Lege nr. 14 din 28 decembrie 1972

Capitolul 1

Articolul 1

Republica Socialistă România este stat socialist suveran, independent și unitar - în care întreaga putere aparține poporului - iar teritoriul sau este inalienabil și indivizibil.

Este interzisă acceptarea sau recunoașterea vreunei acțiuni a unui stat străin sau a oricărei situații - indiferent de natura sa, inclusiv capitularea generală, ocuparea teritoriului național - care în timp de pace sau de război ar aduce vreo atingere suveranității, independentei naționale și integrității teritoriale a Republicii Socialiste România sau care ar slabi în orice fel capacitatea de apărare.

Orice asemenea act de acceptare sau recunoaștere este nul și neavenit, ca fiind contrar orinduirii de stat și intereselor supreme ale națiunii noastre socialiste.

Articolul 2

Apărarea patriei, a suveranității și independentei naționale, a unității și integrității sale teritoriale, în cazul unei agresiuni armate sau a unei acțiuni îndreptate împotriva cuceririlor revoluționare ale oamenilor muncii din Republica Socialistă România, este o datorie sfînta a fiecărui cetățean român, bărbat sau femeie, indiferent de naționalitate.

Articolul 3

Organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România are la baza conceptia fundamentală a sistemului de apărare elaborata de Consiliul Apărării și asigură realizarea în timp de pace a tuturor măsurilor necesare pentru ridicarea continua a capacității de apărare a statului.

Organizarea apărării naționale are drept scop să asigure condițiile necesare ducerii luptei pe tot teritoriul patriei, valorificind întregul potențial uman și economic și subordonindu-l efortului de apărare a tarii în caz de război.

La elaborarea conceptiei fundamentale a sistemului de apărare, precum și la ducerea acțiunilor de lupta împotriva agresorului, se vor respecta prevederile înțelegerilor internaționale la care Republica Socialistă România este parte referitoare la legile și obiceiurile războiului.

Articolul 4

Organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România privește:

–pregătirea populației pentru apărare;

–pregătirea teritoriului pentru apărare;

–pregătirea economiei naționale pentru apărare.

Articolul 5

Organele supreme ale puterii de stat și organele centrale ale administrației de stat, consiliile populare și comitetele lor executive, precum și celelalte organizații socialiste au obligația de a lua din timp de pace toate măsurile necesare pentru întărirea capacității de apărare a tarii.

Capitolul 2

Articolul 6

În conformitate cu prevederile constituționale, Marea Adunare Naționala, iar în intervalul dintre sesiunile acesteia, în caz de urgenta, Consiliul de Stat, proclama în interesul apărării tarii, a ordinii publice sau a securității statului, starea de necesitate în unele localități sau pe întreg teritoriul tarii, declara mobilizarea parțială sau generală ori starea de război. Starea de război poate fi declarata numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republica Socialistă România are obligații de apărare mutuala armate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicită.

Articolul 7

Tratativele privind suspendarea totală a ostilităților pe timp determinat pentru încheierea armistitiului general ori local, încetarea stării de război ori încheierea tratatului de pace, pot fi duse numai cu aprobarea Marii Adunări Naționale iar în intervalul dintre sesiunile acesteia, a Consiliului de Stat, la propunerea Consiliului Apărării R.S.R., de către persoanele împuternicite de acestea.

Tratatele pentru suspendarea ostilităților pe un anumit sector al frontului și pentru o durată limitată pot fi duse de comandantii locali din împuternicirea comandantului suprem al forțelor armate.

Articolul 8

Consiliul Apărării al R.S.R. are sarcina de a examina, coordona și soluționa principalele probleme în domeniul apărării tarii și asigurării securității statului, atît în timp de pace cît și în timp de război. În acest scop:

a)stabilește conceptia fundamentală a sistemului de apărare a R.S.R.;

b)aproba măsurile privind organizarea generală și pregătirea forțelor armate și a garzilor patriotice;

c)aproba planurile de mobilizare și întrebuințare în război a forțelor armate și a garzilor patriotice;

d)aproba măsurile referitoare la dislocarea și redislocarea trupelor pe teritoriul tarii;

e)adopta măsurile principale privind pregătirea operativă a teritoriului tarii;

f)aproba și urmărește realizarea planurilor referitoare la asigurarea mijloacelor materiale necesare pentru apărarea și securitatea tarii, precum și a planului de mobilizare a economiei naționale elaborat de Consiliul de Miniștri;

g)stabilește măsurile principale privind organizarea materială a apărării locale antiaeriene; aproba planul de dispersare și evacuare a populației;

h)asculta rapoarte ale ministerului apărării naționale, ministerul de interne și șeful de stat major al garzilor patriotice de la Comitetul Central al P.C.R., precum și ale administrației de stat, referitoare la apărarea și securitatea statului;

i)examinează și propune M.A.N., respectiv Consiliului de Stat, proclamarea stării de necesitate, mobilizarea parțială sau generală, precum și declararea stării de război;

j)în caz de atac armat prin surprindere, ia de îndată toate măsurile necesare pentru respingerea atacului și apărarea tarii;

k)în timp de război, conduce operațiunile de lupta și de mobilizare a întregului potențial uman și material al tarii;

Consiliul Apărării poate îndeplini și alte atribuții privind apărarea și securitatea tarii.

Președintele Consiliului Apărării este comandantul suprem al forțelor armate ale R.S.R.

Hotărîrile Consiliului Apărării sînt obligatorii pentru toate organele la care ele se referă.

Consiliul Apărării răspunde pentru întreaga sa activitate în fața C.C. al P.C.R. - organul politic conducător - și în fața M.A.N. - organul suprem al puterii de stat în R.S.R.; în intervalul dintre sesiunile M.A.N., Consiliul Apărării răspunde și față de Consiliul de Stat.

Organizarea și funcționarea Consiliului Apărării se realizează potrivit legii.

Articolul 9

Consiliul de Miniștri organizează aplicarea măsurilor generale privind apărarea tarii, potrivit hotărîrilor Consiliului Apărării R.S.R., în care scop:

a)conduce, coordonează și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte organe centrale și locale ale administrației de stat, în legătură cu realizarea sarcinilor privind asigurarea capacității de apărare a tarii;

b)elaborează din timp de pace proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și proiectul bugetului de stat, pentru primul an de război;

c)stabilește măsurile pentru realizarea producției de bunuri materiale necesare populației în timp de război, precum și a producției de interes deosebit pentru nevoile de apărare;

d)ia măsuri pentru asigurarea mijloacelor financiare necesare;

e)ia măsuri, potrivit hotărîrilor Consiliului Apărării, pentru organizarea generală a forțelor armate și fixarea contingentelor anuale de cetățeni care urmează să fie chemați la îndeplinirea serviciului militar;

f)ia măsuri din timp de pace pentru constituirea rezervelor materiale necesare pe timp de război, atît pentru nevoile apărării cît și ale populației.

Articolul 10

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne infaptuiesc, potrivit legii, politica partidului și statului în domeniul apărării tarii, a ordinii publice și a securității statului, fiecare în domeniul sau de activitate; participa împreună cu celelalte ministere și organe centrale ale administrației de stat, cu comitetele executive ale consiliilor populare și cu orice alte organizații socialiste, la pregătirea populației, teritoriului și economiei, pentru apărare.

În acest scop, Ministerul Apărării Naționale:

a)analizează nevoile de apărare a tarii și propune Consiliului Apărării măsurile privind ridicarea continua a capacității ei de apărare, îmbunătățirea organizării, inzestrarii și pregătirii armatei, dislocarea și redislocarea trupelor, pregătirea operativă a teritoriului, precum și proiectul planului de întrebuințare a armatei în caz de război:

b)asigura pregătirea militară a tuturor cetățenilor români, organizează, conduce și îndrumă pregătirea operativă, de lupta, politica și tehnica în armata;

c)organizează și asigura pregătirea în probleme de apărare a patriei, a activistilor de partid și de stat cu funcții de conducere în organele centrale și locale de partid, de stat și obștești;

d)asigura organizarea și desfășurarea muncii politico-educative a militarilor în vederea cunoașterii și infaptuirii politicii marxist-leniniste a P.C.R., educării lor în spiritul patriotismului socialist și al internationalismului proletar, al dragostei netarmurite față de patrie, popor și partid, al hotărîrii de a apara cuceririle revoluționare, hotarele patriei, independenta, suveranitatea sa naționala și pacea;

e)asigura armamentul, munitia, tehnica de lupta și alte materiale necesare garzilor patriotice și activității de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei;

f)înfăptuiește sarcinile ce-i revin potrivit prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea apărării locale antiaeriene în R.S.R.;

g)sprijină activitatea celorlalte ministere și altor organe centrale ale administrației de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare și a altor organizații socialiste, privitoare la pregătirea teritoriului potrivit intereselor apărării tarii și controlează modul în care acestea își duc la îndeplinire sarcinile ce le revin;

h)urmărește, îndrumă și controlează pregătirea de mobilizare a ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare și a altor organizații socialiste, în vederea nevoilor de apărare a tarii.

Articolul 11

Comitetul de Stat al Planificarii, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, elaborează propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război.

La elaborarea și aplicarea planului de mobilizare a economiei naționale, Comitetul de Stat al Planificarii îndeplinește aceleași atribuții ce-i revin prin lege cu privire la planurile de stat curente și de perspectiva.

Împreună cu titularii de plan, Comitetul de Stat al Planificarii propune realizarea, prin planurile de stat curente și de perspectiva, a măsurilor privind pregătirea de mobilizare a economiei și teritoriului.

Articolul 12

Ministerul Finanțelor, pe baza proiectului planului de mobilizare a economiei naționale, elaborează propuneri pentru proiectul planului financiar centralizat și proiectul bugetului de stat, pentru primul an de război.

Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii, propune măsuri pentru acoperirea financiară a planului de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război.

Articolul 13

Ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat și organizațiile centrale cooperatiste iau măsuri din timp de pace, fiecare în domeniul sau de activitate, pentru pregătirea de mobilizare a economiei și a teritoriului în vederea satisfacerii nevoilor de apărare și asigurarea desfășurării normale a activităților economice, sociale și politice pe timp de război.

Ministerul Educației și Învățămîntului împreună cu Ministerul Sănătății vor introduce în programul de învățămînt al facultăților de medicina, al școlilor de asistenți medicali și școlilor de surori medicale cicluri de lecții privind medicina în campanie.

Pentru elaborarea materialului didactic, Ministerul Apărării Naționale va acorda asistența tehnica necesară.

Organele de conducere colectivă ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale ale administrației de stat, precum și ale organizațiilor centrale cooperatiste, vor analiza, ori de cîte ori este nevoie, modul în care au fost îndeplinite, de către aceste organe și organizații centrale și unitatiile subordonate lor, sarcinile pentru apărare.

Miniștrii sau conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației de stat și cooperatiste vor desemna pe unul dintre adjunctii lor să se ocupe nemijlocit de rezolvarea tuturor problemelor de apărare în cadrul organelor centrale respective sau al unităților subordonate, care va tine legătură directa cu Ministerul Apărării Naționale - Marele stat major.

Miniștrii, conducătorii celorlalte organe ale administrației de stat și cooperatiste, precum și conducătorii oricăror organizații socialiste răspund, fiecare în domeniul sau de activitate, de realizarea sarcinilor de apărare luînd în acest scop toate măsurile ce se impun; prezintă Consiliului Apărării, ori de cîte ori li se cere, rapoarte privind stadiul pregătirii populației, teritoriului și economiei naționale pentru apărare.

Articolul 14

Consiliile populare județene, municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale, precum și comitetele lor executive, iau măsuri în unitățile administrativ-teritoriale în care au fost alese aceste consilii populare, pentru pregătirea de subordonare și a teritoriului, precum și pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei naționale.

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București întocmesc, țin la curent și pun la dispoziția centrelor militare monografia economică militară a unităților administrativ-teritoriale respective.

Articolul 15

În vederea coordonării și realizării măsurilor de apărare pe plan local, la județe, municipii, sectoare ale municipiului București, orașe și comune, funcționează consilii locale de apărare, organe deliberative, care au sarcina de a soluționa problemele de apărare atît în timp de pace, cît și în timp de război.

Articolul 16

Consiliul județean de apărare și cel al municipiului București este format din:

Președinte:

–primul secretar al comitetului județean de partid și

președinte al comitetului executiv al consiliului popular

județean respectiv al municipiului București.

Membrii:

–primul vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului

popular;

–secretarul comitetului executiv al consiliului popular;

–primul secretar al comitetului județean, respectiv al

municipiului București, al U.T.C.;

–comandantul militar al garnizoanei sau al unei unități

militare, desemnat de Ministerul Apărării Naționale;

–comandantul centrului militar, care este și secretarul

consiliului local de apărare;

–șeful inspectoratului județean, respectiv al municipiului

București, al Ministerului de Interne;

–șeful de stat major al garzilor patriotice;

–șeful de stat major al apărării locale antiaeriene;

–comandantul grupului de pompieri;

–șefii direcțiilor județene, respectiv ale municipiului

București, sanitare, PTTR și directorii sau împuterniciții

regionalelor de cale ferate, ai întreprinderilor de

transporturi auto și, după caz, ai celor aeriene și navale;

–șeful serviciului I al consiliului popular județean,

respectiv al municipiului București.

Consiliile județene de apărare și cel al municipiului București sînt subordonate și răspund pentru întreaga lor activitate față de comandantul suprem al forțelor armate, Consiliul Apărării al R.S.R., iar pe plan local, față de comitetul județean de partid, consiliul popular județean, respectiv al municipiului București.

Articolul 17

Consiliul municipal, de sector al municipiului București, orasenesc și comunal de apărare este format din:

Președinte:

–primul secretar sau, acolo unde nu exista aceasta funcție,

secretarul comitetului municipal, de sector al municipiului

București, orasenesc sau municipal de partid.

Membri:

–primarul, sau cînd acesta este și secretar al comitetului de

partid, primul vicepreședinte ori unul dintre

vicepreședinții comitetului executiv al consiliului popular,

acolo unde nu exista funcție de prim-vicepreședinte;

–secretarul comitetului executiv al consiliului popular, care

este și secretarul consiliului local de apărare;

–primul secretar sau, acolo unde nu exista aceasta funcție,

secretarul comitetului U.T.C., municipal, de sector al

municipiului București, orasenesc sau comunal;

–comandantul militar al garnizoanei sau al unei unități

militare acolo unde nu exista astfel de unități, desemnat de

Ministerul Apărării Naționale ;

–șeful organului local al Ministerului de Interne;

–șeful de stat major al garzilor patriotice;

–șeful de stat major al apărării locale antiaeriene, acolo

unde exista.

La sectoarele municipiului București și la municipiile în care funcționează centre militare, din consiliul local de apărare face parte și comandantul centrului militar, care este și secretar al consiliului de apărare.

Consiliile locale de apărare prevăzute la acest articol se subordonează consiliului județean de apărare, respectiv al municipiului București, și răspund pentru întreaga lor activitate în fața comitetului municipal, de sector al municipiului București, orasenesc sau comunal de partid, precum și în fața consiliilor populare corespunzătoare.

Articolul 18

Consiliile locale de apărare care funcționează la județe, municipii, sectoare ale municipiului București, orașe sau comune, pe timp de pace sau război au următoarele atribuții principale:

a)asigura îndeplinirea hotărîrilor C.C. al PCR, ale M.A.N. și ale Consiliului Apărării, a ordinii și dispozițiilor comandantului suprem; de asemenea, asigura îndeplinirea hotărîrilor comitetelor de partid și consiliilor populare cărora le sînt subordonate;

b)iau măsuri de pregătire a populației, garzilor patriotice, formatiilor civile de apărare antiaeriana, de pompieri, sanitare și a detasamentelor de tineret care se pregătesc pentru apărarea patriei și urmăresc asigurarea lor din punct de vedere material, potrivit dispozițiilor legale;

c)analizează cererile prezentate de unitățile militare pentru nevoile lor la mobilizare, iar hotărîrile luate în aceasta privinta vor fi aduse la îndeplinire de către comitetele executive ale consiliilor populare;

d)iau măsurile necesare pentru desfășurarea în bune condiții a activităților de recrutare, încorporare, evidenta militară și mobilizare;

e)organizează și conduc în mod unitar acțiunile pentru prevenirea și lichidarea efectelor calamităților naturale, a incendiilor, pentru apărarea sănătății populației, a avutului obștesc, respectarea liniștii și ordinii publice;

f)iau măsuri din timp de pace pentru asigurarea desfășurării normale a activităților economice, politice și sociale și de ducere a acțiunilor de lupta în timp de război, precum și pentru protecția cetățenilor și a bunurilor materiale de ori ce natura împotriva efectelor armelor de nimicire în masa și ale armelor obișnuite;

g)pe timpul ducerii acțiunilor de lupta pe teritoriul aflat în raza lor de activitate subordonează marilor unități militare garzile patriotice și celelalte formațiuni de apărare, asigurind participarea forțelor umane și resurselor materiale necesare, iar în cazul cînd pe teritoriul respectiv nu acționează mari unități militare, organizează și conduc nemijlocit acțiunile de lupta ale tuturor formatiunilor de apărare;

h)constituie și pregătesc unități, subunitati și grupuri ale luptei de rezistenta în condițiile ducerii acțiunilor de lupta pe teritoriul vremelnic ocupat de inamic și conduc acțiunile acestora în timp de război;

i)iau măsuri cu privire la mobilizarea economiei și pregătirea operativă a teritoriului din raza lor de activitate, în scopul satisfacerii nevoilor de apărare;

j)în interesul apărării, al ordinii publice și securității statului, stabilesc măsurile necesare pentru efectuarea de rechiziții și chemări pentru prestări de servicii potrivit prevederilor legii rechizitiilor.

Articolul 19

Convocarea consiliului local de apărare se face de către președintele acestuia, semestrial și ori de cîte ori este nevoie.

În cazul cînd consiliul local de apărare examinează probleme ce se referă la mobilizarea economiei, la apărarea locală antiaeriana sau la pregătirea operativă a teritoriului, pot fi invitați sa participe și conducătorii organizațiilor socialiste interesate.

Articolul 20

Pentru rezolvarea operativă a problemelor curente privind organizarea apărării, la județe, municipii, sectoarele municipiului București, orașe și la comune funcționează birouri ale consiliilor locale de apărare formate din:

a)la județe, municipii și sectoare ale municipiului București:

–președintele consiliului local de apărare;

–prim-vicepreședintele comitetului executiv al consiliului popular;

–secretarul comitetului executiv al consiliului popular;

–comandantul militar al garnizoanei sau al unei unități militare, acolo unde exista astfel de unități, desemnat de Ministerul Apărării Naționale;

–șeful organului local al Ministerului de Interne;

–comandantul centrului militar, acolo unde funcționează centre militare;

–șeful de stat major al garzilor patriotice.

b)la orașe și comune:

–președintele consiliului local de apărare;

–primarul sau, atunci cînd acesta este și secretar al comitetului de partid, primul vicepreședinte ori unul dintre vicepreședinții comitetului executiv al consiliului popular, acolo unde nu exista funcția de prim-vicepreședinte;

–secretarul comitetului executiv al consiliului popular;

–comandantul militar al garnizoanei sau al unei unități militare, acolo unde exista astfel de unități, desemnat de Ministerul Apărării Naționale;

–șeful organului local al Ministerului de Interne;

–comandantul sau, după caz, șeful de stat major al garzilor patriotice.

Articolul 21

Organele de conducere colectivă ale tuturor organizațiilor socialiste sînt obligate sa ia toate măsurile necesare în vederea realizării sarcinilor de apărare ce le revin. Ele răspund în fața consiliilor locale de apărare în a căror rază de activitate este situata fiecare organizație, pentru modul în care aduc la îndeplinire sarcinile de apărare.

Capitolul 3

Articolul 22

Toți cetățenii români, indiferent de sex, au datoria să se pregătească pentru fi în măsura sa îndeplinească misiuni în legătură cu apărarea patriei.

Pregătirea militară a cetățenilor români pentru apărarea patriei se organizează pe baza conceptiei fundamentale a sistemului de apărare a R.S.R. stabilită de Consiliul Apărării și a ordinelor comandantului suprem al forțelor armate, realizindu-se prin:

A. îndeplinirea serviciului militar obligatoriu în cadrul unităților și formatiunilor militare ale Ministerului de Interne și Ministerului Apărării Naționale,în condițiile stabilite prin prezenta lege;

B. participarea la alte forme de pregătire a populației pentru apărare:

a)garzi patriotice;

b)formații de apărare locală antiaeriana;

c)formațiuni de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei;

d)alte organe sau organizații ce se vor stabili prin lege.

Articolul 23

Durata și normele generale privind organizarea și desfășurarea pregătirii militare a cetățenilor români cuprinși la formele de pregătire prevăzute la art. 22 lit. B se aproba de către Consiliul Apărării.

Articolul 24

Pregătirea militară a cetățenilor în cadrul formelor prevăzute la art. 22 lit. B (lit. b, c și d) se realizează sub coordonarea, controlul și îndrumarea Ministerul Apărării Naționale.

Articolul 25

În interesul apărării R.S.R., persoanele apte de muncă, începînd cu vîrsta de 16 ani împliniți, pot fi chemate pentru prestări de servicii, în condițiile prevăzute de legea rechizitiilor.

Articolul 26

Forțele armate ale R.S.R. se compun din unitățile subordonate Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne și au misiunea sa apere independenta, suveranitatea și integritatea teritorială a patriei, precum și cuceririle revoluționare ale întregului popor.

Articolul 27

Cetățenii români fac parte din forțele armate în condițiile stabilite prin prezenta lege.

Articolul 28

Serviciul militar este obligatoriu pentru toți cetățenii români, indiferent de sex, și se îndeplinește de către aceștia în următoarele forme:

a)ca militari în termen, de la data la care cei încorporați s-au prezentat la centrele militare, unități sau formațiuni militare și pînă la data trecerii lor în rezerva;

b)ca militari cu termen redus, de la data la care absolvenții de liceu admiși în instituțiile de învățămînt superior s-au prezentat la centrele militare și pînă la data trecerii lor în rezerva;

c)ca elevi în școli militare sau în instituții militare de învățămînt superior, de la data la care aceștia s-au prezentat la școlile sau instituțiile militare de învățămînt superior și pînă la data absolvirii acestora;

d)în calitate de rezerviști concentrați sau mobilizati, de la data la care s-au prezentat la centrele militare ori la unități sau formațiuni militare și pînă la data inminarii livretului militar cu mutatia de desconcentrare sau demobilizare ori a dovezii de desconcentrare sau de demobilizare;

e)în calitate de cadre permanente-ofițeri, maiștri militari și subofiteri ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, de la data acordării gradului și pînă la data trecerii acestora în rezerva sau direct în retragere.

Studenții instituțiilor de învățămînt superior stabiliți prin hotărîre a Consiliului de Miniștri pot îndeplini serviciul militar și prin executarea pregătirii militare pe timpul studiilor, urmată de convocări sau cursuri în unități sau instituții militare de învățămînt.

Articolul 29

Cetățenii R.S.R., bărbați, pot fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar, din anul în care împlinesc 20 de ani, pînă la împlinirea virstei de 50 de ani, cu excepțiile prevăzute în art. 45 alin. 2 și 4, art. 57, 62 și 67 din prezenta lege.

Între limitele de vîrsta prevăzute la alineatul precedent, pe timpul cît nu îndeplinesc serviciul militar, cetățenii se găsesc în rezerva forțelor armate.

Femeile în vîrsta de la 18 la 45 de ani, cetatene ale R.S.R., pot fi luate în evidenta militară și vor putea fi chemate sa îndeplinească serviciul militar în condițiile stabilite prin prezenta lege.

Articolul 30

Nu îndeplinesc serviciul militar:

a)alienații și debilii mintali;

b)inaptii pentru serviciul militar cu scoaterea din evidenta pentru invaliditati sau boli permanente, altele decît cele prevăzute la lit. a;

c)cei condamnați la închisoare, pe timpul executării pedepsei penitenciare.

Articolul 31

Durata serviciului militar este de la 1 an la 4 luni pentru militarii în termen din toate armele, în afară de militarii în termen încorporați la marina militară și la navele graniceresti, pentru care durata serviciului este 2 ani. Pentru stabilirea datei trecerii în rezerva, durata serviciului militar în termen se socotește începînd din prima zi a lunii următoare incorporarii.

Durata serviciului militar, ca militari cu termen redus, este de 9 luni.

Ținerii prevăzuți la alineatul precedent îndeplinesc serviciul militar după ce au fost declarați reusiti la examenul de admitere în instituțiile de învățămînt superior, înainte de începerea cursurilor anului I.

Durata serviciului militar pentru studenții instituțiilor de învățămînt superior stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, care au executat pregătirea militară pe timpul studiilor, este de 2 luni.

În caz de nevoie durata serviciului militar în termen poate fi prelungită cu cel mult 8 luni și anume: pentru primele 3 luni, prin ordinul ministrului apărării naționale, iar pentru următoarele 5 luni, prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Pentru militarii cu termen redus, durata serviciului militar poate fi prelungită cu cel mult 2 luni și anume: pentru prima luna, prin ordinul ministrului apărării naționale, iar pentru următoarea luna, prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

În cazul cînd, din diferite motive, ținerii întrerup îndeplinire serviciului militar, aceștia se considera lasati la vatra și pot fi reincorporati pentru continuarea îndeplinirii serviciului militar, în condițiile și cu durata prevăzute de prezenta lege.

Timpul cît militarii în termen condamnați executa pedeapsa închisorii într-o unitate militară disciplinară nu se considera în calculul duratei serviciului militar. După executarea pedepsei,cei în cauza își continua îndeplinirea serviciului militar. În perioada cît executa pedeapsa închisorii într-o unitate militară disciplinară, militarii în termen condamnați au gradul de soldat.

Articolul 32

Cetățenii care îndeplinesc serviciul militar se numesc militari, iar cei care se găsesc în rezerva se numesc rezerviști.

Articolul 33

Militarii și rezervistii sînt:

–soldati;

–gradati;

–subofiteri;

–maiștri militari;

–ofițeri: inferiori, superiori, generali și amirali, maresali.

Articolul 34

Gradele militarilor și rezervistilor, în ordinea lor ierarhica sînt:

a)pentru soldati:

–soldat;

b)pentru gradati:

–fruntas;

–caporal;

–sergent;

c)pentru subofiteri:

–sergent-major;

–plutonier;

–plutonier-major;

–plutonier-adjutant;

d)pentru maiștri militari:

–maistru militar clasa a IV-a;

–maistru militar clasa a III-a;

–maistru militar clasa a II-a;

–maistru militar clasa I;

–maistru militar principal;

e)pentru ofițeri:

–ofițeri inferiori:

–sublocotenent;

–locotenent;

–locotenent-major;

–căpitan, căpitan-locotenent pentru marina militară;

–ofițeri superiori:

–maior, căpitan de rangul III pentru marina militară;

–locotenent-colonel, căpitan de rangul II pentru marina militară;

–colonel, căpitan de rangul I pentru marina militară;

–generali și amirali:

–general-maior, contraamiral pentru marina militară;

–general-locotenent, viceamiral pentru marina militară;

–general-colonel, amiral pentru marina militară;

–general de armata;

–maresali.

Articolul 35

Militarii depun jurămîntul militar de credința poporului și patriei.

Jurămîntul militar are următorul cuprins:

Pentru îndeplinirea datoriei sacre de apărare a patriei înscrisă în Constituție, eu........, cetățean al R.S.R., intrînd în rindurile forțelor armate, jur credința nestramutata poporului român și patriei mele socialiste.

Jur sa respect legile tarii, sa execut întocmai ordinele comandantului suprem, cerințele regulamentelor militare și ordinele comandantilor și sefilor mei, atît în timp de pace cît și în timp de război.

Jur sa nu-mi precupetesc single și viața pentru a apara pămîntul stramosesc, independenta și suveranitatea patriei, cauza socialismului.

Dacă voi calca jurămîntul meu, sa suport pedeapsa aspra a legilor R.S.R..

Articolul 36

În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, centrele militare efectuează în fiecare an recrutarea tinerilor.

Prin recrutare se înțelege luarea tinerilor în evidenta militară, stabilirea aptitudinilor acestora pentru serviciul militar și repartizarea lor pe arme în vederea incorporarii.

Sînt recrutati ținerii care în perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului cînd se face recrutarea împlinesc vîrsta de minimum 19 ani. Ținerii care cer să fie încorporați înainte de termen pot fi recrutati în anul în care împlinesc vîrsta de 18 ani.

Elevii liceelor sau ai altor școli echivalente acestora sînt recrutati în ultimul an de studii, chiar dacă nu au împlinit vîrsta prevăzută la alineatul precedent.

Ținerii care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul precedente, chiar dacă nu au primit ordine de chemare, sînt obligați să se prezinte în fața comisiilor locale de recrutare-încorporare în perioada recrutarii, sau cel tirziu pînă în ultima luna a anului respectiv, la centrele militare județene, pentru a fi recrutati.

Ținerii recrutati de comisiile locale de recrutare-încorporare se numesc recruti.

Articolul 37

Recrutarea tinerilor și încorporarea recrutilor se fac de către comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lîngă centrele militare, comisii ce pot funcționa atît în localitățile de reședința ale centrelor militare, cît și în alte localități. Pe lîngă un centru militar pot funcționa una sau mai multe comisii locale de recrutare-încorporare.

Fiecare comisie locală de recrutare-încorporare se compune din:

Președinte:

–un ofițer superior numit de către comandantul centrului

militar.

Membri:

–un delegat al comitetului executiv al consiliului popular

local;

–un delegat al inspectoratului județean sau al

municipiului București al Ministerului de Interne;

–un medic din localitatea în care funcționează comisia,

desemnat de directorul direcției sanitare județene sau a

municipiului București.

Secretar:

–un ofițer sau subofițer din cadrul centrului militar.

Din comisiile locale de recrutare-încorporare, în afară de medicul desemnat de directorul direcției sanitare județene sau a municipiului București, pot face parte și medici militari desemnați de Ministerul Apărării Naționale.

Hotărîrile comisiilor de recrutare-încorporare se comunică tinerilor și recrutilor.

Articolul 38

Comisiile locale de recrutare-încorporare au următoarele atribuții:

a)examinează medical ținerii la recrutare și recrutii la încorporare, stabilind dacă sînt apți sau nu pentru serviciul militar, în conformitate cu prevederile baremului medical aplicabil în Ministerului Apărării Naționale;

b)repartizează la recrutare ținerii pe arme, iar la încorporare recrutii pe unități și formațiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar;

c)acorda scutiri de serviciu militar recrutilor care sînt unici sustinatori de familie, precum și aminari de la încorporare pentru motive de boala, greutăți familiale deosebite sau pentru studii, în condițiile prevăzute la art. 48 și 49 din prezenta lege.

Articolul 39

Ținerii sau recrutii pot face contestație împotriva hotărîrilor comisiilor locale de recrutare-încorporare la comisia judeteana, respectiv a municipiului București, de recrutare-încorporare, care se constituie din:

Președinte:

–comandantul centrului militar.

Membri:

–delegatul comitetului executiv al consiliului popular jude-

țean sau al municipiului București;

–medicul centrului militar, iar în lipsa acestuia, un medic de-

semnat de directorul direcției sanitare județene sau a muni-

cipiului București, altul decît cel care a făcut parte din co-

misia de recrutare-încorporare.

Contestația se depune la comisia judeteana, respectiv a municipiului București, de recrutare-încorporare, în termen de cel mult 3 zile de la comunicarea hotărîrii care se ataca.

Președintele comisiei fixează termen și ia măsuri de rezolvare a contestației în termen de maxim 5 zile de la data înregistrării.

Hotărîrea comisiei județene este definitivă.

Articolul 40

Pentru clarificarea situației medico-militare a recrutilor în perioada dintre recrutare și încorporare, precum și a rezervistilor, se pot organiza la nevoie, pe lîngă centrele militare, la propunerea acestora, comisii de expertiza medico-militară, compuse din:

Președinte:

–comandantul centrului militar sau un ofițer numit de acesta.

Membri:

–medicul centrului militar;

–un medic desemnat de directorul direcției sanitare județene

sau a municipiului București.

Articolul 41

Examinarea medicală de specialitate la comisiile de recrutare-încorporare și la comisiile de expertiza medico-militară se efectuează în spitale sau policlinici, de către medici specialiști sau medici primari, desemnați de directorul direcției sanitare județene sau a municipiului București. Acești medici fac parte din comisiile de recrutare-încorporare sau, după caz, din comisiile de expertiza medico-militară.

Articolul 42

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București asigura comisiilor de recrutare-încorporare care funcționează în cuprinsul județului sau municipiului localuri corespunzătoare, iluminatul și incalzitul acestora, mobilier, materiale și personal pentru întreținerea localurilor și personal ajutator pentru întocmirea documentelor de recrutare-încorporare.

Cheltuielile ce se fac cu aceste activități se suporta de către comitetele executive ale consiliilor populare.

Comitele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, prin direcțiile sanitare, asigura personalul medico-sanitar și auxiliar, precum și instrumentarul medical și medicamentele necesare efectuării examenului medical prevăzut la art. 38 și 41. De asemenea, organizează tratamentul medical și asigura recrutilor asistența și tratament medical gratuit în spitale pentru acele boli care îi fac inapti temporar pentru serviciul militar.

Recrutii bolnavi sînt obligați să se prezinte pentru tratament medical la unitățile sanitare la care au fost repartizați.

Articolul 43

Recrutarea și încorporarea cetățenilor români aflați în străinătate se efectuează în condițiile prezentei legi, în termen de cel mult 6 luni de la înapoierea lor în țara.

Articolul 44

În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, centrele militare efectuează în fiecare an încorporarea recrutilor.

Prin încorporare se înțelege prezentarea recrutilor la centrele militare, examinarea medicală, repartizarea și trimiterea acestora la unități și formațiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar.

Articolul 45

Sînt încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen cetățenii români care în perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului incorporarii împlinesc vîrsta de 20 de ani.

Pot fi încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, la cererea acestora, și cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani.

Limita maxima de vîrsta pînă la care cetățenii români pot fi chemați sa îndeplinească serviciul militar în termen este de 26 de ani. Cei chemați pînă la împlinirea acestei virste vor fi încorporați și îndeplinesc serviciul militar în termen cu durata prevăzută la art. 31 alin. 1.

Absolvenții liceelor sau ai școlilor echivalente acestora sînt chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen în cursul anului în care au absolvit liceul, chiar dacă au vîrsta mai mica de 20 de ani, însă nu înainte de perioada în care se tine în anul respectiv examenul de admitere în instituțiile de învățămînt superior și în școlile de specializare postliceala.

Absolvenții liceelor de cultura generală care, pentru a se putea înscrie la concursul de admitere în învățămîntul superior tehnic și agronomic, trebuie să efectueze stagiul de un an în producție, vor fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen numai după efectuarea acestui stagiu dacă nu au reușit la examenul de admitere în învățămîntul superior. Cei care nu vor efectua stagiul în producție vor fi încorporați.

Articolul 46

Pentru a fi încorporați, recrutii sînt obligați să se prezinte la data, ora și locul prevăzute în ordinele de chemare.

De asemenea, sînt obligați să se prezinte la încorporare și ținerii care din diferite motive nu au fost recrutati dar fac parte din contingentul respectiv. Aceștia se vor prezenta la centrele militare pe a căror rază teritorială își au domiciliul sau reședința, pînă cel mai tirziu la sfîrșitul lunii în care împlinesc vîrsta de 20 ani.

Prin contingent se înțelege totalitatea cetățenilor români născuți între 1 ianuarie și 31 decembrie al aceluiași an. Contingentul este indicat de anul nașterii.

Ordinul de chemare la recrutare sau încorporare, precum și pentru clarificarea situației militare a recrutilor, se inmineaza în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală referitoare la modul de comunicare a actelor procedurale.

În cazul în care la domiciliu nu este găsit cel chemat și nici persoanele care locuiesc cu acesta, ordinul de chemare se preda organului militiei, care are obligația sa ia măsuri de îndată pentru a găsi persoana chemată și să-i inmineze ordinul de chemare.

Articolul 47

Cetățenii supuși incorporarii care se găsesc arestați preventiv sau sînt trimiși în judecata prin rechizitoriu nu vor fi încorporați pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii prin care s-a soluționat cauza penală.

Articolul 48

Recrutii care sînt unici sustinatori de familie și contribuie efectiv la întreținerea acesteia sînt scutiți de serviciul militar dacă:

a)sotia recrutului este bolnava încadrată în gradul I sau II de invaliditate;

b)recrutul are unul sau mai mulți copii minori, iar sotia acestuia este decedata;

c)tatăl recrutului este în vîrsta de cel puțin 62 ani și mama 57 ani;

d)ambii părinți sînt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vîrsta;

e)părintele supraviețuitor îndeplinește una din condițiile de mai sus;

f)părintele despărțit legal sau în fapt, aflat în întreținerea recrutului, îndeplinește una din condițiile prevăzute la lit. c și d dacă despărțirea a avut loc cu cel puțin 2 ani înainte de recrutare.

De asemenea, sînt scutiți de serviciul militar și recrutii care sînt unicii sustinatori ai surorilor și fraților minori ori invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întreținerea lor.

Recrutii înfiați beneficiază de prevederile lit. c-f din prezentul articol dacă înfierea a avut loc cu cel puțin 2 ani înainte de recrutare.

Se considera unic sustinator al părinților ori al surorilor sau fraților minori recrutul care:

a)nu mai are alte surori sau frați majori apți de muncă;

b)mai are alte surori sau frați majori sau aceștia nu pot contribui la întreținerea părinților deoarece :

–sînt elevi sau studenți la cursurile de zi;

–îndeplinesc serviciul militar în termen sau cu termen redus;

–sînt elevi în școlile militare de ofițeri, maiștri militari, subofiteri activi sau de rezerva;

–sînt invalizi de gradul I sau II.

Prin contribuție efectivă se înțelege participarea permanenta a recrutului la întreținerea părinților, surorilor și fraților minori, cu o parte însemnată din veniturile lui, precum și la îngrijirea acestora în cazul cînd prezenta recrutului este absolut necesară.

Articolul 49

Amînarea de la încorporare se acordă:

a)recrutilor gasiti la încorporare bolnavi de una dintre bolile prevăzute în baremul medical aprobat de Ministerul Apărării Naționale;

b)elevii liceelor sau ai școlilor echivalente acestora și ai școlilor de specializare postliceala de la cursurile de zi, precum și elevilor de la cursurile serale ale liceelor industriale, pînă la absolvirea școlii;

c)celor care au greutăți familiale deosebite și care se încadrează în următoarele situații:

–ambii părinți sînt bolnavi clasați în gradul III de invaliditate;

–părinții au cel puțin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este incorporat;

–părinții îndeplinesc condițiile de vîrsta pentru ca fiul să fie scutit de serviciul militar, dar mai au un fiu sau fiica majori încadrați în gradul III de invaliditate, care au cel puțin 2 copii minori și nu pot contribui la întreținerea părinților;

–unul dintre părinți este decedat, iar cel în viața are vîrsta de peste 40 ani și întreține cel puțin 2 copii minori;

–recrutul nu are părinți, a fost crescut de bunici sau alte persoane, de la vîrsta de 1-14 ani, nu a fost înfiat, locuiește cu cei care l-au crescut, aceștia sînt bolnavi și se încadrează în cadrul I sau II de invaliditate ori au vîrsta prevăzută în art. 48 lit. c;

–recrutul este căsătorit, are cel puțin 2 copii sub vîrsta de 7 ani;

Pentru cazurile prevăzute la subalin. 1, 2, 4 și 5 ale lit. c, venitul mediu lunar al celor ce au nevoie de întreținere sa nu fie mai mare decît cuantumul minim stabilit la pensia integrală pentru limita de vîrsta sau pensia de serviciu pentru o vechime de 25 ani, prevăzut în dispozițiile legale, exclusiv indemnizația pentru copii.

Pierd dreptul de amînare de la încorporare și sînt încorporați în condițiile stabilite de prezenta lege:

–elevii exmatriculati pe termen nelimitat sau pe o durată mai mare de 1 an;

–elevii care întrerup studiile cu aprobarea organelor competente pe o perioadă mai mare de 2 ani;

–elevii care repeta anul de studii sau clasa mai mult de 1 an, din lipsa de interes la învățătura sau abateri grave.

Articolul 50

În cazul cînd încetează cauzele de scutire sau de amînare prevăzute de art. 48 și 49 din prezenta lege, recrutii pot fi chemați pentru a îndeplini serviciul militar dacă nu au împlinit vîrsta de 26 ani.

Articolul 51

Absolvenții de liceu, reusiti la examenul de admitere în instituțiile de învățămînt superior, îndeplinesc serviciul militar cu termen redus, beneficiind de drepturile prevăzute pentru elevii școlilor militare. Încorporarea lor se va face la 1 octombrie al fiecărui an.

În timpul duratei de 9 luni de instrucție li se vor putea acorda grade de fruntas, caporal sau sergent, în raport cu nivelul însușirii cunoștințelor militare.

Articolul 52

Militarii prevăzuți la articolul precedent care pe timpul îndeplinirii serviciului militar manifesta lipsa de interes sau comit abateri disciplinare grave se trimit sa îndeplinească serviciul militar în termen cu durata prevăzută la art. 31 alin. 1 din prezenta lege, fără a li se lua în considerare timpul efectuat în condițiile prevăzute în art. 51 din prezenta lege.

Militarii prevăzuți la alineatul precedent precum și cei care pe timpul îndeplinirii serviciului militar obțin rezultate nesatisfacatoare la pregătirea militară, au o comportare neregulamentara ori dau dovada de neglijența față de ținuta militară, vor fi comunicați instituțiilor de învățămînt unde au fost admiși. Pe baza notarilor comandantilor de unități militare, conducerile instituțiilor de învățămînt superior vor hotărî dacă cei în cauza pot frecventa cursurile sau este cazul sa li se aplice alte sancțiuni disciplinare.

Articolul 53

După îndeplinirea duratei de 9 luni, cei prevăzuți la art. 51 sînt trecuți în rezerva cu gradele militare acordate pe timpul satisfacerii serviciului militar.

Articolul 54

Pe timpul cît urmează cursurile de învățămînt superior, studenții continua instruirea militară în cadrul garzilor patriotice constituite în instituțiile de învățămînt pe care le frecventează.

Articolul 55

După absolvirea instituțiilor de învățămînt superior cei care au îndeplinit serviciul militar în condițiile prevăzute la art. 51 din prezenta lege vor executa o convocare metodica cu durata de 2 saptamini, pentru verificarea cunoștințelor în vederea acordării gradului de ofițer sau subofițer de rezerva, în condițiile stabilite prin Statutul corpului ofițerilor și Statutul corpului subofițerilor.

Cei care nu reușesc la examen rămîn cu gradul militar avut la data trecerii în rezerva.

Pe timpul convocării de 2 saptamini cei în cauza beneficiază de drepturile prevăzute pentru elevii școlii militare.

Articolul 56

Absolvenții școlii militare, după ce au reușit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere în școlile militare, sînt considerați încorporați la școala militare la care au fost repartizați de către Ministerul Apărării Naționale.

Cei care nu au reușit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere în școlile militare de ofițeri ori nu s-au prezentat pentru susținerea acestui examen sînt încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unitățile militare.

Absolvenții liceelor militare care comit abateri incompatibile cu calitatea de ofițer sînt încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unitățile militare.

Articolul 57

Condițiile de admitere în instituțiile militare de învățămînt se stabilesc de către Ministerul Apărării Naționale, în măsura în care nu sînt prevăzute prin alte acte normative.

La concursul de admitere se pot prezenta ținerii care au împlinit cel puțin 18 ani.

Cei admiși sînt considerați încorporați.

Pe timpul examenelor de admitere în instituțiile militare de învățămînt, Ministerul Apărării Naționale asigura gratuit candidaților cazare, hrana, asistența medicală și medicamente în condițiile stabilite pentru elevii acelor instituții militare. De asemenea, le asigura gratuit documente militare de transport de la domiciliu la locul unde se tine examenele, iar celor reusiti, de la domiciliu la instituția militară de învățămînt.

Articolul 58

Candidații admiși în liceele militare, școlile militare de ofițeri, de maiștri militari și subofiteri, în Academia militară, precum și în instituțiile civile de învățămînt superior pentru care cheltuielile de întreținere se suporta de Ministerul Apărării Naționale ori Ministerul de Interne vor încheia angajamente scrise în condițiile stabilite de lege.

În cazul ca au îndeplinit serviciul militar înainte de intrarea în instituțiile militare de învățămînt, sînt trecuți în rezerva cu gradul avut la intrarea în aceste instituții.

Elevii din școlile militare de ofițeri, de maistrii militari și subofiteri activi sau din instituțiile militare de învățămînt superior, care nu mai pot continua cursurile din cauza de boala sau pentru alte motive decît cele prevăzute la alin. 1 la prezentul art., dar sînt apți pentru serviciul militar combatant, sînt trimiși la unități militare, pentru continuarea serviciului militar în termen sau sînt trecuți în rezerva, acordindu-li-se grade potrivit prevederilor statutelor corpurilor ofițerilor, corpului maiștrilor militari și corpului subofițerilor, precum și instrucțiunilor ministrului apărării naționale emise în baza art. 102 din prezenta lege.

Articolul 59

Elevii școlilor militare de ofițeri, de maiștri militari și subofiteri activi și elevii instituțiilor superioare de învățămînt superior care sînt eliminati pentru lipsa de interes la studii sau abateri disciplinare grave sînt trimiși sa îndeplinească serviciul militar în termen la unități militare, fără a li se lua în considerare timpul petrecut în instituția militară de învățămînt. În cazul ca au îndeplinit serviciul militar înainte de intrarea în instituțiile militare de învățămînt, sînt trecuți în rezerva cu gradul avut la intrarea în aceste instituții.

Elevii din școlile militare de ofițeri, de maiștri militari și subofiteri activi sau din instituțiile militare de învățămînt superior, care nu mai pot continua cursurile din cauza de boala sau pentru alte motive decît cele prevăzute la alin. 1 al prezentului articol, dar sînt apți pentru serviciul militar combatant sau necombatant, sînt trimiși în unitățile militare, pentru continuarea serviciului militar în termen sau sînt trecuți în rezerva, acordindu-li-se grade potrivit prevederilor statutelor corpului ofițerilor, corpului maiștrilor militari și corpului subofițerilor, precum și instrucțiunilor ministrului apărării naționale emise în baza art. 102 din prezenta lege.

Articolul 60

Studenților instituțiilor de învățămînt superior stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, care au executat pregătirea militară pe timpul studiilor și au efectuat convocări sau au urmat cursuri în unități sau instituții militare de învățămînt timp de 2 luni, li se acordă grade de ofițer în rezerva, dacă promovează examenul de absolvire a acestor forme de pregătire, în condițiile stabilite de Statutul corpului ofițerilor.

Articolul 61

Cadrele permanente ale forțelor armate se compun din: subofiteri, maiștri militari și ofițeri, în activitate.

Articolul 62

Limita de vîrsta în grad pînă la care cadrele permanente ale forțelor armate pot fi menținute în activitate este următoarea:

a)Subofițerii:

b)Maiștrii militari:

c)Ofițerii:

Pentru gradele de general-colonel, amiral, general de armata și mareșal nu sînt limite de vîrsta.

Subofiterii, maiștri militari și ofițerii necesari formării forțelor armate pot fi mentinuti în activitate peste limitele de vîrsta în grad prevăzute la lit. a, b și c.

Menținerea în activitate a cadrelor permanente peste limitele de vîrsta în grad prevăzute la lit. a, b și c se hotărăște de către ministrul apărării naționale.

Articolul 63

Normele referitoare la: proveniență cadrelor permanente și a celor în rezerva, acordarea gradelor, numirea lor în funcție, stabilirea duratei de stagiu în grad, durata concediului de odihnă, trecerea în rezerva și în retragere, retrogradarea și degradarea militară, precum și alte norme în legătură cu situația lor militară, se stabilesc prin Statutul corpului subofițerilor, Statutul corpului maiștrilor militari și Statutul corpului ofițerilor, aprobate prin decret al Consiliului de Stat.

Articolul 64

Soldatii și gradatii se iau și se țin în evidenta rezervei forțelor armate de la trecerea lor în rezerva și pînă la împlinirea virstei de 50 ani.

Articolul 65

După vîrsta, soldatii și gradatii în rezerva se împart în 3 clase:

a)clasa I pînă la 35 de ani inclusiv;

b)clasa a II-a, de la 36 ani pînă la 45 ani inclusiv;

c)clasa a III-a, de la 46 ani pînă la împlinirea virstei de 50 ani.

Articolul 66

Pentru menținerea și perfecționarea nivelului de pregătire militară, soldatii și gradatii în rezerva pot fi chemați la concentrare la datele și pe duratele stabilite prin ordinul ministrului apărării naționale, astfel:

–pe timpul cît se găsesc în clasa I și a II-a ori de cîte ori este nevoie fără ca durata fiecărei concentrari să depășească 3 luni;

–pe timpul cît se găsesc în clasa a III-a, la o singura concentrare cu durata de cel mult 3 luni.

Articolul 67

Subofiterii, maistrii militari și ofițerii în rezerva se împart după vîrsta în 3 clase, astfel:

Ofițerii în rezerva medici și cei cu specialități militare de inginer și subinginer care au grade de la sublocotenent la maior, respectiv căpitan de rangul III inclusiv, rămîn în rezerva forțelor armate și după depășirea limitei de vîrsta prevăzute pentru gradul respectiv în clasa a III-a, pînă la vîrsta de 60 ani.

Pentru gradele de general colonel, amiral, general de armata și mareșal în rezerva nu sînt limite de vîrsta.

Articolul 68

Pentru menținerea și perfecționarea nivelului de pregătire militară, subofiterii, maistrii militari și ofițerii în rezerva, pot fi chemați la concentrare la datele și pe durata stabilite prin ordinul ministrului apărării naționale astfel:

a)subofiterii, maistrii militari și ofițerii în rezerva, pe timpul cît se găsesc în clasa I, în fiecare an pe o durată de 3 luni;

b)subofiterii, maistrii militari pe timpul cît se găsesc în clasa a II-a, la 2 concentrari cu o durată de cel mult 3 luni fiecare;

c)subofiterii, maistrii militari și ofițerii în rezerva, pe timpul cît se găsesc în clasa a III-a, la o singura concentrare cu o durată de 2 luni.

De asemenea, subofiterii maistrii militari și ofițerii în rezerva pot fi chemați pentru instruirea periodică, fără scoaterea din producție, pe baza ordinului ministrului apărării naționale. Instruirea periodică se executa în 56 de ore repartizate în decursul a 4 luni și jumătate.

Pot fi chemați la instruirea periodică subofiterii, maistrii militari și ofițerii în rezerva, după cum urmează:

a)în fiecare an, pe timpul cît se găsesc în clasa I;

b)de doua ori, pe timpul cît se găsesc în clasa a II-a;

c)o singură dată, pe timpul cît se găsesc în clasa a III-a;

Articolul 69

Durata concentrarilor poate fi prelungită în caz de nevoie, astfel:

a)prin ordinul ministrului apărării naționale, cu 2 luni;

b)prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, peste termenul prevăzut mai sus.

Articolul 70

După declararea mobilizării, chemarea pentru mobilizare sau chemările ulterioare în timp de război se fac potrivit ordinului ministrului apărării naționale.

Ordinul de chemare la concentrare sau mobilizare se inmineaza în condițiile stabilite la art. 46 din prezenta lege.

Articolul 71

La declararea mobilizării, toți militarii din forțele armate, precum și rezervistii concentrați se considera mobilizati și rămîn în continuare în marile unități, unitățile și formațiunile militare, pînă la primirea de noi dispoziții.

Articolul 72

Pentru satisfacerea nevoilor economiei naționale în timp de război, pot fi mobilizati la locul de munca, în condițiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, cetățenii care lucrează în ramurile importante ale economiei naționale și în administrația de stat.

Articolul 73

Persoanele supuse obligațiilor militare au următoarele îndatoriri:

a)sa lupte pentru apărarea independentei și suveranității patriei, pentru cauza socialismului și a păcii, neprecupetindu-și single și viața;

b)în orice împrejurare sa îndeplinească cu devotament și demnitate datoria de credința față de patrie și popor, luptind cu hotărîre și fermitate pentru prevenirea, descoperirea și curmarea oricăror acțiuni îndreptate împotriva intereselor statului și poporului muncitor;

c)să respecte întocmai legile tarii și jurămîntul militar, sa cunoască temeinic și sa îndeplinească în mod constiincios cerințele regulamentelor militare, ordinele comandantilor și sefilor;

d)sa pretuiasca onoarea și gloria de lupta a forțelor armate ale R.S.R., precum și demnitatea gradului militar pe care-l poarta;

e)sa suporte cu tărie toate greutatile și privatiunile serviciului militar, sa manifeste inițiativa, curaj și dirzenie în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin;

f)sa cunoască și sa păstreze cu grija armamentul și tehnica de lupta ce li s-au încredințat, precum și celelalte bunuri ale armatei și poporului;

g)să fie cinstiti, drepti, sinceri și disciplinați, să-și ridice continuu nivelul conștiinței socialiste, pentru a contribui la dezvoltarea și întărirea patriei;

h)sa păstreze cu strictețe secretul de stat și de serviciu;

i)sa participe cu conștiinciozitate la toate ședințele și convocările de pregătire militară, în formele stabilite de organele competente, în vederea ridicării continue a nivelului de cunoștințe militare și a formării deprinderilor privind minuirea armamentului și tehnicii de lupta;

j)sa păstreze cu grija și în cele mai bune condiții documentele de evidenta militară aflate asupra lor;

k)să se prezinte la organele de evidenta militară în termen de 5 zile de la data trecerii lor în rezerva, pentru a fi luati în evidenta;

l)sa răspundă cu promptitudine la chemările tuturor organelor de evidenta militară, prezentindu-se la locul și data stabilite de acestea.

Articolul 74

Ținerii chemați la recrutare, recrutii și rezervistii sînt obligați:

a)să se prezinte la locul, data și ora prevăzute în ordinele de chemare emise de centrele militare;

b)să se prezinte la organul de evidenta militară pentru:

–scoaterea din evidenta înainte de plecarea la noul domiciliu;

–luarea în evidenta înainte de 5 zile de la data sosirii la noul domiciliu, dar nu mai tirziu de 10 zile de la scoaterea din evidenta;

–anunțarea schimbării domiciliului în raza teritorială a aceluiași organ de evidenta militară;

–viza livretului militar sau anunțarea pierderii ori deteriorării acestuia, respectiv a adeverintei de recrutare;

c)sa anunțe, prin prezentarea personală sau în scris, la centrul militar:

–cu 10 zile înaintea plecării, absentarea de la domiciliu pe o perioada mai mare de 45 zile;

–în termen de 5 zile, schimbările survenite în situația lor cu privire la locul de muncă, studii sau calificare, starea sănătății și schimbarea numelui.

Obligațiile prevăzute de prezentul articol revin recrutilor și în cazul schimbării reședinței pe o durată mai mare de 45 zile.

Recrutii și rezervistii din localitățile în care sînt centre militare se prezintă la acestea, iar cei din alte localități se prezintă la organele locale ale militiei.

Articolul 75

Neprezentarea la recrutare, încorporare sau concentrare la data fixată prin ordinul de chemare poate fi motivată:

a)cînd tînărul, recrutul sau rezervistul este bolnav și nu se poate deplasa;

b)în cazul decesului unui membru al familiei tinarului, recrutului sau rezervistului ori al unui părinte, frate sau sora;

c)în cazuri de forta majoră.

În situația prevăzută la lit. a, cei în cauza sînt obligați să facă dovada cu certificatul medical eliberat de organele sanitare competente.

Pentru cazurile prevăzute la lit. b și c, cei în cauza sînt obligați să prezinte la centrul militar dovezi eliberate de comitetul executiv al consiliului popular local sau de alte organe competente, din care sa rezulte cauza neprezentarii la data stabilită.

Cei chemați la recrutare, încorporare sau concentrare ori, după caz, membrii familiilor lor precum și organizațiile socialiste unde lucrează aceștia au obligația de a anunta de îndată centrelor militare motivele neprezentarii la locul, data și ora prevăzute în ordinele de chemare, urmînd ca, în termen de 3 zile, să prezinte actele justificative.

Articolul 76

Recrutii chemați la centrele militare în vederea incorporarii, dar care nu au fost încorporați precum și cei lasati la vatra ori trecuți în rezerva, sînt obligați să se prezinte la locurile de muncă în termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat că nu au fost încorporați, respectiv în termen de 15 zile de la data lasarii lor la vatra ori a trecerii în rezerva.

În cazul nerespectării, cu vinovăție, a obligațiilor prevăzute la alineatul precedent, contractele de muncă ale celor în cauza pot fi desfăcute disciplinar, în temeiul art. 13 lit. e din Legea nr. 1/1970 (legea organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat).

Unitățile militare sînt obligate sa comunice în timp util, în scris, organizațiilor socialiste interesate numele recrutilor care au fost chemați la încorporare dar nu au fost încorporați, data la care salariații admiși în școlile militare sau în instituțiile militare de învățămînt superior trebuie să se prezinte la acestea, precum și data lasarii la vatra a militarilor care la încorporare aveau calitatea de salariați. Data trecerii în rezerva pentru cei care au îndeplinit serviciul militar este cea consemnată pe livretul militar.

Articolul 77

Militarii în termen, militarii cu termen redus, elevii instituțiilor militare de învățămînt și rezervistii au dreptul, pe timpul îndeplinirii serviciului militar, la hrana, echipament, întreținere, cazare, asistența medicală, medicamente și solda, în condițiile stabilite de dispozițiile legale. De asemenea, au dreptul la documente militare de transport la chemarea pentru îndeplinirea serviciului militar, la trecerea în rezerva, la lăsarea la vatra, la desconcentrare sau demobilizare, în caz de concedii, permisii, internari și iesiri din spitale, precum și dreptul la pensie în caz de accidente sau boli ce au provocat invaliditate, survenite în timpul îndeplinirii obligațiilor militare în condițiile prevăzute de legislația pensiilor.

Drepturile studenților care executa pregătirea militară pe timpul studiilor și care efectuează convocări sau urmează cursuri în unități sau instituții militare de învățămînt timp de 2 luni se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Articolul 78

Militarii în termen, militarii cu termen redus și elevii instituțiilor militare de învățămînt au dreptul sa primească ajutoare, în caz de deces al sotiei, copiilor sau al unui alt membru de familie aflat în întreținerea acestora înainte de încorporare, în cuantumul stabilit prin dispozițiile legale pentru salariații din organizațiile socialiste de stat.

Ajutoarele prevăzute la aliniatul precedent se plătesc de organizațiile socialiste pentru cei care înainte de încorporare aveau calitatea de salariat ori de comitetele executive ale consiliilor populare locale, pentru cei care nu au avut aceasta calitate.

În caz de deces al militarilor în termen, al militarilor cu termen redus și al elevilor instituțiilor militare de învățămînt, ajutorul de deces se acordă în cuantumul și condițiile stabilite pentru salariați și se plătește de Ministerul Apărării Naționale.

Militarii prevăzuți la alin. 1 din prezentul articol, precum și soldatii și gradatii în rezerva concentrați sau mobilizati, au dreptul la expedierea gratuita, în contul Ministerului Apărării Naționale, a scrisorilor trimise prin unitățile militare.

Articolul 79

Cadrele permanente ale forțelor armate beneficiază de solda, echipament, concedii de odihna, asistența medicală și medicamente, pensie, documente militare de transport, precum și de orice alte drepturi, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale.

Membrii de familie ai cadrelor permanente beneficiază, prin Ministerul Apărării Naționale,de asistența medicală, documente militare de transport în cazul mutării cadrelor dintr-o garnizoana în alta, pensie de urmaș, ajutor sau despăgubiri în cazul decesului militarului, precum și de alte drepturi, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale.

Articolul 80

Recrutii chemați pentru îndeplinirea serviciului militar au următoarele drepturi:

a)sa primească de la organizațiile socialiste la care sînt salariați toate drepturile la zi, inclusiv compensația în bani a concediului de odihnă neefectuat;

b)sa primească de la Ministerul Apărării Naționale documente de transport și hrana pe timpul transportului de la centrele militare la unități, precum și în alte situații, cu aprobarea ministrului apărării naționale. De aceste drepturi beneficiază și ținerii chemați la recrutare, precum și rezervistii chemați la concentrare sau mobilizare.

Articolul 81

Contractele de muncă ale salariaților chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, cu termen redus sau elevi în școlile militare de ofițeri de rezerva se mențin în condițiile prevăzute de lege.

Contractele de muncă ale celor prevăzuți în alineatul precedent nu pot fi desfăcute decît ca urmare a desființării unității sau restringerii activității acesteia. În aceste situații unitatea sau organul ierarhic superior, după caz, este obligată să asigure plasarea celor în cauza în aceleași munci sau în munci echivalente, la alte unități din aceeași localitate, potrivit pregătirii și capacității lor profesionale, comunicînd aceasta și unității militare la care angajatul a fost incorporat.

Contractele de munca ale salariaților care au fost admiși în școlile militare sau în instituțiile militare de învățămînt superior se desfac pe data prezentării la aceste școli și instituții, prevăzută în comunicarea facuta potrivit prevederilor art. 76 alin. 3 din prezenta lege.

Posturile în care sînt încadrate persoanele prevăzute la alin. 1 pot fi ocupate, pe timpul cît acestea îndeplinesc serviciul militar, numai pe baza unor contracte de muncă pe durata determinata.

La stabilirea numărului mediu scriptic de salariați se va lua în considerare numai numărul salariaților încadrați temporar pe posturile celor chemați pentru îndeplinirea serviciului militar.

Compensația în bani pentru concediul de odihnă neefectuat, plătită recrutilor chemați la încorporare, se retine din salariul acestora, în trei rate lunare, în cazul în care nu au fost încorporați, au fost lasati la vatra ori au fost trecuți în rezerva, dacă s-au reintors în unități pînă la 1 decembrie al anului calendaristic în care au fost chemați la încorporare. Celor aflați în aceasta situație unitatea este obligată să le acorde în natura concediul de odihnă rămas neefectuat.

Articolul 82

Pe toată durata concentrarii rezervistii primesc:

a)soldatii și gradatii:

–solda prevăzută de dispozițiile legale, de la unitățile militare la care sînt concentrați;

–o indemnizație lunară egala cu jumătate din salariul lor mediu, luindu-se ca baza salariul calculat pe ultimile 3 luni, de la organizațiile socialiste la care au lucrat.

Membrii cooperativelor meșteșugărești și membrii colegiilor de avocați primesc toate drepturile bănești prevăzute pentru militarii în termen, de la unitățile militare la care sînt concentrați, iar de la cooperativele sau colegiile ai căror membri sînt primesc lunar jumătate din cîștigul lor mediu, luindu-se ca baza cîștigul realizat pe ultimele 3 luni.

Membrii cooperativelor agricole de producție primesc toate drepturile bănești prevăzute pentru militarii în termen, de la unitățile militare la care sînt concentrați, iar de la cooperativele ai căror membri sînt, un ajutor lunar egal cu jumătate din cîștigul mediu realizat pe ultimele 12 luni din munca în cooperativa;

b)subofiterii, maistrii militari și ofițerii:

–solde și alte drepturi bănești stabilite potrivit dispozițiilor legale, ca și pentru cadrele militare permanente, de la unitățile militare la care sînt concentrați.

Organizațiile socialiste sînt obligate ca, pe timpul concentrarii soldatilor, gradatilor, subofițerilor, maiștrilor militari și ofițerilor în rezerva, să le păstreze locul și funcția avute la data concentrarii.

În cazul incapacității temporare de munca intervenita pe timpul concentrarii, care se prelungește și după data desconcentrarii, rezervistii primesc, în condițiile legii, de la organizațiile socialiste ai căror salariați sînt, ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat, de la data desconcentrarii. De acest drept beneficiază și membrii cooperativelor meșteșugărești, ai cooperativelor agricole de producție și ai colegiilor de avocați, prin sistemele proprii de asigurări, în condițiile reglementărilor în vigoare.

Articolul 83

Ținerii chemați la recrutare ,recrutii și rezervistii care au calitatea de salariați și sînt chemați de către centrele militare pentru a da relații în legătură cu evidenta militară au dreptul la concediu de maxim 3 zile, cu plata corespunzătoare a salariului calculat în raport cu salariul mediu realizat pe ultimele 3 luni. În mod corespunzător, de acest drept beneficiază și membrii cooperativelor meșteșugărești sau ai colegiilor de avocați, care primesc o indemnizație calculată pe baza cîștigului mediu realizat pe ultimele 3 luni, precum și membrii cooperativelor agricole de producție, care primesc o indemnizație calculată în raport cu cîștigul mediu realizat pe ultimele 12 luni din munca în cooperativa.

Articolul 84

Pe lîngă drepturile prevăzute la acest capitol, militarii și rezervistii beneficiază și de alte drepturi prevăzute în dispozițiile legale.

Articolul 85

Conducerea, îndrumarea și controlul activității de evidenta militară, pe întreg teritoriul R.S.R., se executa de către Ministerul Apărării Naționale.

Evidenta militară a recrutilor se tine după domiciliul sau reședința acestora, iar a rezervistilor numai după domiciliu.

Prin organe de evidenta militară se înțeleg centrele militare și organele militiei.

Centrele militare funcționează în localitățile de reședința de județ, în municipiul București și sectoarele acestuia și în alte municipii stabilite de Ministerul Apărării Naționale.

Articolul 86

Evidenta militară a cetățenilor R.S.R., care se găsesc în străinătate pe o durată mai mare de 45 zile, se tine de misiunile diplomatice sau, acolo unde nu sînt misiuni diplomatice de oficiile consulare ale R.S.R. din țările respective.

Articolul 87

Centrele militare țin evidenta nominală și numerică a tuturor recrutilor și rezervistilor care au domiciliul, precum și a recrutilor care au reședința pe teritoriul lor.

Efectuează mutațiile de luare sau scoatere din evidenta în adeverintele de recrutare sau în livretele militare, ale recrutilor și rezervistilor care au domiciliul în localitatea de reședința, precum și pentru recrutii care își schimba reședința în aceasta localitate.

Articolul 88

Centrele militare au dreptul sa cheme recrutii și rezervistii pentru precizarea unor date în legătură cu situația lor militară. Recrutii pot fi chemați de cel mult 3 ori pe an, iar rezervistii de cel mult 2 ori pe an.

Documentul de evidenta militară aflat asupra recrutilor este adeverinta de recrutare, iar pentru rezerviști livretul militar, care se eliberează gratuit.

Livretul militar se vizează periodic, la datele ce se vor anunta, de către centrul militar în a cărui evidenta se afla titularul. Pierderea livretului militar se publică în Buletinul Oficial al R.S.R.

Articolul 89

Centrele militare verifica și îndrumă activitatea organizațiilor socialiste privind ținerea evidentei militare a recrutilor și rezervistilor.

De asemenea, sprijină și îndrumă organele militiei în ceea ce privește ținerea evidentei militare a recrutilor și rezervistilor.

Articolul 90

Comitetele executive ale consiliilor populare comunale au următoarele obligații privind evidenta militară a tinerilor, recrutilor și rezervistilor care au domiciliul, precum și a tinerilor și recrutilor care au reședința pe teritoriul comunelor:

a)sa recenzeze anual ținerii care urmează să fie recrutati; sa întocmească tabele nominale cu aceștia și să le trimită, la cerere, centrelor militare;

b)sa inmineze tinerilor ordinele de chemare la recrutare. Aceștia vor fi însoțiți și prezentați comisiilor de recrutare-încorporare, de către președinții sau secretarii comitetelor executive;

c)sa inmineze recrutilor ordinele de chemare la încorporare sau pentru clarificarea situației militare și sa organizeze trimiterea acestora la data, ora și locul prevăzute în ordinele de chemare;

d)să asigure inminarea ordinelor de chemare la concentrare sau mobilizare rezervistilor și sa organizeze trimiterea acestora la data, ora și locul prevăzute în ordinele de chemare. Aceasta ultima obligație revine și comitetelor executive ale consiliilor populare ale municipiilor și orașelor în care nu funcționează centre militare.

Cazurile de deces al recrutilor și rezervistilor se comunică centrelor militare de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești, municipale sau ale sectoarelor municipiului București.

Articolul 91

Organele militiei din municipii, orașe și comune au următoarele obligații privind evidenta militară a recrutilor și rezervistilor care au domiciliul ori a recrutilor care au reședința în localitățile respective:

a)sa țină în comune, evidenta nominală a cetățenilor supuși obligațiilor militare;

b)sa efectueze în documentele privind evidenta militară ale recrutilor și rezervistilor, în municipiile, orașele și comunele unde nu funcționează centre militare, mutatia de luare sau scoatere din evidenta, sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare sau la mobilizare și să-i trimită la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare;

c)sa întocmească anual, în municipii și orașe, tabele nominale cu ținerii care au domiciliul sau reședința în localitățile respective și care urmează să fie recrutati și să le predea centrelor militare, la cererea acestora;

d)să efectueze în buletinele de identitate ale cetățenilor supuși obligațiilor militare, în localitățile unde sînt centrele militare, mențiunea de schimbare a domiciliului, iar în cele ale recrutilor - și de stabilire sau schimbarea reședinței, numai după ce aceștia fac dovada ca au fost luati în evidenta de către centrele militare;

e)sa ia măsuri de îndată sa identifice locul unde se afla persoana chemată și să-i inmineze ordinul de chemare, în situația cînd acesta nu a putut fi inminat din cauza ca persoana respectiva sau persoanele cu care locuiește nu au fost găsite la domiciliu;

f)sa urmărească, în baza măsurilor ordonate de către organele de urmărire penală, și sa conducă la locul indicat de către acestea pe ținerii neprezentati la recrutare, precum și pe recrutii și rezervistii neprezentati la încorporare, respectiv la concentrare sau mobilizare.

Articolul 92

Organizațiile socialiste au următoarele obligații în legătură cu evidenta militară:

a)sa țină la zi evidenta nominală a recrutilor și rezervistilor și sa comunice lunar centrelor militare angajarile și plecarile din serviciu ale acestora. Evidenta se va tine de compartimentul ori persoana desemnată de conducătorul organizației socialiste;

b)sa verifice înainte de angajarea în serviciu dacă recrutii și rezervistii poseda adeverinta de recrutare sau, după caz, livret militar, cu mențiunea ca au fost luati în evidenta de centrul militar sau organul militiei din localitatea unde își au domiciliul sau reședința și să le pună în vedere, dacă este cazul, să-și clarifice înainte de a fi angajați situația militară;

c)sa întocmească anual tabele nominale cu ținerii care urmează să fie recrutati și să le predea centrului militar, la cererea acestuia;

d)sa inmineze tinerilor ordinele de chemare la recrutare, recrutilor ordinele de chemare la încorporare, cît și ordinele de chemare în vederea clarificarii situației militare a recrutilor și rezervistilor, emise de centrul militar, pentru salariații care au domiciliul sau reședința în localitatea unde funcționează respectiva organizație socialistă;

e)sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare sau mobilizare;

f)sa verifice dacă recrutii și rezervistii respecta regulile de evidenta militară și sa ia măsuri ca aceștia să se prezinte la organul de evidenta militară, în termen de 10 zile, în cazul cînd nu poseda adeverinta de recrutare sau livret militar ori nu au în adeverinta de recrutare, respectiv în livretul militar, mențiunea de luare în evidenta de către centrul militar sau organul militiei din localitatea unde își au domiciliul sau, după caz, reședința;

g)se acordă un concediu fără plata de 5 zile, înainte de data prezentării la centrul militar, recrutilor chemați la încorporare pentru îndeplinirea serviciului militar, în scopul rezolvarii problemelor personale și familiale;

h)sa comunice centrelor militare, nominal, absolvenții liceelor de cultura generală care s-au încadrat pentru a efectua stagiul în producție precum și cei care l-au întrerupt din diferite motive, pe parcurs.

Obligațiile prevăzute în prezentul articol revin în mod corespunzător, atunci cînd este cazul, și instituțiilor de învățămînt, pentru recrutii elevi și studenți de la cursurile de zi. De asemenea, instituțiile de învățămînt sînt obligate sa comunice centrului militar numele elevilor și studenților care au întrerupt studiile fără o justificare legală, au fost exmatriculati sau au rămas a doua oara repetenti.

Instituțiile de învățămînt superior sînt obligate în plus sa comunice centrelor militare numele candidaților reusiti la examenul de admitere, în termen de 10 zile de la afișarea rezultatelor acestuia.

Articolul 93

Comitetele executive ale consiliilor populare, organele militiei, instanțele judecătorești și celelalte organizații socialiste sînt obligate sa comunice centrelor militare schimbările survenite în datele de evidenta ale recrutilor și rezervistilor.

Articolul 94

Pentru asigurarea desfășurării activității centrelor militare, comitetelor executive ale consiliilor populare județene, municipale și de sector ale municipiului București, în afară obligațiilor prevăzute în articolele precedente din prezenta lege, le revin și următoarele sarcini:

a)să asigure centrelor militare localuri care sa permită desfășurarea activității lor zilnice în condiții corespunzătoare și sa suporte cheltuielile de reparații, întreținere și amenajare a acestora, precum și plata iluminatului, incalzitului, canalizarii și salubritatii. Pentru localurile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, folosite de centrele militare, repartițiile se suporta de acest minister, iar celelalte cheltuieli se suporta de către comitetele executive ale consiliilor populare județene, municipale sau de sector.

Comitetele executive ale consiliilor populare prevăzute la alin. 2 nu pot dispune mutarea centrelor militare din localurile ce le-au fost puse la dispoziție decît cu acordul Ministerului Apărării Naționale ;

b)sa asigure, din bugetul local, inzestrarea centrelor militare care funcționează pe raza lor teritorială cu inventarul necesar ca: mobilier, cazarmament, mașini de scris, mașini de calculat, mașini de multiplicat, materiale de propaganda și agitatie, rechizite, precum și alte materiale, după normele stabilite de Ministerul Apărării Naționale, de acord cu Comitetul de stat pentru Economia și Administrația Locală;

c)să asigure pentru autovehiculele din dotarea centrelor militare: carburanții și lubrefianții necesari îndeplinirii sarcinilor de serviciu, întreținerea, reparațiile curente și materialele necesare executării acestora, anvelopele precum și garaje.

Reparațiile capitale se vor executa prin grija Ministerului Apărării Naționale.

Articolul 95

Absolvenții instituțiilor de învățămînt superior care nu au îndeplinit serviciul militar în una din formele prevăzute la art. 28 din prezenta lege sînt încorporați după terminarea studiilor și îndeplinesc serviciul militar ca elevi în școlile militare de ofițeri de rezerva sau ca militari cu termen redus.

Articolul 96

Durata serviciului militar pentru cei prevăzuți la articolul precedent este de 6 luni, cu excepția celor care sînt instruiti în specialitatile militare intendenta și finanțe, carburanți, lubrefianți, cai ferate și serviciul medical, pentru care durata serviciului militar este de 4 luni.

Durata serviciului militar prevăzută în prezentul art. poate fi prelungită cu cel mult 3 luni și anume: pentru prima luna prin ordinul ministrului apărării naționale, iar pentru următoarele 2 luni prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Articolul 97

Absolvenții institutelor de învățămînt superior prevăzuți la art. 95 sînt chemați pentru îndeplinirea serviciului militar pînă la împlinirea virstei de 50 ani.

Articolul 98

Elevii școlilor militare de ofițeri de rezerva care sînt eliminati pentru lipsa de interes la studii sau abateri disciplinare grave sînt trimiși sa îndeplinească serviciul militar la unități militare, ca militari cu termen redus cu durata prevăzută la art. 96, fără a li se lua în considerare timpul petrecut în școala.

Articolul 99

Absolvenților școlilor militare de ofițeri de rezerva li se acordă grade de ofițeri de rezerva în condițiile stabilite prin Statutul corpului ofițerilor.

Absolvenții instituțiilor de învățămînt superior, la terminarea serviciului militar în unități militare ca militari cu termen redus, li se pot acorda grade de ofițeri sau subofiteri în rezerva în condițiile stabilite de Statutul corpului ofițerilor și Statutul corpului subofițerilor, precum și de gradati sau soldati în rezerva.

Articolul 100

Cei care au calitatea de studenți la cursurile de zi, serale sau fără frecventa ai instituțiilor de învățămînt superior, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de amînare de la încorporare pînă la absolvirea acelor instituții.

Dreptul la amînare de la încorporare se pierde în situațiile prevăzute pentru elevi la art. 49 alineatul ultim din prezenta lege.

Articolul 101

Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător militarilor din Ministerului de Interne.

Expresiile ministrul apărării naționale și Ministerul Apărării Naționale din cuprinsul art. 10 lit. c, art. 31, 38, 56, 57, 59, 62, 66, 68, 69, 70, 78, 79 și 80 ale prezentei legi se referă, după caz, și la ministrul de interne ori Ministerul de Interne.

Articolul 102

Prin instrucțiuni ale ministrului apărării naționale se va stabili modul de executare a prevederilor prezentului capitol de către organele subordonate, precum și de ținere a evidentei militare de către comitetele executive ale consiliilor populare și celelalte organizații socialiste.

Modalitatea examinării medicale a recrutilor și rezervistilor, a tratamentului medical al recrutilor, asigurarea cu instrumentar medical, medicamente și personal sanitar, precum și întocmirea fisei de sănătate pentru tineri, se stabilesc prin instrucțiuni comune ale ministrului apărării naționale și ministrului sănătății. Modul de executare a dispozițiilor prezentului capitol privind obligațiile ce revin organelor de militie se stabilește prin instrucțiuni comune ale ministrului apărării naționale și ministrului de interne.

Articolul 103

Obligațiile prevăzute în prezentul capitol pentru organizațiile socialiste revin în mod corespunzător și oricăror alte persoane juridice sau fizice care au salariați.

Prevederile art. 76 și 82 se aplică în mod corespunzător, potrivit reglementărilor existente în sectoarele respective, și membrilor cooperativelor meșteșugărești și ai Cooperativelor Agricole de Producție.

Articolul 104

Garzile patriotice sînt unități de lupta inarmate ale oamenilor muncii de la orașe și sate, constituite în scopul intaririi capacității de apărare a patriei.

Ele au misiunea ca, împreună cu forțele armate, sa participe activ la apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului, a muncii sale pașnice, a suveranității și securității patriei, la apărarea orașelor și comunelor, a instituțiilor și celorlalte organizații socialiste.

Garzile patriotice participa, prin subunitati destinate și pregătite special, la activitățile de sprijinire a granicerilor în paza frontierei de stat, precum și a militiei în menținerea ordinii publice.

Garzile patriotice sprijină pregătirea tineretului pentru apărarea patriei prin instructaje, cu baza materială și prin participarea la aplicații tactice.

Articolul 105

Garzile patriotice își desfășoară activitatea sub conducerea nemijlocită a CC al PCR, a comandantului suprem al forțelor armate și a organelor locale ale partidului. Organizarea, pregătirea garzilor patriotice și folosirea lor în lupta se aproba de Consiliul Apărării.

Întreaga activitate a garzilor patriotice este sprijinita de către Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și unitățile din subordinea acestora.

Articolul 106

Pe timp de război, în situația cînd pe teritoriul unde acționează garzi patriotice desfășoară acțiuni de lupta mari unități sau unități ale forțelor armate, garzile patriotice se subordonează comandantului marii unități sau unității militare.

Articolul 107

Garzile patriotice se organizează pe principiul teritorial și al locului de muncă, în raport cu importanța obiectivelor și cu nevoile de apărare a patriei.

Articolul 108

Garzile patriotice sînt formate din cetățeni ai RSR, muncitori, țărani și intelectuali, bărbați pînă la vîrsta de 60 ani și femei pînă la 55 ani, fără deosebire de naționalitate. Cei care doresc pot activa în garzile patriotice și peste aceste limite de vîrsta.

Articolul 109

La CC al PCR, la comitetele județene, municipale, de sector ale municipiului București, orășenești și comunale de partid, precum și la unele organizații economice, întreprinderi și instituții funcționează state majore ale garzilor patriotice, constituite din cadre militare active și de rezerva, prin care organele de partid îndrumă și conduc instruirea și acțiunile garzilor patriotice.

Articolul 110

Dotarea garzilor patriotice cu armament și munitia necesară, cu tehnica și aparatura de specialitate, inzestrarea cu harti, regulamente, literatura militară de specialitate, se asigura de către Ministerul Apărării Naționale. Verificarea tehnica și repararea armamentului, în măsura în care nu pot fi făcute de către organizațiile socialiste, se asigura de către Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul de Interne.

Echipamentul necesar luptătorilor se asigura de către întreprinderi, instituții, organizații economice, organizații cooperatiste sau consilii populare, potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Echipamentul intră în patrimoniul acestora și se da spre folosință luptătorilor garzilor patriotice pentru instruire și acțiuni.

Articolul 111

Conducătorii întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor economice și președinții comitetelor executive ale consiliilor populare sînt obligați sa pună la dispoziție încăperi amenajate conform instrucțiunilor Ministerului Apărării Naționale, pentru păstrarea armamentului, muniției, tehnicii și a altor materiale din inzestrarea garzilor patriotice și să asigure mijloacele necesare pentru transportul luptătorilor și pentru desfășurarea ședințelor de pregătire, suportînd cheltuielile aferente.

În comune, armamentul și munitia se păstrează la posturile de militie, iar tehnica și alte materiale care nu pot fi depozitate la un loc cu armamentul, în încăperi asigurate de către comitetele executive ale consiliilor populare.

Articolul 112

Conducătorii organizațiilor socialiste, împreună cu comandantii garzilor patriotice, iar la comune președinții comitetelor executive ale consiliilor populare, cu șefii posturilor de militie și comandantii garzilor patriotice, răspund de securitatea și paza armamentului, muniției, tehnicii de lupta și a altor materiale din inzestrarea garzilor patriotice.

Articolul 113

Statul major al garzilor patriotice de la CC al PCR va elabora în baza dispozițiilor prezentei legi, regulamentul de organizare și funcționare a acestora, care se va supune aprobării Consiliului Apărării.

Articolul 114

Miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale, președinții comitetelor executive ale consiliilor populare, conducătorii organizațiilor economice, întreprinderilor, instituțiilor și ai altor organizații socialiste, sînt obligați sa acorde tot sprijinul necesar bunei desfășurări a activității garzilor patriotice.

Articolul 115

Apărarea locală antiaeriana se organizează în scopul desfășurării normale a activităților economice, politice, sociale și de ducere a acțiunilor de lupta pe timp de război și pentru protecția cetățenilor și a bunurilor materiale de orice natura împotriva efectelor armelor de nimicire în masa și ale armelor obișnuite, în condițiile stabilite de legea specială.

Articolul 116

Apărarea locală antiaeriana se realizează în concordanta cu celelalte măsuri de pregătire pentru apărarea teritoriului tarii și cu cerințele activităților productive și sociale care se desfășoară în timp de război și se aplică în raport cu importanța localităților și organizațiilor socialiste.

Articolul 117

Cetățenii români au obligația de a se pregati pentru cunoașterea și aplicarea regulilor și măsurilor de apărare locală antiaeriana.

Articolul 118

Activitatea de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei se organizează potrivit legii, cu cetățeni ai RSR -băieți și fete și anume: cu tineretul școlar începînd cu cl. IX-a (anul I), pe toată durata școlarizării, cu elevii școlilor de specializare postliceala din anul I și II, precum și cu tinerîi din unitățile economice, instituții și comune, în vîrsta de la 16 la 20 ani, și are ca scop educația patriotica, instruirea militară generală și de apărare locală antiaeriana, precum și pregătirea de specialitate în cadrul unor cercuri tehnico-aplicative.

Instruirea tinerilor se realizează în centre de pregătire organizate pe lîngă întreprinderi, instituții, organizații economice, unități de învățămînt, comune sau pe grupe de întreprinderi, instituții sau organizații economice și este condusă de către ofițeri, subofiteri și gradati din rezerva, selecționați din rindul salariaților organizațiilor socialiste pe lîngă care funcționează centrul de pregătire.

Articolul 119

Activitatea de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei se desfășoară sub conducerea UTC, cu sprijinul organelor de stat, în condițiile stabilite de lege.

Ministerul Apărării Naționale asigura armamentul, munitia și alte materiale de instruire necesare activității de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, precum și instruirea metodica a comandantilor centrelor de pregătire.

Articolul 120

Membrii garzilor patriotice ai formatiilor de ALA, comandantii formatiilor de PTAP, precum și membrii altor formațiuni de pregătire militară au următoarele drepturi:

a)primesc asistența medicală, medicamente, spitalizare și pensie, în aceleași condiții ca și salariații, pentru accidente sau bolile ce au provocat invaliditate survenite pe timpul participării acestora la ședințele de pregătire militară. În condițiile similare, beneficiază de aceste drepturi și ținerii care participa la PTAP;

b)li se considera ca activitate în îndeplinirea serviciului militar perioada cît aceștia se afla în executarea misiunilor de lupta ordonate, în timp de război, mobilizare sau stare de necesitate, în aceste situații fiind supuși legislației și jurisdicției militare;

c)ofițerii, maistrii militari, subofiterii, gradatii și soldatii în rezerva care activează în garzile patriotice sau îndeplinesc funcția de comandanti ai formatiunilor de PTAP au prioritate la înaintarea în gradul următor, iar cei cu merite deosebite pot fi inaintati la gradul următor fără executarea concentrarilor prevăzute în statutele corpului ofițerilor, corpului maiștrilor militari și corpului subofițerilor sau în instrucțiunile Ministerului Apărării Naționale.

Articolul 121

Membrii garzilor patriotice și ai formatiunilor de ALA, comandantii și ținerii - băieți și fete - din formațiunile de PTAP, membrii ai altor formațiuni de pregătire militară precum și ceilalți cetățeni, sînt obligați:

a)sa participe cu regularitate la convocările, ședințele și chemările în scopul pregătirii militare sau îndeplinirii misiunilor ordonate;

b)să-și însușească cunoștințele și deprinderile necesare minuirii armamentului și tehnicii de lupta și să-și perfecționeze continuu pregătirea militară;

c)sa îndeplinească întocmai ordinele primite și sa păstreze secretul de stat;

d)sa păstreze și sa întrețină în perfecta stare bunurile primite în scopul pregătirii;

e)să-și însușească cunoștințele de ALA și sa aducă la îndeplinire orice alte măsuri pe aceasta linie;

f)să-și procure contra cost masca contra gazelor și trusa sanitară antichimica;

g)sa participe la amenajări de adaposturi pentru ALA;

h)sa participe la acțiuni de limitare și lichidare a urmărilor atacurilor din aer, la localizarea și înlăturarea urmărilor provocate de calamitati naturale și catastrofe.

Capitolul 4

Articolul 122

Pregătirea teritoriului pentru apărare are la baza conceptia fundamentală a sistemului de apărarea RSR elaborata de Consiliul Apărării și conține ansamblul de măsuri necesare a se lua în timp de pace, pe linia pregătirii de mobilizare, în scopul satisfacerii nevoilor operative ale forțelor armate și asigurării protejării pe timp de război a populației, a bunurilor materiale și a bunurilor culturale, împotriva armelor de nimicire în masa și a armelor obișnuite.

Articolul 123

Măsurile pentru pregătirea teritoriului în scopul satisfacerii nevoilor operative ale forțelor armate se stabilesc de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne, fiecare în domeniul sau de activitate, de regula odată cu elaborarea planurilor de perspectiva de dezvoltare a economiei naționale și se supun centralizat, de Ministerul Apărării Naționale, aprobării Consiliului Apărării.

Aceste măsuri se realizează de ministere și celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat prin planurile de stat curente și de perspectiva, precum și prin planurile de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război.

Articolul 124

Măsurile pentru pregătirea teritoriului în scopul protecției cetățenilor și a bunurilor materiale de orice natura împotriva efectelor armelor de nimicire în masa și ale armelor obișnuite se stabilesc și se realizează potrivit prevederilor cu privire la apărarea locală antiaeriana.

Articolul 125

În scopul îndeplinirii măsurilor ce le revin privind pregătirea teritoriului pentru apărare, ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat, organele centrale cooperatiste și ale celorlalte organizații obștești, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București au următoarele obligații:

a)să solicite avizul Ministerului Apărării Naționale privind amplasamentele noi ale obiectivelor economice ce urmează a fi incluse în planurile de stat curente și de perspectiva;

b)sa propună includerea în planurile de stat curente și de perspectiva, construirea în timp de pace a spațiilor de adăpostire pentru ALA și de depozitare pentru bunurile materiale necesare asigurării nevoilor forțelor armate și populației pe timp de război; locul de amplasare a acestora se va stabili cu acordul Ministerului Apărării Naționale;

c)sa studieze și sa realizeze măsurile de apărare locală antiaeriana privind: amenajarea de spații de adăpostire în mine, canale, tunele și folosirea judicioasă a reliefului terenului pentru protecția cetățenilor; executarea de mijloace individuale de protecție și a mijloacelor și dispozitivelor pentru camuflarea luminilor; executarea degazarii, dezactivarii și dezinfectarii mijloacelor de transport și tehnicii; tratarea sanitară a personalului;

d)sa țină seama, în activitatea de dezvoltare și modernizare a căilor de comunicații, a mijloacelor de transport și telecomunicații civile, ca acestea să poată fi folosite și pentru satisfacerea nevoilor de apărare, în care scop, lucrările respective vor fi avizate în prealabil de Ministerul Apărării Naționale.

Articolul 126

Pe timp de război, ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat, organele centrale cooperatiste și ale celorlalte organizații obștești, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București iau măsuri pentru refacerea operativă parțială sau totală a obiectivelor care au suferit distrugeri, în scopul asigurării funcționarii lor continue.

Capitolul 5

Articolul 127

Pregătirea economiei naționale pentru apărare cuprinde ansamblul de măsuri necesare a se lua în timp de pace, în cadrul pregătirii de mobilizare, în vederea valorificării întregului potențial economic al tarii și subordonarii acestuia, în caz de nevoie, efortului de apărare.

Articolul 128

CSP, în condițiile prevăzute la art. 11 alin. 1 din prezenta lege, elaborează propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război.

Articolul 129

Proiectul planului de mobilizare a economiei naționale cuprinde, pe ministere, celelalte organe ale administrației de stat, comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, sarcinile ce le revin pentru asigurarea necesităților forțelor armate, economiei naționale și populației pentru un an de război, precum și resursele ce se au în vedere pentru realizarea acestor sarcini.

Articolul 130

Proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și a bugetului de stat se întocmește pentru primul an al planului de perspectiva de dezvoltare a economiei naționale ca an de baza, iar anual se actualizează în măsura în care survin modificări în necesitățile forțelor armate sau în resursele și nevoile economiei naționale, care influențează gradul de asigurare a cererilor.

Articolul 131

Proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și al bugetului de stat elaborat de Consiliul de Miniștri se supune aprobării Consiliului Apărării.

După aprobare, planul de mobilizare a economiei naționale va fi difuzat de către CSP titularilor de plan în părțile ce îi privesc, pentru a fi desfășurat pe unități, în vederea luării măsurilor corespunzătoare.

Articolul 132

Punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naționale se aproba de Marea Adunare Naționala sau, după caz, de Consiliul de Stat, la propunerea Consiliului Apărării.

Articolul 133

Ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat și cooperatiste, CPJ-urile și al municipiului București, care potrivit planului de mobilizare a economiei naționale, au sarcini pentru forțele armate în legătură cu producția și reparațiile de armament, muniții, tehnica de lupta și alte produse militare, asigurarea transporturilor militare, a legăturilor de telecomunicații, spitalizarea și tratamentul militarilor în spitale de zona interioară, vor stabili capacitatile de mobilizare necesare pentru realizarea nevoilor și vor lua măsuri din timp de pace, prin planurile de stat curente și de perspectiva, pentru asigurarea și menținerea acestora în stare de funcționare.

Constituie capacități de mobilizare:

a)În industrie:

–documentația, utilajele, instalațiile și suprafețele de producție, pregătite pentru a realiza fabricatia și reparația de armament, muniții, tehnica de lupta și alte produse militare.

b)În transporturi și telecomunicații:

–documentația, utilajele și instalațiile destinate a satisface în exclusivitate nevoile de transporturi și telecomunicații solicitate de forțele armate.

c)Pentru ocrotirea sănătății:

–documentația, utilajele, instalațiile, aparatura și instrumentarul, mijloacele sanitare și suprafețele din unitățile medico-sanitare, cercetare și producție, care participa la asigurarea asistenței medico-sanitare a răniților și bolnavilor proveniți din rindul forțelor armate și a victimelor din rindul populației.

Articolul 134

Ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat, CPJ-urile și al municipiului București care, potrivit planului de mobilizare a economiei naționale, au sarcini pentru forțele armate și de asigurare medicală a victimelor din rindul populației, vor lua măsuri de creare și păstrare a rezervelor de mobilizare prin prevederi în planurile de stat curente și de perspectiva, astfel:

a)În industrie:

–acumularea principalelor sortimente de materii prime, materiale, semifabricate și subansamble, echipament tehnologic complet, unele mașini și utilaje specializate, instalații complexe, aparatura de măsura și control și alte produse, care sa asigure desfășurarea procesului de fabricație în timp de război la produsele militare.

b)În transporturi și telecomunicații:

–acumularea de materiale, aparatura subansamble, piese de schimb și utilaje specifice ramurii, care să asigure realizarea sarcinilor ce le revin prin planul de mobilizare a economiei naționale.

c)Pentru ocrotirea sănătății:

–acumularea de aparatura, instrumentar medical, materiale medicale consumabile, materii prime pentru medicamente și alte produse pentru completarea dotării unităților medico-sanitare care au sarcini de mobilizare și dotare a formatiilor spitalicești care se pun în funcție, la mobilizare, ca spitale de zona interioară, cum și pentru producerea de medicamente și materiale sanitare necesare la război.

Articolul 135

Nomenclatorul materialelor, grupelor de materiale și produse, Nomenclatorul grupelor de medicamente și produse tehnico-medicale, precum și nivelurile rezervelor de mobilizare, se aproba odată cu planurile de stat curente și de perspectiva, la propunerea ministerelor, cu avizul CSP.

Articolul 136

Condițiile referitoare la crearea și păstrarea capacităților și rezervelor de mobilizare se vor reglementa prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Articolul 137

În timp de război, materiile prime, materialele și produsele industriale constituite, potrivit legii, în rezerve de stat pot fi folosite pentru satisfacerea nevoilor de apărare, cu aprobarea Consiliului Apărării, la propunerea Consiliului de Miniștri.

Articolul 138

În vederea asigurării capacității de lupta a trupelor, tinindu-se seama de necesitățile completării pierderilor și a consumurilor pe timp de război, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne vor acumula din timp de pace, în cadrul rezervelor proprii, armament, muniții, tehnica de lupta și materiale.

Nomenclatorul și nivelurile acestor rezerve se vor propune de către Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne, fiecare în părțile ce le privesc, și se vor aproba de Consiliul Apărării, iar acumularile respective se vor realiza prin planurile de stat curente și de perspectiva.

Articolul 139

Materialele perisabile ce se vor acumula în condițiile art. 138 și care depășesc posibilitățile de improspatare în cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne se vor constitui ca rezerva, în custodie, la unitățile economice, în vederea improspatarii lor din producția curenta. Cantitățile de produse din această categorie vor fi stabilite de beneficiari împreună cu CSP și ministerele interesate, în funcție de posibilitățile de improspatare.

Articolul 140

În interesul apărării RSR, a ordinii publice și a securității statului pot fi rechiziționate bunuri aparținînd organizațiilor socialiste de stat, organizațiilor cooperatiste ori altor organizații obștești, celorlalte persoane juridice, precum și persoanelor fizice, în conformitate cu dispozițiile legale privind rechizitiile.

Articolul 141

Pentru asigurarea continuității activităților pe timp de război sau în alte situații excepționale, ministerele și celelalte organe centrale, toate organizațiile socialiste sînt obligate sa stabilească din timp măsuri pentru pregătirea personalului care să înlocuiască pe cei chemați în forțele armate. Pe timp de război, contractul de muncă se poate desface la cererea salariaților organizațiilor socialiste ,numai cu aprobarea celui ce angajează.

Articolul 142

Ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat, organizațiilor centrale cooperatiste și ale organizațiilor obștești, precum și CPJ-urile și al municipiului București, vor satisface cu prioritate, potrivit planului de stat, atît nevoile forțelor armate, cît și cererile furnizorilor de produse destinate sectorului de apărare.

Articolul 143

Îndrumarea și controlul privind pregătirea economiei naționale pentru apărare se exercită de către:

a)Ministerul Apărării Naționale, cu privire la măsurile de pregătire de mobilizare luate de către ministere, celelalte organe centrale ale administrației de stat, CPJ-urile și al municipiului București, precum și de unitățile subordonate acestora, pentru realizarea sarcinilor de plan privind asigurarea cererilor forțelor armate, întocmirea lucrărilor de mobilizare la locul de muncă, pregătirea teritoriului pentru nevoile operative ale forțelor armate și ALA;

b)CSP, cu privire la îndeplinirea de către ministere, celelalte organe centrale ale administrației de stat, CPJ-urile și al municipiului București, precum și de unitățile subordonate acestora, a sarcinilor ce le revin pe linia pregătirii economiei naționale pentru mobilizare;

c)Ministerul Finanțelor, pentru activitatea economico-financiară a ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat, CPJ-urilor și al municipiului București, precum și a unităților subordonate acestora, pe linia pregătirii de mobilizare;

d)Ministerul Sănătății, cu privire la îndeplinirea în domeniul sau de activitate a acțiunilor și măsurilor privind pregătirea de mobilizare medico-sanitară;

e)celelalte ministere și organe centrale ale administrației de stat sau cooperatiste, CPJ-urile și al municipiului București, cu privire la îndeplinirea de către unitățile subordonate a sarcinilor pe linia pregătirii de mobilizare.

Articolul 144

Ministerul Apărării Naționale și CSP prezintă Consiliului Apărării rapoarte privind stadiul pregătirii economiei naționale pentru apărare.

Capitolul 6

Articolul 145

Cheltuielile necesare organizării, inzestrarii, întreținerii efectivelor, precum și finanțării investițiilor forțelor armate, se suporta din bugetul de stat, dacă prin lege nu se dispune altfel.

Articolul 146

Mijloacele materiale și financiare necesare garzilor patriotice, activității de PTAP și realizare a măsurilor ALA se asigura în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare.

Articolul 147

Fondurile necesare realizării măsurilor pentru pregătirea operativă a teritoriului, creării capacităților și rezervelor de mobilizare ce urmează a se folosi în timp de război se suporta de la bugetul de stat.

Articolul 148

Fondurile necesare asigurării transportului, depozitarii, conservării, efectuării probelor de calitate și manipulării rezervelor de mobilizare, precum și cele legate de administrarea și paza depozitelor în care acestea sînt constituite, se suporta din bugetul de stat.

În cazul în care materialele constituite în rezervele de mobilizare sînt păstrate în depozite comune cu cele destinate producției curente a organizațiilor economice și întreprinderilor, cheltuielile necesare depozitarii, conservării, administrării și pazei spațiilor de depozitare se suporta din cheltuielile de producție sau circulație ale organizațiilor economice și întreprinderilor.

Articolul 149

Normele metodologice privind finanțarea constituirilor și improspatarilor a cheltuielilor legate de depozitarea, administrarea și conservarea materialelor rezerva de mobilizare, precum și evidența contabilă și de gestiune, se vor stabili de către Ministerul Finanțelor cu avizul CSP.

Capitolul 7

Articolul 150

Unitățile socialiste de orice fel pot fi militarizate în timp de război oricînd interesele apărării naționale a RSR impun aceasta, în scopul desfășurării în bune condiții a întregii lor activități pentru realizarea tuturor sarcinilor de plan.

Articolul 151

Prin militarizarea unităților socialiste se înțelege punerea sub control, disciplina și jurisdicție militară a întregului personal al acestora, care va fi socotit mobilizat sau chemat pentru prestări de servicii, corespunzător situației militare ce o are, astfel:

a)cei care sînt supuși obligațiilor militare sînt considerați mobilizati;

b)cei care nu sînt supuși obligațiilor militare sînt considerați pentru prestări servicii, potrivit legii speciale.

Cei prevăzuți la lit. a și b de mai sus sînt considerați militari mobilizati în timp de război, cu gradele din evidenta militară, numai în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor de la începutul capitolului.

În aceleași categorii intra și personalul mobilizat pentru lucru sau cel chemat pentru prestări de servicii conform legii rechizitiilor, în unitățile socialiste nemilitarizate.

Articolul 152

Militarizarea unităților socialiste se va face prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Apărării Naționale, aprobată de Consiliul Apărării.

Măsura aprobată în alineatul precedent poate fi propusă de Ministerul Apărării Naționale, din inițiativa proprie, sau la propunerea ministerelor ori a altor organe centrale interesate.

Articolul 153

Pe timpul militarizarii lor, unitățile socialiste se afla sub controlul Ministerului Apărării Naționale, exercitat direct sau prin unitățile militare anume destinate.

Articolul 154

Prin control se înțelege supravegherea întregii activități a unităților socialiste militarizate, precum și a modului de asigurare a ordinii și disciplinei, în scopul de a se crea toate condițiile necesare pentru realizarea întocmai și la timp a sarcinilor de plan ce le revin.

Articolul 155

La unitățile socialiste militarizate se pot numi, la nevoie, comandanti militari de către Ministerul Apărării Naționale, cu aprobarea Consiliului Apărării.

Articolul 156

Personalul unităților socialiste militarizate nu poate părăsi serviciul și nici nu i se poate desface contractul de muncă din inițiativa celui ce angajează, decît cu aprobarea organului militar care exercită controlul asupra activității unităților respective, pe baza propunerilor comandantului militar acolo unde exista, cu acordul organului militar de control.

În cazuri bine motivate, comandantul militar sau organul militar de control poate cere pe cale ierarhica, Ministerului Apărării Naționale, în interesul bunului mers al unității socialiste militarizate, schimbări de personal. Hotărîrea se va lua cu avizul prealabil al organului de conducere colectivă din unitatea respectiva și al ministerului sau organului central de resort.

Articolul 157

Pentru infracțiunile săvîrșite de personalul unităților socialiste militarizate în exercițiul atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, competența de judecată revine tribunalelor militare, cu respectarea dispozițiilor din codul de procedura penală privitoare la competența după materie și după calitatea persoanei.

Urmărirea penală poate începe numai la sesizarea comandantului militar, acolo unde exista, sau a comandantului organului militar care exercită controlul și se efectuează de aceștia sau de către ofițerii cu cercetarea penală anume desemnați în acest scop.

Supravegherea activității de cercetare penală, punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecata se efectuează de procuratura militară, conform prevederilor Codului de procedura penală.

Articolul 158

Organizarea și funcționarea unităților socialiste militarizate, măsurile privind asigurarea securității, ordinii și disciplinei, sancțiunile și modul lor de aplicare pentru personalul din unitățile militarizate, precum și alte aspecte specifice, se stabilesc prin lege specială.

Capitolul 8

Articolul 159

Încălcarea prevederilor prezentei legi, în măsura în care constituie infracțiune, se pedepsește potrivit legii penale.

Articolul 160

Constituie contravenție următoarele fapte săvîrșite de ținerii chemați la recrutare, recruti sau rezerviști:

a)neprezentarea în mod nejustificat a recrutului sau rezervistului la organul de evidenta militară, pentru scoaterea din evidenta;

b)neprezentarea în mod nejustificat a recrutului sau rezervistului la organul de evidenta militară în termenul de 5 zile de la data sosirii la noul domiciliu, pentru a fi luat în evidenta, dar nu mai tirziu de 10 zile de la data scoaterii din evidenta;

c)neprezentarea în mod nejustificat a recrutului sau rezervistului la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare emis de centrul militar, pentru clarificarea situației militare;

d)neanuntarea la organul de evidenta militară, de către rezerviști, cu 10 zile înaintea plecării, a absentarii de la domiciliu pe o durată mai mare de 45 zile sau de către recrut a absentarii de la domiciliu ori a schimbării reședinței pe o durată mai mare de 45 zile;

e)pierderea adeverintei de recrutare din vina recrutului;

f)pierderea livretului militar din vina rezervistului;

g)neprezentarea în mod nejustificat a tinarului la recrutare la data, ora și locul stabilite în ordinul de chemare, dacă fapta nu constituie infracțiune de sustragere de la recrutare;

h)neprezentarea în termen legal a rezervistului pentru primirea sau viza livretului militar;

j)încredințarea unei alte persoane a livretului militar, dacă aceasta nu s-a făcut cu scopul ca livretul militar să fie folosit fără drept.

Contravențiile prevăzute la lit. d, e și h se sancționează cu amendă de la 50 la 100 lei.

Contravențiile prevăzute la lit. a, b, c și f se sancționează cu amendă de la 50 la 200 lei.

Contravențiile prevăzute la lit. g și i se sancționează cu amendă de la 100 la 300 lei.

Articolul 161

Constituie contravenții următoarele fapte săvîrșite de salariații unităților socialiste:

a)netinerea evidentei militare a recrutilor și rezervistilor conform dispozițiilor legale;

b)neintocmirea și netrimiterea în timpul cerut a tabelelor nominale cu ținerii care urmează a fi recrutati sau omiterea unor tineri de pe aceste tabele;

c)neînmînarea în termen a ordinelor de chemare a tinerilor, recrutilor și rezervistilor;

d)netrimiterea în termenul stabilit a dovezilor de primire a ordinelor de chemare;

e)necomunicarea în termenul stabilit a schimbărilor survenite în datele de evidenta ale recrutilor și rezervistilor;

f)angajarea în serviciu a recrutilor fără a fi luati în evidenta militară în raza cărora domiciliază sau își au reședința ori a rezervistilor fără a fi luat în evidenta de către organul de evidenta militară în raza cărora domiciliază;

g)necomunicarea în termen la centrele militare a numelui și celorlalte date personale ale elevilor și studenților exmatriculati care au întrerupt studiile fără o justificare legală sau care au rămas a doua oara repetenti.

Contravențiile prevăzute la lit. b, d și e se sancționează cu amendă de la 50 la 150 lei.

Contravențiile prevăzute la lit. a, c, f și g se sancționează cu amendă de la 100 la 300 lei.

Sancțiunile prevăzute în prezentul articol, se aplică salariaților desemnați de conducerea organizațiilor socialiste cu ținerea evidentei militare, cu inminarea ordinelor de chemare, celor care răspund de angajarea personalului, precum și celor însărcinați, potrivit legii, să facă diferite comunicări privind evidenta militară, care au savirsit contravenția.

Pentru săvîrșirea acelorași fapte, personalul organelor militiei se pedepsește disciplinar de către șefii ierarhici.

Articolul 162

Contravențiile se constata de ofițeri, subofiteri și salariații centrelor militare anume împuternicite de comandantul centrului militar, precum și de șefii posturilor, birourilor, secțiilor sau serviciilor de militie cu sarcini de evidenta militară. Agentul constatator aplica și sancțiunea.

Plîngerea împotriva procesului verbal de constatare a contravenției se rezolva de către comandantul centrului militar.

Dispozițiile prezentului articol se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, care se aplică în mod corespunzător.

Capitolul 9

Articolul 163

Decretul nr. 468/1957 pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar, modificat prin decretele nr. 80/1960 și nr. 693/1963, republicat în Buletinul Oficial nr. 17 din 24 noiembrie 1964, modificat prin decretele nr. 726/1965 și nr. 711/1966; Decretul nr. 765/1968 privind constituirea, organizarea și funcționarea garzilor patriotice; HCM nr. 361/1954 pentru reglementarea operațiunilor de recrutare, pregătirea recrutilor pentru încorporare și a incorporarii acestora; HCM nr. 535/1957 pentru stabilirea atribuțiilor și normelor generale de organizare și funcționare a comisariatelor militare, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abroga.

Articolul 164

Prezenta lege intră în vigoare la data de 31 martie 1973.