica medicală.
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
5.Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru.
2.Donarea de organe de la persoana vie.
3.Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5.Terapia genică.
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5.Comitetele de etică a cercetării.
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
Curriculum de pregătire în specialitatea OTO-RINO-LARINGOLOGIE*
INTRODUCERE
Specialitatea ORL in Româia are o tradiţie de peste un secol. Ea s-a dezvoltat in acord cu specialitatea pe plan internaţional, dispunând de-a lungul timpului de specialişti reputaţi si de o adevărata şcoala de formare a cadrelor. In anii din urma specialitatea s-a dezvoltat si tehnicizat vadit, abordând in cadrul chirurgiei minim- invazive cât şi în cadrul chirurgiei extinse atat clasicele organe ale specialitaţii: urechea, nasul şi sinusurile, cavitatea bucală, faringe, laringe, traheea si esofagul, precum şi regiunile învecinate acestora: osul temporal, otobaza, fosa infratemporală, rinobaza, orbita, regiunea cervicală anterioară, masivul facial.
În acord cu Uniunea Europeană a Medicilor Specialişti (UEMS), pentru specialiştii români, in dorinţa de a realiza o pregătire la standarde europene, se propune o nouă curiculă de pregatire ce se va derula pe parcursul celor 5 ani aprobaţi de Ministerul Sănatăţii. Actuala curiculă va face ca specialistul român sa fie competitiv cu orice specialist ORL din Uniunea Europeană. Ea ţine cont de cerinţele UEMS şi în acelaşi timp doreşte să păstreze valorile învaţamântului ORL din România.
DEFINIŢIE
Oto-rino-laringologia* este specialitatea care se ocupă de patologia malformativă, traumatică, inflamatorie şi tumorală ce interesează urechea, osul temporal, nasul şi sinusurile paranazale, cavitatea bucală, faringele, laringele, traheea, esofagul, precum şi structurile adiacente. Ea cuprinde deasemeni investigarea şi tratamentul medical, recuperator si chirurgical al afecţiunilor aparatului acustico-vestibular, simţurilor gustului şi mirosului, tulburările si afectările nervilor cranieni precum şi deficienţele de auz şi de emisie sonoră, funcţii de o mare importanţă în comunicarea interumană.
Alături de neurochirurg, oftalmolog, chirurgul buco-maxilo-facial, ORL-istul se ocupă de afecţiuni ce interesează rinobaza, fosa infratemporala, otobaza şi orbita. Alaturi de chirurgul toracic, el se ocupă de patologia traheei, esofagului şi a zonelor adiacente istmului toracic.
In rezumat, Oto-rino-laringologia* cuprinde studiul funcţiilor si patologia urechii, nasului şi sinusurilor paranazale, cavitaţii bucale, faringelui, laringelui, traheei si esofagului, precum şi a regiunilor adiacente acestor organe şi cavităţi. Specialitatea se ocupă de asemeni de problemele legate de comunicare generate de tulburările de auz şi limbaj.
Ramuri importante ale specialitaţii sunt deasemeni: audiologia (inclusiv audiologia pediatrică), otoneurochirurgia, foniatria si neurologia legată de patologia nervilor cranieni. Sunt deasemeni necesare cunostinţe din domeniile imunologiei, alergologiei, oncologiei precum şi chirurgiei plastice si reconstructive a regiunilor cervicofaciale.
PROGRAMUL DE PREGĂTIRE
Durata: 5 ani
*Definirea specialitaţii date de Comisia ORL a UEMS este Oto- Rino - Laringologie si chirurgie cervico-facială. Solicităm Ministerului Sănătăţii Publice ca în Nomenclatorul specialităţilor să includă denumirea UEMS a specialităţii
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activitaţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o data pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestari ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.Însuşirea principiilor chirurgicale generale şi a cunoştinţelor teoretice de anatomie, fiziologie, patologie, etiologie, simptomatologie şi tratament ale bolilor urechii, osului temporal, nasului, sinusurilor paranazale, cavităţii orale, faringelui, laringelui, traheei, esofagului, capului, gâtului şi glandelor salivare. O atenţie specială trebuie acordată de asemenea cunostinţelor teoretice de audiologie, foniatrie, boli vestibulare, alergologie, imunologie, oncologie şi principiilor chirurgiei plastice şi reconstructive.
2.Rezidenţii ar trebui să aibă acces la un laborator de os temporal şi o cameră de disecţie pentru a se familiariza cu tehnicile de bază ale chirurgiei urechii, nasului, sinusurilor paranazale, scheletului facial, laringelui, glandelor salivare şi gâtului.
3.Se va realiza creşterea gradată a responsabilităţilor clinice şi experienţei chirurgicale pentru cele mai comune proceduri ale specialităţii.
4.O listă a procedurilor diagnostice (A), îngrijirilor conservatoare (B) şi tratamentului chirurgical (C) este propusă de Comisia ORL - Chirurgia Cervicofacială în acord cu UEMS.
5.Programul de pregătire necesită dovada obligatorie a tuturor deprinderilor şi procedurilor tehnice şi operatorii enumerate la secţiunea “General”.
6.Programa oferă toate premizele de pregătire a rezidentului şi in secţiunea avansaţi, zona in care rezidentul participă la echipele operatorii precum şi asistă în sala de operaţii.
Sunt utilizate 3 categorii de implicare în activitatea de pregătire practică privind manoperele, tehnicile, procedeele operatorii, care se vor trece în caietul de monitorizare a pregătirii:
(i)Efectuate Independent de către rezident, fără ajutor.
Indrumatorul are obligatia de a face cel putin anual o evaluare a cunostinţelor teoretice si practice. Rezultatele acestor examinari se vor fi centralizate in „Caietul Rezidentului”. Evaluarea finală se va face conform normelor Ministerului Sănătaţii Publice.
1.1.STRUCTURA STAGIILOR :
Etapa de angajare, luare in evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului si fixarea planului de activitate (2 saptămîni).
Stagiile complementare sunt necesare pregătirii teoretice şi practice a viitorilor specialisti. Ele se vor realiza prin stagii organizate la nivelul diferitelor discipline cu patologie conexă. Vor fi două tipuri de stagii:
A. obligatorii
B. optionale
A. Stagiile obligatorii :
1) ORL stagiu de bază, 3 ani 8½ luni la care se adaugă următoarele module de pregătire în specialitate
B. Stagiile optionale sau aprofundare stagiu de bază ORL:
1) chirurgie vasculară: 1 lună
2) chirurgie toracică: 1 lună
3) chirurgie oftalmologică: 1 lună
Desfăşurarea stagiului de chirurgie generală (A1) propunem a se efectua in primul an de rezidenţiat, după primele 6 luni de familiarizare cu specialitatea.
Stagiile obligatorii cu specific ORL se vor efectua in anii 3, 4 şi 5 de rezidenţiat. Stagiile optionale vor fi în număr de minim 3, in anii 3 şi 4
1.4.CONŢINUTUL STAGIILOR ORL
Tematică a cursurilor – Specializarea ORL(730 ore)
1.Anatomia, fiziologia si fiziopatologia rino-sinusală
2.Metode de explorare rino-sinusală
3.Traumatisme nazosinusofaciale
4.Epistaxisul
5.Rinosinuzitele acute
6.Rinosinuzita cronică
7.Complicaţiile infecţiilor rinosinusale
8.Alergia rinosinusală
9.Tumori benigne rinosinusale
10.Tumori maligne rinosinusale
11.Inflamaţiile specifice rinosinusale
12.Sindromul de apnee nocturnă
13.Algiile craniocervicofaciale
14.Anatomia ,fiziologia si fiziopatologia faringelui
15.Metode de explorare a cavitatii bucale şi a faringelui
16.Patologia inflamatorie faringiană
17.Patologia tumorală faringiană
18.Tumorile parafaringiene
19.Tulburările senzitive si motorii ale faringelui
20.Patologia inflamatorie a glandelor salivare
21.Patologia tumorală a glandelor salivare
22.Patologia inflamatorie şi tumorală a cavitatii bucale
23.Anatomia, fiziologia şi fiziopatologia laringelui
24.Metode de explorare laringiană
25.Laringitele acute şi cronice
26.Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană
27.Tumorile benigne laringiene
28.Tumorile maligne laringiene
29.Traumatismele laringelui
30.Sindroame paralitice laringiene si asociate
31.Stenozele laringiene si laringotraheale
32.Reabilitarea pacientului laringectomizat
33.Afecţiuni inflamatorii ale glandei tiroide
34.Tumorile glandei tiroide
35.Fistulele şi chisturile cervicale
36.Adenopatia cervicală
37.Metode de explorare traheo-bronşice
38.Corpi străini traheo-bronşici
39.Patologia tumorala traheală
40.Metode de explorare esofagiană
41.Corpi străini esofagieni
42.Esofagitele postcaustice şi de reflux
43.Patologia tumorală esofagiană
44.Anatomia, fiziologia si fiziopatologia urechii
45.Metode de explorare a funcţiei auditive
46.Metode de explorare a funţtiei vestibulare
47.Afecţiunile urechii externe
48.Disfunţtia tubară
49.Otitele medii acute
50.Otomastoidita acută
51.Mastoidita acută a nou-nascutului si copilului
52.Otitele medii cronice
53.Otomastoidita cronică
54.Infecţii specifice ale urechii
55.Complicaţiile supuraţiilor urechii medii
56.Otoscleroza
57.Surditatea brusc instalată
58.Sindroamele vestibulare
59.Paralizia faciala periferică
60.Tumorile urechii externe şi urechii medii
61.Glomusul de jugulară
62.Schwannomul de vestibular
63.Copilul hipoacuzic
64.Metode de reabilitare auditivă
65.Metode de reabilitare vestibulară
66.Implantul cohlear
67.Manifestari ale infecţiei HIV in ORL
68.Urgenţe în ORL
69.Endoscopia în ORL
70.LASER-chirurgia în ORL
71.Malformaţii în ORL
72.Evaluarea tulburărilor vocii
73.Tulburările de articulare şi fluenţa vorbirii
74.Patologia si terapia oncologică în ORL
75.Chirurgia plastică şi reconstructivă în ORL
76.Elemente de patologie chirurgicală a craniobasisului
1.4.2.Barem de activităţi practice în concordanţă cu Programul European de Pregătire în specialitatea O.R.L.
(i)Efectuate independent de către rezident, fără ajutor.
(s) Efecuate sub supravegherea îndrumătorului.
(a) asistarea îndrumătorului (ajutor operator).
(A) Asistarea indrumătorului (fară ca rezidentul să fie inclus în echipa operatorie)
I. Obiective de bază
Cunoştinţe fundamentale în:
1.medicină de urgenţă şi resuscitare i
2.controlul infecţiilor i
3.terapie antimicrobiană i
4.medicină transfuzională i
5.hemostază i
6.oncologie i
7.vindecarea plăgilor i
8.tehnici chirurgicale generale i
9.bazele chirurgiei plastice şi reparatorii i
10.transplant i
11.traumatologia ţesuturilor moi şi oaselor i
12.imunologie i
13.endocrinologie i
14.nutriţie orală şi parenterală i
Cunoştinţe aprofundate, experienţă şi îndemânare în:
15.investigaţii psihosomatice de bază i
16.protecţia împotriva radiaţiilor i
17.control medical de calitate i
18.principii etice i
19.legislaţie i
20.bazele medicinii nutriţioniste i
21.proceduri de bază de laborator i recoltarea corectă de probe din lichidele corporale sau excretate
A. Proceduri de diagnostic
22.cazuri psihosomatice s
23.investigaţii de laborator,
indicaţii, recoltarea corectă a probelor, i interpretarea rezultatelor
24.analizarea lichidelor corporale
(prin compararea vizuală a culorii reactanţilor, prin s procesare automată sau cu reactanţi multipli)
25.valori normale ale constantelor sanguine s
Cunoştinţe particulare în investigaţiile de laborator ale afecţiunilor ORL:
26.determinarea grupelor sanguine A, B, O, factor R, inclusiv observarea hemolizei i
27.sistemul ABO i
28.testul de compatibilitate serologică i
29.testele Coombs direct calitativ şi indirect s
30.detectarea germenilor (culturi celulare) s
31.detectarea fungilor (culturi celulare) s
32.investigarea agenţilor inhibitori (medii de
cultură) i
analiza markerilor tumorali A
33.investigaţii de laborator de alergologie s
34.investigaţii de laborator asupra hemostazei s
II. Otologie
Cunoştinţe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a)EXAMINARE CLINICĂ:
1.otoscopie i
2.endoscopie i
3.microscopie i
b)FUNCŢIA AUZULUI:
4.audiogramă în câmp liber (?) i
5.teste cu diapazonul i
6.impedanţă i
7.audiogramă tonală i
8.audiogramă vocală i
9.audiogramă supraliminală i
teste audiometrice obiective: i
10.ERA, BERA s
11.otoemisiuni s
audiologie pediatrică:
12.metode de screening s
13.metode obiective s
14.metode subiective s
c)FUNCŢIA VESTIBULARĂ:
15.nistagmus spontan i
nistagmus indus :
16.nistagmus poziţional i
17.teste calorice i
18.electronistagmografie i
19.testul scaunului rotativ a
20.reflexe spinale (Unterberger, Romberg) i
21.posturografie a
22.cranio-corpografie a
Videonistagmografie A
d)FUNCŢIA NERVULUI FACIAL
teste topodiagnostice:
23.de ex. testul Schirmer, teste gustative, reflexul
stapedian i
teste neurofiziologice:
24.teste de stimulare nervoasă (MST, NMG, TFR, ...) a
25.electromiografie a
e)INTERPRETARE IMAGISTICĂ:
26.radiografie, CT, RMN, angiografie i
B. Tratament nechirurgical
Tratament farmacologic şi/sau reabilitare fizică:
27.infecţia urechii i
28.hipoacuzie neurosenzorială i
29.tinitus i
30.vertij şi dezechilibru i
31.pareza/paralizia nervului facial i
32.îngrijiri postoperatorii i
C. Tratament chirurgical
33.disecţia osului temporal i
34.anestezie locală şi regională i
35.managementul otohematomului i
36.excizia osteoamelor A
37.otoplastie s
38.meatoplastie s
39.extragerea corpilor străini i
40.polipi ai conductului auditiv i
41.miringotomie i
42.aeratoare timpanice i
43.miringoplastie s
44.timpanotomie s
45.antrotomie s
Mastoidectomie
46.simplă s
47.modificată a
48.radicală a
49.timpanoplastie (reconstrucţie osiculară) a
implant de proteze:
proteze de ureche medie A
proteze auditive intraosoase A
implant cohlear A
50.stapedectomie/stapedotomie a
sacotomie A
neurectomie (secţionarea nervului vestibular) A
chirurgia neurinomului de acustic A
chirurgia nervului facial:
decompresie A
grefe A
monitorizare A
chirurgia tumorilor glomice A
petrosectomie A
chirurgia bazei craniului (otobază) cu reconstrucţie A
corectarea malformaţiilor:
51.auriculare a
52.fistule a
53.CAE a
ureche medie A
repararea plăgilor:
54.auriculare i
55.CAE i
ureche medie şi internă, inclusiv nervi, vase şi dura din compartimentul osului temporal A
chirurgia tumorilor:
56.auriculare s
57.CAE a
ureche medie şi internă, inclusiv nervi, vase şi dura din compartimentul osului temporal A
III. Nas şi sinusuri paranazale
Cunoştinţe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a)EXAMINARE CLINICĂ:
1.Rinoscopia anterioară şi posterioară; i
2.Endoscopia; i
3.Microscopia; i
b)TESTE FUNCŢIONALE
4.Rinomanometrie; i
5.Rinometria acustică; a
6.Teste olfactometrice (subiective, obiective); i Testarea functionalităţii ciliare; A
c)IMAGISTICĂ
7.Echografie (mod a si b); i
8.Radiografii uzuale; i
interpretare de
9.-CT; i
10.-RMN; i
11.-scintigrafie; i
12.-angiografie; i
d)INVESTIGAŢII ALERGICE
13.Testări alergice epicutanate; i
14.Testări alergice intracutanate; i
15.Teste nazale de provocare; i
16.Citologie nazală; s
17.Teste de eliminare s
18.Interpretarea testelor serologice; i
B. Tratament nechirurgical
19.Tratament medical (farmacologic); i Imunoterapie specifică (hiposensibilizare); A
20.Tratamentul reacţiilor anafilactice; i
C. Tratament chirurgical
Nas
1.Anestezie loco-regională i
Tratamentul epistaxisului: i
2.Tamponament nazal; i
3.Cauterizare nazală; i
4.Indepărtare de corp străin endonazal; i
5.Polipectomie nazală; i
6.Chirurgie turbinară; i
7.Repoziţionare fractură nazală; i
8.Incizia abceselor; i
9.Chirurgie septală; i
10.Septoplastie (reintervenţie) a
11.Rinoplastie închisă; a
Rinoplastie deschisă; A
Rinoplastie de revizie; A
Rinoplastie complicată; A
Rinoplastie de augmentare; A
Rinoplastie de reducţie; A
12.Tratamentul rinofimei; A
Corecţia malformaţiilor (atrezie coanală, fistule etc); A
Sinusuri paranazale
13.Endoscopie sinusală; i
14.Puncţia sinusului maxilar; i
15.Antrostomie endoscopică; i
16.Antrostomie radicală (Caldwell – Luc); i
17.Trepanarea sinusului frontal (Boeck) i
18.Chirurgie externa a sinusului frontal; s
19.Etmoidectomie externă; s
20.Etmoidectomie endonazală (endoscopică,
microscopică); s
21.Frontoetmoidectomie (endoscopică); a
42.Chirurgia sinusului sfenoidal; a Chirurgia de revizie a sinusurilor paranazale; A
Inchiderea fistulelor oroantrale; A
Ligatura arterei etmoidale şi maxilare; a
Proceduri de decompresie orbitară; A
Dacriocistorinostomie; A
Tratamentul fistulelor LCR; A
Tratamentul tumorilor
maxilectomie (parţială, totală); A
rinotomie laterală; a
tehnica de decopertare medio-facială (degloving) A abordul combinat al rinobazei; A
orbitotomie; A
exenteraţie orbitară; A
chirurgia rinobazei (lambou osteoplatic, plastie de dura şi alte tehnici); A
Tratamentul leziunilor traumatice
43.
Leziuni de ţesuturi moi;
I
44.
Fracturi nazale;
i
45.
Hematom nazal;
i
46.
Fracturi de sinusuri paranazale;
a
47
Fracturi de orbită;
a
48
Fracturi zigomatice;
s
49 Decompresia nervului optic; A Reconstrucţia rinobazei. A
IV. Laringe. Trahee
Cunoştinţe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a)EXAMINARE CLINICĂ (ADULŢI ŞI COPII)
1.laringoscopie indirectă (cu oglinda) i
2.laringoscopie de contact i
3.laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil i
4.traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil i
5.laringoscopie directă i
6.microlaringoscopie i
7.traheoscopie rigidă i
8.bronhoscopie (rigidă, flexibilă) i
9.stroboscopie i
10.spirometrie i
11.analiza percepţională şi acustică a vocii i
12.evaluarea timpului maxim de fonaţie i
13.evaluarea fonetografică i
14.prelevări pentru evaluare microbiologică i
15.aspiraţii bronşice pentru evaluare microbiologică şi citologică a
16.biopsii endolaringiene i
17.biopsii endotraheale şi endobronşice a
18.evaluarea căilor aeriene la nou-născuţi şi copii a electromiografia laringelui A
b)INTERPRETAREA IMAGISTICII:
19.ecografie, radiografie, CT, RMN I
B. Tratament nechirurgical
20.aplicaţii de soluţii topice la nivelul laringelui i
21.aerosoli i
22.terapie farmacologică sistemică i
23.terapie logopedică a
24.îngrijirea vocii profesionale a
25.reeducarea vocii după laringectomie totală s
C. Tratament chirurgical
26.anestezie locală şi regională i
27.extragerea corpilor străini din laringe, trahee şi bronhii s
28.intubaţie orotraheală i
29.traheostomie (inclusiv percutană) i
30.închiderea traheostomei i
31.coniotomie i
32.biopsie prin microlaringoscopie
chirurgie laser endolaringiană şi endotraheală (d.ex. chirurgia stenozelor) A
chirurgia paraliziei de coardă vocală unilaterală (restaurarea vocii) A
chirurgia paraliziei bilaterale de corzi vocale A
33.chirurgia tulburărilor de fonaţie (fonochirurgie) A chirurgia nervilor laringelui superior şi inferior A gestionarea căilor aeriene la nou-născut şi copil A chirurgia malformaţiilor A
repararea plăgilor (traumatologie) A
chirurgie tumorală
chirurgie endolaringiană pentru tumori laringiene mici A
laringectomie convenţională parţială
34.cordectomie a
35.laringectomie parţială supraglotică a
36.laringectomie parţială verticală a hemilaringectomie A
37.laringectomie totală a
faringo-laringectomie
parţială A
totală A
faringo-laringo-esofagectomie A reconstrucţie cu grefe locale şi microvasculare A
38.reabilitarea vocii cu proteze (buton fonator) a reparaţia stenozei laringo-traheale A
reparaţia fistulei eso-traheale A chirurgia reconstructivă a traheei şi esofagului A
V. Cavitatea bucală. Faringe
Cunoştinţe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a)EXAMINARE CLINICĂ:
1 Inspecţie si palpare la nivelul cavitaţii bucale şi
orofaringelui i
2.Nasofaringoscopia i
3 Hipofaringoscopie i
4 Esofagoscopie i
5.Evaluare endoscopică a cavităţii orale, faringelui şi i esofagului, utilizând endoscopia flexibilă şi rigidă,
incluzând biopsie, prepararea tamponamentului, spălarea şi a altor tehnici
6.Gustometria i
7 .Teste de salivatie i
8.Teste functionale pentru disfagie a
9.Evaluarea sindromului sleep apnea s
10.Evaluarea vorbirii s
b)INTERPRETAREA IMAGISTICII
11 .Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN, esofagograma i
B. Tratament nechirurgical
12.
Terapia cu inhalaţii
i
13.
Terapia farmacologică
i
14.
Tratament local
i
15.
Reabilitarea disfagiei
s
16
.Reabilitarea vorbirii
s
C. Tratament chirurgical
17 Anestezia locală şi regională i
18 Adenoidectomia i
19 Amigdalectomia i
20 Abces amigdalian i
21 Oprirea hemoragiei amigdaliene i Drenarea abceselor
22 peri şi retroamigdalian i
23.para si retrofaringian s
24 de bază de limbă s
Corectarea malformaţiilor
25.Fren lingual i
26.Ranula i
27.Incluziuni chistice i
Macroglosia A
28.Indepărtarea calculilor salivari pe calea orală I
29.Transpoziţie de duct salivar a Litotriţie A
30.Indepărtarea de corpuri străine X
Excizie de pungă faringială ( tehnica deschisă sau endoscopic) A
31 .Biopsie endosopică şi stadializarea tumorilor s Faringostomie A
Inchiderea faringostomei A
Miotomie cricofaringiană A
Chirurgia tumorală
Chirurgia laser la nivelul cavităţii orale şi a faringelui A Rezecţie de limbă
32.glosectomie parţială s
33 .hemiglosectomie a
Glosectomie totală A
Reconstrucţie de limbă A
Anastomoze microvasculare A Rezecţie ,osteosinteză si reconstrucţia mandibulei A Faringotomie A
Faringectomie partială A
Faringotomie totală A
Chirurgia tumorilor de nasofaringe A 34.Chirurgia tumorilor de orofaringe şi reconstrucţia a
35.Rezectia partială, totală de buze si reconstrucţia
plastică a
36.Chirurgia ronhopatiei şi a apneei obstructive în somn a
VI. Cervico-facial
Cunoştinţe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a)EXAMINARE CLINICĂ:
investigarea nervilor cranieni
1.clinică i
2.electrofiziologică a
3.teste funcţionale ale glandelor salivare i
4.puncţie aspirativă bioptică i
b)INTERPRETAREA IMAGISTICII
5.Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN, esofagogramă i
B. Tratament nechirurgical
6.tratament medicamentos i
7.tratament conservator al plăgilor i chimio-radioterapie A
aplicarea toxinei botulinice A
C. Tratament chirurgical
8.anestezie locală şi regională i
9.îngrijirea traumatismelor a
10.îngrijirea plăgilor deschise ale gâtului i
11.îngrijirea fistulei i
reparaţia fistulei A
12.extirparea chistului de tract tireoglos, chistului branhial şi fistulei s
13.incizia şi drenajul abceselor i
14.chirurgia tumorilor benigne a
corecţia malformaţiilor A
reparaţia leziunilor
15.îngrijirea plăgilor de ţesuturi moi ale feţei i
16.fracturi combinate ale feţei s
17.osteosinteză a
chirurgia nervilor cranieni (N. V, N. VII-XII)
explorare, decompresie sau neuroliză A
reconstrucţie plastică A
disecţia tumorilor
18.extirparea ganglionilor limfatici cervicali i
19.cervicotomie laterală (chirurgie cervicală laterală) s limfadenectomie cervicală
20.radicală a
21.modificată a
22.tumori de ţesuturi moi a
tumori vasculare tumori nervoase
chirurgia glandelor salivare
23.extirparea glandei submandibulare s
24.extirparea glandei sublinguale s parotidectomie
25.parţială a
26.subtotală a
27.totală a
28.radicală a
chirurgia vaselor
29.pregătirea şi ligatura vaselor i
cateterizarea directă sau indirectă a venei jugulare interne A grefon vascular A
Actualitaţi în patologia tumorală neurochirurgicală
Supuraţii endocraniene
1.9.2 Baremul activitaţilor practice- va fi în concordanţă cu tematica lecţiilor conferinţă
1.10.STAGIUL DE ONCOLOGIE –1 lună
Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)
1.10.1 Patologia şi terapia oncologică în ORL (sinteză din 12 secţiuni de curs )
Biologia moleculară a cancerelor sferei ORL
Anatomia oncologică şi tipuri de metastaze în cancerele sferei ORL
Imunohistochimia în cancerele sferei ORL
Clasificarea stadială a cancerelor sferei ORL
Indicaţia terapeutică în cancerele sferei ORL
Tratamentul citostatic în cancerele sferei ORL: principii şi indicaţii
Tratamentul radiologic în cancerele sferei ORL: principii si indicaţii
Chimio-radioterapia concomitente în cancerele sferei ORL
Complicaţii imediate şi tardive ale asocierii radio-chimioterapiei
Tratamentul recidivelor si metastazelor în cancerele sferei ORL
Tratamentul suportiv si paleativ în cancerele sferei ORL
Urmarire post terapeutică
1.10.2 Baremul activitaţilor practice- va fi în concordanţă cu tematica lecţiilor conferinţă
1.11.STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ –1 lună
Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)
1.10.1 Patologia de chirurgie plastică în ORL (sinteză din 12 secţiuni de curs )
1.10.2 Baremul activitaţilor practice- va fi în concordanţă cu tematica lecţiilor conferinţă
MODUL DE BIOETICĂ - 2 săpt.
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic -pacient I - 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic -pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic -pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic -pacient II - 2 ore
1.Consimţămîntul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic -pacient
3.Relaţia medic -pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într -o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
1.1.DEFINIŢIE. Ortodonţia şi ortopedia dento-facială alcătuiesc specialitatea stomatologică care are ca obiect de studiu supravegherea, ghidarea creşterii şi a dezvoltării structurilor dento-faciale, patologia acestora, precum şi terapia anomaliilor dento-maxilare.
1.1.1 Pregătirea medicilor dentişti în specialitatea ortodonţiei şi ortopediei dento-facială se va desfăşura în cadrul unităţilor de învăţământ superior acreditate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei pentru pregătirea medicilor rezidenţi.
1.1.2 Pregătirea Teoretică şi practică se va desfăşura sub îndrumarea directă a profesorului – şef de clinică şi cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcţiuni.
1.1.3 La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoştinţele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiţionat atât de activitatea practică depusă cât şi de participarea la cursuri, seminarii şi realizarea de minimum 2 referate/an. La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 3 probe distincte care să dovedească atât pregătirea teoretică, practică cât şi activitatea clinică depusă în timpul stagiului. În urma acestui examen medicul rezident primeşte titlul de medic specialist.
1.1.4 Fiecare an de specializare cuprinde 311 ore de pregătire teoretică (curs şi seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din şcolile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei sub conducerea unui profesor / şef de catedră.
1.2.DURATA: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3.STRUCTURA CELOR TREI ANI DE REZIDENŢIAT
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social- administrative, prezentarea la spitalul clinic şi clinica unde a fost repartizat,alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 1 săptămână.
1.3.2.Pregătirea în ortodonţie:
1.3.2.1.Stagiul clinic de ortodonţie: 3 ani
1.3.2.2.Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic:
–Discipline biologice şi medicale generale : 5 luni
–Sănătate publică dentară : 2 luni
–Subiecte ortodontice de bază: 8 luni
–Subiecte ortodontice generale: 9 luni
–Tehnici ortodontice: 5 luni
–Proceduri de tratament ortodonţie inter disciplinare: 3 luni
–Tehnici speciale de tratament ortodonţie: 2 luni
–Managementul sănătăţii: 1 lună
–Management în cabinetul de ortodonţie: 1 lună
–Bioetica: ½ lună
1.4.CONŢINUTUL PREGĂTIRII
1.4.1.STAGIUL CLINIC DE ORTODONŢIE: durata 3 ani
Cuprinde:
–Ore de practică clinică şi preclinică
BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂŢII DE PREGĂTIRE
Baremul activităţii practice va fi reprezentat de documentaţia completă a 10 cazuri tratate de către medicul rezident (vezi 1.5.anexa privind baremul minimal al activităţii de pragătire).
–Pe lângă cele 10 cazuri, medicul rezident trebuie să urmărească evoluţia a cel puţin 50 de cazuri, preluând o parte din ele de la colegii de termină rezidenţiatul şi o altă parte, începuţi de acesta, ce vor fi predaţi într-o fază terapeutică intermediară rezidenţilor ce vor începe la terminarea stagiului său.
–Planificarea tratamentelor, planuri de tratament pentru cazuri selectate
–Seminarii privind evaluarea tratamentelor
–evaluarea cazurilor după tratament
–reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenţii aflaţi la sfârşitul studiului
–activităţi de cercetare, documentare în literatura de specialitate.
1.4.2.CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂŞURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC:
1.4.2.1.DISCIPLINE BIOLOGICE Şl MEDICALE GENERALE: durata 5 luni
1.4.2.1.1.Creşterea şi dezvoltarea corpului omenesc (20 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore
–Creşterea somatică şi variantele ei anormale
–Puseul de creştere pubertar şi relaţia sa cu creşterea viscero-neurocraniului
–Factori genetici şi dobândiţi ce pot influenţa creşterea somatică
–Conceptul de vârstă biologică şi stabilirea vârstei scheletale, a vârstei dentare, precum
şi a maturităţii sexuale. Activităţi practice: 10 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
–Aspecte citologice şi histochimice esenţiale pentru înţelegerea:
–Metabolismului celular în condiţii normale şi anormale
–Formării şi proliferării tisulare, dezvoltării oaselor, cartilajelor, dinţilor şi muşchilor
–Creşterii faciale
–ATM
–Deplasării dentare şi reacţiei ţesuturilor de susţinere
–Ortopediei dento-faciale
–Mecanismelor resorbţiei radiculare.
Activităţi practice: 15 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.2.1.6.Fiziologia respiraţiei,fonaţiei,deglutiţiei şi masticaţiei (15 ore)
Cursuri conferinţă : 5 ore
–Aspecte oro-nazale ale diferitelor tipuri de respiraţie
–Vorbirea normală şi anormală
–Diverse tipuri de deglutiţie
–Ciclul masticator.
Activităţi practice : 10 ore
–studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.2.1.7.Sindroame în care este implicată extremitatea cefalică (15 ore) Cursuri conferinţă : 5 ore
–Principii de clasificare a sindroamelor în relaţie cu etiologia, prognosticul şi reacţia la tratamentul ortodontic şi chirurgical ortognatic.
Activităţi practice :10 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.
1.4.2.1.8.Psihologia copilului, adolescentului şi a adultului (20 ore) Cursuri conferinţă : 8 ore
Concepte şi principii de dezvoltare psihologică Posibilităţi şi limite ale modificărilor de comportament
Aspecte ale motivării pacienţilor şi influenţa acestora asupra cooperării Aspecte psihologice ale pubertăţii şi adolescenţei Impactul aspectului facial asupra autoevaluării Aspecte psihologice ale chirurgiei ortognatice.
Activităţi practice :12 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
Definiţia conceptului de prevenire şi a nivelurilor de prevenire
Tipuri de strategii preventive – avantaje şi limite
Screening
1.4.2.2.SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZA
1.4.2.2.1.Dezvoltarea dentiţiei (normal şi anormal) (60 ore)
Cursuri conferinţă: 20 ore
–Dezvoltarea ocluziei de la naştere până la vârsta adultă
–Variaţii ale acestei dezvoltări
–Anomalii dentare de număr, mărime, formă şi poziţie
–Factori genetici şi de mediu care influenţează dezvoltarea dentiţiei
–Diverse malocluzii cauzate de dezvoltarea dentară şi gradul lor de gravitate
–Efecte ale anodonţiilor şi ale dinţilor supranumererari precum şi ale pierderii sau extracţiei premature a dinţilor temporari sau permanenţi asupra dezvoltării dentiţiei.
Activităţi practice: 40 ore
–Recunoaşterea şi identificarea unor stări ale dentiţiei privind:
–normalitatea şi anormalitatea
–stadiul de dezvoltare atins
–aprecierea dezvoltării viitoare
–posibilităţi pentru măsuri interceptive cu scopul îmbunătăţirii situaţiei finale.
1.4.2.2.2.Creşterea feţei (50 ore)
Cursuri conferinţă: 18 ore
–Creşterea cartilajelor, oaselor, muşchilor
–Centre de creştere în scheletul cranio-facial
–Modificări postnatale ale creşterii zonei cranio-faciale, inclusiv a părţilor moi
–Variaţii funcţionale ale componentelor zonei cranio-faciale cu importanţă pentru creşterea feţei
–Variaţii individuale în configuraţia feţei
–Influenţa factorilor de mediu asupra creşterii feţei.
Activităţi practice: 32 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.2.2.3.Fiziologia şi fiziopatologia sistemului stomatognat (35 ore) Cursuri conferinţă: 12 ore
–Ocluzia funcţională normală şi anormală
–Comportamentul structurilor moi tisulare în condiţii normale şi anormale
–Funcţii normale şi anormale ale ATM
–Proceduri diagnostice pentru ATM
–Posibilităţi de tratament în cazul disfuncţiilor ATM.
Activităţi practice: 23 ore
–Studiul ocluziei funcţionale, al structurilor moi tisulare şi al funcţiilor ATM la pacienţii aflaţi în tratament
–Efectuarea de manopere terapeutice specifice la pacienţii cu disfuncţii ATM aflaţi în tratament
1.4.2.2.4.Aspecte ale deplasărilor dentare şi ale ortopedici dento-faciale (35 ore) Cursuri conferinţă: 12 ore
–Procesul erupţiei dentare şi al deplasării dentare spontane
–Efectele diverselor forţe asupra celulelor şi ţesuturilor
–Efectul sistemelor de forţe şi al mărimii forţelor
–Modificări post-traumatice
–Aspecte celulare ale creşterii encondrale în septul nazal, condili şi epifize, precum şi ale creşterii osoase la nivelul suturilor şi suprafeţelor osoase
–Efecte ale tratamentelor ortopedice dento-faciale asupra sistemelor tisulare
–Relaţia între adaptabilitatea ţesuturilor şi rezultatele tratamentelor ortopedice dento- faciale
Activităţi practice: 23 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.2.2.5.Radiologie şi alte mijloace imagistice (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore
–Anomalii şi stări patologice care pot fi diagnosticate pe radiografii
–Metode radiologice folosite în ortodonţie şi riscurile acestora
–Radiografia digitală şi alte tehnici imagistice.
Activităţi practice: 20 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
–Identificarea unor anomalii şi stări patologice pe radiografii
1.4.2.2.6.Cefalometrie (inclusiv realizarea traseelor cefalometrice pe radiografii) (45 ore)
Cursuri conferinţă: 15 ore
–Identificarea structurilor anatomice pe radiografii
–Limitele cefalometriei şi metodelor cefalometrice
Activităţi practice: 30 ore
–Identificarea structurilor anatomice pe radiografii
–Descrierea morfologiei capului pe baza cefalogramei
–Realizarea pe radiografii a traseelor cefalometrice din normă laterală şi frontală ale structurilor anatomice esenţiale
1.4.2.2.7.Materiale folosite în ortodonţie (25ore) Cursuri conferinţă: 10 ore
–Proprietăţile şi compoziţia materialelor ortodontice
–Reguli pentru alegerea corectă a materialelor şi substanţelor necesare în diverse tehnici ortodontice
–Manipularea şi folosirea materialelor şi substanţelor ortodontice.
Activităţi practice: 15 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
–Factori generali şi de mediu care influenţează dezvoltarea postnatală a dentiţiei şi creşterea masivului facial
–Influenţa nefavorabilă a factorilor de mediu şi metodele interceptive indicate.
Activităţi practice: 15 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.1.3.2.Proceduri de diagnostic (85 ore) Cursuri conferinţă: 28 ore
–Obţinerea unei anamneze relevante
–Realizarea unui examen clinic complet
–Determinarea ocluziei habituale şi a diferitelor relaţii intermaxilare, precum şi evaluarea
ocluziei funcţionale
–Evaluarea influenţei componentelor funcţionale ale părţilor moi asupra morfologiei
–dento-faciale
–Amprenta exactă cu o înregistrare maximală a proceselor alveolare
–înregistrarea cu arcul facial şi montarea modelelor în articulator
–Realizarea fotografiilor extra- şi intraorale
–Realizarea unor radiografii necesare tratamentelor ortodontice
Activităţi practice: 57ore
–Efectuarea manoperelor enumerate anterior la pacienţii pe care medicul rezident îi are în tratament.
1.4.1.3.3.Diagnosticul în ortodonţie, stabilirea planului de tratament şi a obiectivelor acestuia (60ore)
Cursuri conferinţă: 20 ore
–Stabilirea diagnosticului prezumtiv şi încadrarea ocluziei într-o clasificare pe baza examenului clinic
–Consilierea pacienţilor, după un examen clinic superficial, asupra posibilităţilor unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau consultării unor medici din alte specialităţi, în vederea stabilirii unui plan de tratament
–Stabilirea unui diagnostic pe baza datelor anamnestice, examen clinic, modele, radiografii, fotografii, cefalograme şi alte date
–Previziunea dezvoltării posibile a feţei şi dentiţiei în condiţiile în care nu s-ar începe nici un tratament
–Stabilirea planului de tratament pentru diverse tipuri de anomalii ortodontice şi dento- faciale, inclusiv evoluţia etapelor de tratament, previziunea rezultatelor, a duratei tratamentului şi a contenţiei.
Activităţi practice: 40 ore.
–Consilierea pacienţilor, după un examen clinic superficial, asupra posibilităţilor unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau a consultării unor medici din alte specialităţi, în vederea stabilirii unui plan de tratament
–Evaluarea în vederea stabilirii diagnosticului, a planului de tratament şi a obiectivelor acestuia, precum şi a previziunii duratei tratamentului şi contenţiei, pentru pacienţi cu diverse anomalii dento-maxilare.
1.4.1.3.4.Analiza creşterii şi corelarea cu planul de tratament (35 ore)
Cursuri conferinţă: 12 ore:
–Posibilităţi şi limite ale analizelor cefalometrice pe timp îndelungat
–Limitele analizelor creşterii şi modificările terapeutice ale acesteia
–Validitatea şi limitele previziunilor de creştere (inclusiv a celor computerizate)
Activităţi practice: 23 ore
–Realizarea de analize ale creşterii după cefalograme în serie
–Constatarea modificărilor terapeutice pe baza cefalogramelor efectuate în fazele critice ale tratamentului
1.4.1.3.5.Efectul în timp al tratamentului ortodontic (30ore) Cursuri conferinţă: 10 ore
–Recidiva asociată cu diferite anomalii şi metodele de tratament
–Modificări ce pot apare în perioada de contenţie
–Modificări ce pot apare după încheierea perioadei de contenţie
Activităţi practice: 20 ore
–Previziuni asupra posibilelor efecte pe timp îndelungat ale tratamentului ortodontic la pacienţi cu diferite tipuri de anomalii.
1.4.1.3.6.Efecte iatrogene ale tratamentului (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore
–Riscul diferitelor metode de tratament şi de contenţie
–Influenţa diferitelor condiţii şi a vârstei asupra efectelor iatrogene
–Influenţa tratamentului ortodontic asupra ATM
–Efectul în timp al diverselor metode de tratament asupra parodonţiului
–Factori cu rol în resorbţia radiculară
–Efectul posibil al unui tratament asupra fizionomiei
–Influenţa posibilă a tratamentului asupra aspectului dento-facial şi esteticii faciale
Activităţi practice: 20 ore
Previziuni asupra posibilelor efecte ale tratamentului ortodontic asupra rădăcinilor dentare, parodonţiului, ATM, precum asupra aspectului dento-facial şi esteticii faciale la pacienţi cu diferite tipuri de anomalii dento-maxilare.
1.4.1.3.7.Epidemiologia în cercetarea ortodontică (35 ore) Cursuri conferinţă: 12 ore
–Principiile de bază ale epidemiologiei
–Prevalenta şi incidenţa anomaliilor dento-maxilare
–Validitatea indicilor în estimarea necesităţii de tratament
–Metode pentru stabilirea necesităţii de tratament
–Influenţa societăţii asupra solicitării tratamentului
–Aspecte subiective asupra necesităţii de tratament
–Rolul ortodontului în legătură cu necesitatea tratamentului
–Factori implicaţi în estimarea necesităţii obiective de tratament.
Activităţi practice: 23 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.
–Indicaţie, design, utilizare a diverselor tipuri de Headgear, măşti faciale, bărbiţe şi capeline, precum şi diverse combinaţii de aparate extraorale cu aparate funcţionale
–Posibilităţi şi limite
Activităţi practice: 15 ore
–Aplicarea şi conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 20 aparate).
–Metode generale pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii cranio-mandibulare
–Diverse metode terapeutice pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii cranio-mandibulare
–Indicaţii, containdicaţii ale procedurilor ortodontice la pacienţi cu disfuncţii cranio- mandibulare
–Efecte posibile ale tratamentului ortodontic la pacienţi cu perturbări cranio-mandibulare
–Proceduri şi tehnici de conlucrare interdisciplinară în tratamentul pacienţilor cu perturbări cranio-mandibulare
Activităţi practice: 25 ore
–Aplicarea metodelor terapeutice pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii cranio- mandibulare la pacienţi cu disfuncţii cranio-mandibulare aflaţi în tratament ortodontic (proceduri şi tehnici de conlucrare interdisciplinară)
–Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic la pacienţi cu perturbări cranio- mandibulare
–Factori etiologici specifici ce apar în practica ortodontică în relaţie cu cariogeneza, parodontopatia şi modificările părţilor moi
–Posibilităţi pentru descoperirea şi evaluarea riscului la carie
–Posibilităţi pentru descoperirea şi evaluarea riscului la parodontopatii
Activităţi practice: 10 ore
–Instruirea pacienţilor asupra importanţei igienei bucale ca măsură preventivă împotriva cariilor şi parodontopatiilor.
1.4.1.7.2.Măsuri de prevenţie în cabinetul de ortodonţie (5 ore) Cursuri conferinţă: 2 ore
Prevenirea infecţiilor, posibilităţi de dezinfecţie şi sterilizare pentru instrumente Supravegherea şi controlul substanţelor nocive
Activităţi practice: 3 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
1.4.1.8.MODUL DE BIOETICĂ - 2 saptămâni
1.4.1.8.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţămîntul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1.Liberertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.4.1.8.2.TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1.Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore
1.4.1.9.MANAGEMENT ÎN CABINET, ADMINISTRAŢIE Şl ETICĂ PROFESIONALĂ
1.4.1.9.1.Management în cabinet (15 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore
–Design-ul cabinetului de ortodonţie
–Mobilierul şi instrumentarul necesare cabinetului ortodonţie
–Pregătirea personalului auxiliar şi dovada competenţei acestuia
–Finanţare şi administraţie
–Relaţii cu publicul
Activităţi practice: 10 ore
–Conceperea planului unui cabinet de ortodonţie (design, mobilier, instrumentar, finanţare, administraţie)
1.4.1.9.2.Folosirea computerelor (10 ore)
(cursanţii vor trebui să fie dotaţi cu un computer compatibil cu al institutului de învăţământ)
Cursuri conferinţă: 4 ore
–Folosirea computerelor în clinica ortodontică şi în îngrijirea pacienţilor
Activităţi practice: 6 ore
–Aplicaţii practice privind folosirea computerelor în monitorizarea cazurilor pacienţilor aflaţi în tratament
1.4.1.9.3.Modul de lucru (ergonomia) (5 ore) Cursuri conferinţă: 2 ore
–Poziţia optimă a pacientului, a terapeutului şi a asistentei, precum şi plasarea instrumentarului în vederea manipulării clinice specifice
–Ordinea cea mai eficientă a etapelor de tratament (ergonomia)
Activităţi practice: 3 ore
–Demonstraţii practice privind poziţia optimă a pacientului, a terapeutului şi a asistentei, precum şi plasarea instrumentarului pentru manipularea clinică specifică în vederea folosirii ergonomice a timpului afectat tratamentului.
–Comportamentul ortodontului ca apartenent al sistemului de sănătate
–Standardul etic în cooperarea cu personalul, cu pacienţii şi cu colegii.
Activităţi practice: 3 ore
–Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.
1.5.ANEXĂ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂŢII DE PREGĂTIRE
Documentaţia celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
1.Documentaţia cazuistică cuprinde 10 cazuri. Ea poate să cuprindă doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare ştiinţifică originală în domeniul ortodonţiei (dizertaţie exclusivă)
2.Cazurile vor trebui să demonstreze un spectru larg de anomalii de poziţie şi de ocluzie:
–prin diagnosticul, planificarea şi conducerea tratamentului, medicul rezident va trebui să dovedească cunoştinţe de specialitate adecvate
–medicul rezident va trebui să dovedească cunoaşterea posibilităţilor de a folosi mijloacele şi aparatura necesare tratamentului ortodontic în măsura în care se impune
–măsurile aplicate vor trebui să fie adaptate problematicii cazului.
3.Documentaţia cazuistică va trebui, pentru o excelentă notare, să cuprindă:
Documentaţia de început: Modele, status radiologie (cel puţin 6 radiografii retro alveolare sau ortopantomograma), teleradiografia,fotografii (în cavitatea bucală: frontal/lateral/lateral/max/mand; faţă şi profil), fotografii ale modelelor (frontal/lateral/lateral)
Documentaţia de sfârşit: Aceeaşi cu cea iniţială. Pachetul de date finale trebuie să
prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepţia datelor radiologice).
4.Descriere amănunţită a cazului:
Diagnosticului şi comentariului asupra cazurilor li se acorda o mare importanţă în cadrul discuţiei finale. De asemenea, o mare importanţă se acordă descrierii funcţiilor, esteticii faciale şi modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluţiile alternative şi aprecierea rezultatului obţinut. Se aşteaptă de la acesta o limitare la ceea ce este mai important, la o prezentare concisă şi clară. Medicul rezident va depune de la sine alte date acolo unde consideră necesar pentru notarea de către comisie (mai ales atunci când acesta a condus tratamentul personal doar în fazele esenţiale). Mai departe, cazurile combinate de ortodonţie cu chirurgie vor trebui să conţină un plan operativ succint cu teleradiografia/set up. Pasul chirurgical va fi document prin suprapunerea teleradiografiilor pre- şi postoperatorii.
Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare:
–originalul pentru preşedintele comisiei: conţine toate documentele originale
–2 exemplare suplimentare (pentru 2 referenţi suplimentari): conţin descrierea completă a cazului şi copii ale documentaţiei finale amintite mai sus, exceptând modelele.
In documentaţia finală trebuie să fie erupţi toţi dinţii definitivi, cu excepţia molarului de minte. Sunt acceptate excepţii pentru care există o motivaţie suficientă.
4.Stabilirea timpului de contenţie şi/sau controalele ulterioare sunt de dorit însă nu reprezintă o regulă.
5.Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcţional şi estetic. Excepţii sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situaţiei de început a cazului şi a posibilităţilor terapeutice.
6.Toate cazurile trebuie să fi fost planificate şi tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obţinere a titlului de medic specialist ortodont. Cu această condiţie, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienţi al unei Facultăţi de Medicină Dentară, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei şcoli, sau dintr-un cabinet privat.
1.6 PROGRAMUL DE STUDIU
Programul academic se bazează pe un timp minim de 42 săptămâni / an şi 40 ore
/ săptămână, în total 5040 ore in 3 ani. Împărţirea celor 5040 ore se face astfel:
1.6.1.Activităţi de îndrumare - Cursuri, seminarii (63 %)
1.6.1.1 Ore de practică clinică şi preclinică
2100 ore
1.6.1.2 Planificarea tratamentelor
120 ore
1.6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentelor 5. Evaluarea cazurilor după tratament
100 ore
6. Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenţi aflaţi la sfârşitul stagiului
1.6.1.4 Cursuri si seminarii pe grupe de lucru
674 ore
1.6.1.5 Participarea alături de studenţi la cursuri, seminarii, demonstraţii practice
260 ore
1.6.1.6 Colaborarea cu corpul profesoral pentru consultaţii individuale, indicaţii de cercetare înafara activităţii obişnuite
180 ore
1.6.1.7 Materii facultative (timp suplimentar pentru cercetare şi pentru efectuarea tezei)
1.6.2.2 Activităţi de cercetare, documentare în literatura de specialitate în vederea susţinerii de referate - pregătire cazuistică
280 ore
1.6.2.3 Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală
770 ore
Total
1280 ore
TOTAL
5040 ore
Programul central va ocupa 78% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 22% sunt prevăzute pentru materii facultative (1096 ore):
–cursuri extrauniversitare la sediul facultăţii sau în alte centre universitare
–acumularea unor cunoştinţe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăţi acreditate
–participarea la congrese şi conferinţe de specialitate sau de stomatologie generală.
Pe lângă acestea, se aşteaptă de la participant sa folosească pentru studiu o cantitate considerabila din timpul care îi sta privat la dispoziţie. Astfel, sunt necesare, de exemplu, pentru fiecare oră obligatorie de curs aproximativ 2 ore de studiu individual.
După încheierea studiilor şi obţinerea titlului de medic specialist in cadrul pregătirii continue medicii ortodonţi vor acumula puncte de pregătire conform legislaţiei aprobate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi de Colegiul Medicilor dentişti din România.
ORTODONŢIE Şl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ: 3 ani
I. Stagiul clinic de ortodonţie: 3 ani
II. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic:
II.
1.Discipline biologice şi medicale generale: 4 ½ luni
II.
2.Sănătate publică dentară: 2 luni
II.
3.Subiecte ortodontice de bază: 8 luni
II.
4.Subiecte ortodontice generale: 9 luni
II.
5.Tehnici ortodontice: 5 luni
II.
6.Proceduri de tratament ortodontic interdisciplinare: 3 luni
II.
7.Tehnici speciale de tratament ortodontic: 2 luni
II.
8.Managementul sănătăţii: 1 lună
II.
9.Management în cabinetul de ortodonţie: 1 lună
II.
10.Bioetica: ½ lună
Anul I
Anul II
Anul III
I. + II.1. + II.4.+II.10
I. + II.2. + II.5. + II.7.
I. + II.3. + II.6. + II.8.+ II.9.
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
Curriculum în specialitatea ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE
1.1 DEFINIŢIE:Ortopedia şi traumatologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea afecţiunilor congenitale şi dobândite , traumatice şi etraumatice, ale aparatului locomotor.
1.2 DURATA : 6ani
În ţările Uniunii Europene, durata specializării în ortoprdie şi traumatologie este variabilă, între 5 şi 6 ani. În ţări ca Belgia, Germania, Finlanda, Elveţia durata specializării în ortopedie şi traumatologie este de 6 ani.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi indrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR {vezi anexa 1}
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-admini- strative, prezentare la spital şi clinica repartizată, alegerea îndrumatorului şi fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni).
1.3.2.Stagiul de chirurgie generală: 1 an (anul I).
1.3.3.Stagiul de chirurgie vasculară: 3 luni (anul IV)
1.3.4.Stagiul de neurochirurgie: 3 luni (anul IV)
1.3.5.Stagiul de chirurgie plastică şi reparatorie: 3 luni (anul IV)
1.3.6.Stagiul de chirurgie toracică: 3 luni ( anul IV)
1.3.7 Stagiul de bioetică: ½ luna ( anul VI )
1.3.8.Stagiul de ortopedie şi traumatologie: 3ani 11 luni si 2 săpt. (anul II, III, V, VI) din care anul V într-un serviciu de ortopedie şi traumatologie pediatrică. Stagiul din anul VI va fi efectuat într-un serviciu, la alegera rezidentului, în funcţie de eventuala sa orientare spre o subspecializare (chirurgie spinală, traumatologie, chirurgia membrului superior, ortopedie şi traumatologie pediatrică, etc.)
In cadrul stagiului de ortopedie şi traumatologie în primii 2 ani (anul II şi III)se vor însuşi cunoştinţele de bază din specialitate prin lecţii-conferinţă 200 de ore anual şi stagii practice. În anul al-V-lea se va efectua un stagiu într-un serviciu de ortopedie şi traumatologie pediatrică, timp în care va participa la lecţii-conferinţă (200 ore) şi la activităţi practice (conform baremului).
Stagiul din anul VI se va efectua într-un serviciu, la alegerea rezidentului. El va consta în participarea la prelegeri-conferinţă, în efectuarea de intervenţii chirurgicale, participarea la activitatea ştiinţifică a serviciului, pregătirea pentru examenul de atestare ca specialist.
1.4.CONŢINUTUL STAGIILOR
Anul I
1.4.1.STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
1.4.1.1 Chirurgie generală
. Tematica lecţiilor conferinţă de chirurgie generală ( 200 ore)
(1)Principii generale de asepsie şi antisepsie chirurgicală.
(2)Ingrijiri pre- şi post-operatorii- principii generale
(3)Plăţile- fiziopatologie, principii de tratament
(4)Infecţiile în chirurgie (abcese, flegmoane)- fiziopatologie, principii de tratament
(5)Toracotomia- indicaţii, tehnica (6)Politraumatisme cu componentă toracică (7)Tumorile peretelui toracic
1.4.5.2.Baremul activităţilor practice
1.Drenajul pleural: 5
2.Toracotomii: 5
3.Puncţii pleurale: 5
4.Manevre de prim-ajutor în voletul costal: 3
5.Manevre de prim-ajutor în plăgile pleuro-pulmonare: 3
1.4.6.STAGIUL DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE - ANUL II-III
1.4.6.1.Tematica lecţiilor conferinţă: 200 ore pe an I Biomecanica aparatului locomotor
II. Fiziologia şi fiziopatologia osteo-articulo-musculară
Morfologia, fiziologia, şi fiziopatologia osului (osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor):
Fiziologia şi fiziopatologia articulară- embriologie, clasificare functională articulară, fiziopatologie:
Fiziologia şi fiziopatologia musculo-tendinoasă:
III. Imagistică
IV. Traumatologie
Generalităţi asupra fracturilor( definiţie, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicaţii generale şi locale):
Fracturile extremităţilor proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale: Luxaţia scapulo-humerală recentă şi recidivată:
Fracturile claviculei şi omoplatului, luxaţia sterno- şi acromio-claviculară: Fracturile diafizare ale oaselor antebraţului; sindromul de retracţie, ischemia
Volkmann:
Luxaţiile cotului:
Fracturile cotului
Fracturile extremităţilor distale ale oaselor antebraţului
Fracturile oaselor mâinii şi degetelor; entorsele şi luxaţiile mâinii şi degetelor: Fracturile bazinului:
Luxatiile şoldului:
Fracturile colului femural:
Fracturile masivului trohanterian:
Fracturile diafizei femurale:
Fracturile extremităţii distale ale femurului:
Fracturile epifizei proximale ale tibiei:
Luxatiile genunchiului: luxaţia recentă şi recidivată a rotulei, fracturile rotulei:
Leziunile meniscale şi ligamentare recente şi vechi ale genunchiului Fracturile maleolare şi ale pilonului tibial
Fracturile diafizare închise ale gambei:
Fracturile calcaneului:
Fracturile astragalului, scafoidului, cuboidului, fracturile şi luxaţiile metatarsienelor şi falangelor:
Fracturile coloanei vertebrale:
Politraumatisme:
Fracturi deschise:
III. Amputaţii şi protezare
Principii generale de amputaţie: amputaţiile membrului toracic şi pelvin Generalităţi asupra protezelor şi ortezelor: protezele şi ortezele membrului toracic şi
pelvin:
Bioinginerie mecanică
IV. Ortopedie
Diformităţi: etiopatogenie, genetică, diformităţi câştigate şi congenitale ale aparatului locomotor:
Diformităţi congenitale segmentare ale membrului toracic: Diformităţi congenitale segmentare ale membrilui pelvin: Osteopatii genotipice:
Condrodistrofii genotipice:
Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile hematologice:
3.Examinarea unor bolnavi cu diformităţi congenitale 4.Examinarea unor bolnavi cu osteocondrodistrofii 5.Examinarea unor bolnavi cu osteomielită 6.Examinarea unor bolnavi cu afecţiuni reumatismale 7.Examinarea unor bolnavi cu sechele de poliomielită
8.Examinarea unor bolnavi cu diformităţi de origine nervoasă 9.Examinarea unor bolnavi cu tumori osoase
10.Examinarea unor bolnavi cu cifoze si scolioze
11.Examinarea unor bolnavi cu luxaţii congenitale coxo-femurale 12.Examinarea unor bolnavi cu picior strâmb congenital 13.Examinarea unor bolnavi cu TBC osteoarticular
14.Examinarea unor bolnavi cu traumatisme ale aparatului locomotor
15.Vizita la atelierele ROMHANDICAP Bucureşti pentru urmărirea desfăşurării procesului de producere a protezelor şi aparatelor orto- pedice, prezentarea diferitelor tipuri de proteze şi aparate ortopedi- ce. Vizita la Atelierele Intreprinderilor EURO-MEDICAL SYSTEM, ORTHOTEC, ORTOPEDICA etc.
16.Demonstraţii de anatomie patologică a evoluţiei calusului, a infla- ţiilor specifice şi nespecifice osteo-articulare, a tumorilor osteo-ar- ticulare etc. paralel cu desfăşurarea tematicii conferinţelor
IV. Demonstraţii în sala de operaţie, ghips, ambulator, contravizite, gărzi
a)Sala de operaţie
–intervenţii asupra tegumentelor: incizii, excizii, grefe pedicula- te, grefe libere
–intervenţii asupra tendoanelor şi capsulei articulare: tenotomie, alungirea tendoanelor, scurtarea, capsulotomia, tenodeza, teno- plastia
–intervenţii asupra nervilor: neuroliza, sutura nervoasă, grefa nervoasă
–intervenţii asupra oaselor: decorticarea osteo-periostică, forajele, osteotomia, osteosinteza, osteoplastia
–intervenţii asupra articulaţiilor: artrotomia, artrodeza, rezecţia articulară, artroplastia
–amputaţii şi dezarticulaţii de membre
b)Sala de ghips
–aparate ghipsate pentru imobilizarea membrelor toracice şi a membrelor pelvine
–corsete, mulaje, paturi ghipsate
c)Lucrări practice ambulator
–examinarea bolnavilor cu afecţiuni ortopedice trimişi din teritoriu pentru consult
–examenul clinic şi radiologic, indicaţii terapeutice
–examinarea bolnavilor cu afecţiuni traumatice în aceleaşi condiţii
–aprecierea rezultatelor tardive ale cazurilor tratate şi urmărite în clinică
d)Serviciul de gardă
–acordarea primului ajutor la camera de gardă şi rezolvarea în urgenţă a traumatismelor acute de către medicul rezident de gardă sub supravegherea cadrului didactic
1.4.6.3 Baremul de tehnici de investigaţie şi tratament ortopedico-chirurgical
19.Dubla artrodeză de picior: 5 20.Trepanoevidarea în osteite cronice: 10
21.Osteotomia intertrohanteriană: 5
22.Osteosinteza cu tije centro-medulare Kuntscher, Ender etc:25
23.Osteosinteza cu placă şi şuruburi în fracturile diafizare: 5
24.Amputaţii coapsă: 3
25.Amputatii gambă: 3
1.4.7.STAGIU DE ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ Anul V (12 luni)
1.4.7.1.Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)
1.Traumatismele cranio-cerebrale
2.Traumatisme vertebro-medulare
3.Traumatisme toracice
4.Traumatisme obstetricale ale extremităţii cefalice şi membrelor
5.Fractura de claviculş
6.Fractura de humerus
7.Fracturile oaselor antebraţului
8.Dezlipirile epifizare
9.Sindromul Volkman
10.Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene şi falange
11.Fracturile de bazin
12.Fracturile de femur
13.Fracturile oaselor gambei
14.Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene şi falange
15.Entorsele şi luxaţiile membrului superior
16.Entorsele şi luxaţiile membrului inferior
17.Marile aplazii ale membrelor
18.Tulburări ale osteogenezei (acondroplazia, osteogeneza imperfectă şi exostoza osteogenică)
19.Maladia amniotică
20.Artrogripoza
21.Omoplatul supraridicat
22.Luxaţia congenitală de umăr
23.Sinostoza radio-cubitală
24.Clinodactilia
25.Camptodactilia
26.Polidactilia
27.Sindactilia
28.Aplazia razei externe a antebraţului
29.Aplazia razei interne a antebraţului
30.Luxaţia congenitală de şold
31.Luxaţia congenitală de rotulă
32.Piciorul strâmb congenital
33.Distrofii osoase
34.Osteocondropatii localizate
35.Tumori osoase maligne primitive
36.Osteomielita acută
37.Osteomielita cronică
38.Retracţiile musculare iatrogene
39.Infirmitate motorie de origine cerebrală
40.Infirmitate motorie periferică
41.Pectus excavatum
42.Pectus carinatum
43.Deformările coloanei vertebrale
1.4.7.2.Baremul activităţilor practice
1.Imobilizarea în aparat gipsat – 50
2.Extensia continuă – 3
3.Osteosinteza oaselor diafizare – 20
4.Alungirea tendonului achilian – 20
5.Transplatari tendinoase – 5
6.Cura sindactiliei – 5
7.Artrodeza mediotarsiană şi subastragaliană – 3
8.Chirurgia piciorului strâmb varus equin – 15
9.Cura retracţiei iatrogene de cvadriceps – 5
10.Cura chistului sinovial popliteu – 5
11.Repunerea sângerândă în luxaţia congenitală de şold – 4
12.Osteotomiile de bazin – 4
13.Osteotomiile subtrohanteriene – 3
14.Cura chirurgicală a deformărilor de genunchi – 6
15.Osteotomiile de reaxare tibială – 4
1.4.8.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.4.8.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.4.8.2.TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
1.4.9.STAGIUL DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE - ANUL VI
1.4.9.1..Tematica lecţiilor conferinţă de sinteză 200 ore (1)Principii generale şi actualităţi în osteosinteză (2)Biomateriale utilizate în ortopedie
(3)Indicaţii şi contraindicaţii în artroplastia şoldului cu proteză cimentată sau proteză necimentată
(4)Indicaţii şi contraindicaţii în artoplastia genunchiului (5)Actualităţi în tratamentul fracturilor deschise (6)Actualităţi în tumorile maligne osoase
(7)Imagistica în ortopedie( radiografie, RMN, TAC, echografie) (8)Clasificarea AO a fracturilor- spre un limbaj comun internaţional (9)Antibioterapia în ortopedie şi traumatologie
(10)Reviziile după artoplastia totală de şold şi genunchi (11)Evoluţia artroplastiei totale a şoldului, perspective de viitor
(12)Elemente de biomecanică a aparatului locomotor( generalităţi, biomecanica coloanei, a
(14)Indicaţii şi contraindicaţii în artroplastiile membrului toracic (15)Instrumentaţii segmentare în diformităţile coloanei vertebrale (16)Diformităţi în ortopedie
(17)Problemele osteogeriatriei
(18)Recuperarea funcţională în ortopedie şi traumatologie (19)Inegalităţile membrelor inferioare- cauze, prognostic, tratament (20)Boala Paget- diagnostic, evoluţie, tratament
1.4.10.URMĂRIREA PREGĂTIRII REZIDENŢILOR
Se va face prin:
-examen şi notă la sfârşitul fiecărui stagiu complementar( chirurgie gene- rală, vasculară, neurochirurgie, plastică şi reparatorie, toracică)
-seminarii lunare asupra temelor dezbătute la lecţiile conferinţă din anul II-III
-examen cu notă la sfârşitul anului III( după 2 ani de ortopedie)
-seminarii trimestriale în cursul anului V şiVI de otropedie
-examen final( premergător examenului de medic specialist)
Aceste examene şi seminarii se desfăşoară în unităţile în care are loc pregătirea.
Examenul de medic specialist este organizat de Ministerul Sănătăţii la datele prestabilite.
ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE 6 ANI
CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 12 LUNI
CHIRURGIE VASCULARĂ (I.2) 3 LUNI
NEUROCHIRURGIE (I.3) 3 LUNI CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE(I.4) 3 LUNI CHIRURGIE TORACICĂ(I.5) 3 LUNI
BIOETICA (I.6) ½ LUNĂ
ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE (II.1) 2 ANI 11 LUNI SI 2 SĂPT. OTROPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ III.1 1 AN
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE
1.1.DEFINIŢIE: Pediatria este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia copilului de la 0 la 16 ani. Include un domeniu profilactic, din care face parte şi puericultura, un domeniu curativ, cu diferite specialităţi, şi un domeniu social.
1.2.DURATA : 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3.STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.Stagiul de pediatrie generală – 3 ani şi 4 luni şi 2 săpt. – din care:
1.3.1.1.Stagiul de psihiatrie a copilului şi adolescentului ,conform nomenclatorului de specialităţi a MS- având o durata de 2 luni
1.3.1.2.Stagiul de diabet: 2 luni
1.3.1.3.Stagiul de pneumoftiziologie: 2 luni
1.3.1.4 Stagiul de neurologie pediatrică: 2 luni
1.3.1.5 Stagiul de oncologie-hematologie pediatrică: 2 luni
1.3.1.6 Stagiul de ecografie generală: 3 luni
1.3.1.6 Stagiul de genetică: 3 luni
1.3.2.Stagiul de neonatologie – 1 an si 7 luni – din care:
1.3.2.1.Stagiul de boli infecţioase: 2 luni
1.3.2.2.Stagiul de chirurgie si ortopedie pediatrică : 2 luni
1.3.3.Stagiul de bioetică : ½ luna (20 ore)
CONŢINUTUL STAGIILOR
1.3.1.STAGIUL DE PEDIATRIE
Tematica lecţiilor conferinţă ( 460 ore)
(1)Creşterea şi dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea creşterii şi dezvoltării la nivelul asistenţei primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice şi neuropsihice la nivelul asistenţei primare şi în instituţiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creştere şi dezvoltare.
(2)Durerile abdominale recurente şi alte sindroame dureroase recurente la copil
(3)''Falimentul'' creşterii (failure to thrive)
(4)Alimentaţia sugarului şi copilului sănătos (necesităţi nutriţionale, raţia dietetică recomandată, alimentaţia naturală şi mixtă, diversificarea alimentaţiei sugarului, alimentaţia copilului şi adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriţie.Formulele de lapte adaptate.
(5)Malnutriţia protein-energetică şi proteică
(6)Obezitatea
(7)Deficienţele vitaminice (hipovitaminozele, inclusiv rahitismul carenţial)
(8)Anemiile carenţiale
(9)Deficitele oligomineralelor
(10)Alimentaţia copilului cu o boală acută. Nutriţia enterală şi parenterală.Formule de lapte dietetice.
(11)Urgenţele pediatrice majore:
–abordarea copilului în stare gravă (the acuttely ill child)
–intepaturi de insecte veninoase, muşcături de animale
–şocul
–insuficienţa respiratorie acută
–insuficienţa cardiacă
–insuficienţa hepatică acută
–sindroamele hemoragice
–sindroamele de deshidratare acută
–insuficienţa renală acută
–hipertensiunea intracraniană şi edemul cerebral acut
–stările comatoase
–convulsiile
(12)Stabilirea suspiciunii de boală genetică sau anomalie congenitală de metabolism.
Screening-ul nou născutului pentru boli genetice şi de XXXX Bazele diagnosticului. Asistenţa de durată a copiilor cu boli genetice şi anomalii congenitale de metabolism. Principiile şi indicaţiile diagnosticului prenatal. Factorii de mediu care pot determina apariţia malformaţiilor congenitale.
(13)Probleme medicale ale adolescentului: creşterea şi dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertăţii, amenoreea, dismenoreea şi sângerarile genitale, sarcina la adolescente, contracepţia, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea.
(14)Reacţii de hipersensibilizare. Principii de diagnostic şi tratament ale bolii atopice. Astmul bronşic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Urticaria şi angioedemul. Alergiile medicamentoase. Şocul anafilactic. Boala serului. Hipersensibilizarea la înţepăturile de insecte. Pneumoniile de hipersensibilizare.
(23)Diareea cronică şi sindroamele de malabsorbţie (include F/C, celiachia).
(24)Hemoragiile digestive la nou-născut şi copil
(25)Stomatitele, glositele şi cheilitele
(26)Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală şi colita ulcero-hemoragică)
(27)Hepatitele cronice şi ciroza hepatică
(28)Sindroamele de hipertensiune portală
(29)Colestazele neo-natale (atrezia şi hipoplazia căilor biliare intrahepatice, hepatita neonatală)
(30)Sindromul Reye
(31)Corpi străini în căile respiratorii
(32)Pneumoniile de inhalaţie
(33)Pneumoniile cronice
(34)Bronşiectazia
(35)Supuraţiile pulmonare
(36)Hemosideroza pulmonară idiopatică şi hemosiderozele secundare
(37)Fibroza interstiţială pulmonară cronică
(38)Malformaţii congenitale de cord necianogene
(39)Malformaţii congenitale de cord cianogene
(40)Miocarditele, cardiomiopatiile primare şi secundare
(41)Pericarditele
(42)Endocarditele infecţioase
(43)Tulburări de ritm şi conducere
(44)Durerea toracică la copil şi adolescent
(45)Anemiile prin perturbarea sintezei de hemoglobina (inclusiv sindroamele thalasemice)
(46)Anemiile hemolitice constituţionale
(47)Anemiile hemolitice dobândite (de cauze imunologice şi neimunologice)
(48)Anemiile hipoplastice (congenitale şi dobândite)
(49)Anemiile sideroblastice
(50)Aplaziile medulare idiopatice şi secundare
(51)Neutropeniile congenitale şi dobândite
(52)Defectele funcţionale ale granulocitului
(53)Sindroame hemoragice:
–purpurele vasculare
–trombocitopenii
prin insuficienţa de producere la nivelul medular
prin distrucţie crescută în periferie
–trombocitopatii
–coagulopatii ereditare şi dobandite
–C.I.D.
–hiperfibrinolizele primare şi secundare
(54)Stările de hipercoagulare şi trombozele la copil
(55)Tratamentul substitutiv cu produse de sânge în pediatrie
(56)Date epidemiologice şi etiopatogenia cancerelor copilului. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase
(57)Urgenţe oncologice la copil
(58)Leucemiile acute limfoblastice şi non-limfoblastice
(59)Limfoamele maligne Hodgkiniene şi non Hodgkiniene la copil
(60)Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil
–displaziile chistice
–refluxul vezico-uretral
–anomaliile obstructive ale tractului urinar
(61)Anomaliile hidroelectrolitice şi ale echilibrului acido-bazic la copil
(62)Hematuriile copilului
(63)Proteinuria la copil
(64)Glomerulonefritele acute
(65)Glomerulonefritele rapid progresive
(66)Sindromul hemolitic-uremic şi purpura trombocitopenică trombotică
(67)Sindroamele nefrotice
(68)Glomerulonefritele persistente şi progresive
(69)Insuficienţa renală cronică – Mijloace de epurare extrarenală – dializă.
(70)Hipertensiunea arterială la copil
(71)Litiazele urinare la copil
(72)Sindroame hipotalamice
(73)Nanismul hipofizar şi acromegalia
(74)Deficitul de ACTH şi boala Cushing
(75)Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil
(76)Insuficienţa suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale.
(77)Anomalii ale diferenţierii sexuale
(78)Pubertatea şi anomalii ale pubertăţii; pubertatea precoce, pseudopubertatea precoce.
Malnutriţia sexuală întarziată
(79)Hipocalcemiile şi hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente
(80)Bolile congenitale de metabolism
(81)Evaluarea neurologică a nou-născutului, sugarului şi copilului
(82)Anomaliile congenitale ale sistemului nervos
Baremul activităţilor practice
1.Măsuratori antropometrice şi interpretarea lor la copilul de diverse vârste (50)
2.Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil (50)
3.Instalarea unui cateter venos:
–percutan (50)
4.Manevre de resuscitare a funcţiilor vitale (50)
5.Toracocenteza instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)
6.Paracenteze (10)
7.Cateterism vezical la copilul de ambele sexe şi la diferite vârste (30)
8.Puncţii lombare (10)
9.Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup (20)
10.Puncţii osoase (3)
11.Puncţii articulare (3)
12.Examene de laborator executate personal în urgenţă
–ex. LCR (25)
–ex. citologic şi biochimic al urinii (25)
–ex. sânge periferic (25)
13.Examen otoscopic la sugar şi copilul mare (50)
14.Examenul fundului de ochi (10)
15.Efectuarea înregistrării EKG la sugar şi copilul mare (50)
1.3.1.1 STAGIUL DE PSIHIATRIE A COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI
Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)
(1)Examenul neurologic şi psihiatric al copilului de diverse vârste
(2)Etapele dezvoltării neuropsihice
(3)Tulburările de somn la sugar şi copil
(4)Retardul mental
(5)Deficitele de auz, văz şi ale limbajului
(6)Enurezisul şi encoprezisul
(7)Durerile abdominale recurente şi alte sindroame dureroase recurente
(8)Nevrozele copilului
(9)Dificultăţile şcolare şi fobiile şcolare
(10)Autismul şi alte psihoze majore ale copilului
(11)Copilul maltratat psihic
(12)Reacţiile psihice ale copilului în faţa unei boli cronice şi sprijinul psihologic acordat copilului
şi familiei
(13)Recuperarea neuropsihică
(14)Anorexia nervoasă şi alte perturbări ale senzaţiei de foame-satietate la adolescent
Baremul activităţilor practice
Teste psihometrice de evaluare a performanţelor intelectuale: practicare şi interpretare a 50 teste Teste de performanţă vizuală şi auditivă: practicare şi interpretare a 50 teste
Metode de recuperare şi supraveghere a 10 proiecte de recuperare neuropsihiatrică
1.3.1.2. STAGIUL DE DIABETOLOGIE
Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)
(1)Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil
(2)Explorarea metabolismului lipidic la copil
(3)Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului şi copilului
(4)Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului şi copilului
(5)Diabet zaharat insulino-depedent tipul I
(6)Acidocetoza şi coma diabetică
(7)Hiperlipemiile familiale
(8)Hiperuricemiile
(9)Obezitatea sugarului şi copilului
(10)Tratamentul dietetic în diabetul zaharat şi alte boli nutriţionale ale copilului
Baremul activităţilor practice
1.Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)
2.Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)
3.Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică şi acidobazică (10)
4.Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma şi acido-cetoza diabetică (10)
(8)Traumatisme craniocerebrale şi vertebromedulare
(9)Tumori ale SNC
(10)Afecţiuni cerebrovasculare
(11)Convulsiiile ocazionale şi epilepsia
(12)Hipertensiunea intracraniană şi edemul cerebral acut
(13)Paroxisme cerebrale neconvulsivante
(14)Afecţiunile nervilor cranieni
(15)Sindromul hipoton la sugar şi copil
(16)Afecţiunile unităţii motorii (afecţiuni ale neuronului motor periferic, afecţiuni ale nervilor periferici, afecţiuni ale joncţiunii neuromusculare, afecţiuni musculare)
(17)Ataxia
(18)Cefaleea şi migrena
(19)Comele
Baremul activităţilor practice:
1.Efectuarea puncţiei lombare la copilul de diverse vârste (10)
2.Efectuarea manevrelor de urgenţă în criza de convulsii la copil (20)
3.Examenul fundului de ochi (10)
4.Interpretarea următoarelor probe:
–examen EEG (10)
–radiografie de craniu (5)
–tomografie cerebrală (10)
1.3.1.5.STAGIUL DE ONCOLOGIE-HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)
(1)Leucemiile acute şi cronice.
(2)Tumorile solide
–Limfoame
–Neuroblastom
–Tumora Wilms
–Tumori de S.N.C.
–Sarcoame
–Tumori maligne osoase
–Histiocitoze
Baremul activităţilor practice
Demonstraţii cu cazuri care prezintă patologia mai-sus menţionată.
1.3.1.6.STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ
DURATA 3 LUNI ( 50 ore)
La terminarea modulului de ecografie generală ,medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obţinerea specialităţii trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică:
-. indicaţii şi limite ale explorării ecografice
-.pregătirea pacientului pentru examinare
-.alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată
-.alegerea ferestrei de explorare adecvate
–reglarea echipamentului (sistemul de “gain “,compensarea în timp a ecourilor
-TGC,plasarea focarului /focarelor ,stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanţe şi volume
–obţinerea imaginii ecografice optimale ,folosind planurile de secţiune standardizate utilizate în ultrasonografie
–recunoaşterea artefactelor şi proceduri de eliminare ale acestora
–deosebirea stării de” organ normal “de cea de “organ patologic “prin folosirea semiologiei şi terminologiei ecografice specifice
-precizarea stării patologice şi includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic
–documentarea imaginilor
–redactarea buletinului ecografic sau/şi interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experienţă similară sau mai mare ;
–recomandarea altor investigaţii complementare sau decurgând din explorarea clinică şi ecografică a pacientului ,în scopul obţinerii unui diagnostic corect în condiţiile unui raport cost/eficienţă optim, cu durata de timp minimală.
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ
NIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenţi
(învăţământ teoretic)
Specialităţi: Medicina internă ,Gastroenterologie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie TRUNCHIUL COMUN
Nr.
Tematica cursului teoretic
Numărul ore
1.
Fizica ultrasunetelor
2
2
Artefacte întâlnite în ultrasonografie
1
3
Echipamente ,imaginea ultrasonografică
2
4
Semiologie ultrasonografică de bază
2
5
Secţiuni elementare
1
6
Ficatul
4
7
Arborele biliar
4
8
Pancreasul
2
9
Splina
1
10
Spaţiul retroperitoneal
2
11
Tubul digestiv
2
12
Aparatul urinar
2
13
Peritoneu şi anexe
1
14
Urgenţe abdominale
2
Total
28
B.TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENŢIATĂ PE SPECIAITĂŢI
(completarea trunchiului comun)
Tema cursului/Ore de curs
Medicina Interna
Gastroenterologie
Nefrologie
Pediatrie
Urologie
Algoritmuri de diagnostic
2
2
2
2
2
Tubul digestiv-noţiuni avansate
0
4
0
0
0
Prostata şi veziculele seminale
0
0
1
0
2
Vase periferice
3
3
2
2
2
Cord şi pericard
3
0
2
2
0
Aplicaţii în patologia pediatrică
2
2
2
6
2
Structuri moi superficiale
3
0
1
1
2
Pelvis feminin
3
2
3
2
3
Ecografie intervenţională
1
4
4
2
4
Progrese în ultrasonografie
1
1
1
1
1
Total
18
18
18
18
18
Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcţie de specialitatea considerată
Observaţii:
1.tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice , artere şi vene viscerale.
2.tematica prelegerilorde explorare ecografică a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal şi patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plămânului şi pleurei
3.tematica prelegerilor de ecografie a ţesuturilor moi superficiale va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al următoarelor organe şi regiuni: cervical, tireo – paratiroidian, sân, axilă, testicul şi scrot
4.tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectulu normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)
5.tematica prelegerilor de ecografie intervenţională va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament .
BAREM DE MANUALITĂŢI – ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMARE
PENTRU MEDICI REZIDENŢI (ÎNVĂŢĂMÂNT PRACTIC)
Premise
Explorarea ecografică, fiind o investigaţie “ în timp real” şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăţilor profesionale de “ standardizare “ a acestor imagini, componenta “ operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.
Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanţă, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregatire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor stagii de “manualităţi”, aceasta reprezentând etapa iniţială şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a)existenţa unui “barem manualităţi” – număr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului ;
b)exisenţa unui personal specializat pentru instruirea medicior începători, care să îi indrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute Calităţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar
personal medical dedicat acestei tehnici ) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfăşurarea prelegerilor teoretice;
c)echipament pentru activităţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheată cât şi pe cont propriu;
d)existenţa unei “biblioteci de imagini “ cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Această “ bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată şi comentată de către personalul abilitat să desfăşoare activităţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.
OBS: Baremul este structurat în funcţie de particularităţile fiecarei specialităţi medicale.
A. TRUNCHIUL COMUN
1.Noţiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic :
–pornirea aparatului
–selectarea tranasductoarelor
–reglarea parametrilor tehnici ai imaginii
–optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor
–măsurători pe imagine
–salvarea imaginii
–structura şi redactarea unui buletin ecografic
2.Abdomenul
Ficatul
–identificarea organului
–vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund,ligamentul venos, lobii şi segmentele)
–precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate
–evidenţierea şi măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stang) şi extrahepatice
Colecistul
–evidenţierea colecistului
–identificara componentelor anatomice
–măsurarea lumenului şi pereţilor
–identificarea raporturilor anatomice pricipale
Pancreasul
–evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante )
–identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grăsos peripancreatic
–identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct
Spaţiul retroperitoneal
–aorta
identificare în secţiuni longitudinale şi transversasle
identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali
precizarea raporturilor aortei abdominale
–vena cavă inferioară
identificarea vasului în secţiuni longitudinale şi transversale
identificarea vaselor emergente
precizarea raporturilor anatomice
–ţesutul grăsos retroperitoneal
identificare şi caracterizare
Splina
identificarea şi măsurarea splinei
vizualizarea hilului
precizarea elementelor vasculare componente
identificarea organelor cu care splina intra în raport
Rinichii
evidentierea şi măsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare
identificarea elementelor componente
* parenchim- evaluare , măsurare
*sinus
*aparat pielo –calicial-evaluare
identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
identificarea lojelor suprarenaliene
evaluarea stucturii glandelor suprarenale
măsurarea glandelor suprarenale
Tubul digestiv
identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subţire şi gros)
măsurarea pereţilor ,evaluarea conţinutului
Structurile mezentero-epiploice
identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice
identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidiană
identificarea peritoneului parietal
3.Organe aflate la nivelul micului bazin
a)vezica urinară
identificarea în condiţii de depleţie şi de vacuitate
evacuarea şi măsurarea pereţilor
identificarea organelor învecinate
b)prostata (explorare suprapubiană )
identificare , măsurare
precizarea lobilor
identificarea organelor cu care prostata intra în raport
c)uterul (explorare suprapubiană )
identificare
măsurare
recunoaşterea elementelor componente
evaluarea ecostructurii
d)ovare
identificarea şi măsurarea ovarelor
evaluarea ecostructurii
B. TEMATICA PROPRIE DIFERITELIR SPECIALITĂŢI
1.CORDUL , PERICARDUL ŞI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)
a. identificarea şi evaluarea structurilor cardiace-cavităţi,aparate valvulare,miocard-şi a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical,suprasternal,subxifoidian;
b. se aplică umatoarelor specialităţi:
I. MEDICINA INTERNĂ II.NEFROLOGIE III.PEDIATRIE
2.VASELE PERIFERICE(explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)
identificarea şi definirea unei structuri vasculare periferice
diferentierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri şi Doppler pulsat
identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificata color
c. se aplică următoarelor specialităţi:
I. MEDICINA INTERNĂ
II GASTROENTEROLOGIE III.NEFROLOGIE IV.PEDIATRIE V.UROLOGIE
–explorarea uterului gravid la diverse vârste , prin abord suprapubian
-identificarea, precizarea poziţiei şi măsurarea placentei
-identificarea elementelor anatomice normale ale fătului
-aprecierea vârstei fetale
a. se aplică următoarelor specialităţi:
I.MEDICINA INTERNĂ
II GASTROENTEROLOGIE III.NEFROLOGIE IV.PEDIATRIE V.UROLOGIE
6.Alte aplicaţii specifice vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialităţi,întrucât implică dobândirea unor noţiuni teoretice suplimentare.Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:
-Algoritmuri de diagnostic
-Tubul digestiv-noţiuni avansate
-Prostata şi veziculele seminale
-Ecografie interventională
-Progrese în ultrasonografie
1.3.1.7.STAGIUL DE GENETICĂ MEDICALĂ
A. PARTEA TEORETICĂ
1.Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacocinetica bolilor;
c. Mutaţiile: cauză majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);
e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.
2.Bolile cromozomiale. Corelaţii genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleţii autosomale, sindroame cu microdeleţii sau microduplicaţii), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X şi alte polisomii X, s. 47, XXY).
4.Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
5.Retardul mental şi retardul mental legat de X.
6.Patologia genetică a sistemului imun.
7.Genetica bolii canceroase.
8.Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.
9.Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.
10.Probleme şi dileme etice în genetica medicală.
B. PARTEA PRACTICĂ
1.Consultul genetic.
2.Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică:
a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;
b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;
c. Biochimice.
3.Sfatul genetic;
4.Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.
1.3.2 STAGIUL DE NEONATOLOGIE
Tematica lecţiilor conferinţă ( 250 ore)
1.Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară şi perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza şi morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieţii intrauterine. Evaluarea funcţiei placentare şi a unităţii feto-placentare. Conceptul de perinatologie.
3.Nou-născutul cu risc la naştere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acţionează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acţionează în cursul naşterii. Măsuri de profilaxie.
4.Suferinţa fetală acută în timpul travaliului şi asfixia la naştere. Reanimarea nou-născutului. Complicaţiile (sindromul post-asfixic), consecinţele şi prognosticul hipoxiei la naştere. Şocul neonatal.
5.Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni părţi moi, leziuni craniene şi cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice şi ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).
6.Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate şi la domiciliu.
7.Alimentaţia nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentaţia la sân. Alimentaţia cu biberonul şi prin gavaj. Alimentaţia continuă pe sonda naso-gastrică. Alimentaţia continuă pe sonda naso- jejunală.
8.Preparate de lapte folosite în alimentaţia prematurului.
9.Alimentaţia parenterală parţială şi noţiuni de alimentaţie parenterală totală (indicaţii, soluţii utilizate, scheme de alimentaţie, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicaţii).
10.Tulburările de creştere şi dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaţionale. Curbele de creştere intrauterină.
11.Prematuritatea. Definiţie, factorii care pot influenţa producerea naşterii premature. Particularităţi morfo-funcţionale ale nou-născutului prematur. Categorii de prematuri. Tratamentul profilactic al prematurului. Complicaţiile prematurităţii. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul şi cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurităţii.
12.Copilul mic pentru vârsta gestaţională (dismaturitatea). Definiţie, etiologie, particularităţi morfo-funcţionale. Complicaţiile dismaturităţii, profilaxia şi tratamentul acestora. Prognosticul si cauzele de deces la dismaturi.
13.Copilul mare pentru vârsta gestaţională şi postmatur. Etiologie, particularităţi morfofuncţionale. Complicaţiile şi profilaxia acestora. Tratamentul pre- si postnatal.
14.Sarcina multiplă – patologie specifică.
15.Detresa respiratorie la nou-nascut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbţie întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspiraţie pulmonară.
16.Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul şi pneumomediastinul în perioada neonatală.
17.Tehnici de tratament în insuficienţa respiratorie neonatală: oxigenoterapia, ventilaţia cu balon şi mască, intubaţia traheală, ventilaţia asistată – CPAP, noţiuni de IPPV.
18.Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgenţă. Chirurgia cardiacă la nou- nascut.
39.Hipocalcemiile neonatale – semne clinice şi paraclinice, etiologie şi diagnostic etiologic, profilaxie şi tratament.
40.Hiponatremiile şi hipernatremiile în perioada neonatală.
41.Hipo- şi hiperkaliemia în perioada neonatală.
42.Hipomagneziemia la nou-nascut.
43.Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală şi îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală.
44.Hipotermia neonatală: diagnostic şi tratament.
45.Diagnosticul şi tratamentul malformaţiilor congenitale majore în perioada pre- şi neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul şi mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxaţia congenitală de şold, piciorul strâmb congenital.
46.Suferinţa cerebrală în perioada neonatală: manifestările clinice, etiologia, investigaţiile paraclinice.
47.Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- şi intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic şi tratament.
48.Convulsiile neonatale: etiologie, particularităţi clinice, diagnostic etiologic şi tratament.
49.Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicaţiei administrate gravidei asupra fătului şi nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.
50.Mortalitatea neonatală şi perinatală. Factorii care duc la creşterea mortalităţii perinatale şi măsuri care pot influenţa scăderea acesteia.
Barem practic:
Cateterismul arterei şi venei ombilicale - 50
Aspiraţia căilor aeriene şi ventilaţia cu balon şi mască - 200
Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentaţia enterală. Tehnica efectuării gavajului continuu şi discontinuu - 250
Masajul cardiac extern - 150
Intubaţia traheală – 10 cu GN<1000g, 25 cu GN<1500g, 50 cu GN>1500g. Tehnici de ventilaţie asistată .
Puncţionarea venei femurale pentru recoltări - 25 Instalarea unei perfuzii în venele periferice - 50 Puncţia lombară -20
Puncţia pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - 20 Îngrijirea prematurului în incubator - 100
Fototerapia. Exsanguinotransfuzia. - 10
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-nascut - 200
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală - 200 Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut - 200
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm si conducere, hipocalcemia neonatală) - 25
Interpretarea examenului gazelor sanguine şi a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup - 200
Interpretarea hemogramei normale şi patologice în perioada neonatală -200 Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală -200
Interpretarea probelor de explorare a funcţiei renale în perioada neonatală -200 Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală -200 Explorarea bacteriologica şi serologică în infecţiile neonatale -200
Preparate de lapte utilizate în alimentaţia artificială a nou-născutului la termen Preparate de lapte utilizate în alimentaţia artificială a nou-născutului prematur.
Recomandari în alimentaţia naturală a nou-născutului (scheme de alimentaţie, educaţia mamei, contraindicaţii, incidente, urmărirea nou-născutului alimentat natural).
Pregatirea şi utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv, ventilatorului mecanic, incubatoarelor, măsuri de reanimare neonatală.
NB! Locul instruirii
Clinici universitare de obstetrică-ginecologie (maternităţi gradul III) în care se nasc , îngrijesc, minimum 50 nou-născuţi cu greutate < 1500g/an şi 15 nou-născuţi cu greutate<1000g/an, în care este organizată consultaţie prenatală, există săli de expulzie şi cezariene cu puncte de preluare imediată a nou-născutului cu risc, de către neonatolog.
Coordonatorii de instruire în rezidenţiat trebuie să aibă o vechime de minimum cinci ani în neonatologie, din momentul atestării ca neonatologi.
1.3.2.1 STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE
Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)
(1)Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale, bacteriene, miceliene şi al infestaţiilor parazitare la copil
(2)Imunizările active şi pasive
(3)Antibioticoterapia în pediatrie
(4)Infecţia HIV şi SIDA la copil
(5)Bacteriemiile şi septicemiile
(6)Meningitele acute virale şi bacteriene
(7)Encefalitele
(8)Diareile acute virale şi bacteriene
(9)Infecţiile produse de germeni anaerobi
(10)Tetanosul
(11)Difteria
(12)Salmonelozele tifoidice
(13)Infecţia luetica
(14)Poliomielita
(15)Infecţiile cu virus varicelo-zosterian
(16)Mononucleoza infecţioasă şi alte infecţii produse de virusuri herpetice
(17)Infecţia cu virusuri gripale şi paragripale
(18)Rubeola
(19)Parotidita epidemică
(20)Rujeola
(21)Megaeritemul infecţios şi exantemul subit
(22)Scarlatina
(23)Infecţiile micotice
(24)Infecţiile rikettsiene
(25)Rabia
(26)Infestaţiile parazitare (infestaţiile intestinale şi sistemice cu protozoare,helmintiazele, infestaţiile sistemice cu nematode şi cestode)
(27)Hepatitele acute virale
Baremul activităţilor practice
Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecţioase (50) Efectuarea puncţiei lombare la copilul de diverse vârste (30) Examenul microscopic şi interpretarea rezultatelor de LCR (50)
Examenul microscopic al produselor biologice în infecţii virale, bacteriene, miceliene şi parazitare (20)
Tehnica imunizărilor active (vaccinari) (30)
Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator (100)
Tehnica de efectuare a toracocentezei (5)
Interpretarea examenelor radiologice (torace, schelet, tract digestiv) (100) Insusirea manevrelor de resuscitare în infecţiile toxico-septice la copil (10)
1.3.2.2 STAGIUL DE CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
(3)Obstrucţiile tractului digestiv la sugar şi copil
(4)Hemoragiile la nou-născut, sugar şi copil
(5)Stenoza hipertrofică de pilor
(6)Malpoziţiile cardiotuberozitare
(7)Stenozele esofagiene congenitale şi fistulele esotraheale
(8)Palatoschizisul
(9)Omfalocelul, gastroschizisul şi hernia ombilicală
(10)Apendicita acută
(11)Patologia diverticulului Meckel
(12)Megacolonul congenital aganglionar
(13)Malformaţiile anorectale
(14)Hernia inghinală
(15)Invaginaţia intestinală
(16)Herniile diafragmatice
(17)Peritonitele primitive şi secundare
(18)Atrezia căilor biliale extrahepatice şi chistul de coledoc
(19)Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului şi tumorilor de părţi moi
(20)Malformaţiile tractului urinar şi uretero-hidronefroza
(21)Litiaza urinară la copil
(22)Fimoza şi hipospadiasul
(23)Criptorhidia şi torsiunile testiculare
(24)Tumorile ovariene
(25)Hidrocelul
(26)Coalescenţa labiilor şi hematocolposul
(27)Torsiunea anexială la copil
(28)Probleme comune de ortopedie pediatrică:
–piciorul strâmb congenital
–deformările membrelor inferioare
–patologia genunchiului
–osteocondritele
–displazia luxantă de şold
–anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale
–discitele
–torticolisul congenital
–scoliozele şi cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului
–morbul Pott
–anomaliile congenitale ale mâinii, cotului şi articulaţiilor umărului
–traumatismele musculoscheletice
–luxaţii, entorse şi fracturi
–chistele osoase esenţiale
–osteomielita şi osteocondrita septică
(29)Hemostaza plăgilor
(30)Tratamentul local şi sutura plăgilor
(31)Puncţionarea şi drenajul infecţiilor superficiale (de părţi moi) şi al colecţiilor profunde
(32)Imobilizarea provizorie a fracturilor, luxaţiilor şi entorselor
(33)Tratamentul local în arsuri
(34)Denudarea şi cateterizarea venoasă pentru administrarea lichidelor în perfuzii
Baremul activităţilor practice
1.Efectuarea tehnicilor de asepsie (30)
2.Însuşirea tehnicilor de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului (10)
3.Însuşirea manevrelor de prim-ajutor în inhalarea sau înghiţirea de corpi străini (10)
4.Însuşirea tehnicilor corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical (10)
5.Însuşirea tehnicilor de imobilizare a fracturilor (5)
6.Tehnica tuşeului rectal (20)
7.Cateterismul vezical şi puncţia vezicală suprapubiană (20)
8.Toracocenteza şi instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)
9.Însuşirea tehnicilor de atitudine de urgenţă în hemoragiile digestive (10)
10.Însuşirea tehnicilor de denudare şi cateterism venos la sugar şi copilul mare (10)
11.Însuşirea tehnicii suturii plăgilor (10)
12.Însuşirea tehnicilor de incizie şi drenaj ale colecţiilor superficiale (10)
13.Însuşirea tehnicilor chirurgicale de hemostază (3)
14.Însuşirea tehnicilor de atitudine de urgenţă la un copil politraumatizat (2)
1.3.3 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore Valori ale relaţiei medic-pacient Paternalism versus autonomie
Modele ale relaţiei medic-pacient
Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN PNEUMOLOGIE
1.1 DEFINIŢIE:
Pneumologia este specialitatea care se ocupa cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator prin mijloace nechirurgicale.
1.2 DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR (vezi anexa 1)
1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
1.3.2 Stagiile
Primii 2½ ani: Pneumologie (6 luni), Cardiologie (6 luni); Medicină internă (neprofilata) (8½ luni); Epidemiologie/management (3 luni); Boli infecţioase sau Terapie Intensivă (6 luni la alegere); Bioetică (1/2 lună).
Ultimii 2½ ani, Pneumologie (13 luni), Cercetare-training (6 luni); Dispensar Pneumologie (3 luni); Radioterapie-oncologie sau Patologie profesională sau Alergologie-imunologie (3 luni la alegere); Explorări funcţionale respiratorii speciale (2 luni); Endoscopie bronşică (3 luni).
1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1 . Stagiul de Pneumologie – reflectă normele europene stabilite prin curicula Hermes
1.4.1.1.Tematica lecţiilor conferinţă ( 350 ore)
A.1 STRUCTURA ŞI FUNCŢIA SISTEMULUI RESPIRATOR
A.1.1 Anatomie
A.1.2 Dezvoltarea şi îmbătrânirea sistemului respirator
A.1.3 Fiziologie
A.1.4 Fiziopatologie
A.1.5 Microbiologie
A.1.7 Farmacologie
A.1.8 Morfopatologie
A.1.9 Imunologie şi mecanisme de apărare
B.1 BOLI ALE CĂILOR AERIENE
B.1.1 Astm
B.1.2 Bronşita acută
B.1.3 Bronşita cronică
B.1.4 BPOC
B.1.5 Bronşiolita
B.1.6 Bronşiectazia
B.1.7 Malacia şi stenoza de căi aeriene
B.1.8 Fistula traheo-esofagiană
B.1.9 Boli ale căilor aeriene superioare
B.1.10 Disfuncţia corzilor vocale
B.1.11 Aspiraţia de corp străin
B.1.12 Reflux gastro-esofagian
B.2 TUMORI TORACICE
B.2.1 Cancer pulmonar
B.2.2 Tumori pulmonare metastatice
B.2.3 Mezoteliom
B.2.4 Tumori pleurale (metastatice şi altele)
B.2.5 Tumori benigne intratoracice
B.2.6 Tumori mediastinale
B.2.7 Tumori ale peretelui toracic
B.2.8 Sarcomul
B.2.9 Limfomul
B.3 INFECŢII RESPIRATORII NON-TB
B.3.1 Infecţii de tract respirator superior
B.3.2 Infecţii de tract respirator inferior
B.3.3 Pneumonia comunitară
B.3.4 Pneumonia nosocomială
B.3.5 Pneumonia la gazda imunocompromisă
B.3.6 Alte pneumonii
B.3.7 Pleurezia parapneumonică şi empiemul
B.3.8 Abcesul pulmonar
B.3.9 Infecţia fungică
B.3.10 Infestarea parazitică
B.3.11 Infecţia virală epidemică
B.4 TUBERCULOZA
B.4.1 Tuberculoza pulmonară
B.4.2 Tuberculoza extrapulmonară
B.4.3 Tuberculoza la gazda imunocompromisă
B.4.4 Infecţia tuberculoasă latentă
B.4.5 Boli mycobacteriene non-tuberculoase
B.5 BOLI VASCULARE PULMONARE
B.5.1 Embolism pulmonar
B.5.2 Hipertensiunea pulmonară primară
B.5.3 Hipertensiunea pulmonară secundară
B.5.4 Vasculite şi hemoragia pulmonară difuză
B.5.5 Malformaţii arteri-venoase
B.6 BOLI OCUPAŢIONALE ŞI DE MEDIU
B.6.1 Astmul ocupaţional
B.6.2 Sindromul disfuncţiei reactive de cale aeriană (RADS)
B.6.3 Pneumoconioza şi boala legată de azbest
B.6.4 Pneumonia de hipersensibilitate
B.6.5 Boli determinate de inhalarea de praf şi gaz toxic
B.6.6 Boli legate de poluarea în spaţii închise (indoor pollution)
B.6.7 Boli legate de poluarea în spaţii deschise (outdoor pollution)
1.Introducere în epidemiologie (definiţie, scop, utilitate)
2.Elementele unui protocol de cercetare
3.Tipuri de studii epidemiologice: observaţionale (descriptive, analitice), experimentale.
Pentru fiecare definiţie, scop, avantaje, dezavantaje
4.Măsurători de bază în epdemiologie (proporţii, rate de morbiditate, rate de mortalitate, comparaţii ale ratelor, distribuţii, medie, deviaţia standard).
–biopsia şi tubajul dirijate periferic sub fluoroscopie
–masajul bronşic (BB)
–lavajul bronhoalveolar (LBA)
Aplicaţii terapeutice bronhologice
–dezobstrucţii ale secreţiilor, în procesele supurative, micologice
–LBA therapeutic – în fibroza chistică, proteinoze, alveolita, SIDA etc.
–extragere de corpi străini (tehnici, conduita terapeutică)
–terapia dezobstructivă prin bronhoscop rigid şi pense în procesele tumorale, stenoze (în absenţa laserului)
–laser, crioterapie, terapia cu înaltă frecvenţă în patologia obstructivă traheală, bronşică, stenozele traheobronşice iatrogene etc.
–inserţia tuburilor traheale şi bronşice de protezare în terapia funcţională obstructive şi stanozantă la trahee şi bronşii
–administrare de antibiotice, trombina
–tratamentul dezobstructiv, în fistule traheobronşice în tuberculoza copilului şi adultului
Analiza bronhoscopică în patologia bronhopulmonară
–aspecte congenitale întâlnite în tractul traheobronşic, laringiene, subglotice, traheobronşice (comunicaţii traheo-esofagiene), traheo-bronhomalacie, anomalii cardiovasculare cu alterări endoscopice traheobronşice)
–bronşite cornice, bronşiectazii, pleurezii
–tumori bronşice, traheale
–tubercoloza copilului, a adultului
–studiul bronhoscopic în astm, boli cardiovasculare, mediastinale, hemoptizii, traumatisme toracice şi traheobronşice, sarcoidoza, mucoviscidoza
–modificările traheale – în traheomegalii ca diverculoza traheobronşică, traheopatia condroosteoplastică
–aspectele în tumori benigne, carcinoid, cilindrom, muco-epidermoide, papilomatoza, condrom
–aspectele endoscopice în patologia bronhopulmonară nespecifică sau în patologia de vecinătate
–aspecte în patologia traheii
–indicaţiile chirurgicale în funcţie de aspectele endobronşice – limita operabilităţii, corelate la contextul clinico-radiologic
–urmărirea endoscopică a aspectelor traheobronşice post-operatorii, sau în timp, după terapeutici diverse aplicate
–bronhografii – tehnici, substanţe de contrast, aspectele bronhografice
–indicaţiile terapeutice în bronşiectazii sau în alte modificări bronhografice
MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE
Cadru general
Psihiatria este o specialitate medicală care tratează tulburările psihice ţinând cont de determinismul, substratul şi expresivitatea clinică a acestora. Tratamentul tulburărilor psihice implică abordare medicamentoasă şi psihoterapeutică însoţite de reabilitare psihosocială în scopul de a ameliora, susţine şi menţine sănătatea mentală. O altă parte integrantă a asistenţei de specialitate vizează organizarea serviciilor psihiatrice în vederea identificării factorilor de risc şi implementării măsurilor profilactice.
Serviciile de psihiatrie cuprind tratament pe termen scurt, mediu sau lung în spitalele sau secţiile de psihiatrie din cadrul spitalelor generale, tratament şi servicii de reabilitare psiho-socială în cadrul spitalelor de zi, policlinicilor şi serviciilor ambulatorii, precum şi centrelor specializate pe un anumite categorii de pacienţi (vârstnici, toxicomani).
Durata specializării: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Structura specializării: module de maximum 1 an efectuate succesiv în diverse servicii de asistenţă psihiatrică de specialitate
Anul I : modul de psihiatrie generală cu durata de 12 luni (200 ore)
–pregătire teoretică:
o cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda:
■ particularităţi ce ţin de sex, etnie, dizabilităţi
■ psihofarmacologie, psihiatrie biologică
–pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secţie de psihiatrie a unui spital general:
o tehnici de examinare anamnestică şi obiectivă a pacientului
o prezentări de cazuri
o training în aplicarea de scale de evaluare
o investigaţii de laborator, imagistice
o activitate la patul bolnavului
o supervizare individuală sau de grup (discuţii, ghidare clinică, evaluarea activităţii desfăşurate la patul bolnavului, consiliere individuală)
Anul II:
–modul de psihiatria copilului şi adolescentului cu durata de 6 luni (100 ore)
o pregătire teoretică care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu referitoare la psihiatria copilului şi adolescentului: psihiatrie developmentală, tulburări de învăţare, handicap mental:
o pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie a copilului şi adolescentului însoţită de familiarizarea cu reţeaua de servicii psihiatrice pentru copii şi adolescenţi
■ tehnici de examinare anamnestică şi obiectivă a pacientului
■ prezentări de cazuri
■ investigaţii prin testare psihologică, examene de laborator, imagistice, EEG
■ activitate la patul bolnavului sub supervizare
o supervizare individuală sau de grup (discuţii, ghidare clinică, evaluarea activităţii desfăşurate la patul bolnavului, consiliere individuală)
–modul de neurologie şi neuroimagistică: 2 luni (40 ore)
o pregătire teoretică cu tematică referitoare la principalele boli neurologice care prezintă şi importanţă psihiatrică:
o pregătire practică: efectuată în secţiile de neurologie
■ examinarea neurologică
■ interpretarea datelor de neuroimagistică (tomografii computerizate, rezonanţă magnetică nucleară) şi electroencefalogramelor
■ activitate la patul bolnavului sub supervizare
■ prezentări de caz
–modul de medicină internă cu durata de 1 lună ( 20 ore)
o pregătire practică în secţiile de medicină internă
■ activitate la patul bolnavului sub supervizare
■ pregătire practică în vederea intervenţiei în situaţii de risc vital şi acordarea primului ajutor în cazurile grave până în momentul plasării bolnavului în serviciile specializate
■ prezentări de cazuri
–modul de psihiatrie de legătură cu durata de 1 lună ( 20 ore)
o pregătire practică desfăşurată pe lângă psihiatrii de legătură ai spitalelor sau policlinicilor medicale
–modul de psihiatrie forensică cu durata de 1 lună ( 20 ore)
o pregătire teoretică
■ legislaţia existentă legată de bolnavul psihic care prin tulburări de comportament şi absenţa conştiinţei bolii constituie a ajuns sub incidenţă medico-legală,
■ aspecte legate de etică şi drepturile omului
o pregătire practică
■ prezentări de caz
■ familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale şi serviciile psihiatrice destinate pacienţilor psihici ajunşi sub incidenţă medico-legală (asistare la expertizele medico-legale)
–modul de management sanitar cu durata de 1 lună (20 ore)
o pregătire teoretică
■ organizarea reţelei de servicii psihiatrice
Anul III
■ colaborarea între serviciile psihiatrice şi alte servicii medicale (spitale generale, servicii ambulatorii)
■ aspecte financiare
–modul de psihiatrie comunitară cu durata de 6 luni ( 100 ore)
o pregătire teoretică
■ principiile psihiatriei comunitare
■ structura reţelei de servicii oferite de psihiatria comunitară: asistenţă mobilă la domiciliu, activităţi de socializare, reabilitare vocaţională, suport locativ
o pregătire practică în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitară: centre de sănătate mentală, spitale respectiv centre de zi, ambulator de specialitate, hostel-uri sau locuinţe protejate
■ participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)
■ familiarizarea cu munca în echipă şi colaborarea cu alte agenţii guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocaţional şi locativ bolnavului clinic
–modul de psihiatrie de urgenţă cu durata de 6 luni ( 100 ore)
o pregătire teoretică
■ cursuri cu tematică referitoare la urgenţele în psihiatrie inclusiv abuzul de droguri
o pregătire practică
■ activitate sub supervizare în cadrul serviciilor de urgenţe în psihiatrie sau serviciilor de urgenţe medicale sau centrelor de intervenţie în criză aparţinând serviciilor de psihiatrie comunitară
■ dublare de gărzi în cadrul spitalelor sau secţiilor de psihiatrie
Anul IV:
modul de formare în psihoterapie cu durata de 12 luni de zile (nivel de consilier în psihoterapie)
o pregătire teoretică: (5 ore de curs/săptămână), 200 ore
■ cursuri abordând bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv-comportamentale şi familiale sistemice
o pregătire practică:
■ familiarizare cu principalele protocoale şi tehnici psihoterapeutice, tehnici de relaţionare
■ prezentări de caz
■ jocuri de rol
■ autoanaliză sub supervizare
■ integrarea abordării psihoterapeutice în contextul mai larg al serviciilor de sănătate mentală
■ participare sub supervizare în cadrul intervenţiilor psihoterapeutice
Anul V:
Modul de bioetică cu durata de 2 săpt. ( 20 ore ) ;
Modul de psihiatrie clinică cu durată de 11 luni si 2 săpt. ( 180 ore), cu posibilitatea de a participa la module opţionale de pregătire în cercetarea psihiatrică alte opţiuni (3-6 luni).
Aceasta din urmă presupune includerea în urma unei selecţii în programe de cercetare, comunicarea rezultatelor cercetării în cadrul manifestărilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale, publicarea rezultatelor cercetării în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale.
Evaluarea activităţii şi cunoştinţelor:
–evaluări pe parcurs:
o lucrări scrise
o activitatea la patul bolnavului sau în structurile ambulatorii
o fişa personală cu caracterizările de pe parcursul modulelor
■ număr de cazuri văzute şi îngrijite (80-100)
■ numărul de gărzi efectuate (40-60)
■ numărul de pacienţi asistaţi în cadrul şedinţelor de psihoterapie (10)
■ numărul de expertize asistate (10)
–examinare finală
o probă teoretică
o probă practică (caz clinic)
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea
ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
–2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
–2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
o Tulburări nevrotice (fobice, anxioase, obsesiv-compulsive, disociativ-conversive, somatoforme), reactive la stres sever şi de adaptare
o Tulburările alimentării, tulburările somnului, disfuncţiile sexuale, tulburările legate de puerperium.
o Tulburările personalităţii şi ale comportamentului adultului (tulburările specifice şi schimbările pesonalităţii, tulburările controlului voluntar al impulsurilor, tulburările sexuale ale: identităţii cu genul, preferinţei, orientării şi maturării
II.6 Psihiatria copilului şi adolescentului
–CIM 10- capitolul V (OMS) cuprinde:
o Retardarea mentală
o Tulburările dezvoltării psihologice (specifice şi pervasive)
o Tulburările comportamentale emoţionale, ale funcţionării sociale, ticurile şi alte tulburări cu debut în copilărie
–Probleme specifice clinice şi terapeutice
II.7 Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)
–aspecte diferenţiale determinate de particularităţile psihologice legate de procesul de îmbătrânire
–tulburările mentale:
o cu debut la vârsta adultă şi continuate la vârsta a treia
o cu debut la vârsta a treia
–probleme speciale: medico-sociale şi psiho-farmacologice.
III. Asistenţa terapeutică în psihiatrie
–terapie electro-convulsivantă
o indicaţii, contraindicaţii
–farmacoterapie psihotropă specifică
o antipsihoticele
■ convenţionale
■ atipice
■ stabilizatori ai dopaminei
o antidepresivele
■ triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA
■ moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI
o timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină
o anxiolitice: benzodiazepine şi nonbenzodiazepinice
o hipnotice
o medicamente folosite în tratamentul demenţei: anticolinesterazice, memantin
–psihoterapie (individuală sau de grup)
o psihanalitică, psihodinamică
o cognitiv-comportamentală
o sistemică familială
–resocializare: intervenţii psiho-sociale de recuperare
–psihoeducaţia
IV. Psihiatria comunitară
–servicii
–echipa multidisciplinară
–instituţii: centrul de psihiatrie comunitară, staţionar de zi, centre de zi, hostel-uri, apartamente protejate, asistenţă la domiciliu
V. Managementul de caz / managementul clinic multidimensional
VI. Prevenţia primară, secundară şi terţiară în psihiatrie.
VII. Probleme speciale:
–urgenţele psihiatrice
–intervenţia în criză
–asistenţa în caz de farmacodependenţă
–psihiatria de legătură şi consultanţă
–probleme de etică medicală psihiatrică
–psihiatrie forensică
o expertiză medico-legală psihiatrică
o discernământ, capacitate civilă şi penală
o internare nonvoluntară, inclusiv CP.114, CP113
–psihiatrie administrativă, management
–cercetarea în psihiatrie
–informatică medicală şi învăţământ la distanţă
PSIHIATRIE
5 ani
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ PSIHIATRIE (I.1) 12 LUNI
PSIHIATRIA COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI (I.2) 6 LUNI NEUROLOGIE ŞI NEUROIMAGISTICĂ (I.3) 2 LUNI MEDICINA INTERNĂ (I.4) 1 LUNĂ
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
1.1 Definiţie.
Psihiatria şi psihoterapia copilului şi adolescentului se defineşte ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea şi (re)abilitarea tulburărilor psihice, psiho somatice, psiho-organice şi a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, pînă la vîrsta de 18 ani.
2.2 Durata pregătirii
Durata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului şi adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanţă cu normele europene.
Numărul de ore de pregătire teoretică include 1000 ore de învăţămînt.
Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.
În cei 5 ani de studii postuniversitare, structura stagiilor va cuprinde 3 module:
Modulul I: cunoaşterea domeniului prin stagiu în specialitate Anul I : cursuri-conferinţe formative
Modulul II: domenii medicale complementare, Anul II : servicii medicale de legătură
Modulul III : aprofundarea informaţiilor de specialitate
Anul III, IVşiV : orientare spre domenii preferenţiale de competenţă
2.3 Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiu
anul I clinica de psihiatrie a copilului şi adolescentului –12 luni cursul informativ în specialitate -10 luni psihologia dezvoltării -2 luni
anul III, IV şi V: stagiu de specialitate psihiatria copilului şi adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital zi, ambulator comunitar, psihoterapie şi bioetică şi stagiu opţional. 6 luni (de ex.
Stagiile constau în:examinare clinică, completarea foii de observaţie şi a evoluţiei, investigaţii, prezentări de cazuri, dublarea gărzilor, gărzi plătite, activităţi în ambulatoriu şi comunitate, cercetare ştiinţifică şi elaborare de lucrări individual sau sub coordonare, informare prin mijloace moderne (Medline, Internet, etc.)
3.CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL MODULELOR
3.1.modulul I luni
3.1.1.Informaţia teoretică trebuie să cuprindă un număr de 720 ore structurate de-a lungul celor 4 ani, din care primul an cursul.....10luni a 3 ore-saptămână=120 ore
3.1.2 Tematica va cuprinde noţiuni de :
-dezvoltarea copilului şi adolescentului(neuro-psihică, psiho-socială)
-simptome şi sindroame specifice
-clasificarea internaţionala(ICD, DSM) şi diagnosticul
-funcţionalitatea familială
-principii de terapie(farmacologică, abilitare, recuperare, familială, socializare, resocializare, comunitară)
Cursul se finalizează prin examen, probă scrisă şi oral
3.1.3 Activităţile practice în clinicile universitare de specialitate
constau din examinarea cazului, completarea fişei, introducerea datelor în computer, urmărirea evoluţiei, prezentări de cazuri, referate,, familiarizarea cu examinarea psihologică, utilizarea de scale, interviuri, însoţirea pacienţi-
lor la diferite explorări speciale, dublarea gărzilor, interviul familiei.
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 saptamani TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1.Liberertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1.Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
6.1.1 CUNOŞTIINŢE EXTINSE IN PSIHIATRIA ŞI PSIHOTERAPIA COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI 24 luni (400 ore)
4.1.12.Informaţii teoretice
Obţinute prin traduceri, lecturarea şi consultarea unor tratate de specialitate consacrate internaţional, reviste de specialitate interne şi internaţionale,
Documentare prin Internet In această etapă medicul rezident va desfăşura.activităţi de cercetare ştiinţifică sub îndrumare, va elabora în colaborare lucrări ştiinţifice şi va avea colaborări la reviste de specialitate, va participa la conferinţe naţionale şi internaţionale cu lucrări. Va aprofunda studiile privind psihologia şi psihopatologia familiei.
4.1.1.3Instruirea în psihoterapie.
Se va face prin participări la cursuri susţinute de cadre universitare sau prin înscrierea la o formă de psihoterapii:individuală, de grup, familială,
Este recomandată formarea cu precădere in psihoterpie familială.
6.1.1 Activităţi practice
6.1.1.1.Activitate în ambulatoriu Se vor desfăşura în special consultaţii, activităţi de preventie, participarea la diferite comisii (expertiză, orientare) programe de sănătate mentală, psihoprofilaxie
6.1.1.1.Activitate în serviciile de recuperare-resocializare, abilitare
6.1.1.1.Gărzi în serviciul clinic, programe terapeutice, activitate clinică cu supervizare
5.1.STAGIU OPŢIONAL DE STUDII APROFUNDATE 6 luni (100 ore)
Medicul rezident în ultimul an de studiu poate opta pentru un domeniu de interes specific în care să se instruiască ca de exemplu:
–sănătate mentală, psihoigienă, psihoprofilaxie
–management în psihiatrie
–psihiatrie comunitară
–psihoterapii
–urgenţe în psihiatria copilului şi adolescentului
–psihiatria şi psihoterapia adolescentului
–psihiatria de legătură
6.1.Recunoaşterea specialităţii se face în urma examenului de specialitate, organizat în conformitate cu normele M.S.P
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
5 ANI
Anul I
Psihiatria copilului şi adolescentului
12 luni
Anul II
Pediatrie
6 luni
Psihoneuroendocrinologie
2 luni
Neurologie pediatrică
4 luni
Anul III
Explorări funcţionale
1 lună
Psihiatrie Adulţi
6 luni
Psihiatria copilului şi adolescentului
5 luni
Anul IV
Psihiatria copilului şi adolescentului
8 luni
Psihologie clinică
3 luni
EEG
1 lună
Anul V
Psihiatria copilului şi adolescentului
6 luni
Stagii opţionale - Psihiatrie medico-legală, evaluare şi expertiza a capacităţii psihice, deficienţelor, incapacităţilor şi handicapului, orientare scolară şi profesională - Tehnici de psihoterapie individuală şi de grup - Sănătate mintală - Recuperare - Delicvenţa infanto-juvenilă şi toxicomanii - Consiliere şi psihoterapia familiei - Urgenţe în psihiatria copilului şi adolescentului - Cercetare psihiatrică - Psihiatria comunitară - Management în psihiatrie - Bioetică
6 luni
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
Specialitatea care utilizează radiaţiile röentgen în scopul investigaţiei morfofuncţionale a diferitelor organe şi sisteme. Sub termenul de imagistică medicală sunt incluse, alături de radiodiagnostic, metode în care obţinerea imaginii diagnostice se realizează cu ajutorul şi altor agenţi fizici implicând existenţa unui lanţ informatic de prelucrare a imaginii primare.
1.2.DURATA : 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentăăi de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3.ENUMERAREA ŞI DURATA STAGIILOR
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate – o lună
1.3.2.Stagiul de radiologie convenţională generală – 1 an si 6 luni – cu examen teoretic şi practic de sfârşit de stagiu
1.3.3.Stagiu de tehnici imagistice – echogafie generală – 3 luni
1.3.4.Stagiu de tehnici imagistice – tomografie computerizată – 3 luni
1.3.5.Stagiu de tehnici imagistice – imagistică prin rezonanţă magnetică – 3 luni
1.3.6.Stagiul de radiologie intervenţională ( arterială şi non-arterială ) – 2 luni
1.3.7.Stagiul de radiologie şi imagistică de urgenţă – 5 luni
1.3.8.Stagiul de radiodiagnostic pediatric – 6 luni
1.3.9.Stagiul de neuroradiologie – 6 luni
1.3.10.Explorarea radio-imagistică a sânului – 2 luni
1.3.11.Bioetica – ½ lună
1.3.12.Stagiul de radiologie şi imagistică medicală generală – 5 luni si 2 săpt.
1.3.13.Stagiul la alegerea rezidentului ( opţional ) – 6 luni
1.4 STRUCTURA STAGIILOR
1.4.1 STAGIUL DE RADIOLOGIE CONVENŢIONALĂ GENERALĂ
1.4.1.1 Tematica lecţiilor de conferinţă (300 ore)
1.Aparatul Röentgen
–părţi componente
–principii de funcţionare
–tipuri particulare, dedicate
2.Razele X
–modul de producere al razelor X
–proprietăţi fizice, chimice şi biologice
–formarea imaginii radiologice
–particularităţile şi legile formării imaginii
3.Protecţia în radiologie
–acţiunea radiaţiilor X asupra organismului uman
–dozarea razelor X
–principii, modalităţi, legislaţie
4.Modalităţi de obiectivare a imaginii
a. Imaginea analogă:
–camera obscură
–filmul radiologic - particularităţi de fabricaţie, tipuri
–casete, folii întăritoare.
–aprecierea calităţii filmelor şi a imaginii obţinute
–developare automată
–filmul termic.
b. Imaginea digitală:
–captura
–prelucrarea imaginii
–transmisia imaginii
–stocarea imaginii
5.Metode de examinare în radiologie - tehnici de bază şi variante, (fără şi cu substanţe de contrast) la nivelul:
8.Semiologia radiologică în procesele patologice ale aparatelor: respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, osteoarticular
9.Diagnosticul radiologic al malformaţiilor cutiei toracice, căilor respiratorii, ale parenchimului pulmonar şi vasculare pulmonare.
10.Diagnosticul radiologic în afecţiunile căilor respiratorii (trahee şi bronşii)
11.Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor acute – alveolare şi interstiţiale
12.Diagnosticul radiologic al supuraţiilor pulmonare
13.Diagnosticul radiologic al tuberculozei pulmonare.
14.Diagnosticul radiologic în tulburări de ventilaţie pulmonară
15.Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor difuze cronice şi al fibrozelor pulmonare
16.Diagnosticul radiologic al tumorilor pulmonare benigne şi maligne.
17.Diagnosticul radiologic al parazitozelor şi micozelor pulmonare.
18.Boala vasculară pulmonară.
19.Diagnosticul radiologic al bolilor profesionale pulmonare.
20.Diagnosticul radiologic al afecţiunilor pleurale
21.Diagnosticul radiologic al bolilor mediastinale.
22.Diagnosticul radiologic al bolilor diafragmului
23.Diagnosticul radiologic al modficărilor de volum ale cordului
24.Diagnosticul radiologic al valvulopatiilor
25.Diagnosticul radiologic al pericarditelor
26.Diagnosticul radiologic al malformaţiilor congenitale cardiace şi ale vaselor mari.
27.Diagnosticul radiologic al afecţiunilor esofagului
28.Diagnosticul radiologic în afecţiunile stomacului
–anomalii congenitale
–modificări de formă şi poziţie
–modificări funcţionale
–afecţiuni inflamatorii cu localizare gastrică
–ulcer gastric
–tumori benigne
–tumori maligne
–stomacul operat
29.Diagnosticul radiologic în afecţiunile duodenului
–anomalii congenitale
–duodenite
–ulcer duodenal
–tumori duodenale
–modificări duodenale prin patologie de vecinătate
–comunicări bilio-digestive
30.Diagnosticul radiologic în afecţiunile intestinului subtire
–anomalii congenitale
–modificări de poziţie
–tulburări funcţionale
–enterite acute şi cronice
–boala Crohn
–tuberculoza ileo-cecală
–tumori intestinale
31.Diagnosticul radiologic în afecţiunile colonului
–anomalii congenitale
–modificări de poziţie şi formă
–colopatii cronice nespecifice
–colita de iradiere
–rectocolita ulcero-hemoragică
–boala Crohn
–TBC
–leziuni ischemice
–tumori benigne şi maligne
–polipoze
–colon operat.
32.Diagnosticul radiologic în afecţiunile căilor biliare
33.Dianosticul radiologic al malformaţiilor congenitale ale aparatului urinar.
34.Diagnosticul radiologic al litiazei aparatului urinar.
35.Diagnosticul radiologic al inflamaţiilor renale şi perirenale
–pielonefrite
–abces renal, abces perirenal
–tuberculoza renală
36.Diagnosticul radiologic al traumatismelor renale, ureterale, vezicale.
37.Diagnosticul radiologic al tumorilor reno-uretero-vezicale
38.Diagnosticul radiologic al obstrucţiilor urinare
39.Diagnosticul radiologic al afecţiunilor uretrei, vezicii urinare, prostatei
40.Diagnosticul radiologic al traumatismelor osteo-articulare
41.Diagnosticul radiologic al inflamaţiilor osteoarticulare
–osteomielita
–tuberculoza
–sifilis osos
42.Diagnosticul radiologic al necrozelor osoase aseptice şi osteodistrofiilor
43.Dianosticul radiologic al tumorilor osoase benigne
44.Diagnosticul radiologic al tumorilor osoase maligne
45.Diagnosticul radiologic al afecţiunilor articulare şi periarticulare .
46.Examinarea radiologică în ORL
47.Examinarea radiologică în obstetrică-ginecologie
1.4.1.2 Baremul activităţilor practice
Efectuarea examenelor radiologice şi interpretarea lor :
–radiografii torace – 150
–radioscopii pulmonare – 50
–radiografii de schelet – 100
–examene eso-gastro-duodenale – 50
–examene de intestin subţire – 20
–examene irigografice – 30
–urografii – 50
Stagiul de radiologie generală convenţională se va încheia cu un examen de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice, condiţionând accesul la celelalte stagii.
1.4.2.STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – ECHOGAFIE GENERALĂ
Modul de 3 luni pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuării şi interpretării examenelor ecografice generale.
1.4.2.1.Tematica lecţiilor de conferinţă ( 50 ore)
Modul de 3 luni pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuării şi interpretării examenelor ecografice generale.
Noţiuni generale de ecografie. Introducere în ultrasonografie, fizica ultrasunetelor
3.
Producerea imaginii ecografice. Moduri de examinare. Aparatura utilizată în ecografie. Transductoare. Standarde de orientare a imaginii ecografice. Informaţia ecografică.
4.
Semiologie ecografică. Imagini de bază. Artefacte.
5.
Noţiuni de anatomie topografică abdominală normală (secţiuni). Vasele abdomenului. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a vaselor abdomenului. Patologie vasculară abdominală (fără Doppler).
6.
Ficatul. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomie ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a ficatului. Hepatopatii difuze Leziuni hepatice focale Afecţiuni hepatice septice, traumatice, postoperatorii. Transplantul hepatic.
7.
Sistemul venei porte. Anatomie, hemodinamică, aspecte ecografice normale. Hipertensiunea portală. Tromboza portală. Şunturi porto sistemice.
8.
Arborele biliar. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a arborelui biliar. Semiologia modificărilor biliare de conţinut, perete şi de vecinătate. Patologia colecistului (litiază, colecistite acute şi cronice, tumori) Patologia căilor biliare. Diagnosticul icterelor. Tumori ale căilor biliare. Angiocolita.
9.
Pancreas. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a pancreasului. Patologie pancreatică (pancreatite acute / cronice, tumori)
10.
Splina şi sistemul limfatic. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a splinei şi limfonodulilor abdominali. Patologia splinei şi sistemului limfatic abdomial.
11.
Tubul digestiv. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării tubului digestiv. Noţiuni de endosonografie. Patologia tubului digestiv Urgenţe digestive.
12.
Peretele abdominal şi peritoneul. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică a cavităţii peritoneale. Patologia peretelui abdominal şi a peritoneului (colecţii, peritonite, tumori, hernii).
13.
Rinichi. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a rinichilor şi ureterelor. Metodologia examinării ecografice a rinichilor şi ureterelor. Patologie reno-ureterală; Anomalii, malformaţii. Boli renale parenchimatoase, tumori şi boli chistice renale Litiaza reno-ureterală, (uretero) hidronefroza. Transplantul renal.
14.
Retroperitoneu. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a cavităţii retroperitoneale şi a glandelor suprarenale. Metodologia examinării ecografice a retroperitoneului şi a glandelor suprarenale. Patologia generală a spaţiului retroperitoneal. Adenopatii retroperitoneale. Tumori retroperitoneale primitive. Colecţii retroperitoneale. Patologia glandelor suprarenale.
15.
Vezica urinară. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a vezicii urinare. Metodologia examinării ecografice a vezicii urinare. Patologia vezicii urinare
16.
Prostata şi veziculele seminale Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a prostatei şi veziculelor seminale. Patologia prostatei şi a veziculelor seminale. Noţiuni de ecografie endorectală.
17.
Uterul şi ovarele Anatomie descriptivă şi topografică. Anatomie ecografică. Metodologie de examinare prin abord suprapubian. Noţiuni de ecografie endovaginală.
Nr
Tema
1. ECOGRAFIA PĂRŢILOR MOI
18
Scrotul şi testiculii. (anatomie normală a scrotului, metodologie de examinare,
anatomie ecografică normală, patologie în afecţiuni acute şi cronice).
19
Regiunea cervicală (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie
ecografică normală, patologie).
Regiunea oculo – orbitară (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie
ecografică normală, patologie).
20
Şoldul neo – natal.
21
US musculo-scheletală. anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie)
22
Tiroida (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normaă, patologie)
23
Torace şi mediastin (anatomie normală, metodologie de examinare – inclusiv ecoendoscopie, anatomie ecografică normală, patologie)
2. GINECOLOGIE - OBSTETRICĂ
24
Semiologie ecografică normală
25
Patologie ecografică ginecologică
26
Obstetrică: aspecte US normale şi patologice în trim.I
27
Aspecte US normale şi patologice ale sarcinii în trim. II -III
28
Evaluarea stării fetale intrauterine prin profilul biofizic fetal şi US Doppler
3. ECOGRAFIE PEDIATRICĂ (10 ore) (acoperă tematica de ecografie generală a adultului cu particularizare pentru patologia pediatrică)
29
Particularităţile examenului ecografic la copil. Urgenţe pediatrice. Ecografie transfontanelară
30
Ecografie hepatobiliară
31
Ecografia pancreasului şi splinei
32
Ecografia tubului digestiv
33
Ecografia aparatului reno-ureteral. Malformaţii, tumori etc.
4. ECOGRAFIE VASCULARĂ PERIFERICĂ (14 ore)
34
Noţiuni introductive privind US vasculară
35
Semiologia US arterială şi venoasă normală
36
US vasculară în patologia arterială periferică
37
US vasculară în patologia venoasă periferică
38
US vasculară viscerală
5. ECOCARDIOGRAFIE (10 ore)
39
Anatomie, metodologie şi semiologie cardiacă normală
8. APLICAŢII ALE ULTRASONOGRAFIEI ÎN URGENŢE MEDICO- CHIRURGICALE MAJORE
1.4.2.2 Baremul activităţilor practice:
–echografii abdominale – 20
–echografii pelviene – 20
–echografie părti moi – 10
1.4.3.STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ
1.4.3.1.Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)
–bazele fizice şi tehnice ale tomografiei computerizate
–deprinderea unor noţiuni teoretice şi practice de anatomie secţională
–cunoaşterea principalelor tipuri de aparate
–indicaţiile metodei
–modalităţi de achiziţie
–formarea imaginii
–reconstrucţii
–principalele protocoale de examinare
–noţiuni de semiologie CT
1.4.3.2.Baremul activităţilor practice :
Efectuarea şi interpretarea de examene CT:
–examene craniu – 15
–examene -torace – 15
–examene -abdomen – 15
1.4.4.STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – IMAGISTICĂ PRIN REZONANŢĂ MAGNETICĂ
1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)
–bazele fizice şi tehnice ale imagisticii prin rezonanţă magnetică
–deprinderea unor noţiuni teoretice şi practice de anatomie secţională
–indicaţiile metodei
–formarea imaginii
–secvenţe de bază
–semiologie imagistică RM
1.4.4.2 Baremul activităţilor practice :
Efectuarea şi interpretarea de examene RM:
–examene craniu – 5
–examene coloană vertebrală – 5
–examene schelet – 5
–examene body – 5
1.4.5.STAGIUL DE RADIOLOGIE INTERVENŢIONALĂ
1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)
–noţiuni de asepsie şi antisepsie
–instrumentar
–manevre de radiologie intervenţională
–semiologie angiografică
–metode intervenţionale radiologice diagnostice şi de tratament vasculare şi non- vasculare
1.4.5.2 Baremul activităţilor practice :
–participarea la manevre de radiologie intervenţională – 20
–interpretarea de angiografii
–cerebrale – 10
–periferice – 10
–selective – 10
1.4.6.STAGIUL DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ DE URGENŢĂ
Modul de 5 luni ( 80 ore de curs), pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuării şi interpretării unor examene radiologice şi imagistice la bolnavi reprezentând urgenţe medico-chirurgicale traumatice şi non-traumaice.
1.4.6.1.Baremul activităţilor practice :
Efectuarea şi interpretarea de examene radiologice şi imagistice de urgenţă:
–examene radiografice diverse la bolnavi din secţiile A.T.I. – 30
–examinări radio-imagistice în traumatisme cranio-cerebrale – 30
–examinări radio-imagistice în traumatisme de coloană vertebrală – 20
–examinări radio-imagistice în traumatisme toraco-abdominale – 20
–examinări radio-imagistice în traumatisme extremităţi – 30
–examinări radio-imagistice în abdomen acut – 30
–examinări radio-imagistice pentru corpi străini cu diverse localizări – 5
–examinări radio-imagistice în politraumatisme – 20
1.4.7.STAGIUL DE RADIODIAGNOSTIC PEDIATRIC
Modul de 6 luni ( 100 ore de curs), pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice specifice examinărilor radiologice şi imagistice ale copilului, necesare efectuării şi interpretării unor examene radiologice şi imagistice pediatrice.
1.4.7.1.Baremul activităţilor practice :
Efectuarea şi intrpretarea de examene radiologice şi imagistice pediatrice:
–radiografii torace – 50
–radiografii schelet – 50
–examene eso-gastro-duodenale – 10
–examene intestin subţire - 5
–examene irigografice – 5
–urografii – 10
–examene CT – 20
–ecografii – 30
–examene IRM – 10
1.4.8.STAGIUL DE NEURORADIOLOGIE
Modul de 6 luni ( 100 ore) pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuării şi interpretării unor examene radiologice specifice bolnavului neurologic:
1.4.8.1.Baremul activităţilor practice :
Efectuarea şi intrpretarea unor examene radiologice şi imagistice specifice bolnavului neurologic:
–radiografii craniu – 30
–radiografii craniu incidenţe speciale – 30
–radiografii coloană vertebrală – toate segmentele – 50
–examene CT – 20
–examene RM – 20
–angiografii cerebrale – 10
–alte examene specifice – 10
1.4.9.EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICĂ A SÂNULUI
Modul de 2 luni ( 30 ore de curs) pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice în domeniul imagisticii sânului :
–noţiuni de mamografie
–codul BIRADS
–noţiuni de ecografie mamară
–noţiuni de IRM a sânului
–elemente de senologie masculină
1.4.10.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.4.10.1.TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.4.10.2.TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete
–2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
1.4.11.STAGIUL DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ
Modul de 6 luni (90 ore de curs ), pentru integrarea deprinderilor practice şi a cunoştinţelor teoretice dobândite în stagiile precedente. Activitatea va cuprinde şi efectuarea de ore de gardă.
1.4.11.1 Baremul activităţilor practice:
Efecturarea şi interpretarea de examene radiologice şi imagistice:
–toracice – 100
–cardiovasculare – 50
–digestive – 100
–musculo-scheletale – 100
–urologice – 50
1.4.12.Stagiul la alegerea rezidentului ( opţional ) 6 luni, cu acordul coordonatorului de rezidenţiat, cuprinde 100 de ore de curs.
RADIOLOGIE – IMAGISTICĂ MEDICALĂ
5 ani
STAGIU DE RADIOLOGIE CONVENŢIONALĂ GENERALĂ 18 luni STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – ECHOGAFIE GENERALĂ 3 luni STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ 3 luni
STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – IMAGISTICĂ PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ
3 luni
STAGIU DE RADIOLOGIE INTERVENŢIONALĂ 2 luni
STAGIU DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ DE URGENŢĂ 5 luni
STAGIU DE RADIODIAGNOSTIC PEDIATRIC 6 luni
STAGIU DE NEURORADIOLOGIE 6 luni
EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICĂ A SÂNULUI 2 luni
BIOETICA ½ lună
5 luni şi
STAGIU DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ
2 săpt.
STAGIU LA ALEGEREA REZIDENTULUI ( OPŢIONAL ) 6 luni
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN RADIOTERAPIE
1.1 DEFINIŢIE: Radioterapia este specialitatea medicală care studiază interacţiunea radiaţiilor electromagnetice şi corpusculare cu celulele organismului sănătos sau bolnav (de cancer) în scopul diagnosticării, tratamentului şi reparării leziunilor produse.
Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara carora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregatirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activitaţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Intreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări stiintifice şi de educaţie continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidentă, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptamâni)
1.3.2 Stagiul de medicină internă – 3 luni
1.3.3 Chirurgie oncologică:
–3 luni
1.3.4 Stagiul de diagnostic imagistic – 6 luni
1.3.5 Stagiul de oncologie medicală – 9 luni (din care se va efectua 1 lună modul O.R.L.- Oncologie - 8 secţiuni de curs într-o clinică O.R.L.)
1.3.6 Stagiul de anatomie patologică – 3 luni
1.3.7 Stagiul de bioetică – 2 săptămâni
1.3.8 Stagiul de radioterapie – 35 ½ luni
1.4.CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1.STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ.
1.4.1.1.Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore):
1.Insuficienţa respiratorie (etiologie, clinică, investigaţii, tratament de urgenţă).
2.Insuficienţa hepatică (etiologie, clinică, investigaţii, tratament de urgenţă).
3.Insuficienţa renală (etiologie, clinică, investigaţii, tratament de urgenţă).
4.Insuficienţa cardiacă (etiologie, clinică, investigaţii, tratament de urgenţă).
5.Insuficienţa organică multiplă (etiologie, clinică, investigaţii, tratament de urgenţă).
-Mod de administrare a tratamentului citostatic. 5)Tratamentul citostatic în principalele localizări neoplazice.
-Tumorile S.N.C.
-Cancerul sferei O.R.L.
-Cancerul bronhopulmonar.
-Cancerul mamar.
-Cancerele aparatului digestiv.
-Cancerele aparatului urinar
-Cancerele aparatului genital.
-Sarcoame.
-Leucemii şi limfoame.
-Melanom malign.
-Hormonoterapia
-Modificatori biologici
6) Modul ORL – oncologie (sinteza din 8 secţiuni de curs)
examenul clinic ORL
metode de explorare paraclinică în cancerele din sfera ORL
tumorile maligne de rinofaringe
tumorile maligne de amigdală
tumorile maligne ale hipofaringelui, ale limbii şi esofagului cervical
tumorile maligne ale laringelui
tumorile maligne ale foselor nazale şi ale sinusurilor feţei
adenopatiile metastatice în sfera ORL
1.4.3.2.Baremul activitaţilor practice
1.Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer; examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei, solicitarea examenelor de laborator necesare pentru diagnostic, stadializare şi conducerea tratamentului:100.
2.Intocmirea foilor de observaţie oncologică: 100
3.Tehnica recoltării secreţiilor pentru examenul citologic:20.
4.Tehnica administrării citostaticelor; diagnosticul, prevenirea şi tratarea complicaţiilor chimioterapiei sau asociaţiei chimioterapice pentru localizările prevăzute în tematică:50
5.Tehnica punctiei aspirative cu ac fin (ganglioni, tumori superficiale, mamare, etc):50
6.Tratamentul durerii în cancer:50.
1.4.4.STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
1.4.4.1.Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)
1) Biologia şi morfologia celulei canceroase.
2) Clasificarea tumorilor
3) Formele histopatologice ale principalelor tumori benigne şi maligne
4) Factori de prognostic morfopatologici
5) Tumorile epiteliale.
6) Tumorile ţesutului conjunctiv.
7) Tumorile ţesutului gras
8) Tumorile ţesutului cartilaginos
9) Tumorile ţesutului osos
10) Tumorile ţesutului muscular
11) Tumorile vasculare
12) Tumorile ţesutului APUD
13) Tumorile ţesutului mezotelial
14) Tumorile sinoviale
15) Tumorile ţesutului melanoformator
16) Tumorile disembrioplazice
1.4.4.2.Baremul activităţilor practice
A. MODIFICĂRILE CITOGENETICE
1.Demonstrarea cariotipului normal
2.Demonstrarea modificărilor citogenetice în neoplazii
B. PRELEVAREA ŞI INTERPRETAREA ÎN EXAMINĂRILE DE CITOLOGIE ONCOLOGICĂ
1.Prelevarea şi examinarea frotiurilor de măduvă
2.Prelevarea şi examinarea frotiurilor de sânge periferic
3.Prelevarea şi examinarea frotiurilor vaginale
4.Prelevarea şi examinarea frotiurilor de spută
5.Prelevarea şi examinarea frotiurilor din lichid pleural
6.Prelevarea şi examinarea frotiurilor din lichid ascitic
C. ASPECTUL ANATOMO-PATOLOGIC ŞI INTERPRETAREA BULETINULUI HISTOPATOLOGIC ÎN:
1.Tumorile benigne şi maligne epiteliale:50 examinări de fiecare tip.
2.Tumorile benigne şi maligne ale ţesutului conjunctiv (care include şi ţesutul muscular şi vascular!): 10 examinări de fiecare tip.
3.Tumorile benigne şi maligne ale ţesutului hematoformator: 20 examinări de fiecare tip.
4.Tumorile benigne şi maligne ale ţesutului trofoblastic: 5 examinări de fiecare tip.
5.Tumorile benigne şi maligne disembrioplazice: 5 examinări de fiecare tip.
1.4.5.STAGIUL DE RADIOTERAPIE
Programul de pregătire ( 600 ore)
1.Ştiinţe fundamentale
Fiecare cursant în perioada de pregătire trebuie să dobândească cunoştinţe teoretice (nivel 1) respectiv cunoştinţe teoretice şi practice (nivel 2) în temele prevăzute pentru specialitatea radioterapie.
Programul modular de pregătire în ştiinţe fundamentale recomandat de ESTRO cuprinde următoarele capitole mari:
a. Biologia cancerului
Terminologia şi tehnici de biologie moleculară (1) Cancere ereditare (1)
Genetica cancerului (1)
Proliferarea, ciclul celular şi moartea celulară în cancer (1) Transmiterea semnalului (1)
Mecanisme genomice în prevenţia cancerului (1)
b. Forme noi de tratment: imunoterapia, terapia genică, terapia moleculară ţintită, etc (1)
Imunologia cancerului şi principii de imunoterapie
1.Răspunsul imun faţă de tumori
2.Mecanismele de scăpare de reactiile imune anti-tumorale
3.Principii de imunoterapie în oncologie
4.Citokinele (interleukine, interferoni, factori de creştere)
Terapia genică în cancer
Terapia moleculară ţintită
Aspecte particulare ale tratamentului cancerului
1.Hipertermia în cancer
c. Radiobiologie
Interacţiunea radiaţiei cu materia vie la nivel molecular (1) Leziuni ADN (1)
Efecte celulare, moartea celulare (1) Repararea leziunilor induse de iradiere (1) Curbe de supravieţuire celulară(1) Justificarea practicii (de radioterapie) (1) Sisteme tisulare normale (1)
Sisteme tumorale solide (1)
Efectul oxigen, sensibilizator şi protector (1)
Raport doză-timp-fracţionare, LET, modalităţi de iradiere (2) Reacţii acute şi tardive ale ţesuturilor normale (2)
Răspunsul tumoral (2)
Tratamentul citotoxic şi radioterapia (1) Factori predictivi (1)
d. Bazele fizicii radiaţiilor Structura atomului şi nucleului (1) Dezintegrarea radioactivă (2)
Caracteristicile particulelor şi radiaţia electromagnetică (1) Radioizotopi (1)
Mărimi caracteristice interacţiei radiaţiei cu materia (1)
e. Fizica aplicată în radioterapie (RT)
Tubul de raze X (1) Acceleratorul liniar (2) Sisteme de colimare (1) Unităţi de cobalt (1) Sisteme de brahiterapie (1) Ciclotron (1)
Microtron (1)
Instalaţii specifice pentru iradiere stereotactică (1) Marimi şi unitati specifice practicii de radioterapie (1) Distribuţia dozei absorbite (2)
Specificarea volumului ţintă (2)
Specificarea dozei absorbite în radioterapia externă (2) Specificarea dozei absorbite în brahiterapie (2) Algoritmul calculării dozei în iradierea 2D (1)
Planul de iradiere 3D, simularea virtuală şi simularea CT (2) Algoritmul calculării dozei în iradierea 3D (1)
Principii, aspecte tehnice şi aplicarea RT conformaţionale şi RT IM (1) Tehnici speciale (IORT, RT stereotactică, iradierea totala corporală) (1)
f. Radioprotecţie
Generalităti, ALARA (1)
Efecte stohastice şi deterministice (1) Riscul carcinogenic al iradierii (1) Factorul de pondere al radiaţiei (1)
Doza limită pt expunerea profesională şi populaţională (2)
Norme de securitate nucleară specifice practicii de radioterapie (1) Legislaţia europeană (1)
Evidenţa bazată pe dovezi în radioprotecţie (1)
Utilizarea în conditii de securitate a instalaţiilor radiologice (1) Evaluarea riscurilor specifice, posibile în practica de radioterapie (1)
g. Determinarea volumului ţintă
Modalităţi imagistice, proceduri şi tehnici (1) Determinarea volumului ţintă în practica clinică (2) GTV, CTV, PTV şi recomandări ICRU relevante (2)
h. Cercetare clinică şi evaluarea rezultatelor terapeutice
Principii de etică în cercetarea clinică Evaluarea controlului tumoral şi toxicităţii (2) Design-ul studiului (1)
Tipuri de trialuri (1) Interpretare şi analiză (1) Curbe de supravieţuire (2) Testul semnificaţiei (1)
Analiză univariată/multivariată (1)
h. Specificitate/ sensitivitate/ validitate/putere
Meta-analiză (1) Nivele de evidenţă (2)
Capcane: studii pilot, rezultate preliminare, migrarea stadială, frauda, etc (1) Cum trebuie scrise, prezentate şi interpretate datele ştiinţifice (2)
i. Bazele managementului în radioterpie
Ex. Calculul costului, determinarea necesitaţilor în radioterapie, sisteme de rambursare (1)
Factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)
Factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentaţie) Factori de risc constituţionali (hormonali, genetici, imunologici)
b. Evoluţia naturală a cancerului. Teorii care explică carcinogeneza Teorii clasice
Teorii actuale
c. Carcinogeneza
Iniţiere, promoţia Celula neoplazică
Progresia, invazia locală şi metastazarea Bazele genetice ale invaziei şi metastazării
Rolul mecanismelor imune în apărarea antitumorală. Modificatorii raspunsului biologic
d. Nomenclatura şi clasificarea tumorilor Clasificarea evolutivă Clasificarea histogenetică
Clasificare histologică şi citologică Principii de imunohistochimie în cancer Principii şi metode de diagnostic în cancer
e. Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne Principii generale de stadializare Reguli de clasificare
Aprecierea categoriei de T, N, M Clasificarea stadială TNM a cancerului Clasificarea pTNM a cancerului Situaţii particulare
f. Markeri tumorali
Elemente definitorii şi caracteristicile ideale ale unui marker tumoral Clasificarea markerilor tumorali
Rolul markerilor tumorali în diagnostic
Rolul markerilor tumorali în aprecierea stadiului evolutiv Rolul markerilor tumorali în aprecierea prognosticului Rolul markerilor tumorali în monitorizarea tratamentului
g. Factori de prognostic în cancer
Factori legaţi de tumoră Factori legaţi de gazdă
h. Principii şi metode de diagnostic în cancer Diagnosticul clinic (semne directe şi indirecte) Diagnosticul biologic
Diagnosticul imagistic (metode neinvazive şi invazive)
Particularităţile diagnosticului în cancer. Dificultaţi şi erori
i. Sindroame paraneoplazice. Clasificare, diagnostic şi tratament
j. Rolul chirurgiei în oncologie
Rolul chirurgiei în profilaxia cancerului Rolul chirurgiei în diagnosticul cancerului Rolul chirurgiei în tratamentul cancerului Principiile tratamentului chirurgical
k. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului Date generale
Cinetica celulară
Mecanismul de actiune al citostaticelor Rezistenţa la citostatice
Căi de administrare a citostaticelor Indicatiile şi contraindicaţiile chimioterapiei
Tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor Clasificarea citostaticelor
Evaluarea răspunsului la chimioterapie
Principii generale privind cercetarea şi caracterizarea de noi medicamente antineoplazice
l. Principiile tratamentului hormonal în oncologie Principalele efecte ale hormonilor în cancer Principalele obiective ale tratamentului hormonal
Clasificarea hormonilor. Principalii agenţi terapeutici utilizaţi în hormonoterapia cancerului
m. Transplantul medular
n. Decizia terapeutică
Obiectivele tratamentului în cancer şi alegerea modalităţilor terapeutice Indicaţia terapeutică în recidive şi metastaze
o. Principiile asocierii tratamentului în oncologie. Urmărirea bolnavului
p. Principiile generale de oncologie pediatrică
q. Infecţiile în cancer
r. Complicaţiile cancerului
s. Urgenţele în oncologie
t. Durerea în cancer
Anatomia şi fiziologia durerii Sindroame dureroase în cancer Tratamentul durerii în cancer Tratamentele paleative în cancer Calitatea vieţii în oncologie Aspecte de psiho-oncologie Alimentaţia în oncologie
Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educaţia sanitară a populatiei
Leziunile precursoare ale malignităţii. Definiţie, clasificare, diagnostic, tratament
3.Radioterapia clinică
Specialiştii în radioterapie oncologică trebuie pregătiţi în cadrul unei echipe multidisciplinare, pentru îndeplinirea următoarelor cerinţe:
–recunoaşterea simptomelor şi semnelor cancerului
–stabilirea diagnosticului în cazul suspiciunii unor tumori sau metastaze şi stadializarea tumorilor confirmate
–evaluarea prognosticului, stabilirea conduitei terapeutice, alegerea metodei de iradiere, a planului de tratament radiologic optim şi urmărirea postterapeutică a bolnavilor
–cunoaşterea tratamentelor de susţinere/simptomatice ale bolnavilor în stadii terminale
–diagnosticarea, clasificarea şi tratarea efectelor secundare ale radioterapiei, evaluarea impactului acestora asupra calităţii vieţii pacienţilor
–rezolvarea problemelor psihologice apărute în cursul tratamentului sau în stadii finale
–desfăşurarea practicii medicale în concordanţă cu etica medicală şi interesul pacienţilor;
–asigurarea şi controlul calitaţii în radioterapie; manualul de asigurare a calitaţii.
Specialiştii în radioterapie trebuie să cunoască:
–epidemiologia cancerului
–profilaxia cancerului, screeningul, depistarea precoce şi educaţia populaţiei
–patologia şi citologia tumorală, clasificarea cancerului
–principii de chirurgie oncologică, de chimioterapie, hormonoterapie, alte metode terapeutice utilizate în oncologie şi combinarea acestora
–structura/organizarea serviciilor oncologice
Fiecare cursant trebuie să achiziţioneze cunoştinţe teoretice (nivel 1) respectiv cunoştinţe teoretice şi practice (nivel 2) în conformitate cu următoarele capitole mari de tematică:
Cap şi gât
Laringe(2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Cavitate bucală (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Orofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Hipofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Nazofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii,
indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Glande salivare (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tiroida (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tract gastrointestinal
Esofag (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Stomac (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi difereţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Intestin subţire (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Colon/rect (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Anus (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tract biliar (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenîial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Ficat (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii,
indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Pancreas (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Plămân/Mediastin
Cancer bronho-pulmonar non-small cell (2)(epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Cancer bronho-pulmonar small cell (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Timom şi/sau tumori mediastinale (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Mezoteliom (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Os şi ţesuturi moi (2)
Tumori osoase (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori de parti moi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Cutanat (2)
Epiteliom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Melanom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii,
indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sân (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Ginecologie
Col uterin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Endometru (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Ovar (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Vagin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Vulvă (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tract genitourinar
Prostată (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Vezică (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Testicol (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Rinichi (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii,
indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Ureter (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Uretră (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Penis (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori oftalmologice (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Limfoame leucemii
Limfom Hodgkin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Limfom non-Hodgkin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Leucemii (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Mielom multiplu şi/sau plasmocitom (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Iradiere corporeală totală (1) (indicatie terapeutică, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Iradiere cutanată totală (1) (indicaţie terapeutică, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sistem nervos central (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori cu punct de plecare necunoscut (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Paliaţii
Metastaze osoase (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Metastaze cerebrale (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Compresii cardiace (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sindrom de venă cavă (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Obstrucţii (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sindroame hemoragice (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Retratamente (1)
Tumori ale copiilor (1) Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile cu celule germinale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii,
indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Boli benigne cu indicaţie de radioterapie(1)
1.4.5.2.Baremul activităţilor practice
1.Planuri de tratament pentru urmatoarele localizări:
–Cancer cutanat: 10
–Cancer al S.N.C.
–Cancerul glandelor salivare: 10
–Cancerul cavităţii bucale: 30
–Cancerul rinofaringelui: 15
–Cancerul orofaringelui: 25
–Cancerul hipofaringelui: 20
–Cancerul laringelui: 60
–Cancerul bronhopulmonar:30
–Cancerul esofagului: 5
–Cancerul mamar: 50
–Cancerul rectal şi al canalului anal: 10
–Cancerul renal: 5
–Cancerul vezicii urinare: 20
–Cancerul colului uterin: 50
–Cancerul endometrului: 10
–Cancerul ovarian: 5
–Limfom Hodgkin şi limfom nonHodgkin
–Cancerul tiroidian: 5
–Sarcoame de parţi moi: 20
–Tumori rare, localizari diferite: 10
–Planuri de tratament paleativ: 30
2.Prezentare referate din literatură: 20
3.Prezentare cazuri clinice: 20-40
Examinari parţiale în timpul stagiului:
La sfârşitul anului I
–fizica medicală
–radiobiologie
–radioterapie clinică (anul 1) + planuri de tratament La sfârşitul anului II
–radioterapie clinică (anul 2) + planuri de tratament
–brachiterapie + ginecologie oncologică
–clinică oncologică şi tratamente multidisciplinare
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică - 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoană vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.4.10.2.TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
Caietul de monitorizare
Caietul de monitorizare (European Log-book) pentru pregătirea în radioterapie se consideră un instrument de bază în colectarea informaţiilor necesare pentru monitorizarea dezvoltării învăţământului de radioterapie si este principalul element de evaluare.
RADIOTERAPIE
5 ani
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ RADIOTERAPIE (I.1) 6 LUNI
MEDICINĂ INTERNĂ (I.2) 3 LUNI
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ(I.3) 3 LUNI IMAGISTICĂ (CT, RMN, SCINTIGRAFIE) (I.4) 6 LUNI ANATOMIE PATOLOGICĂ (I.5) 3 LUNI
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOLOGIE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOLOGIE
1.1.Definiţie
Specialitate clinico-terapeutică şi metdologică ce se ocupă cu studiul mijloacelor fizicale şi balneare de tratament şi aplicarea lor în profilaxia, terapia şi recuperarea medicală.
1.2.Durata 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3.Structura stagiilor
1.3.1.Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la Spitalul şi clinica repartiztă. Alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate.
1.3.2.Reumatologie 3 luni
1.3.3.Gasto-enterologie 1 lună
1.3.4.Cardiologie 3 luni
1.3.5.Oncologie 1 lună
1.3.6.Medicină de urgenţă 2 luni
1.3.7.Pneumologie 1 lună
1.3.8.Geriatrie şi Gerontologie 2 luni
1.3.9.Urologie 1 lună
1.3.10.Neurologie 6 luni
1.3.11.Ortopedie – traumatologie 6 luni
1.3.12.Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, primele 10 şi ultimele 19½ luni
1.3.13.Electromiografie 2 luni - trimestrul 4, anul 4
1.3.14.Ecodiagnostic mio-entezo-osteoarticular 2 luni-trimestrul 1, anul 5
1.3.15.Bioetică 2 săptămâni
1.4.Conţinutul stagiilor 1.4.1.Stagiul de reumatologie
1.4.1.1.Tematica lecţiilor de conferinţă ( 50 ore)
1.Bolile reumatice (nomenclatură şi clasificări, conţinutul nosologic)
2.Ţesutul conjunctiv (biochimie, structură şi funcţii, fiziopatologie)
3.Participarea la efectuarea de scintigrafii pulmonare şi bronhoscopii
4.Participarea la efectuarea de teste alergologice: interpretare
5.Examen de spută-interpretare: 20 buletine
1.4.7.Stagiul de geriatrie şi gerontologie
1.4.7.1.Tematica lecţiilor de conferinţă ( 40 ore)
1.Procesul de îmbătrânire: teorii şi principii generale, îmbătrânirea ţesutului conjunctiv, procesele imunologice la vârstnici, arterosclerozaşi procesele metabolice lipidice
2.Patologia cardio-vasculară la vârstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburări de ritm, hipertensiunea arterială, tulburările valvulare, insuficienţa cardiacă, arteriopatiile periferice ,
3.Patologia respiratorie la vârstnici: fiziopatologie, infecţii respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstiţiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vârstnici
4.Patologia digestivă la vârstnici
5.Tulburările de nutriţie la vârstnici
6.Patologia nefro-urologică şi genitală a vârstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburările ginecologice sexualitatea la vârstnici
7.Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vârstnicilor
8.Osteoporoza, osteomalacia şi boala Paget
9.Tulburările sanguine la vârstnici
10.Pielea vârstnicilor: modificări involutive şi patologice, Escarele
11.Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulaţia cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson şi parkinsoismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuro- musculară, neuropatii periferice, tulburările medulare şi radiculare
12.Tulburările psihice ale vârstnicului: vizuale, auditive 13.Afecţiunile tumorale la vârstnici
14.Aspecte de gerontologie socială
1.4.7.2.Baremul activităţilor practice
1.Activitate de asistentă a bolnavilor vârstnici
2.Program de consultaţie în ambulator: 1 zi/săptămână
3.Aplicaţii terapeutice specifice cu medicaţia originală “Aslan”: 10 cazuri
1.4.8.Stagiul de Urologie
1.4.8.1.Tematica lecţiilor de conferinţă ( 20 ore)
22.Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară şi sciatică, femurală, meralgia parestezică
23.Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen şi facial
24.Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern şi extern
25.Polineuropatii cu diferite etiologii: infecţioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenţi fizici
26.Neuropatii senzitive
27.Tumori cerebrale şi medulare
28.Sindroame neurologice psttraumatice, sechelare, craniocerebrale şi vertebro- medulare
Baremul activităţilor practice
2.Examen EEG -interpretare: 20 buletine
3.Buletine de analiză LCR –interpretare: 20 buletine
4.Tehnici imagistice: radiologice, scintigrafice, echocardiografice, RMN în neurologie şi neurochirurgie
1.4.10.Stagiul de ortopedie-traumatologie Tematica lecţiilor conferinţă ( 100 ore)
1.Traumatismele umărului : luxaţii, rupturi musculotendinoase şi capsulare, fracturi, semnificaţia funcţională a diverselor atitudini terapeutice ortopedico- chirurgicale
2.Complicaţiile immediate şi tardive în traumatismele umărului
3.Traumatismele cotului: luxaţii, fracturi tablou clinic, semnificaţia funcţională a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicaţiile immediate şi tardive
4.Traumatisme la nivelul pumnului implicaţii terapeutice şi funcţionale ale tratamentului ortopedico-chirurgical
5.Traumatismele mâinii: entorse, luxaţii, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo-nervoasă, semnificaţia funcţională a tratamentului ortopedico- chirurgical, complicaţii immediate şi tardive
6.Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor-atitudine terapeutico- chirurgicală în funcţie de topografie, de gravitatea leziunilor şi evoluţia funcţională
8.Traumatismele şoldului:luxaţii, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare- aspecte clinice şi semnificaţia funcţională a diverselor atitudini terapeutice
9.Osteonecroza aseptică de cap femural
10.Şoldul operat protezat
11.Traumatismele de genunchi: luxaţii entorse, leziuni meniscale, fracturi- semnificaţia funcţională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale
12.Genunchiul operat şi protezat
13.Traumatismele de gleznă: entorse, luxaţii, rupturi de tendon achilean, fracturi- aspecte clinice, semnificaţia funcţională a programelor terapeutice ortopedico- chirurgicale
14.Intervenţii ortopedice corrective pentru deviaţii axiale de tipul: coax vara,coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară şi deviaţii ale degetelor
15.Scolioze 16.Cifoze
17.Hernia de disc lombară operată
18.Traumatismele coloanei vertebrale : fără leziuni neurologice /cu leziuni neurologice
19.Algoneurodistrofia cu diferite topografii 20.Amputaţiile
21.Protezarea
1.4.10.2.Baremul activităţilor practice
1.Reducerea luxaţiilor:10 cazuri
2.Reducerea fracturilor şi imobiliare în aparat gipsat :25 cazuri
specialităţii în domeniile profilaxiei, terapiei şi al recuperării medicale.
2.Principiile fundamentale ale recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei, încadrarea în concepţiile actuale ale medicinii în general şi ale terapiei în special. Principiile de acţiune ale terapiei fizicale. Aspecte fiziologice ale adaptării. Principiul terapeutic al cruţării. Probleme biometrice în interpretarea proceselor ritmice şi de reglare din organism.
3.Clasificarea deficienţelor somatice şi implicaţiile în reinserţia familială, sociale şi profesionale.
4.Evaluarea clinică
A. Cunoştinţe de bază specifice ale specialităţii.
INTRODUCERE Filozofie, obiective şi metodologie pentru Medicina Fizică şi de Reabilitare.
1.Aspecte istorice ale specialităţii.
2.Dezabilităţile şi procesul de Reabilitare.
a. Modelul tradiţional de medicină.
b. Model pentru Medicina Fizică şi de Reabilitare.
c. Procesul de Reabilitare.
3.Medicina Fizică şi de Reabilitare: o specialitate autonomă.
a. Criterii pentru o specialitate autonomă.
b. Filozofie.
c. Obiective.
d. Metodologie.
4.Rolul specialistului de Medicină Fizică şi Reabilitare.
a. Atribuţii medicale.
b. Atribuţii medico-sociale.
c. Obiective şi standarde ale specialităţii.
d. Muncă interdisciplinară.
Capitolul 1 –Bazele Medicinii Fizice şi de Reabilitare.
1.Principii de biomecanică generală, atât de kinetică cât şi de kinematică. Forţe, cupluri de forţe, sisteme de pârghii, momente, putere, lucru mecanic, inerţie, acceleraţie.
2.Principii de comportament şi rezistenţă a materialelor sub acţiunea forţelor. Înţelegerea generală a deformării şi efectele acesteia. Caracteristicile materialelor omogene şi compuse. Cunoştinţe elementare referitoare la măsurarea tensiunii şi deformării diferitelor materiale.
3.Biomecanică. Înţelegerea generală a aplicării celor menţionate în paragrafele anterioare la ţesutul viu. Biomecanica diverselor tipuri de ţesut din organismul uman (în special cele ale sistemului locomotor). Cunoştinţe elementare despre biomecanica fluidelor şi aplicarea acesteia la fluidele din organismul uman.
4.Studiul mişcării umane (kineziologie).
a Date generale.
Aplicarea sistemelor de pârghii asupra organismului uman; diverse elemente componente ale pârghiilor cu aplicare la sistemul locomotor. Cunoştinţe despre structura articulaţiilor, clasificarea articulaţiilor şi caracteristicile mişcărilor articulare.
Contracţia musculară, rezistenţa internă şi externă, scurtarea muşchilor şi intervale de mişcare ale articulaţiilor. Factori ce limitează intervalul de mişcare articulară. Diverse tipuri de muşchi. Diverse tipuri mecanice de contracţii ale muşchilor, muşchi mono şi poliarticulari. Contracţii statice sau izometrice, contracţii dinamice sau izokinetice. Contracţii pliometrice. Agonişti, antagonişti, sisteme de muşchi. Lanţuri kinetice.
b Date specifice.
Fiziologia articulaţiei şi a funcţionării muşchiului: coloana vertebrală şi membrele. Această parte a programei presupune cunoştinţe detaliate prealabile referitoare la anatomia sistemului locomotor.
c. Informaţii aplicate.
Aplicarea datelor de mai sus la analiza posturii şi a mişcării în activităţile elementare ale vieţii umane: poziţii fundamentale şi diferite posturi, gesturi, abilitate, mers, alergat şi sărit.
5.Efectele biochimice ale exerciţiilor. Cheltuiala de energie, termoreglarea. Costuri fiziologice, efecte cardiovasculare şi pulmonare ale exerciţiilor.
6.Epidemiologie clinică, metodologia pentru cercetări clinice. Statistică.
7.Medicina bazată de dovezi din cadrul specialităţii de Medicină Fizică şi de Reabilitare.
8.CIF (ICF engl.)
9.Evaluarea funcţiei cognitive
Capitolul 2Fiziologie şi fiziopatologie de bază
1.Sistemul nervos central.
2.Sistemul nervos periferic.
3.Sistemul nervos autonom.
4.Muşchiul
5.Joncţiunea neuro-musculară.
6.Neurofiziologia posturii şi mişcării.
7.Mecanismele durerii, interacţiunea durerii cu mişcarea.
Capitolul 3 – Evaluarea clinică şi funcţională în Medicina Fizică şi de Reabilitare.
1.Evaluarea clinică şi funcţională a articulaţiilor şi muşchilor; funcţia motorie şi funcţia senzorială.
2.Evaluarea funcţiei cognitive, a vorbirii şi a limbajului, a memoriei, a comportamentului, etc.
3.Teste de laborator şi tehnici imagistice. Folosirea raţională a imagisticii medicale moderne în Medicina Fizică şi de Reabilitare.
4.Evaluarea cantitativă prin înregistrarea computerizată a fenomenelor mecanice sau kinetice (plăci de forţă) precum şi înregistrarea mişcării sau kinematicii (diverse forme moderne de a înregistra deplasările segmentelor corpului).
5.Electrodiagnostic. electromiografie, studii ale conducerii nervoase şi potenţiale evocate.
6.Teste ale funcţiei pulmonare.
7.Teste ale funcţiei cardio-vasculare, saturaţia în oxigen, testarea la efort, costuri energetice.
8.Teste biochimice şi patologice de uz curent în Medicina Fizică şi de Reabilitare.
9.Evaluare funcţională: folosirea şi aplicarea CIF. Diverse scale, instrumente, teste şi indici folosiţi în condiţii relevante pentru Medicina Fizică şi de Reabilitare. 10.Analiza posturii şi a mişcării (inclusiv posturografia şi mersul).
Capitolul 4 – Terapii în Medicina Fizică şi de Reabilitare.
1 – Kinetoterapia şi masajul
a)Cunoştinţe referitoare la tehnicile elementare de kinetoterapie pasivă şi activă. Diverse tehnici de masaj manual şi instrumental. Tehnici pentru reabilitarea funcţională a problemelor articulare (manuale şi instrumentale). Antrenarea (reantrenarea) musculară, stimularea activităţii musculare, antrenament funcţional. Tehnici pentru creşterea forţei musculare, pentru creşterea rezistenţei musculare, recâştigarea abilităţii.
b)Metode specifice pentru diverse patologii. Tehnici - Cyriax, Mennell, etc.
Tehnici de facilitare neuromusculară - Kabat, Bobath, Brunström, Voljta etc. Managementul limfedemului.
c)Indicaţii, recomandări şi controale pentru kinetoterapie: cunoştinţe generale referitoare la tehnică, alegerea tehnicii în legătură cu rezultatul evaluării clinice şi funcţionale, tipul de patologie şi caracteristicile individuale ale pacientului.
2 Modalităţi de terapie fizicală: folosirea tehnicilor de terapie fizicală, cunoştinţe de bază, efectele tratamentelor, indicaţii şi contraindicaţii.
a)Electroterapia: curenţi galvanici; tratament cu curenţi de frecvenţă joasă, medie şi înaltă.
b)Vibraţii mecanice;
c)Biofeedback;
d)Termoterapie: aplicaţiile de căldură şi de rece;
e)Balneoterapie
3.Terapie ocupaţională. Ergonomie fundamentală.
Principii şi metode ale terapiei ocupaţionale.
Materiale, echipamente, tehnologii şi evaluare în terapia ocupaţională.
Aplicaţiile terapiei ocupaţionale la: antrenarea articulaţiilor/muşchilor, antrenarea de anduranţă, reabilitarea funcţională şi la reintegrarea în comunitate (pregătire socio- familială, profesională şi de angajare în muncă).
Evaluare, consiliere şi pregătire profesională (vocaţională).
4 Echipamente şi ajutoare tehnice*.
a Materiale folosite.
b Bandaje.
c Orteze (ale coloanei vertebrale şi ale membrelor).
d Proteze: indicaţii chirurgicale pentru amputare. Echipamente pentru, şi reabilitarea persoanelor cu amputaţii.
e Stomaterapie.
f Ajutoare tehnice şi aplicare: unităţi, instrumente, echipamente ADL, mijloace de transfer şi comunicare, control al mediului, echipamente casnice; indiferent dacă acestea sunt simple sau complexe, dar sunt utile pentru a ajuta persoanele cu dezabilitate să capete o mai mare independenţă şi să-şi îmbunătăţească calitatea vieţii.
g Scaunul cu rotile: consiliere şi management.
* Specialiştii de Medicină Fizică şi de Reabilitare trebuie să aibă cunoştinţe generale referitoare la materialele folosite la orteze şi proteze şi a proprietăţilor mecanice ale acestora. În plus, la cele folosite în mod obişnuit, este nevoie de cunoştinţe mai avansate despre procesul de fabricare a acestora, despre elemente suplimentare, piese de schimb, şi aplicarea acestora în practica clinică; specialistul trebuie să aibă cunoştinţe detaliate despre modul în care trebuie prescrise, adaptate, verificată aplicarea şi să evalueze efectele terapeutice ale acestora.
6 Terapie manuală.
Fiziopatologia medicinii manuale. Cunoştinţe de anatomie. Examinarea clinică a coloanei vertebrale şi a membrelor. Disfuncţii ale segmentelor intervertebrale.
Principii ale tehnicilor manuale. Indicaţii şi contraindicaţii. Pericole posibile ale manipulărilor. Examinarea clinică şi evaluarea.
7.Reeducarea în tulburările de vorbire şi de limbaj, echipamente şi tehnologii folosite în terapia vorbirii şi a limbajului, şi principii ale acestor echipamente şi tehnologii. Dezvoltarea limbajului în copilărie. Evaluarea în terapia vorbirii şi aplicarea acesteia la reabilitarea problemelor de pronunţie şi limbaj (exprimare, înţelegere, citire şi scriere).
Evaluarea şi managementul tulburărilor de deglutiţie.
8.Reintegrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate. Principii şi metode de psihologie clinică şi asistenţă socială (muncă socială). Evaluarea cognitivă (intelect, memorie, concentrare, comportament) şi potenţialul de învăţare. Aplicarea acestora la abilităţile cognitive, psihologice şi sociale: memorie şi concentrare, înţelegerea şi acceptarea din partea pacientului a problemei pe care o are, motivaţia pentru
reabilitare, dispoziţie, dificultăţi în cadrul relaţiilor interpersonale; pregătire profesională şi metode pentru asigurarea securităţii financiare.
Implicaţii ale mediul înconjurător.
9.Reabilitare neuropsihologică: evaluare şi management
10.Farmacologie: farmacokinetica medicamentelor folosite în medicina de reabilitare; posibile interacţiuni cu programul de reabilitare şi cu exerciţiile terapeutice.
11.Tehnici de infiltraţii şi injecţii; acupunctură
12.Terapia extra-corporală cu unde de şoc în tendinită. (ECSWT) 13.Managementul multi-disciplinar al durerii.
B. APLICAŢII ÎN PATOLOGIE
Pentru fiecare dintre capitolele următoare chiar dacă nu s-a menţionat descrierea în detaliu a bolilor, un specialist MFR are datoria să le cunoască: semnele clinice şi simptomele, instrumentele de diagnostic, tipurile potrivite de evaluare şi terapia curentă. Este foarte important să se cunoască efectele terapeutice ale recuperării, indicaţiile şi contraindicaţiile acesteia.
Capitolul 5 – Pacientul Imobilizat.
1.Fiziopatologia imobilizării. Consecinţe asupra:
a)Aparatului cardio-vascular
b)Aparatului respirator
c)Aparatului digestiv
d)Sistemului metabolic (osteoporoza)
e)Aparatului uro-genital
f)Ţesutului cutanat
g)Sistemului musculo-scheletic
h)Sistemului neuropsihic.
2.Prevenirea şi tratamentul tulburărilor menţionate anterior.
Capitolul 6 – Medicina Fizică şi de Reabilitare în Patologia sistemului locomotor al adultului.
1.Condiţii netraumatice
a)Bolile inflamatorii ale articulaţiilor, polimialgia reumatică, patologia ţesutului conjunctiv.
e)Tumorile maligne ale oaselor – primitive şi secundare.
f)Reumatismul extra-articular.
g)Boli neuromusculare.
h)Reumatismul degenerativ.
i)Patologia coloanei vertebrale
j)Artroplastia.
l)Afecţiunile membrelor.
m)Cunoştinţe elementare despre chirurgia articulaţiilor: artroscopie, artrotomie, artrodeză.
n)Sindromul de oboseală cronică şi fibromialgie.
o)Sindromul dureros miofascial
2.Condiţii traumatice la adulţi.
a)Fiziologia şi fiziopatologia reparării ţesuturilor în sistemul locomotor.
b)Întinderi şi Entorse
c)Luxaţii traumatice şi recurente.
d)Fracturi: ale coloanei vertebrale (fără complicaţii neurologice), ale membrelor: principii de tratament specific, timp de reparare inclusiv postoperator, ex. osteotomii.
e)Afecţiuni traumatice specifice ale mâinilor şi picioarelor.
3.Arsuri:
a)clasificare
b)metode de tratament
c)prevenirea şi reabilitarea complicaţiilor
Capitolul 7 – Medicina Fizică şi de Reabilitare şi Sportul.
Medicina Fizică şi de Reabilitare în legătură cu activităţile sportive. Sportul pentru persoanele cu handicap.
Capitolul 8 – Medicina Fizică şi de Reabilitare şi Patologia sistemului nervos.
1.Sistemul nervos central.
a)Afecţiuni vasculare, neoplazice, traumatice, inflamatorii, infecţioase şi degenerative ale creierului şi ale măduvei spinării; Leziuni ale măduvei spinării: traumatice, neoplazice şi altele. Evaluarea şi managementul leziunilor măduvei spinării.
i)Stări degenerative cerebrospinale: Maladia lui Friedreich, Strumpell Lorain, etc.
j)Disfuncţii neuropsihologice.
2.Sistemul nervos periferic.
3.Deteriorări senzoriale speciale
Capitolul 9 – Medicina Fizică şi de Reabilitare şi Patologia respiratorie.
1.O apreciere fundamentală a sindroamelor obstructive şi restrictive acute şi cronice. Etiologie şi principii terapeutice.
2 Principiile reabilitării: evaluarea funcţională prin teste funcţionale pulmonare.
a)Tehnici active şi pasive ale drenajului pulmonar şi de postură, tapotare manuală, tehnici instrumentale.
b)Educarea şi pregătirea pacientului.
c)Ventilaţie artificială, respiraţie artificială, respiraţie asistată la domiciliu. Managementul traheotomiei.
d)Echipamente pentru respiraţia asistată.
e)Supravegherea şi monitorizarea tratamentului.
3 Aplicarea acestora
Capitolul 10 – Medicina Fizică şi de Reabilitare şi Patologia Cardio-vasculară.
Tulburări cardiace
1 Reabilitarea cardiacă în valvulopatii.
2.Reabilitarea cardiacă după infarctul de miocard.
3 – Cardiomiopatii
4 – Chirurgie cardiacă Tulburări vasculare: Sistemul arterial
1 – Boala arterială oclusivă a membrelor inferioare: investigaţii, locul reabilitării în diversele stadii ale bolii.
2.– Reabilitarea persoanelor cu amputaţii, îngrijirea bontului, proteze.
Sistemul venos.
3.a) Prevenirea şi tratamentul trombozelor venoase profunde.
b)Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase.
Sistemul limfatic.
Capitolul 11. Medicina Fizică şi de Reabilitare la Copii.
1.Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială şi cognitivă. Testarea şi evaluarea stadiilor de dezvoltare.
2.Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacţiuni între creştere şi anomalii din structurile musculo-scheletice şi ale articulaţiilor.
3.Neuropediatrie, paralizie cerebrală (IMC), spina bifida şi mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecinţele neuro-ortopedice ale tulburărilor neurologice, prevenire, tratament şi monitorizare.
4.Malformaţii congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie şi displazie congenitală, displazie de şold, picior strâmb, alte malformaţii ale piciorului).
5.Tulburări de creştere.
6.Inegalităţi ale membrelor inferioare.
7.Scolioze idiopatice, congenitale şi secundare.
8.Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor şi recuperării la copii; amputaţii la copii.
Capitolul 12. Medicina Fizică şi de Reabilitare în problemele Urologice şi Sexuale.
2.Condiţii patologice ale vezicii şi sfincterelor: stări neurologice şi altele. Urodinamica. Evaluare şi tratament.
3.Evaluarea şi tratamentul patologiei sfincterului ano-rectal şi a vezicii şi colonului hiperactive.
4.Consecinţe sexuale ale disfuncţiilor neurologice, inclusiv sarcina la femeile paraplegice.
Capitolul 13 – Medicina Fizică şi de Reabilitare la vârstnici.
1.Procesul de îmbătrânire a diverselor sisteme:
a)Sistemul nervos central şi periferic: îmbătrânirea neuronilor, influenţe asupra dispoziţiei, funcţionarea cerebrală şi mecanisme de feedback.
b)Sistemul musculo-scheletic
c)Sistemul cardiovascular şi respirator.
2.Aprecierea principiilor de bază în patologia geriatrică: epidemiologia, patologia, evoluţia îmbătrânirii şi terapia.
3.Indicaţii pentru pacienţii geriatrici pentru a sta acasă ori în instituţii de plasament.
Capitolul 14Medicina Fizică şi de Reabilitare în Oncologie
Capitolul 15 – Reintegrarea şi menţinerea la domiciliu a persoanelor dizabilitate şi vârstnice.
1.O idee generală despre agenţiile de sănătate şi medico-sociale în diverse ţări ale Comunităţii Europene:
a)Sistemul de asigurări de sănătate. Securitate socială.
b)Spitalizare privată şi publică.
c)Spitalizarea la domiciliu.
d)Îngrijire la domiciliu, cadre medii si auxiliare, etc.
e)Asistenţă şi supraveghere telefonică şi prin alte metode de comunicare.
2.Cunoştinţe despre organizarea generală a reabilitării, locul şi rolul specialistului de Medicina Fizică şi de Reabilitare în cadrul acestor structuri.
I. ASPECTE FUNDAMENTALE
1.Principii generale de biomecanică (kinetica şi kinematica)
2.Principii de rezistenţa materialelor
3.Principii de kinesiologie generală şi aplicată (biomecanica diferitelor ţesuturi şi fluide din corpul uman, aspecte de biomecanică musculară şi articulară, lanţuri kinematice)
4.Bazele fiziologice şi fiziopatologice ale controlului motor, posturii şi mersului (sistemul nervos central, conducerea nervoasă, funcţiile medulare, reflexul de întindere, controlul inhibitor şi facilitator la nivelul motoneuronului, neurofiziologia mersului, dexteritatea şi îndemânarea)
5.Principiile fundamentale ale recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei, încadrarea în concepţiile actuale ale medicinii în
general şi ale terapiei în special. Principiile de acţiune ale terapiei fizicale. Aspecte fiziologice ale adaptării. Principiul terapeutic al cruţării. Probleme biometrice în interpretarea proceselor ritmice şi de reglare din organism
II. EVALUAREA CLINICO-FUNCŢIONALĂ
1.Evaluarea clinico-funcţională a muşchilor şi articulaţiilor
2.Evaluarea clinico-funcţională a funcţiei motorii
3.Evaluarea clinico-funcţională a funcţiei cognitive (limbajul, memoria, comportamentul etc.)
4.Aplicarea Scalelor de Evaluare clinico-funcţională şi a diferitelor instrumente, teste, indicative folosite în Recuperarea Medicală
III. TERAPII 1.KINETOTERAPIA
1.Bazele fiziologice ale kinetoterapiei (fiziologia neuromusculară şi articulară, efecte fiziologice şi terapeutice ale kinetoterapiei, mecanisme de acţiune)
2.Biomecanica ţesutului osos, cartilaginos, ligamentar şi muscular.
3.Biomecanica mişcării (analiza statică şi dinamică), lanţurile de mişcare.
4.Fiziopatologia osteo-articulară şi musculară: osteoporoza, osteo-condro- distrofiile, sindroamele de hipo şi hipermobilitate articulară, blocaje articulare şi ankiloza, hipo şi atrofiile musculare, contracturile şi retracturile musculare, spasticitatea şi alte aspecte fiziopatologice.
5.Obiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice şi de recuperare
6.Clasificarea exerciţiilor terapeutice, efectele şi mecanismele de acţiune ale exerciţiilor terapeutice
7.Metodologia exerciţiilor pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare a capacităţii de effort a organismului, exerciţii de kinetoterapie activă statice şi dinamice rezistive.
8.Metodologia kinetoterapiei de facilitare
9.Metodologia kinetoterapiei in apa (hidrokinetoterapie)
10.Tehnici de kinetoterapie pasivă: posturi mobilizări pasive şi active
11.Metode şi tehnici specifice de kinetoterapie (tehnici CYRIAX, MENNELL, etc. şi metode BOBATH, KABATH, BRONNSTROM etc.)
12 – Tehnici de mecanoterapie
13 - Contraindicaţii ale kinetoterapiei
2.MASAJ
1.Definiţie, clasificare (masaj classic, reflex, de drenaj venolimfatic) alte forme de masaj, mod de acţiune, metodologia de efectuare, efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii
3.ELECTROTERAPIA
1.Electrodiagnosticul în recuperarea medicală. Electromiografia. Biofeedback în recuperarea medicale
2.Definiţia şi conţinutul electroterapiei. Noţiuni de electrofiziologie. Biopotenţiale şi semnificaţia lor biologică, proprietăţi de transmitere şi excitabilitate ale membranelor celulare
3.Galvanoterapia. Noţiuni fundamentale din domeniul electrolizei, electroosmozei şi electroforezei. Rezistenţa chimică a ţesuturilor şi modificările sale sub influenţa curentului galvanic. Galvanoionizările, ionoforeza dozată. Mecanismele de bază ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism şi principiile electroforezei dozate. Indicaţii, contraindicaţii.
4.Terapia cu curenţi excitanţi. Excitabilitatea electrică. Modificările patologice ale excitabilităţii. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electrică a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central.
5.Terapia cu curenţi de joasă frecvenţă. Curenţii diadinamici. TENS, curenţi neofaradici. Efectele terapeutice ale curenţilor de joasă frecvenţă., metodologia de aplicare , indicaţii, contraindicaţii.
6.Terapia cu câmpuri electromagnetice de joasă frecvenţă, efecte terapeutice , metodologie de aplicaţie , metodologia de aplicare , indicaţii , contraindicaţii
7.Terapia cu curenţi de medie frecvenţă , forma pură şi modulată, mecanisme de acţiune , efecte terapeutice , indicaţii şi contraindicaţii.
8.Terapia cu curenţi de înaltă frecvenţă. Mod de acţiune. Efectele termice specifice ale curenţilor diatermici şi ale microundelor, metodologia de aplicare , efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.
9.Terapia cu ultrasunete şi unde ultrasonore . Efecte fizico-chimice , fiziologice şi biologice ale ultrasunetelor. Efectele terapeutice ale undelor ultrasonore şi energiei ultrasonore penetrante, metodologia de aplicare , indicaţii şi contraindicaţii.
10.Fototerapia. Proprietăţi fizice. Fotoactivitatea. Efectele fiziologice ale radiaţiilor infraroşii, luminoase şi ale ultravioletelor. Mecanisme de acţiune , metodologia de aplicare , efecte terapeutice , indicaţii, contraindicaţii.
11.Biostimulare cu radiaţie laser : mecanism de acţiune , biofizica , metodologie de aplicare , indicaţii, contraindicaţii.
12.Biofeedback
4.TERMOTERAPIA
1.Termoreglare. Aspecte fiziologice ale termoreglării necesare pentru înţelegerea efectelor şi mecanismelor de acţiune ale aplicaţiilor de factor termic , cald şi rece.
2.Particularităţile fiziologice ale circulaţiei periferice (factorul fiziologic al schimburilor de căldură)
3.Efectele şi modul de acţiune al factorilor hidrotermoterapeutici asupra diferitelor funcţii ale organismului în stare normală şi patologică (mecanisme circulatorii, efecte asupra compartimentelor calorice ale organismului , efecte ale musculaturii, mecanismele reflexe şi neurovegetative , efecte asupra unor funcţii respiratorii ale cordului, digestive şi renale).
4.Hipertermia. Efectele terapeutice şi mecanismele de acţiune , indicaţii şi contraindicaţii.
5.Crioterapia-efecte terapeutice şi mecanisme de acţiune , indicaţii şi contraindicaţii.
6.TerapiaKneipp-actualizarea metodologiei terapiei cu contraste termice, mecanisme de acţiune, indicaţii,contraindicaţii.
7.Talasoterapia-definiţie, efecte terapeutice şi mecanisme de acţiune, metodologie, indicaţii şi contraindicaţii.
8.Tehnici de hidrotermoterapie generală (băi simple, băi minerale, băi gazoase, băi hiperterme, băi de abur sau aer cald, băi de lumină generale, saună, împachetări uscăteşti, împachetări umede complete, împachetări cu nămol): prescriere, aplicaţii efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii..
9.Tehnici de hidrotermoterapie parţială şi locală (băi parţiale calde sau reci , alternante şi ascendente, afuziuni, împachetări parţiale cu nămol şi parafină, băi de lumină parţiale , aplicaţii de crioterapie): prescriere, aplicaţie, efecte terapeutice, metodologia de aplicare, indicaţii şi contraindicaţii.
5.TERAPIA OCUPAŢIONALĂ (ERGOTERAPIA)
1.Terapie ocupaţională:definiţie, evaluarea deficienţelor fizice în terapia ocupaţională. Terapie biomecanică, neurosenzorială; transferurile şi utilizarea scaunului rulant.
2.ADL-activităţi de viaţa cotidiană: principii şi modalităţi de realizare , scale de evaluare , terapie ocupaţională la domiciliu, echipament de recuperare în terapie ocupaţională.
3.Terapie ocupaţională în poliartrita reumatoidă, în sindroame dureroase lombare şi alte patologii reumatismale.
4.Terapia ocupaţională în bolile neurologice (stroke, traumatisme vertebro- medulare , leziuni de nervi periferici).
6.ORTEZARE ŞI PROTEZARE – ECHIPAMENTE ŞI TEHNICI SPECIFICE UTILIZATE ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ
Ortezarea: definiţie, clasificare în funcţie de topografie şi tabloul clinico- funcţional şi fiziopatologie Orteze pentru membru inferior şi superior: evaluare şi metodologia de confecţionare a ortezelor, clasificare, materiale de utilizare, indicaţii, contraindicaţii. Tipuri de orteze în afecţiuni de nervi periferici şi pentru coloana vertebrală.
7.LOGOPEDIE/ORTOFONIE
Principii de recuperare şi reeducare a tulburărilor de vorbire şi limbaj (capacitate de înţelegere, de exprimare, cititul şi scrisul), tehnici de evaluare, echipament şi tehnici specifice utilizate, dezvoltarea limbajului în copilărie.
8.REINSERŢIA LA DOMICILIU A PERSOANELOR CU DEFICITE FUNCŢIONALE – ASPECTE SOCIALE DE RECUPERARE MEDICALĂ
a. Principii şi metode de psihologie clinică şi de asistenţă socială , metode de evaluare cognitivă (intelect, memorie, concentrare, comportament) şi potenţial de învăţare
b. Aplicarea legislaţiei şi a normelor în vigoare în ţările Comunităţii Europene (Sistemul Asigurărilor de Sănătate publice şi private , asistenţa medicală la domiciliu, sisteme de supraveghere a bolnavilor la distanţă)
9.FIZIOPATOLOGIA DURERII
10.FARMACOLOGIA
a. farmacocinetica medicamentelor curent folosite în principalele tipuri de patologie
b. interacţiuni medicamentoase şi interacţiunea posibilă cu efectele exerciţiului fizic
c. farmacocinetica medicamentelor analgezice , antiinflamatoare nesteroidiene, antispastice, colinergice şi anticolinergice, alfa şi beta blocante etc.
11.TEHNICI DE ABORDARE A ŢESUTURILOR ÎN SCOP DIAGNOSTIC ŞI TERAPEUTIC - INFILTRAŢII, PUNCŢII
12.BALNEOCLIMATOTERAPIE ŞI SPATERAPIA
1.Principii generale de acţiune a terapiei balneare. Cura balneară balneaţia externă şi crenoterapia, alte categorii de aplicaţii cu ape minerale terapeutice. Reacţia balneară, triajul balnear.
2.Originea apelor minerale : clasificarea apelor minerale în funcţie de compoziţia lor fizico-chimică. Zonele hidro-geologice din România şi distribuţia apelor minerale şi a nămolurilor în ţara noastră.
3.Crenoterapia. Definiţie, locul şi importanţa crenoterapiei în cadrul tratamentului complex din staţiunile balneare şi la domiciliu în diferite afecţiuni. Mecanisme de acţiune în crenoterapie.
4.Date de fiziologie a apei minerale terapeutice (structura, proprietăţi biologice si de circulaţie a apei in organism, rolul oligoelementelor). Efectele crenoterapiei cu ape minerale asupra echilibrului hidroelectrolitic şi acido- bazic al organismului.
5.Date de farmacodinamie clinică şi experimentală a apelor minerale româneşti de diferite tipuri . Apele minerale : definiţie , clasificare, compoziţie chimică, izvoare representative, efecte fiziologice şi terapeutice , indicaţii şi contraindicaţii. Apele oligominerale, apele carbogazoase, apele alkaline şi alcalino-teroase, apele clorurate sodice şi iodurate, apele sulfuroase, ape arsenicale, feruginoase sulfatate, apele radioactive, apele minerale îmbuteliate, alte categorii de ape minerale; efecte terapeutice, mecanisme de acţiune, metodologie de utilizare, indicaţii şi contraindicaţii.
6.Nămolurile terapeutice. Definiţie, mod de formare, clasificare. Compoziţia fizico-chimică, proprietăţile biologice ale nămolurilor. Tipuri şi metodologie de aplicare. Efecte şi mecanisme de acţiune. Indicaţii şi contraindicaţii. Terapia cu extracte de nămol, indicaţii şi contraindicaţii.
7.Gazele terapeutice-mofete, solfatări: origine, clasificare modul de acţiune, efectele terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.
8.Elemente de tehnică balneară privind protecţia surselor de ape minerale, nămoluri şi gaze terapeutice, perimetre de protecţie. Protecţia staţiunilor balneare. Principii de funcţionare a staţiunilor balneare. Normative. Elemente de balneotehnică privind captarea, transportul, depozitarea şi exploatarea apelor minerale, nămolurilor şi gazelor terapeutice.
9.Principalii factori metodologici şi acţiune biologică asupra organismului. Problema meteorosensibilităţii şi meteoropatologiei.
10.Clasificarea biologică şi terapeutică a tipurilor de climat din România. Climatoterapia: efecte fiziologice terapeutice, mecanisme de acţiune, metodologia climatoterapiei, indicaţii şi contraindicaţii.
13.APORTUL INVESTIGAŢIILOR PARACLINICE ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ
a)fiziopatologia imobilizării (consecinţe hemodinamice, respiratorii, osteoarticulare, metabolice, nefrologice şi urologice, cutanate, nutriţionale şi neuropsihice)
b)principii de prevenţie şi de tratament
15.RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA NEUROLOGICĂ
1.Locul şi importanţa, posibilităţile şi limitele recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei în profilaxia şi tratamentul afecţiunilor neurologice.
2.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale recuperării medicale a hemiplegicilor. Spasticitatea . Metodologia de tratament şi recuperare.
3.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice în recuperarea vezicii neurogene.
4.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului complex şi recuperării medicale pentru mono şi polineuropatii periferice de diverse etiologii.
5.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului complex şi recuperării medicale pentru mono şi polineuropatii periferice de diverse etiologii.
6.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice şi contribuţia terapiei fizicale recuperarea miasteniei, miopatiilor, polimiozitelor.
7.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare a bolii Parkinson şi sindroamele parkinsoniene.
8.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare în scleroza multiplă.
9.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare în parezele de nervi cranieni (facial şi trigemen)
10.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de recuperare post traumatisme craniene şi vertebro-medulare.
16.RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA ORTOPEDICO-TRAUMATOLOGICĂ
1.Fiziopatologia stărilor posttraumatice
2.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperării medicale în sechele precoce şi tardive ale fracturilor membrelor superioare (cu şi fără interesare articulară).
3.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperării medicale în sechele precoce şi tardive ale fracturilor membrelor inferioare (cu şi fără interesare articulară)
4.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical , balnear
şi recuperării medicale postentorse şi luxaţii.
5.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperării medicale postleziuni meniscale ale genunchiului, leziunilor tendonului achilian.
6.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperării medicale a şoldului şi genunchiului ortopedico-chirurgical, inclusive cu protezare.
17.RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA REUMATOLOGICĂ
1.Posibilităţile şi limitele terapiei fizical – balneare în profilaxia, terapia şi recuperarea bolilor reumatismale.
2.Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicală în poliartrita reumatoidă
3.Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicală în spondilartropatiile seronegative.
4.Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicală în sechele post–reumatism articular acut şi reumatismele infecţioase secundare.
5.Artrozele. Etiologia şi fiziopatologia artrozelor.
6.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical balnear şi de recuperare medicală în afecţiunile degenerative ale coloanei vertebrale; afecţiuni degenerative ale coloanei cervicale şi sindroamele asociate, afecţiunile degenerative ale coloanei dorsale, afecţiunile degenerative ale coloanei lombare (lombalgii, discopatii, lombosciatica).
7.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în afecţiunile degenerative ale şoldului, coxartrozele de diferite etiologii.
8.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în afecţiunile degenerative ale genunchiului; gonartrozele de diferite etiologii.
9.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în artozele cotului, pumnului, gleznei, poliartrozelor.
10.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în afectarea reumatismală a ţesutului moale poliarticular.
11.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în periartrita scapulo-humerală şi periartrita de genunchi şi şold.
12.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în sindroamele algodistrofice ale membrului inferior şi superior.
18.RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ
1.Introducere. Aspecte de morbiditate, clasificare, importanţă medico-socială şi economică. Etiopatogenia şi bazele fiziopatologice ale bolilor cardiovasculare .
2.Factorii fizicali şi balneoclimatici folosiţi în tratamentul şi recuperarea medicală a afecţiunilor cardiovasculare. Posibilităţi şi limite ale medicinii fizice şi balneoclimatologiei.
3.Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo-fizical şi recuperarea medicală în hipertensiunea arterială, cardiopatie ischemică.
4.Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de evaluare şi metodologia de recuperare a sechelelor infarctului de miocard. Rolul fizio- kineto şi balneoclimatoterapia în recuperarea sechelelor de infarct.
5.Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo-fizical şi recuperarea medicală a bolnavilor cu cardiopatie ischemică dureroasă şi nedureroasă. Indicaţii şi contraindicaţii.
6.Bazele fiziologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo- fizical şi recuperarea medicală a afecţiunilor ischemice periferice de tip aterosclerotic, dismetabolic, boala Burger, indicaţii şi contraindicaţii.
7.Bazele fiziologice şi clinico-funcţionale, metodologie de tratament balneo- fizical şi recuperare medicală în valvulopatii (operare şi neoperate). Indicaţii şi contraindicaţii.
8.Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale ale tratamentului fizical balnear şi recuperarea medicală în insuficienţa venoasă şi limfatică. Indicaţii şi contraindicaţii.
19.RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE
1.Metode de terapie respiratorie. Locul actual al metodelor de pneumoterapie în cadrul tratamentului complex al afecţiunilor bronho-pulmonare. Tipuri
de metode fizicale utilizate în pneumoterapie: gimnastica respiratorie şi effort dozat; respiraţia în presiune pozitivă intermitentă; camera pneumatică; posturile de drenaj; inhaloterapia; bazele fizice ale terapiei cu inhalaţii şi aerosoli, efecte fiziologice şi terapeutice, tehnici de aplicare; procedee de recuperare utilizate în tratamentul bolilor respiratorii.
2.Posibilităţile şi limitele recuperării medicale şi ale balneofizioterapiei în profilaxia tratamentul şi recuperarea afecţiunilor bronhopulmonare cornice netuberculoase. Recuperarea în patologia respiratorie.
3.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului balneofizical şi recuperării astmului bronşic. Metodologia fizicală şi balneară de tratament şi recuperare medicală a astmului bronşic.
4.Bazele clinico funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului recuperator medical şi balneofizioterapic a bronşitelor cornice. Metodologia fizicală şi balneară de tratament şi recuperare medicală a bronşitelor cronice.
5.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului balneo-fizical
şi recuperării medicale a emfizemului pulmonar
20.RECUPERREA ÎN GERONTOLOGIE ŞI GERIATRIE
1.Posibilităţile şi indicaţiile tratametului fizical şi balneoclimatic în patologia pacientului vârstnic (geriatrie)
2.Obiectivele recuperării geriatrice. Aspecte ale procesului de îmbătrânire şi îmbolnăvire a ţesutului conjunctiv, ale aparatului cardiovascular, ale creierului şi structurilor neurlogice periferice. Metodologia recuperării afecţiunilor sistemului locomotor, cardiovascular, respirator şi nervos, atât central cât şi periferic, la pacientul vârstnic.
21.RECUPERAREA PEDIATRICĂ
1.Recuperarea afecţiunilor reumatismale şi ortopedico-traumatice ale copilului cu poliartrită reumatoidă, spondilita anchilozantă, alte patologii reumatismale (în faza subacută sau cronică), tulburările de statică ale coloanei, (cifo-scolioza) şi ale membrelor, luxaţiile congenitale ale şoldului, osteocondrodistrofiile, boala Down, distrofiile musculare, sechele după traumatisme ale membrelor (tablou clinico-funcţional, tratament complex şi recuperarea fizical-kinetică şi balneară), piciorul malformat la copil.
2.Recuperarea afecţiunilor neurologice ale copilului: leziuni traumatice ale nervilor periferici, sechele după traumatisme vertebrale cu leziuni mielice, sechele după poliomielita, spina bifidă, sechele surpa encefalopatii, infirmitate motorie cerebrală (tablou clinico-funcţional, tratament de recuperare fizical kinetică şi balneară).
22.PREHENSIUNE, MERS, POSTURĂ
1.Bazele anatomo-fiziologice şi metodologia de recuperare a prehensiunii
2.Bazele anatomo-fiziologice şi fiziopatologice şi metodologia de recuperare a mersului. Tratamentul fizical-balnear şi de recuperare în diferite patologii ale piciorului.
3.Bazele clinice şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi recuperării medicale în tulburările staticii vertebrale (scolioze, cifoze)
23.RECUPERAREA ÎN AMPUTAŢII
Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice la pacienţii amputaţi. Metodologia de recuperare a bolnavilor cu amputaţii (protezate sau neprotezate).
24.RECUPERAREA LA PACIENŢII CU ARSURI
25.RECUPERAREA ÎN MEDICINA SPORTIVĂ
1.Fiziopatologia stărilor posttraumatice la sportivi
2.Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperării medicale în sechele precoce şi tardive ale traumatismelor sportive
3.Medicina sportivă la persoanele cu handicap, medicina sportivă pentru vârstnic
4.Posibilităţile şi limitele terapiei fizical-balneare şi de recuperare medicală în tratamentul traumatismelor sportive
1.4.12.2.Baremul activităţilor practice
1.Activitate de asistenţă a bolnavilor în clinica cu responsabilitate directă, zilnic.
2.Activitate de asistenţă în ambulator, 1 lună/an
3.Activitate de contra-vizită, 2 zile/săptămână
4.Activitate de evidenţă în clinici şi staţiuni balneare, 2 luni
5.Prezentări de cazuri clinice, 20/rezident
6.Referate din literatura de specialitate, 10/rezident
7.Tehnici de explorare clinică funcţională şi biologică a aparatului locomotor:
a)clinice-bilanţ articular şi testing muscular, 10/ regiune topografică
c)tehnici imagistice-radiologie 100 de explorări, scintigrafice 30, RMN 30
d)analize de laborator- interpretarea a 100 de buletine ( test de inflamaţie, imunologice, metabolice)
8.Tehnici şi metode de kinetoterapie şi masaj
a)posturare-50
b)mobilizări pasive articulare-50
c)exerciţii izotermice-100
d)exerciţii active ajutate, simple şi rezistive-100
e)tehnic de facilitare-50
f)tracţiuni şi manipulări vertebrale-30
g)scripetoterapie
h)hidrokinetoterapie la cadă şi piscină
i)programe de recuperare a mersului
j)programe de recuperare a prehensiunii
k)tehnici de antrenament la effort (inclusiv bicicleta ergonomică)-30
l)tehnici de profilaxie prin mişcare-20
m)masaj clasic pe regiuni-50
n)tehnici de masaj reflex-30
o)duş subacval şi duş masaj-20
9.Tehnici de terapie ocupaţională şi ortezare
a)tehnici de ortezare pentru mână, cot, umăr, genunchi, gleznă, coloană cervicală, coloană lombară-50
b)tehnici de adaptare la proteze şi membre-30
c)metode de terapie ocupaţională pentru recuperarea mâinii, cotului, umărului, şoldului, genunchiului, gleznei, coloanei cervico-lombare, ortostatismului, poziţiei aşezat, mersului, gestualităţii uzuale-50
10.Tehnici de electroterapie
a)băi galvanice, galvanizări, ionogalvanizări-50
b)curenţi cu impulsuri de joasă frecvenţa diadinamici, Trabert, exponenţiali, rectangulări, neofaradici, alternativi sinusoidali-50
c)curenţi de medie frecvenţa interferenţiali şi forme pure-50
d)unde scurte şi microunde-30
e)câmpuri electromagnetice şi de joasă frecvenţă-30
f)sonoterapie-30
g)fototerapie: terapie de simulare cu laseri, ultraviolete, aplicaţii de băi de lumină şi solox-50
11.Tehnici de hidro-termo şi balneo-climatoterapie
a)băi generale simple, hiperterme, ascendente, cu plante, cu ape minerale, cu nămol, cu sare, gazoase (aer şi CO2), mofete, băi kineto-50
b)tehnici de hidrotermoterapie parţiale: băi alternante şi ascendente Hauffe la extremităţi, comprese şi cataplasme, împachetări uscate şi umede, duşuri alternante, duş scoţian-30
c)tehnici de termoterapie: băi de abur, aer cald, saună, băi de lumină-30
d)aplicaţii de crioterapie
e)cura naturistă în staţiuni: helioterapia, oncţiunile cu nămol, cure profilactice cu factori termici contrastanţi, cura de teren-10
f)tehnici de pneumoterapie-inhaloterapie, RPPI, oxigenoterapie, gimnastică respiratorie şi tehnici de drenaj postural-50
g)buletine de analiză ape minerale şi nămoluri –20 (interpretare)
12.Tehnici infiltrative: paravertebrale lombare şi cervicale, intraarticulare, periarticulare locale musculare, tehnici de mezoterapie-50 de examinări
1.4.12.STAGIUL DE ELECTROMIOGRAFIE
1.4.12.1.Tematica lecţiilor de conferinţă ( 40 ore)
12.Examinarea ecografică a tumorilor de ţesut moale- localizare, măsurători, puncţie ghidată ecografic, monitorizare.
1.4.13.2.Baremul activităţilor practice
Efectuarea a 200 de examinări echografice:
1.Examinarea selectivă a segmentelor de anatomie topografică- 30 examinări
2.Efectuarea a 30 de ecografii ale articulaţiei umărului
3.Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei cotului
4.Efectuarea a 30 de echografii ale articulaţiei pumnului şi mâinii
5.Efectuarea a 10 echografii ale articulaţiei şoldului
6.Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei genunchiului
7.Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei gleznei şi piciorului
8.Efectuarea a 20 de echografii a leziunilor tendinoase
9.Efectuarea a 20 de echografii a leziunilor musculare
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2.Contextul apariţiei bioeticii
3.Definirea bioeticii
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5.Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1.Valori ale relaţiei medic-pacient
2.Paternalism versus autonomie
3.Modele ale relaţiei medic-pacient
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1.Consimţământul informat
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3.Relaţia medic-pacient minor
4.Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1.Libertatea procreaţiei
2.Dileme etice în avort
3.Etica reproducerii umane asistate medical
4.Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2.Probleme etice în stările terminale
3.Tratamente inutile în practica medicală
4.Eutanasia şi suicidul asistat
5.Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1.Donarea de organe de la cadavru
2.Donarea de organe de la persoana vie
3.Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1.Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2.Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5.Terapia genică
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
1.Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5.Comitetele de etică a cercetării
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore
1.Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE
1.Descrierea disciplinei
Reumatologia este specialitatea medicală care se ocupă de diagnosticul şi îngrijirea bolilor şi tulburărilor funcţionale ale sistemului musculoscheletal, adică ale aparatului locomotor şi ţesuturilor conjunctive. Acestea includ bolile inflamatoare ale ţesutului conjunctiv şi ale oaselor, bolile degeneratoare ale articulaţiilor şi ale coloanei vertebrale, bolile metabolice care afectează aparatul locomotor, bolile părţilor moi, organelor interne şi ale sistemului nervos, în măsura în care acestea sunt în relaţie cu bolile enumerate mai sus (conform listei din “Clasificarea bolilor aparatului locomotor”, Compendia Rheumatologica, EULAR Publ., Basel, 1979). Astfel, reumatologia include cunoştinţe interdisciplinare, în particular cele de medicină internă, ortopedie, neurologie şi neurochirurgie, medicină fizică şi recuperare etc.
2.Scopurile pregătirii postuniversitare
Învăţământul postuniversitar va duce la recunoaşterea specialistului ca reumatolog şi va furniza candidatului cunoştinţe şi aptitudini care să-i permită să fie competent în întregul câmp al reumatologiei, ceea ce include următoarele activităţi:
■ desfăşurarea practicii în specialitate
■ furnizarea de consultanţă intra- şi interdisciplinară
■ conducerea unui program de terapie fizicală şi recuperare în bolile reumatologice (pentru bolnavi ambulatori sau internaţi) în spital, unităţi ambulatorii sau în practica privată
■ participarea activa în prevenirea bolilor reumatologice şi educaţia sanitară a pacienţilor
3.Programa de învăţământ
3.1.Cunoştinţe
A. Cunoştinţe generale: anatomia, biochimia, fiziologia, biomecanica, fiziopatologia durerii, imunologia, biologia moleculară şi genetica relevante pentru bolile reumatologice.
B. Cunoaşterea bolilor reumatologice. Cunoştinţe teoretice privind bolile reumatologice listate în apendicele A, sub aspect epidemiologic, etiologic, fiziopatologic şi morfopatologic, clinic, evolutiv şi terapeutic.
C. Contactul clinic cu pacientul. Examenuul clinic (anamneză şi examen obiectiv) al bolnavului cu boli musculoscheletale, cu detaliile precizate în fişa de evaluare.
D. Evaluarea unei boli multisistemice, cu detalii privind funcţia şi manifestările clinice ale organelor ţintă: rinichi, plămân, ochi, etc.
E. Selectarea şi interpretarea testelor de laborator adecvate: hematologice, imunologie, biochimie, histopatologie, privind bolile reumatologice şi osoase.
F. Cunoaşterea locului tehnicilor imagistice în investigarea bolilor reumatologice: radiologie conventională, tomografie computerizată, rezonanţă magnetică nucleară, echografie, scintigrafie.
G. Cunoaşterea locului tehnicilor de măsurare în reumatologie: densitometria osoasă.
H. Rolul neurofiziologiei în investigatia bolilor reumatologice: electromiografie şi conducere nervoasă. Experienţa în relaţia boli reumatologice – vârsta, inclusiv cu starea de gravitate.
K. Rolul personalului ajutător în îngrijirea bolilor reumatologice: Fizioterapie/balneologie, ergoterapie. Aici se includ cunoştinţe despre consecinţele sociale, comunitare, psihologice ale bolilor şi gestionarea imobilizării în raport cu activităţile cotidiene.
L. Rolul altor specialităţi în îngrijirea bolnavului reumatologic: ortopedie, anestezie, recuperare, radiologie, şi subspecialităţi ale medicinii interne.
M. Rolul educaţiei sanitare în autoingrijirea pacientului şi colaborarea cu familia precum şi abordarea în echipa multidisciplinară
N. Aspecte socio-economice şi legale ale bolilor reumatologice. Drepturile pacienţilor, aspecte etice şi legale legate de relaţia cu profesia medicală. Capacitatea de a prescrie o expertiză medicolegală.
O. Înţelegerea progresului ştiinţific în reumatologie prin reviste ale literaturii, participarea la activităţi educaţionale sau implicare directă în activităţi de cercetare.
P. Aptitudini de comunicare în educaţia pacientului şi pregătirea profesională a colaboratorilor.
R. Cunoştinţe de organizare a activităţilor medicale şi management sanitar
S. Cunoaşterea metodelor medicinii neconvenţionale cu analiza critică a relevanţei lor pentru pacienţii reumatologici.
3.2.1.Aptitudini de bază
A. Aspirarea şi injectarea articulaţiilor perifericeşsi analiza lichidului sinovial
B. Puncţia-biopsie sinovială
C. Infiltraţia ţesuturilor moi
D. Expertiza în comunicarea cu pacientul şi familia
E. Aptitudini manageriale în conducerea unui serviciu de reumatologie
F. Experienţa în metodologia de audit şi asigurarea calităţii
3.1.3.Aptitudini suplimentare
A. Capacitatea de a interpreta şi/sau realiza următoarele activităţi:
biopsie cutanată, osoasă, musculară, rectală a glandelor salivare labiale şi a
ţesutului celular subcutanat
osteodensitometrie
ecografie musculoscheletală
rezonanţa magnetică nucleară periferică
examinări de laborator
electromiografie
artroscopie
scintigrafie
infiltraţii tronculare
manipulări şi tehnici de mobilizare
capilaroscopie
injectarea şi aspiraţia discului intravertebral şi nucleoliza
Anexa 1 Lista bolilor cărora li se aplică temele din programul de învăţare
1.Sindroame algice regionale: Cervicalgia
Lombalgia Stenoza lombară
Dureri în umar, cot, genunchi, gleznă Sindromul umăr-umăr
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Structura stagiilor:
Medicina internă: 2 ani
Reumatologie: 3 ani, din care:
► Medicina fizică, balneologie şi recuperare medicală: 3 luni
► Ecografie musculo-scheletală: 1 lună
► Bioetica: ½ lună
1.Stagiul de medicină internă (trunchiul comun) (durata: 2 ani)
1.1. Tematica lecţiilor-conferinţă ( 400 ore)
Pneumoniile bacteriene şi nebacteriene
Astmul bronşic
Bronhopneumopatia obstructivă cronică
Tuberculoza pulmonară
Neoplasmul bronho-pulmonar
Pleurezii
Insuficienţa respiratorie
Endocardite
Miocardite şi miocardiopatii
Cardiopatia ischemică
Tulburările de ritm şi de conducere
Pericardite
Edemul pulmonar hemodinamic
Insuficienţa cardiacă
Hipertensiunea arterială
Arteriopatiile periferice
Tromboflebitele şi boala tromboembolică
Glomerulonefritele acute şi cronice
Sindroamele nefrotice
Pielonefrite
Litiaza renală
Insuficienţa renală acută
Insuficienţa renală cronică
Gastrite
Ulcerul gastric şi duodenal
Neoplasmul gastric
Neoplasmul colic şi rectal
Hepatita cronică
Cirozele hepatice
Colecistopatiile şi litiaza biliară
Pancreatita acută şi cronică
Neoplasmul de pancreas
Peritonita acută
Ileus
Anemii
Leucoza acută
Leucozele cronice
Limfoamele maligne
Mielomul multiplu
Sarcoidoza
Sindroamele hemoragipare
Diabetul zaharat
Dislipidemiile si ateroscleroza
1.2. Baremul activităţilor practice
Examenunl clinic şi întocmirea foii de observaţie (250)
Prezentare de cazuri clinice (30)
Interpretarea examinărilor de laborator pentru bolile prevăzute la 1.1 (250)
Interpretarea examenelor radiologice pentru bolile prevăzute la 1.1 (la caz)
Interpretarea examenelor din sângele periferic (20) şi din măduva osoasă (5), pentru bolile prevăzute la 1.1
Interpretarea datelor de explorare funcţională renală (20), hepatică (30) şi pancreatică (10)
Interpretarea datelor examenului bacteriologic din urină, spută, bilă, sânge
şi lichidul cefalorahidian (câte 5 din fiecare)
2.Stagiul de reumatologie (pregătirea de specialitate) -durata: 3 ani
2.1. Tematica lecţiilor-conferinţă ( 600 ore)
Structura şi funcţiile aparatului locomotor
Structura şi funcţiile ţesutului conjunctiv
Structura şi metabolismul osului
Complexul major de histocompatibilitate şi bolile reumatologice
Imunitatea umorală şi celulară
Autoimunitatea
Inflamaţia
Fiziopatologia durerii
Antiinflamatoarele nesteroidiene
Glucocorticoizii şi utilizarea acestora în reumatologie
Medicamente modificatoare de boală (remisive) în reumatologie: antimalarice de sinteză, chelaţi de aur, d-penicilamina, sulfasalazina, leflunomid, imunodepresoare-citotoxice, medicamente biologice
Poliartrita reumatoidă a adultului
Artrita juvenilă idiopatică şi boala Still a adultului
Forme comune de reumatism abarticular (entezopatii, fasciite, capsulite, bursite, tendinite şi tenosinovite)
Neuropatiile compresive periferice
Distrofia simpatică reflexă
Artritele microcristaline: guta, condrocalcinoza articulară, boala prin depozitarea hidroxiapatitei
Artritele septice şi infecţioase (bacteriene, virale, fungice, parazitare)
Tuberculoza osteo-articulară
Boala de Lyme
Manifestări reumatologice în infecţia cu HIV
Osteoartropatia hipertrofică
Bolile ereditare ale ţesutului conjunctiv
Tumorile primare şi secundare ale oaselor şi articulaţiilor
Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale
Osteoporoza
Osteomalacia şi rahitismul
Osteonecroza aseptică
Boala Paget a osului
Manifestări reumatologice în boli endocrine (hipertiroidism, acromegalie, etc.)
Reumatismul şi sarcina
Urgenţe reumatologice
2.2. Baremul activităţilor practice
2.2. 1. Obligatoriu
Examenul clinic complex şi foaia de observaţie a bolnavului reumatologic (500)
Comunicare cu pacientul şi cu familia (la caz)
Prezentare de cazuri clinice (60) şi referate (15)
Puncţia articulară şi examenul lichidului sinovial (30)
Principiile tehnice şi interpretarea testelor biologice de inflamaţie (VSH, proteina C-reactivă, fibrinogenemie, etc.) şi de alterare a răspunsului imun (ASLO, factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, complement, anticorpi antifosfolipidici, complexe imune circulante, etc.), pentru bolile prevăzute la 3.1 (la caz)
Metode pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic şi interpretarea acestora (la caz, cel putin 20)
Cunoaşterea rolului şi interpretarea tehnicilor instrumentale în investigarea bolilor reumatologice (radiologie convenţională, tomografie computerizată, rezonanţă magnetică nucleară, ultrasonografie, scintigrafie, electromiografie, osteodensitometrie, artrografie, artroscopie, capilaroscopie, biopsie musculara şi cutanată) (la caz)
Tehnici infiltrative în reumatologie: intrarticulare (sinoviorteza) (câte 6 pentru cel puţin 8 sedii diferite), periarticulare (idem, ca mai sus), paravertebrale (5), epidurale (10), tronculare (câte 4, pentru sedii diferite)
2.2. 2. Opţional
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.2
I.2
I.3
II.1
II.1
I.4
I.5
II.1
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
Sănătatea Publică este ramura medicinii care se ocupă de supravegherea sănătăţii populaţiei, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promovează sănătatea şi de evaluarea serviciilor de sănătate.
Noua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate şi organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populaţional, incluzând astfel procesul de informare în vederea caracterizării stării de sănătate a populaţiei şi mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esenţa sănătăţii publice este starea de sănătate a populaţiei aceasta include organizarea personalului şi a unităţilor medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătăţii, prevenirea bolilor, diagnosticare şi tratamentul bolilor, precum şi reabilitarea fizică, socială şi profesională.
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70- 80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social- administrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate
STRUCTURA STAGIILOR
1) Măsurarea şi evaluarea stării de sănătate şi a determinanţilor ei (5 1/2 luni).
2) Mediul în relaţie cu sănătatea umană (2 luni).
3) Igiena mediului în relaţie cu Sănătatea Publică (4 luni).
4) Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu sănătatea umană (3 luni).
5) Igiena copiilor şi tinerilor (3 luni).
6) Promovarea sănătăţii şi strategii preventive (3 luni).
7) Epidemiologie generală (8 luni).
8) Epidemiologie specială (4 luni).
9) Bolile cronice ca problemă de Sănătate Publică (1 lună).
10) Metode de cercetare a serviciilor de sănătate (2 luni).
11) Managementul serviciilor de sănătate şi sociale (3 luni).
12) Bioetică (½ lună).
13) Stagii practice de Sănătate Publică şi Management – se vor efectua activităţi metodologice şi de conducere în unităţi sanitare, institute, Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene, Case Judeţene de Asigurări de Sănătate (9 luni).
CONŢINUTUL STAGIILOR
1) MĂSURAREA ŞI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI A DETERMINANŢILOR EI – 5 1/2 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 90 ore
1.1) Introducere în sănătatea publică:
Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor
Definirea domeniului sănătăţii publice
Principiile metodei ştiinţifice
Evoluţia concepţiilor în sănătate publică
Măsurarea stării de sănătate a populaţiei
Bioetică
1.2) Demografie:
Statica populaţiei
Mişcarea mecanică şi naturală: natalitatea şi mortalitatea
Metode de standardizare
Tabele de mortalitate
1.3) Evaluarea poverii bolilor:
ani de viaţă potenţial pierduţi
1.4) Morbiditate, incidenţa, prevalenţa
1.5) Calitatea vieţii
1.6) Modele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii:
Factori biologici
Factori de mediu
Factori de stil de viaţă (comportamentali)
Serviciile de sănătate
1.7) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează:
Criterii de alegere a metodelor de cercetare
Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor
Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative
1.8) Prelucrarea automată a datelor:
Editarea de documente (text şi grafică)
Baza de date
Documentarea asistată de calculator
Programe de comunicaţii
Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS,etc.
1.9) Biostatistică:
Indicatori de tendinţă centrală şi dispersie
Eşantionaj şi inferenţă statistică
Tipuri de distribuţii şi compararea statistică (teste parametrice şi neparametrice)
Regresia logistică
Corelaţia şi regresia liniară
Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E.
Statistică superioară
Tematica activităţilor practice
1.10) Introducere în sănătatea publică:
Identificarea surselor de informare ştiinţifică şi de date statistice relevante pentru sănătatea publică
Citirea şi evaluarea critică a rezultatelor din publicaţii ştiinţifice
Prezentarea şi diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea şi susţinerea unei comunicări, redactarea unui articol ştiinţific
1.11) Demografie:
Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei
Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.)
Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile
Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stării de sănătate
1.12) Morbiditate:
Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli
Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli
Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii într-o populaţie
1.13) Factori care condiţionează starea de sănătate a unei populaţii:
Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii
Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţează starea de sănătate a populaţiei
Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sănătăţii
Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populaţiei
1.14) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care influenţează:
Realizarea şi testarea unui chestionar
Proiectarea şi realizarea unei anchete de tip calitativ
1.15) Introducere în informatică:
Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale
Utilizarea unui editor de text şi a unui program de grafică
Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
Utilizarea unui program de calcul tabelar
Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
Utilizarea poştei electronice
Utilizarea mijloacelor multimedia
1.16) Biostatistică:
Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu
Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale şi redactarea concluziilor
Proiectarea unui studiu pe eşantion
Interpretarea şi evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice
2) PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI STRATEGII PREVENTIVE – 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 50 ore
2.1) Strategii preventive. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Carta de la Otawa
2.2) Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici sănătoase şi alianţe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii
2.3) Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate
2.4) Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului
2.5) Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală
2.6) Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice
2.7) Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri
2.8) Marketing social
2.9) Bioetică
Tematica activităţilor practice
2.1) Strategii preventive. Conceptele de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate
► Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologică
► Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie dată
2.2) Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii
► Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentală
2.3) Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate
► Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sănătate
► Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi sănătate pentru un public nespecializat
2.4) Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului:
► Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile şi juvenile
► Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile şi juvenile
2.5) Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală:
► Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii
► Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video)
2.6) Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice
► Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu
► Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi
2.7) Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri
► Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri
► Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţării atitudinilor şi comportamentelor
3.MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 40 ore
3.1) Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cerinţe de bază pentru un mediu sănătos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole şi oportunităţi în rezolvarea problemelor de
sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos
3.3) Toxicologie de mediu: principii generale, absorbţia, distribuţia, excreţia, bio-transformarea, efecte toxice pe organe şi sisteme, efecte cancerigene şi genetice
3.4) Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura şi caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătăţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului)
3.5) Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde şi norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea tuturor participanţilor la procesul de luare a deciziilor
3.6) Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunităţii, parteneriat cu liderii comunităţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării
4.IGIENA MEDIULUI ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ – 4 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 66 ore
4.1) Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic
4.2) Radiaţii ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acţiune, surse, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi de combatere a expunerii umane
4.3) Radiaţii neionizante: radiofrecvenţe, infraroşii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acţiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătăţii umane, măsuri de prevenire şi de combatere a efectelor nocive
4.4) Igiena solului: relaţia între structura fizică, compoziţia chimică şi biologică şi sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică şi biologică a solului şi efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.5) Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor
4.6) Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratării apei
4.7) Compoziţia minerală a apei în relaţie cu sănătatea. Poluarea chimică a apei şi efecte asupra sănătăţii: patologia hidrică neinfecţioasă. Măsuri de prevenire şi combatere
4.8) Poluarea biologică a apei şi efectele asupra sănătăţii: patologia hidrică infecţioasă. Măsuri de prevenire şi combatere
4.9) Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.10) Reziduurile: surse, clasificări, compoziţia chimică şi biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.11) Aşezările urbane şi efectele asupra sănătăţii date de urbanizare. Conceptul de „oraş sănătos”. Dezvoltarea socio-economică a mediului rural
4.12) Spaţiul de locuit în relaţie cu sănătatea umană: condiţiile fundamentale ale igienei spaţiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianţa termică, vicierea aerului, iluminatul natural şi artificial, zgomotul şi vibraţiile); prevenirea infecţiilor, intoxicaţiilor şi accidentelor din spaţiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire şi combatere
4.13) Cerinţe de igienă în unităţile medico-sanitare
4.14) Zgomotul şi vibraţiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.15) Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico- sanitare de gestionare a acestor crize
4.16) Poluarea transfrontalieră şi probleme globale de impact asupra mediului şi sănătăţii umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice şi efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversităţii speciilor, despăduririle, deşertificările, transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase
4.17) Mediul ocupaţional în relaţie cu sănătatea umană
Tematica activităţilor practice
4.18) Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
4.19) Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect
4.20) Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic
4.21) Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
4.22) Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei
4.23) Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale şi locale cu apă potabilă
4.24) Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei
4.25) Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă
4.26) Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
4.27) Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătăţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioară)
4.28) Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore
4.29) Metodologia cercetării expunerii populaţiei la radiaţii ionizante
4.30) Metodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare
4.31) Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenţie operativă în cazul unei calamităţi sau catastrofe
4.32) Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situaţie dată. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată
4.33) Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu ocupaţional
5.IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 80 ore
5.1) Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie–nutriţie–sănătate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate
5.2) Bazele fiziologice ale nutriţiei şi sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriţiei, de la alimente la nutrimente şi funcţiile organismului; necesarul de energie, de macro- şi micronutrienţi (rol în nutriţie, surse alimentare, raţia zilnică, efectele consumului neadecvat)
5.3) Etiopatogenia bolilor carenţiale : hipovitaminoze, carenţa în elemente minerale, malnutriţia protein-calorică, anemii nutriţionale
5.4) Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic
5.5) Bazele fiziologice şi psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanţi şi funcţii ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar
5.6) Comportamente cu risc nutriţional: vegetarismul, vegetalismul, macrobiotismul
5.7) Calitatea nutriţională a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouă; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice şi nealcoolice): modul de obţinere, formele de comercializare şi consum, compoziţia şi valoarea
nutritivă, cantităţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat
5.8) Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curăţare şi dezinfecţie, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stării de nutriţie şi sănătate a consumatorilor; ambalaje folosite în sectorul alimentar
5.9) Alimente funcţionale, alimente modificate genetic, alimente cu destinaţie nutriţională specială, suplimente alimentare, în relaţie cu starea de sănătate
5.10) Principii de gastrotehnie
5.11) Programe de supraveghere şi control a bolilor transmise prin consum de alimente
5.12) Igiena unităţilor cu profil alimentar
Tematica activităţilor practice
5.13) Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calităţii igienico- sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor şi a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
5.14) Strategii de control a securităţii sanitare a alimentelor în unităţi alimentare. Principii de evaluare a riscului în unităţi alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points)
5.15) Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici
5.16) Metode de evaluare a consumului alimentar şi a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete
5.17) Noţiuni practice de nutriţie în diferite etape fiziologice şi tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv
5.18) Principii generale de dietoterapie
5.19) Analiza riscului legat de consumul de alimente
5.20) Educaţie şi intervenţii nutriţionale de teren: politici şi programe de supraveghere şi educaţie nutriţională, intervenţie nutriţională în teren (şcoală, colectivităţi locale, parteneriate public/privat )
5.21) Strategie şi comunicare nutriţională: mediile şi actorii comunicării, structurile de comunicare, strategie de marketing – lansarea unui produs alimentar nou – de la reglementări până la comunicare
6.IGIENA COPIILOR ŞI TINERILOR – 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 80 ore
6.1) Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, acceleraţia creşterii sau tendinţa seculară
6.2) Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporţiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor şi sistemelor cu vârsta
6.3) Dezvoltarea neuropsihică abordată prin prisma principalelor legi care o guvernează
6.4) Dezvoltarea neuropsihică şi factorii care o influenţează: ereditatea, mediul, educaţia
6.5) Etapele de dezvoltare a organismului uman: criterii de stadializare, dezvoltarea intrauterină, dezvoltarea neuropsihică între 0-19 ani
6.6) Dezvoltarea neuropsihică în relaţie cu activitatea intelectuală: condiţionare reciprocă; eşecul şcolar: dezadaptarea şcolară, tulburările de învăţare; problematica instruirii şi educării copilului cu deficienţe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice şi de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat
6.7) Dezvoltarea neuropsihică şi relaţiile interpersonale în colectivităţi: grupul de elevi, de adolescenţi, de studenţi
6.8) Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv- educativ, la antepreşcolari (0 – 3 ani): particularităţi igienice pe grupe de vârstă, jocurile şi jucăriile, creşterea rezistenţei nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul instituţionalizat din creşele de copii
6.9) Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv- educativ la preşcolari (3–7 ani): creşterea rezistenţei nespecifice prin călirea organismului şi educaţie fizică, odihna şi somnul, deprinderea de a munci, programul instituţionalizat din grădiniţele de copii
6.10) Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv- educativ la elevi şi studenţi: capacitatea de lucru şi curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, programul instituţionalizat din şcoli şi facultăţi, orarul şcolar, reuşita şcolară, orientarea şcolară şi profesională, creşterea rezistenţei nespecifice prin călirea organismului şi educaţia fizică, odihna şi somnul
6.11) Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivităţile de copii şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic şi psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire şi combatere
6.12) Cerinţe igienice privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor. Norme generale: amplasarea, terenul, planificarea şi organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noţiuni de ergonomie şcolară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile şi materialele didactice,
dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitară a personalului, asistenţa medicală, menţinerea stării de igienă, alimentaţia colectivă. Norme specifice pentru creşe, leagăne de copii, grădiniţe, şcoli, universităţi
6.13) Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivităţile de copii şi tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noţiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminaţi în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvenţă crescută, măsuri de prevenire şi combatere a bolilor acute transmisibile
6.14) Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivităţile de copii şi tineri: boli cronice şi forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficienţa măsurilor medicale în morbiditatea cronică
Tematica activităţilor practice
6.1) Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal şi de percentile
6.2) Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii şi metode de cercetare, psihodiagnoză
6.3) Metodologia aprecierii programului de activitate şi odihnă în creşe, grădiniţe, şcoli şi universităţi. Aprecierea reuşitei şcolare
6.4) Metode de lucru ale medicului în orientarea şcolară şi profesională
6.5) Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc
6.6) Metodologia aprecierii alimentaţiei: calcularea raţiei alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivităţi, aprecierea stării de nutriţie
6.7) Metodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii şi tineri
6.8) Expertiza unui proiect de construcţie sau a unei construcţii reprezentând o instituţie de copii şi tineri
6.9) Organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină şcolară
7) EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 8 luni (166 ore curs)
Tematica lecţiilor conferinţă
7.1) Introducere in Epidemiologie:
Definiţie, scop, domenii de utilizare
Istoric
Concepte utilizate in epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiţii de caz, prevenţie, control, etc.)
Istoria naturala a bolii
Nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară şi terţiară)
Conceptul cauzalităţii şi etape ale stabilirii relaţiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducţie, criterii)
Studii observaţionale versus studii experimentale (definire, utilizare)
Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri si controale, comparabilitatea informaţiilor, pseudo-rate si Odds Ratio, avantaje şi dezavantaje)
Studii analitice tip cohortă (definire cohorte şi grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje).
Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare)
7.4) Screeningul in depistarea bolilor (definiţie, principii, caracteristici, evaluare)
7.5) Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică:
Istoric, definiţie, utilizare
Obiective
Tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de laborator)
Elementele unui sistem de supraveghere
Analiza, interpretarea şi prezentarea datelor de supraveghere
Evaluarea unui sistem de supraveghere
Atributele supravegherii
8) EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ – 4 luni
8.1) Epidemiologia bolilor infecţioase – 70 ore curs
8.1.1) Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare)
8.1.2) Focar epidemiologic(definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare)
8.1.3) Procesul epidemiologic (definiţie, factori şi forme de manifestare)
8.1.4) Investigarea şi controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie)
8.1.5) Decontaminarea (dezinfecţia, sterilizarea)
8.1.6) Epidemiologia, prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase
8.1.6)1. Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B
8.1.6)2. Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecţii cu Shigella, toxiinfecţii alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.
8.1.6)3. Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina
8.1.6)4. Boli cu transmitere predominant parenterală: infecţia cu HIV/SIDA, infecţia cu virus hepatitic C
8.1.6)5. Boli cu transmitere prin vectori: malaria şi alte zoonoze cu transmitere vectorială
8.1.6)6. Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecţiile cu Chlamydia.
8.2) Epidemiologia bolilor neinfecţioase – 30 ore curs
8.2.1) Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism şi nutriţie)
8.2.2) Epidemiologie ocupaţională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică)
8.2.3) Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului)
Tematica activităţilor practice epidemiologie generală şi specială
8.3) Sistemul informaţional în bolile transmisibile
8.4) Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase
8.5) Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi acceptabilităţii diferitelor activităţi epidemiologice, de profilaxie şi combatere:
► Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active şi diferenţiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic şi la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni
8.6) Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse biologice şi de mediu:
► Tehnici de recoltare
► Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situaţii epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice şi privind căile de transmitere
8.7) Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren, testarea eficienţei acţiunilor DDD:
► Tehnici şi metode de dezinfecţie în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienţei unei acţiuni de dezinfecţie:
–activitatea şi tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizării)
► Tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor
► Tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor
8.8) Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:
► Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară şi definitivă
► Măsuri pentru îngrădirea şi lichidarea focarului epidemiologic declarat
► Urmărirea focarului epidemic până la lichidare
8.9) Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei – imunoprofilaxia profilactică activă şi pasivă
8.10) Legislaţie sanitară (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă, apărarea sanitară a graniţelor, participare la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale, sondaje)
8.11) Diagnostic şi evaluare a potenţialului epidemiologic, elaborarea planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli infecţioase
8.12) Program plan de măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile în situaţii neaşteptate (calamităţile naturale şi mişcare migraţională nereglementată) şi bioterorism
9) BOLILE CRONICE CA PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
–1 lună
Tematica lecţiilor conferinţă – 16 ore
9.1) Profilaxie, morbiditate, mortalitate, educaţie pentru sănătate, programe de sănătate, organizarea şi funcţionarea serviciilor de supraveghere şi control în:
Boli cardiovasculare
Tumori maligne
Accidente
Boli respiratorii cronice
Boli digestive cronice
Boli reumatismale
Boli de nutriţie
Boli psihice
Tematica activităţilor practice
9.2) Proiectarea unor anchete (scop, obiective, metode, rezultate parţiale şi/sau finale), privind bolile cronice
10) METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE – 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 30 ore
10.1) Identificarea problemelor
10.2) Analiza şi prezentarea problemei
10.3) Ierarhizarea priorităţilor
10.4) Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie
10.5) Formularea obiectivelor
10.6) Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eşantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare şi analiză a datelor
10.7) Pretestarea metodologiei
10.8) Planul de lucru
10.9) Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor
10.10) Bugetarea acţiunilor
10.11) Implementarea proiectului
10.12) Prezentarea rezultatelor
Tematica activităţilor practice
10.13) Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate
10.14) Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare
10.15) Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare
10.16) Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date
10.17) Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu)
10.18) Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor
10.19) Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT
10.20) Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate
10.21) Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor
10.22) Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:
Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice
Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate
Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condiţiile practicii de grup
Evaluarea gradului de satisfacţie al pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate
11) MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE
–3 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 120 ore
11.1) Planificare şi programare
11.2) Comunicare (în organizaţie, cu pacientul)
11.3) Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor de sănătate
11.4) Organizarea serviciilor de sănătate – macro şi microsistem de sănătate, nivele de asistenţă medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
11.5) Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare
11.8) Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar
11.9) Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate, metode şi tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice şi private)
11.10) Managementul financiar ( alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor)
11.11) Managementul resurselor umane în domeniul sanitar
11.12) Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate
11.16) Integrarea in Uniunea Europeană (instituţii, programe, reguli şi recomandări)
Tematica activităţilor practice
11.17) Analiza şi interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate
11.18) Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sănătate
11.19) Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate
11.20) Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor
11.21) Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale şi private de sănătate şi în sisteme naţionale de sănătate
11.22) Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu
11.23) Elaborarea unui proiect de buget şi analiza execuţiei bugetului pentru o instituţie de sănătate
11.24) Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficu şi cost/utilitate
11.25) Măsurarea inflaţiei specifice sectorului de sănătate
11.26) Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate şi sistemului serviciilor de sănătate
11.27) Evaluarea activităţilor de planificare în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii
11.28) Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii
11.29) Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene sau a unui spital
11.30) Evaluarea structurii şi culturii organizaţionale într-o instituţie din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Judeţeană, Casa de Asigurări de Sănătate
11.31) Evaluarea stilului de conducere şi a rolurilor manageriale ale unor directori de instituţii
11.32) Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie
11.33) Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului
11.34) Evaluarea unui program de dezvoltare de personal
11.35) Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă
11.36) Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii vulnerabile
11.37) Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie
11.38) Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate
11.39) Analiza fluxurilor de informaţii între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România şi a schimbărilor legate de reformă
11.40) Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor într-o unitate sanitară
11.41) Compararea unor instituţii de sănătate publice şi private din punct de vedere al strategiei instituţionale, managementului financiar şi al resurselor umane
11.42) Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unităţi sanitare sau al unui judeţ
11.43) Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor şi reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate
11.44) Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări
11.45) Dobândirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor
12.Structura stagiilor practice:
Igienă (3 luni): Inspecţia Sanitară de Stat, Institut de Sănătate Publică, Centru de Sănătate Publică
Epidemiologie (3 luni): Inspecţia Sanitară de Stat, Institut de Sănătate Publică, Centru de Sănătate Publică
Sănătate Publică şi Management (3 luni): spital public, Autoritatea de Sănătate Publică Judeţeană, Casa de Asigurări de Sănătate Judeţeană, Institute de Sănătate Publică, Centru de Sănătate Publică, Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 saptamani TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1.Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu.
2.Contextul apariţiei bioeticii.
3.Definirea bioeticii.
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5.Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1.Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore.
1.Valori ale relaţiei medic-pacient.
2.Paternalism versus autonomie.
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore.
1.Consimţământul informat.
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3.Relaţia medic-pacient minor.
4.Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore.
1.Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore.
1.Libertatea procreaţiei.
2.Dileme etice în avort.
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore.
1.Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
