Decret
Decret nr. 143 din 25 aprilie 1955
privitor la organizarea şi funcţionarea Oficiilor Juridice
- Emitent
- Consiliul de Stat
- Publicat în
- BULETINUL OFICIAL nr. 8 din 30 aprilie 1955
Textul actului · 19 articole
100%
privitor la organizarea şi funcţionarea Oficiilor Juridice
Pentru asigurarea legalităţii populare în desfăşurarea activităţii lor şi pentru apărarea intereselor lor patrimoniale, organele, instituţiile, organizaţiile economice şi întreprinderile de stat, precum şi cele cooperatiste şi obşteşti îşi vor organiza oficii juridice proprii, în condiţiile Decretului de faţa.
La ministere şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, la Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Române, la comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale, orăşeneşti şi ale raioanelor orăşeneşti, la întreprinderile şi organizaţiile economice de stat avînd un număr de peste 300 (trei sute) de angajaţi cu contracte de muncă pe durata nedeterminată, la organele centrale cooperatiste şi obşteşti, precum şi la uniunile regionale şi raionale cooperatiste vor funcţiona oficii juridice încadrate cu numărul de jurisconsulti necesari, în raport cu volumul activităţii acestora.
Celelalte organe, instituţii, organizaţii economice şi întreprinderi de stat, cooperatiste sau obşteşti, vor putea înfiinţa oficii juridice, potrivit cu necesităţile lor, cu avizul forului tutelar.
Organele centrale ale administraţiei de stat vor putea înfiinţa, potrivit cu necesităţile lor, oficii juridice şi la direcţiile sau secţiile lor regionale.
Oficiile juridice vor fi încadrate şi cu personalul administrativ necesar activităţii lor.
Oficiile juridice depind direct de conducerea unităţilor în cadrul cărora funcţionează, raspunzind direct faţă de aceasta pentru activitatea lor şi neputind fi folosite decît pentru lucrări cu caracter juridic.
Oficiile juridice, în cadrul unităţii din care fac parte şi în raport cu activitatea acesteia, au următoarele atribuţii:
a)colaborează la întocmirea proiectelor de legi, decrete, hotărîri, regulamente, ordine, instrucţiuni, precum şi a oricăror alte acte cu caracter normativ elaborate de acea unitate;
b)avizează, la cererea conducerii unităţii, asupra proiectelor de legi, decrete, hotărîri, regulamente, ordine, instrucţiuni, precum şi asupra oricăror alte acte cu caracter normativ, întocmite de alte unităţi şi care sînt în legătură cu atribuţiile şi activitatea propriei lor unităţi;
c)avizează, la cererea organelor de conducere, asupra legalităţii măsurilor ce urmează a fi luate de administraţia unităţii în desfăşurarea activităţii acesteia, precum şi asupra oricăror acte care pot angaja răspunderea patrimonială a unităţii;
d)întocmesc proiectele de contracte sau proiectele oricăror acte cu caracter juridic în legătură cu activitatea unităţii sau îşi dau avizul cu privire la acestea;
e)pot reprezenta interesele unităţii în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor Arbitrajului de Stat sau departamental, ori în faţa oricăror organe ale puterii sau administraţiei de stat, în condiţiile prevăzute la art. 6;
f)urmăresc apariţia dispoziţiilor cu caracter normativ şi semnaleaza organelor de conducere sarcinile ce revin unităţii potrivit acestor dispoziţii;
g)rezolva orice alte lucrări cu caracter juridic.
La organele centrale de stat şi obşteşti, la care exista şi direcţii, secţii sau birouri juridice cu atribuţii speciale de legislaţie şi studii juridice, oficiile juridice se vor ocupa numai cu rezolvarea problemelor juridice legate de interesele patrimoniale ale acestor organe, cît şi cu apărarea acestor interese.
La întocmirea actelor juridice sau luarea oricăror măsuri care pot angaja răspunderea patrimonială, precum şi în cazurile prevăzute de art. 4 lit. a şi b, organele de conducere ale unităţilor în cadrul cărora funcţionează oficii juridice sînt obligate sa ceara acestora avizul consultativ prealabil.
Ori de cîte ori unitatea nu se înfăţişează în justiţie prin conducerea ei, reprezentarea unităţii se face prin oficiul sau juridic. În asemenea cazuri, delegaţia va fi semnată de şeful oficiului juridic, iar dacă unitatea nu are decît un singur jurisconsult, de conducerea acesteia.
Pornirea acţiunilor în justiţie sau la organele arbitrale, fixarea pretenţiilor, renunţarea la pretenţii, acţiune sau cai de atac, precum şi darea raspunsurilor la interogator, se fac de organele de conducere ale unităţilor interesate sau, cu delegaţie data de acestea în acest scop, de la caz la caz, şi de oficiile juridice.
Oficiile juridice sînt obligate sa susţină interesele organizaţiei în instanţa, sau în faţa organului arbitral, sa exercite, dacă este cazul, căile de atac legale şi sa ia orice alte măsuri necesare apărării intereselor legale ale unităţilor în cadrul cărora funcţionează.
Organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti, care au cauze judiciare, litigii arbitrale sau alte interese patrimoniale în alte localităţi decît acelea unde îşi au sediul, mai pot fi reprezentate şi după cum urmează:
a)organele centrale ale administraţiei de stat, unităţile exterioare ale acestora, precum şi instituţiile, organizaţiile economice şi întreprinderile de stat tutelate de aceste organe centrale, pot fi reprezentate prin oficiul juridic al oricărei unităţi locale care face parte din sistemul lor.
La fel, unităţile locale pot fi reprezentate în localitatea unde îşi are sediul organul central prin oficiul juridic al acestuia sau prin oficiul juridic al unităţii desemnate de organul central.
Prevederile acestui alineat se aplică şi întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat de interes local.
Organele centrale ale administraţiei de stat care nu au în sistemul lor unităţi locale, la care ar putea lua fiinta oficii juridice, pot fi reprezentate prin oficiul juridic al comitetului executiv al sfatului popular local;
b)organele locale ale puterii şi administraţiei de stat pot fi reprezentate prin oficiul juridic al comitetului executiv al sfatului popular local.
În cazurile cînd reprezentarea este necesară în Capitala Republicii Populare Române, organele locale ale puterii şi administraţiei de stat pot fi reprezentate prin oficiul juridic al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Române, în afară de organele locale ale puterii şi administraţiei de stat din regiunea Bucureşti, care vor fi reprezentate prin oficiul juridic al Comitetului Executiv la Sfatului Popular al regiunii Bucureşti;
c)organizaţiile cooperatiste şi obşteşti pot fi reprezentate, în condiţiile prevăzute la lit. a, prin oficiul juridic al oricărei organizaţii din sistemul lor.
Doua instituţii, întreprinderi sau organizaţii economice de stat, cooperatiste sau obşteşti sau unităţi locale ale aceluiaşi organ central care nu-şi pot organiza un oficiu juridic propriu în condiţiile art. 2, vor putea angaja în limita fondurilor bugetare unul şi acelaşi jurisconsult.
Acesta va efectua lucrările juridice prevăzute în art. 4 pentru ambele unităţi, în asa fel încît munca şi salarizarea sa la ambele unităţi sa nu depăşească o norma şi jumătate în raport cu situaţia jurisconsultului de la oficiul juridic al unei unităţi asemănătoare.
În cazul cînd între unităţile care folosesc acelaşi jurisconsult se naşte o contrarietate de interese ele îşi vor angaja apărători deosebiţi.
Prevederile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi în cazul cînd contrarietatea de interese exista între doua unităţi, dintre care una trebuie să asigure, în condiţiile art. 8, celeilalte unităţi, asistenţa juridică prin oficiul sau juridic.
Dacă o instituţie sau o organizaţie socialistă, avînd nevoie de asistenţa juridică, nu poate folosi serviciile vreunui oficiu juridic în condiţiile stabilite de art. 2, 8 sau 9, sau în cazul cînd are nevoie de o asistenţa juridică specială, ea poate angaja în acest scop, de la caz la caz, un avocat de la birourile colective ale colegiilor de avocaţi.
În cazul în care în activitatea oficiilor juridice ale unităţilor de stat, cooperatiste şi obşteşti se ridica probleme de principiu, oficiile juridice interesate pot cere avizul oficiului juridic al organului central de care depind.
Pot fi jurisconsulti absolvenţii facultăţilor de ştiinţe juridice sau ai şcolilor juridice ale Ministerului Justiţiei.
Jurisconsultii vor efectua la început un stagiu de doi ani ca jurisconsulti stagiari, putind lucra efectiv numai în acele oficii juridice unde sînt şi jurisconsulti definitivi, primind titlul de jurisconsult după efectuarea acestui stagiu.
Sînt scutiţi de stagiu absolvenţii institutelor de învăţămînt arătate în alineatul 1, care au activat timp de cel puţin doi ani ca judecători, procurori, consilieri juridici, referenţi juridici de specialitate, notari sau arbitri de stat ori în alte asemenea funcţii juridice de specialitate, precum şi avocaţii definitivi.
În vederea evidentei şi creşterii cadrelor de jurisconsulti, precum şi a ridicării continue a nivelului lor ideologic şi profesional, jurisconsultii se vor grupa în colective de jurisconsulti pe fiecare regiune, conduse de către un birou format din jurisconsultii desemnaţi în acest scop de Ministerul Justiţiei, care va stabili şi numărul membrilor acestor birouri.
Colectivele de jurisconsulti vor funcţiona la colegiile de avocaţi.
Jurisconsultii se vor înscrie pe tabloul ţinut de biroul colectivului din care fac parte şi numai cei înscrişi pe un asemenea tablou vor putea activa în aceasta calitate.
Toţi acei care, la data punerii în aplicare a prezentului Decret, au calitatea de jurisconsulti, se vor putea înscrie pe tabloul colectivului din cadrul căruia urmează să facă parte.
În cadrul colectivelor se vor tine cursuri de îndrumare cu caracter politico-juridic general, după programul stabilit în acest scop.
Organizarea şi funcţionarea colectivelor de jurisconsulti şi a birourilor de conducere, precum şi a cursurilor de îndrumare se vor stabili prin instrucţiunile Ministrului Justiţiei, care, în vederea realizării scopului arătat în alineatul 1, exercita controlul şi îndrumarea colectivelor de jurisconsulti.
Jurisconsultii care activează la organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti vor fi încadraţi în categoriile personalului tehnic de specialitate, în raport cu munca şi răspunderea lor, a vechimii în cîmpul muncii juridice şi a volumului activităţii organizaţiei la care funcţionează, în unul din următoarele grade profesionale şi cu salarizarea corespunzătoare:
a)jurisconsult stagiar, b) jurisconsult, c) jurisconsult principal, d) consilier juridic, e) consilier juridic principal şi f) consilier juridic şef.
Jurisconsultii, ca angajaţi ai unităţilor la care activează, sînt supuşi prevederilor Codului Muncii.
Oficiile Juridice ale organelor centrale de stat, cooperatiste şi obşteşti, precum şi cel al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Române şi ale comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale, vor controla şi îndrumă munca profesională dusa la oficiile juridice sau de jurisconsultii angajaţi în condiţiile art. 9, de la unităţile subordonate ori cele controlate şi indrumate, sub raportul activităţii specifice sistemului condus de organul central.
Jurisconsultii nu pot ocupa şi alte funcţiuni retribuite, în afară de funcţiuni legate de activitatea didactica-juridică şi publicistica.
Jurisconsultii vor fi încadraţi conform tabelei de salarizare anexa 2 a Deciziei Consiliului de Miniştri nr. 47 din 29 ianuarie 1949.
Decretul nr. 87 din 1 aprilie 1950, pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice ale ministerelor şi sfaturilor populare, cu excepţia art. 11, se abroga.
De asemenea se abroga art. 29 şi 30 ale Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950, privitor la profesiunea de avocat, art. 26 alin. 2 al Decretului nr. 281 din 21 iulie 1954, pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în Republica Populara Română, precum şi orice alte dispoziţii contrarii.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.