Decret
Decret nr. 471 din 20 decembrie 1971
cu privire la asigurările de stat
- Emitent
- Consiliul de Stat
- Publicat în
- BULETINUL OFICIAL nr. 161 din 28 decembrie 1971
Textul actului · 103 articole
100%
cu privire la asigurările de stat
* Republicat în temeiul art. VI din Decretul Consiliului de Stat nr. 35/1988, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 8 din 10 februarie 1988, dîndu-se articolelor o noua numerotare.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Activitatea de asigurare de stat contribuie, prin mijloace specifice, la crearea condiţiilor necesare îndeplinirii obiectivelor politicii partidului şi statului privind dezvoltarea planificata a economiei naţionale, extinderea relaţiilor economice externe şi a turismului. Prin aportul pe care îl aduce la menţinerea continuităţii procesului de producţie şi a integrităţii proprietăţii socialiste şi personale, prin crearea pentru populaţie a unor mijloace suplimentare de prevedere şi economisire, activitatea de asigurare contribuie la progresul economic şi social al tarii.
Asigurările de stat exprima relaţii economice specifice, de întrajutorare şi sprijin reciproc, puse în slujba fauririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate.
Prin crearea şi utilizarea fondului de asigurare, constituit din încasările de prime, asigurările au rolul, în conformitate cu prevederile legale sau contractuale, de a contribui la refacerea bunurilor avariate sau distruse - acordind despăgubiri asiguraţilor ca urmare a calamităţilor naturii şi accidentelor - şi la repararea unor prejudicii de care asiguraţii răspund potrivit legii, precum şi de a plati sumele asigurate în cazul producerii unor evenimente privind viaţa şi integritatea persoanelor. Totodată, asigurările participa la finanţarea acţiunilor de prevenire şi combatere a unor evenimente producătoare de pagube* şi la educarea asiguraţilor în sprijinul grijii pentru conservarea bunurilor proprietate socialistă şi personală. Prin fondurile pe care le centralizează temporar şi prin rezervele constituite, asigurările contribuie la finanţarea şi creditarea economiei naţionale.
Operaţiunile de reasigurare, completind activitatea de asigurare prin cedarea şi primirea unor riscuri pe piaţa internationala de asigurări, contribuie la divizarea şi omogenizarea unor raspunderi asumate şi la lărgirea cooperării economice internaţionale.
Asigurările îşi aduc contribuţia la satisfacerea necesităţilor mereu crescînde ale economiei şi ale populaţiei, prin dezvoltarea continua a formelor de asigurare şi perfecţionarea instrumentelor de aplicare a acestora, pe baza experienţei acumulate şi a practicii internaţionale, şi prin desfăşurarea unei activităţi eficiente, rentabile.
În Republica Socialistă România activitatea de asigurare este exercitată de Administraţia Asigurărilor de Stat, care realizează asigurările de bunuri, persoane şi răspundere civilă, sub forma asigurărilor prin efectul legii şi facultative şi efectuează operaţiunile de reasigurare cu organizaţii din străinătate.
Asigurările prin efectul legii au la baza, o dată cu indemnizarea celor asiguraţi, interesul economic şi social al întregii colectivităţi în apărarea avutiei naţionale, menţinerea continuităţii procesului de producţie şi protejarea victimelor unor accidente.
În asigurările prevăzute în alineatul precedent, raporturile dintre asigurat şi asigurator, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi sînt stabilite prin lege.
Asigurările facultative se încheie pentru bunuri, persoane ori riscuri necuprinse în asigurările prin efectul legii sau în completarea acestor asigurări.
În asigurările facultative, raporturile dintre asigurat şi asigurator, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de asigurare.
Administraţia Asigurărilor de Stat are obligaţia să efectueze constatarea producerii evenimentelor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea şi plata despăgubirilor şi a sumelor asigurate, potrivit dispoziţiilor prezentului decret.
* Potrivit prevederilor art. 21 alin. 3 din Legea nr. 1/1985, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 62 din 18 noiembrie 1985, vărsămintele la bugetul de stat din primele de asigurare ale Administraţiei Asigurărilor de Stat, determinate potrivit legii, se fac în întregime venituri la bugetul republican.
Sînt cuprinse în asigurarea prin efectul legii, potrivit prezentului decret, următoarele bunuri:
A. Bunuri aparţinînd persoanelor fizice:
a)clădirile şi alte construcţii;
b)bovinele, porcinele, de la vîrsta de 6 luni ; cabalinele, catirii, ovinele, caprinele, de la vîrsta de 1 an.
B. Bunuri aparţinînd cooperativelor agricole de producţie, asociaţiilor economice intercooperatiste şi unităţile economice ale acestora:
a)clădirile şi alte construcţii;
b)motoarele, maşinile, instalaţiile, mijloacele de transport, precum şi inventarul gospodăresc şi uneltele înregistrate în evidentele unităţii;
c)materiile prime, materialele, combustibilii, semifabricatele şi produsele finite;
d)produsele animaliere, agricole şi viticole, furajele, precum şi recolta inmagazinata a livezilor;
e)culturile agricole şi rodul viilor;
f)bovinele, cabalinele, catirii, porcinele, ovinele, caprinele, de la vîrsta de 6 luni.
De asemenea, se cuprind în asigurare bunurile prevăzute la pct. B lit. a), b) şi f) aparţinînd intovarasirilor de ţărani, reproducatorii sau alte animale din speciile şi virstele prevăzute la pct. B lit f), primite în folosinţă de acele intovarasiri, precum şi de celelalte unităţi agricole cooperatiste, de la comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, precum şi animalele prevăzute la pct. A şi B în cazul în care sînt primite spre creştere sau ingrasare pe bază de contractari cu organizaţii socialiste.
Administraţia Asigurărilor de Stat acorda despăgubiri pentru bunurile cuprinse în asigurare, în următoarele cazuri:
a)pentru clădiri, alte construcţii, precum şi pentru bunurile prevăzute în art. 8 pct. B lit. b) - d), în caz de pagube produse de:
–incendiu, trasnet, explozie, chiar dacă trasnetul sau explozia nu au fost urmate de incendiu, ploaie torentiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindina, inundaţie, furtuna, uragan, cutremur de pămînt de minimum 6 grade pe scara Richter, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada sau de gheaţa, avalanse de zapada, cadere pe clădiri sau alte construcţii a unor corpuri;
–distrugeri sau stricăciuni pricinuite de măsurile de salvare în timpul producerii evenimentului asigurat.
Pentru clădiri şi alte construcţii se acordă despăgubiri şi în cazurile în care, pentru a se opri întinderea incendiului sau la o ameninţare brusca de inundaţie, de prabusire sau alunecare de teren, a fost nevoie, după caz, să se darime ori să se demonteze clădirea sau alta construcţie, ori să fie mutata în alt loc, precum şi în cazurile în care în urma unui cutremur de pămînt, inundaţii, prabusiri sau alunecări de teren a devenit imposibila folosirea clădirii sau a altei construcţii şi este necesară, după caz, demontarea sau mutarea în alt loc a acestora;
b)pentru culturi agricole şi rodul viilor, în caz de pagube produse de ploaie torentiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindina, furtuna, uragan, incendiu, prabusire sau alunecare de teren. Se acorda despăgubiri numai pentru pagubele la valoarea producţiei, suferite prin pierderi cantitative, cu excepţia culturilor de tutun la care se acoperă şi pagubele suferite prin pierderi calitative de pe urma grindinei;
c)pentru animale, în caz de pieire în urma bolilor, inclusiv sub forma de epizootii, sau a accidentelor.
Se acorda despăgubiri şi în caz de pagube produse ca urmare a:
–tăierii sau uciderii animalelor, în condiţiile prevăzute de lege, în legătură cu aplicarea unor măsuri sanitare veterinare speciale pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor;
–tăierii animalelor în situaţii deosebite, în condiţiile prevăzute de lege, în caz de boli infectioase, alte boli grave, incurabile sau accidente care pun în pericol iminent viaţa animalelor;
–scoaterii animalelor din gospodărie pentru combaterea anemiei infectioase.
Asigurarea începe:
a)pentru clădiri şi alte construcţii aparţinînd persoanelor fizice, din momentul dobîndirii lor, iar dacă la acea data ori cînd proprietarul construieste el însuşi construcţiile nu au pereţi şi acoperis, de la data cînd aceasta condiţie a fost îndeplinită; în cazul construcţiilor cu mai multe etaje, asigurarea începe pentru întreaga construcţie sau pentru o parte a ei de la data cînd construcţia sau partea de construcţie are pereţi, iar construcţia are acoperis sau partea de construcţie planseu superior. Pentru clădiri şi alte construcţii aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste, asigurarea începe din momentul dobîndirii lor sau din momentul începerii construcţiei;
b)pentru motoare, maşini, instalaţii, mijloace de transport, inventar gospodăresc şi unelte înregistrate în evidentele unităţii, materii prime, materiale, combustibili, semifabricate, produse finite şi produse animaliere, din momentul dobîndirii sau al producerii bunurilor;
c)pentru furaje, produse agricole şi viticole, din momentul recoltarii lor (secerisului, culesului, scoaterii radacinoaselor), iar pentru recolta livezilor, din momentul inmagazinarii ei;
d)pentru culturile agricole insamintate, în caz de pagube produse de ploaie torentiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, precum şi de prabusire sau alunecare de teren, din momentul insamintarii lor, iar în caz de pagube produse de grindina, furtuna, uragan şi incendiu, din momentul rasaririi lor; pentru culturile agricole rasadite, precum şi pentru rodul viilor şi pentru hamei, în caz de pagube produse de toate riscurile cuprinse în asigurare, din momentul rasadirii lor, respectiv din momentul apariţiei inflorescentei;
e)pentru animale, din momentul dobîndirii lor, iar dacă la acea data ori cînd animalele au fost obţinute în gospodărie proprie prin prasire nu au vîrsta de cuprindere în asigurare, de la data cînd aceasta condiţie a fost îndeplinită.
Asigurarea încetează:
a)pentru clădiri şi alte construcţii, din momentul cînd nu mai aparţin asiguratului sau de cînd nu mai pot fi folosite pentru locuit ori pentru vreo alta destinaţie economică din cauza degradării sau ruinarii;
b)pentru culturile agricole şi rodul viilor, din momentul recoltarii lor (secerisului, culesului, scoaterii radacinoaselor);
c)pentru toate celelalte bunuri cuprinse în asigurare, din momentul, după caz, al consumarii, scoaterii din evidente sau iesirii lor din gospodărie, ori de cînd nu mai pot fi folosite potrivit cu destinaţia lor din cauza degradării.
Sumele la care se face asigurarea se stabilesc în felul următor:
a)pentru clădiri şi alte construcţii aparţinînd persoanelor fizice, precum şi pentru culturi agricole, rodul viilor şi animale, pe baza normelor de asigurare prevăzute în anexele 1-3, care fac parte integrantă din prezentul decret;
b)pentru clădiri, alte construcţii şi celelalte bunuri cuprinse în asigurare, cu excepţia celor prevăzute la lit. a), aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste, la valorile cu care acele bunuri au fost înscrise în evidentele contabile. Dacă unităţile agricole cooperatiste nu au fost în fiinta în anul precedent celui pentru care se stabilesc sumele la care se face asigurarea, aceste sume, pentru furaje, produse agricole şi viticole, precum şi pentru recolta inmagazinata a livezilor, se stabilesc 25% din valoarea producţiei planificate, socotită la preţurile de achiziţie ale statului, iar pentru celelalte bunuri, la valoarea lor înscrisă în evidentele operative ori, în lipsa acestora, la inventarele întocmite la constituirea unităţilor agricole cooperatiste.
Primele de asigurare, stabilite pe baza înregistrării bunurilor sau prin reportare, se plătesc în proportiile şi la termenele următoare:
a)de către persoanele fizice:
–pentru clădiri şi alte construcţii situate în municipii şi oraşe, precum şi în localităţile componente ale acestora:
50% pînă la 31 martie
50% pînă la 30 septembrie
–pentru celelalte bunuri:
40% pînă la 1 iunie
60% pînă la 1 noiembrie
b)de către unităţile agricole cooperatiste;
–pentru culturi agricole şi rodul viilor:
50% pînă la 15 aprilie
50% pînă la 1 octombrie
–pentru animale:
50% pînă la 31 martie
50% pînă la 30 aprilie
–pentru clădiri şi alte construcţii şi bunuri:
100% pînă la 15 martie.
În cazul în care pînă la primul termen de plată operaţiunile de înregistrare sau de reportare nu au fost efectuate, primele de asigurare pe anul în curs se plătesc în cuantumul datorat pentru anul precedent, în proportiile şi la termenele prevăzute în prezentul articol, fără nici o înştiinţare prealabilă.
Diferenţele în plus sau în minus rezultate după stabilirea primelor de asigurare, faţă de cele ale anului precedent, se regularizează, după caz, prin plata, compensare sau restituire, pînă la următorul termen de plată.
Pentru plata cu anticipatie a primelor de asigurare se acordă următoarele reduceri:
a)5% din prima de asigurare anuală, dacă aceasta se achită în întregime:
–de către persoanele fizice pînă la 15 martie al anului în curs;
–de către unităţile agricole cooperatiste pînă la 1 martie al anului în curs;
b)3% din prima de asigurare plătită cu anticipatie, dacă prima de asigurare anuală se achită în întregime:
–de către persoanele fizice pînă la 15 mai al anului în curs;
–de către unităţile agricole cooperatiste pînă la 15 martie al anului în curs.
În cazul în care prima de asigurare pe anul în curs nu a fost stabilită pînă la termenele prevăzute în alineatul precedent, reducerile de 5% şi 3% se acordă cu condiţia achitării în termenele fixate a unei sume egale cu prima de asigurare datorată pe anul precedent.
Reducerile se aplică numai dacă s-au achitat restantele din primele de asigurare pe anii precedenti şi din anul în curs.
Pentru bunurile cuprinse în asigurare care nu au fost declarate sau au fost omise cu ocazia înregistrării ori raportarii, primele de asigurare se stabilesc şi se încasează pentru tot timpul cît bunurile nu au fost înregistrate sau primele reportate, însă pe cel mult 2 ani în urma, în afară de anul în curs; revizuirea primelor stabilite se admite pe aceeaşi perioadă.
Primele sau diferenţele de prima stabilite retroactiv potrivit alineatului precedent se plătesc în doua rate egale, prima rata în termen de 30 de zile şi a doua în termen de 60 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată.
Ministrul finanţelor are dreptul sa acorde, de la caz la caz, reduceri şi scutiri de prime de asigurare şi majorări de întîrziere, precum şi aminari sau eşalonări de plată, în situaţia unor calamitati produse de riscuri necuprinse în asigurare, încetării din viaţa a asiguratului o dată cu producerea evenimentului asigurat sau ca urmare a acestuia ori în alte situaţii în care împrejurările de fapt justifica aceasta. Pentru unităţile agricole cooperatiste aceste înlesniri se acordă la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau ale municipiului Bucureşti.
Înlesnirile prevăzute în alineatul precedent pot fi acordate şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi de unităţile Administraţiei Asigurărilor de Stat, potrivit competentelor date de ministrul finanţelor, în următoarele limite, de fiecare caz:
a)pentru reduceri şi scutiri de prime de asigurare şi majorări de întîrziere:
–pînă la 1.000 lei pentru persoanele fizice;
–pînă la 25.000 lei pentru unităţile agricole cooperatiste;
b)pentru aminari şi eşalonări de plată a primelor de asigurare şi a majorărilor de întîrziere, pentru orice suma:
–pînă la 31 decembrie al anului în curs, în caz de aminari;
–pe termen de 12 luni, în caz de eşalonări.
Pe perioada aminarii sau eşalonării plăţii primelor de asigurare nu se calculează majorări de întîrziere.
Asiguraţii sînt obligaţi sa întreţină bunurile cuprinse în asigurare în bune condiţii, îndeosebi cu respectarea, după caz, a regulilor agrotehnice, zooveterinare şi de prevenire a incendiilor, luînd, potrivit cu împrejurările, măsuri împotriva incendiilor, imbolnavirii sau pieirii animalelor ori a altor riscuri prevăzute în art. 9, precum şi pentru limitarea pagubelor.
Asiguraţii sînt obligaţi sa înştiinţeze, în scris, pieirea animalelor sau distrugerea totală ori parţială a altor bunuri cuprinse în asigurare, în următoarele termene:
a)în cazul pieirii animalelor sau distrugerii totale ori parţiale a clădirilor şi altor bunuri, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), cel mai tirziu în 24 de ore de la data producerii evenimentului asigurat;
b)în cazul distrugerii ori vatamarii culturilor agricole sau rodului viilor, cel mai tirziu în 5 zile de la data producerii evenimentului asigurat.
Înştiinţarea se face, în localităţile rurale, biroului executiv al consiliului popular comunal, iar în localităţile urbane, unităţii Administraţiei Asigurărilor de Stat, sau, dacă în localitate nu funcţionează o unitate a Administraţiei Asigurărilor de Stat, biroului sau comitetului executiv al consiliului popular orasenesc sau municipal.
Despăgubirile ce se plătesc de Administraţia Asigurărilor de Stat, neputind fi mai mari decît cuantumul pagubelor, se stabilesc după starea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat, iar la culturile agricole şi rodul viilor, şi în funcţie de valoarea producţiei.
Despăgubirile nu pot depăşi valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat, iar la culturile agricole şi rodul viilor, valoarea producţiei. De asemenea, despăgubirile nu pot depăşi nici suma la care se face asigurarea pentru pagubele la bunurile prevăzute la art. 8 pct. A lit. b) şi pct. B lit. a), b), e) şi f).
Administraţia Asigurărilor de Stat nu acorda despăgubiri asiguraţilor care la data producerii evenimentului asigurat au prime de asigurare restante la asigurarea de bunuri prin efectul legii, indiferent de felul bunurilor cuprinse în asigurare.
În cazul în care asiguraţii plătesc primele de asigurare care erau restante la data producerii evenimentului asigurat, precum şi majorările de întîrziere stabilite, după caz, potrivit art. 49 alin. 1 sau 3, cel mai tirziu în 2 ani de la expirarea termenelor de plată prevăzute în art. 14, pentru totalitatea bunurilor cuprinse în asigurarea prin efectul legii, Administraţia Asigurărilor de Stat acorda despăgubirile cuvenite.
În situaţia neîndeplinirii condiţiei prevăzute în alineatul precedent, înăuntrul termenului de 2 ani, Administraţia Asigurărilor de Stat nu mai urmăreşte încasarea primelor restante, iar asiguraţii care au avut pagube produse din riscuri asigurate sînt decăzuţi din drepturile de despăgubire.
În cazurile prevăzute în alin. 1, Administraţia Asigurărilor de Stat constata şi evalueaza pagubele produse din riscuri asigurate şi calculează despăgubirile, urmînd ca dosarele de pagube să se ţină în evidenta pînă la plata primelor de asigurare restante, precum şi a majorărilor de întîrziere stabilite, după caz, potrivit art. 49 alin. 1 sau 3.
Administraţia Asigurărilor de Stat nu acorda despăgubiri dacă paguba s-a produs ori în măsura în care aceasta s-a mărit ca urmare a:
a)intentiei asiguratului sau a oricărei persoane fizice majore care, în mod statornic, locuieşte şi gospodareste împreună cu asiguratul, ori, după caz, a unui membru din conducerea unităţii agricole cooperatiste, lucrînd în aceasta calitate;
b)culpei persoanelor prevăzute la lit. a), constind în:
–neinsamintarea la timpul optim, nerespectarea densitatii plantelor stabilită de lege sau neefectuarea în termen a lucrărilor agricole, dacă au determinat diminuarea producţiei culturilor;
–furajarea şi adăpostirea necorespunzătoare a animalelor, neanuntarea la timp a organelor veterinare despre îmbolnăvirea animalelor sau neexecutarea măsurilor dispuse de aceste organe, dacă au dus la pieirea animalelor;
–nerespectarea altor obligaţii prevăzute în art. 18, în cazurile stabilite de ministrul finanţelor.
Administraţia Asigurărilor de Stat are dreptul sa refuze plata despăgubirilor în cazul în care asiguraţii nu au înştiinţat, în termenul stabilit, pieirea animalelor sau distrugerea totală ori parţială a altor bunuri cuprinse în asigurare, deşi au avut posibilitatea sa o facă, dacă din acest motiv nu s-au putut determina cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei.
În limita despăgubirilor plătite, Administraţia Asigurărilor de Stat este subrogată în toate drepturile asiguraţilor contra celor răspunzători de producerea pagubei.
Asiguraţii răspund de prejudiciile aduse Administraţiei Asigurărilor de Stat prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut la alineatul precedent.
Ministrul finanţelor poate aproba, în cazuri justificate, renunţarea, în total sau în parte, la exercitarea dreptului prevăzut în alin. 1.
Asigurarea prin efectul legii a călătorilor pentru cazurile de accidente se aplică în călătoriile cu punct de plecare şi punct de destinaţie pe teritoriul Republicii Socialiste România, efectuate în transporturile organizate, potrivit legii, de organizaţiile socialiste şi cu mijloace de transport la care sînt admişi călători, pe cai ferate, rutiere şi de apa, precum şi în transporturile aeriene publice, speciale sau de serviciu. Organizaţiile socialiste şi mijloacele de transport sînt cele stabilite de ministrul finanţelor.
Sînt cuprinşi în asigurarea prin efectul legii, potrivit prezentului decret:
a)călătorii cu plata transportului;
b)călătorii fără plata transportului, însă cu plata primei de asigurare;
c)copii care călătoresc gratuit conform tarifelor de călătorie fără plata primei de asigurare.
Călătorii prevăzuţi în art. 26 lit. a) şi b) sînt asiguraţi pe toată durata călătoriei pentru care s-a eliberat legitimatia sau documentul care da dreptul la călătorie, inclusiv în timpul cît se afla în incinta statiei, autogarii sau alte asemenea incinte, înainte de plecarea mijlocului de transport şi după sosirea la destinaţie a mijlocului de transport.
În transporturile aeriene, călătorii sînt asiguraţi şi în timpul cît sînt preluati de către împuterniciţii organizaţiei de transport aerian.
Copii care călătoresc gratuit sînt asiguraţi pe toată durata călătoriei, în condiţiile alineatelor precedente.
Suma asigurata pentru un călător este de 25.000 lei în transporturile pe căile ferate, rutiere şi de apa, precum şi de 35.000 lei în transporturile aeriene.
Administraţia Asigurărilor de Stat plăteşte întreaga suma asigurata în caz de deces sau de invaliditate permanenta totală sau o parte corespunzătoare gradului de invaliditate în caz de invaliditate permanenta parţială, ca urmare a unui accident produs în timpul călătoriei şi în legătură cu aceasta, dacă decesul sau invaliditatea s-au ivit în decurs de un an de la data accidentului.
În caz de invaliditate permanenta, suma cuvenită se plăteşte asiguratului, iar în caz de deces al acestuia, moştenitorilor săi, în calitate de beneficiari, creditorii asiguratului neavînd dreptul sa urmărească această sumă.
În cazul în care după plata sumei asigurate cuvenite pentru invaliditate permanenta parţială asiguratul decedează ca urmare a aceluiaşi accident, Administraţia Asigurărilor de Stat plăteşte diferenţa pînă la întreaga suma asigurata.
Administraţia Asigurărilor de Stat nu plăteşte suma asigurata dacă accidentul a fost produs cu intenţie de către călătorul accidentat.
Pretenţiile asiguratului sau moştenitorilor săi faţă de organizaţiile care transporta călători, în legătură cu accidentul produs şi cu urmările acestuia, se sting în limita sumei asigurate plătite de Administraţia Asigurărilor de Stat.
Primele de asigurare se stabilesc potrivit tarifului de prime prevăzut în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul decret.
Primele de asigurare se plătesc de către călători. Pentru cei ce călătoresc în contul unei organizaţii socialiste sau sînt transportaţi în interesul acesteia, primele de asigurare se plătesc de către organizaţia socialistă.
Persoanele fizice şi cele juridice care deţin autovehicule supuse înmatriculării, ce sînt folosite pe teritoriul Republicii Socialiste România, se asigura prin efectul legii pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule.
Fac excepţie de la dispoziţiile alineatului precedent persoanele juridice pentru tramvaiele pe care le deţin, persoanele fizice şi cele juridice pentru autovehiculele cu o capacitate cilindrică pînă la 69 cm^3 inclusiv, precum şi persoanele care poseda documente internaţionale de asigurare valabile pe teritoriul Republicii Socialiste România.
Administraţia Asigurărilor de Stat acorda despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund în faţa legii, faţă de terţe persoane pagubite prin accidente de autovehicule care au loc pe teritoriul Republicii Socialiste România, precum şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil.
Despăgubirile se plătesc şi pentru pagubele produse de existenta sau funcţionarea instalaţiilor montate pe autovehicule.
Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de desdaunare şi cheltuieli de judecată persoanelor pagubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea unor bunuri.
Despăgubirile, astfel cum sînt prevăzute în alineatele precedente, se acordă şi în cazul în care cel care conducea autovehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decît asiguratul.
Despăgubirile se plătesc şi atunci cînd persoanele pagubite nu au domiciliul, reşedinţa sau sediu în Republica Socialistă România.
Administraţia Asigurărilor de Stat acorda despăgubiri, în caz de vătămare corporală sau deces al unei persoane, chiar dacă autorul accidentului a rămas neidentificat.
Pentru avarierea ori distrugerea bunurilor în unul şi acelaşi accident, Administraţia Asigurărilor de Stat acorda despăgubiri pentru pagube de peste 300 lei şi pînă la 100.000 lei inclusiv.
Despăgubirile se stabilesc pe baza înţelegerii dintre părţi, cu acordul Administraţiei Asigurărilor de Stat, în cazurile şi condiţiile prevăzute în instrucţiunile ministrului finanţelor, ori prin hotărîre judecătorească, a unei comisii de judecată sau a altui organ de jurisdicţie, pronunţate, conform legii, în Republica Socialistă România.
Despăgubirile se plătesc de către Administraţia Asigurărilor de Stat nemijlocit persoanelor fizice sau celor juridice pagubite, în măsura în care acestea nu au fost despagubite de asigurat, despăgubiri ce nu pot fi urmărite de creditorii asiguratului.
Despăgubirea se plăteşte asiguratului în cazul în care acesta dovedeşte ca a despăgubit pe cel pagubit.
Primele de asigurare se stabilesc potrivit tarifului de prime prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul decret.
Asiguraţii deţinători de autovehicule înmatriculate în Republica Socialistă România datorează primele de asigurare de la 1 ianuarie ale anului înmatriculării autovehiculelor pînă la 31 decembrie al anului radierii acestora.
Asiguraţii care folosesc pe teritoriul Republicii Socialiste România autovehicule înmatriculate în străinătate şi nu poseda documente internaţionale de asigurare datorează primele pe luni de asigurare corespunzătoare perioadei de la intrarea pînă la ieşirea autovehiculelor din ţara.
Asiguraţii prevăzuţi în art. 38 plătesc primele anual, pînă la sfîrşitul lunii martie a fiecărui an, pentru anul în curs.
În cazul înmatriculării autovehiculelor după trecerea termenului de plată, primele se plătesc în cel mult 15 zile de la data înmatriculării.
Asiguraţii prevăzuţi în art. 39 sînt obligaţi sa plătească primele de asigurare la ghiseele de schimb valutar aflate la frontiera sau la oricare din unităţile Administraţiei Asigurărilor de Stat, acestea eliberînd şi documentele de asigurare. Primele de asigurare se plătesc cel mai tirziu a doua zi de la intrarea autovehiculelor pe teritoriul Republicii Socialiste România sau de la data expirării documentelor de asigurare. La ieşirea din ţara, organele vamale de la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România vor putea controla documentele de asigurare, în condiţiile stabilite de ministrul finanţelor.
Dispoziţiile art. 16 se aplică în mod corespunzător şi asiguraţilor prevăzuţi în art. 38, iar dispoziţiile art. 17 se aplică şi asiguraţilor prevăzuţi în art. 38 şi 39.
Asiguraţii sînt obligaţi sa înştiinţeze, în scris, în termen de 24 de ore de la producerea accidentului, unitatea Administraţiei Asigurărilor de Stat în a carei raza de activitate s-a produs accidentul şi sa comunice, de îndată, pretenţiile formulate de cei pagubiti, precum şi primirea oricăror acte în legătură cu accidentul, aceleiaşi unităţi a Administraţiei Asigurărilor de Stat ori aceleia în raza căreia îşi au domiciliul, reşedinţa sau sediul.
De asemenea, asiguraţii sînt obligaţi sa ia, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubelor produse, precum şi să se apere în proces ţinînd seama şi de eventualele indicaţii scrise ale Administraţiei Asigurărilor de Stat.
În caz de neîndeplinire a vreuneia din obligaţiile prevăzute în alineatele precedente, asiguraţii răspund faţă de Administraţia Asigurărilor de Stat pentru prejudiciul astfel cauzat.
Pentru stabilirea despăgubirilor pe baza înţelegerii dintre părţi Administraţia Asigurărilor de Stat va avea în vedere, potrivit legii, repararea integrală a prejudiciilor materiale prin acoperirea cuantumului pagubelor la bunuri - fără a depăşi valoarea acestora din momentul producerii accidentului - în limitele legale prevăzute, precum şi a pagubelor provenite din nerealizarea de venituri din pricina accidentului şi din cheltuielile prilejuite de acel accident în cazul vatamarii corporale ori decesului unor persoane.
Despăgubirile cuvenite străinilor se vor plati în lei sau în valută potrivit reglementării legale.
În asigurarea persoanelor fizice şi a celorlalţi deţinători de autovehicule, afară de organizaţiile socialiste, Administraţia Asigurărilor de Stat recuperează sumele plătite drept despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, în următoarele cazuri:
a)accidentul a fost produs cu intenţie;
b)accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile publice ca infracţiuni săvîrşite cu intenţie, chiar dacă aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri, sau în timpul comiterii altor infracţiuni săvîrşite cu intenţie;
c)accidentul a fost produs în timpul cînd autorul infracţiunii săvîrşite cu intenţie incerca să se sustragă de la urmărire;
d)persoana răspunzătoare de producerea pagubei a condus autovehiculul fără consimţămîntul asiguratului.
Ministrul finanţelor poate aproba, în cazuri justificate, renunţarea, în total sau în parte, la dreptul prevăzut în alineatul precedent.
Organizaţiile socialiste asigurate recuperează pentru Administraţia Asigurărilor de Stat despăgubirile plătite de aceasta, de la proprii lor conducatori auto răspunzători de producerea pagubelor.
Recuperarea se face, în cazul persoanelor încadrate în munca, potrivit legislaţiei muncii, iar în cazul militarilor sau membrilor organizaţiilor cooperatiste, potrivit dispoziţiilor legilor speciale.
Drepturile persoanelor pagubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.
Cu toate acestea, Administraţia Asigurărilor de Stat poate fi chemată în judecata de persoanele pagubite în cazurile în care cel care a produs accidentul de autovehicul:
a)a rămas necunoscut;
b)a încetat din viaţa şi nu exista o persoană care să răspundă pentru paguba produsă;
c)fiind străin, a părăsit ţara înainte de judecarea procesului.
Organele militiei vor pune la dispoziţie organelor financiare de pe lîngă comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare şi unităţilor Administraţiei Asigurărilor de Stat documentaţia privind evidenta autovehiculelor.
Ministrul finanţelor şi ministrul de interne vor emite norme de lucru pentru aplicarea dispoziţiilor alineatului precedent.
Pentru neplata în termen a primelor la asigurare prin efectul legii de bunuri şi la asigurarea prin efectul legii de răspundere civilă se aplică, pentru fiecare luna sau fracţiune de luna de întîrziere, o majorare de 1% în cazul organizaţiilor socialiste şi de 2% în cazul celorlalte categorii de asiguraţi. Majorările astfel calculate nu pot fi mai mici de 10 lei, indiferent de cuantumul debitului de plată, şi nici mai mari decît debitul exigibil, dacă acestea depăşesc 10 lei.
La asigurarea prin efectul legii de răspundere civilă, în caz de neplata în termen, primele de asigurare pentru autovehiculele înmatriculate în străinătate se plătesc majorate pînă la de 10 ori.
La asigurarea prin efectul legii a bunurilor aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste, în cazurile prevăzute în art. 21 alin. 2, majorările de întîrziere, care nu pot fi mai mari decît debitul exigibil, se stabilesc după cum urmează:
a)dacă cuantumul despăgubirii este mai mic decît cel al primelor de asigurare restante, asupra acestora se aplică majorări de întîrziere de 1%, pentru fiecare luna sau fracţiune de luna care depăşeşte termenele de plată;
b)dacă cuantumul despăgubirii este mai mare decît cel al primelor de asigurare restante, se aplică majorări de întîrziere de:
–10% asupra primelor de asigurare restante, dacă depăşirea termenelor de plată este de pînă la 90 de zile;
–20% asupra primelor de asigurare restante, dacă depăşirea termenelor de plată este de la 90 de zile pînă 1 an;
–30% asupra primelor de asigurare restante, dacă depăşirea termenelor de plată este de la 1 an pînă la 2 ani.
Primele de asigurare urmărite prin popriri asupra retributiei sau pensiei sînt scutite de majorări de întîrziere de la data infiintarii popririi.
Actul prin care se stabilesc primele de asigurare, precum şi dispoziţia de încasare a acestora, constituie titlu executor.
Asiguraţii sînt obligaţi sa pună la dispoziţia Administraţiei Asigurărilor de Stat toate actele şi evidentele necesare pentru verificarea existenţei şi valorii bunurilor, pentru constatarea producerii evenimentelor asigurate şi evaluarea pagubelor, precum şi pentru stabilirea dreptului la despăgubiri sau la sume asigurate.
Administraţia Asigurărilor de Stat încheie contracte, în lei şi valuta, potrivit legii, pentru asigurări facultative:
a)de bunuri, pentru cazurile de avariere, distrugere, furt sau alte evenimente;
b)de persoane, pentru cazurile de invaliditate, deces, ajungerea la o anumită vîrsta sau alte evenimente;
c)de răspundere civilă, pentru vătămarea corporală sau decesul unor persoane, avarierea ori distrugerea unor bunuri şi alte pagube pentru care exista raspunderi potrivit legii.
Normele privind bunurile, persoanele şi riscurile ce se asigura, tarifele de prime, sume asigurate şi celelalte norme de aplicare a asigurărilor facultative se stabilesc de ministrul finanţelor prin condiţiile de asigurare, care fac parte integrantă din contractul de asigurare. Riscurile care formează obiect al reasigurării, limitele reţinerilor proprii şi ale participanţilor, precum şi condiţiile reasigurării, se stabilesc de Administraţia Asigurărilor de Stat.
Prin condiţiile de asigurare nu se poate deroga de la dispoziţiile ce reglementează contractul de asigurare, prevăzute în cap. 2 din prezentul titlu, decît în cazurile anumite prevăzute în acele dispoziţii, iar în alte cazuri numai în favoarea asiguratului sau a beneficiarului.
Ministrul finanţelor stabileşte asigurările de persoane la care se constituie rezerva de prime, corespunzătoare obligaţiilor de plată scadente în viitor ale Administraţiei Asigurărilor de Stat decurgind din aceste asigurări, precum şi normele de constituire a rezervei de prime.
Ministrul finanţelor poate acorda Administraţiei Asigurărilor de Stat dreptul de a stabili primele pentru unele asigurări facultative, prin asimilare sau în limitele tarifelor aprobate.
Prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plătească o primă Administraţiei Asigurărilor de Stat, iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, obligîndu-se ca, la producerea evenimentului, sa plătească asiguratului sau unei terţe persoane, denumita beneficiar, o indemnizaţie - despăgubire sau suma asigurata - în limitele convenite.
Contractul de asigurare se încheie în scris. El nu se poate dovedi prin martori chiar dacă exista început de dovada scrisă.
Consimţămîntul Administraţiei Asigurărilor de Stat pentru încheierea contractului de asigurare rezultă şi din trimiterea unui document de asigurare precum poliţa de asigurare sau certificat, din cererea de plată a primei ori din înscrisul prin care se constata primirea acestei plati sau din orice înscris din care reiese voinţa Administraţiei Asigurărilor de Stat de a încheia contractul.
Documentul de asigurare poate fi, după caz, nominal, la ordin sau la purtător.
Persoana cu care urmează să se încheie asigurarea este obligată sa răspundă în scris la întrebările formulate tot astfel de Administraţia Asigurărilor de Stat, cu privire la împrejurările esenţiale referitoare la risc, pe care le cunoaşte.
Sînt esenţiale împrejurările hotaritoare pentru încheierea contractului sau pentru condiţiile în care acesta se încheie.
În cazurile prevăzute în condiţiile de asigurare, dacă împrejurările esenţiale privind riscul se schimba în cursul executării contractului, asiguratul este obligat sa comunice Administraţiei Asigurărilor de Stat schimbarea, imediat ce a cunoscut-o.
Dacă asiguratul a dat raspunsuri neexacte sau necomplete ori dacă nu a făcut de îndată Administraţiei Asigurărilor de Stat comunicarea cu privire la schimbarea împrejurărilor esenţiale privind riscul, Administraţia Asigurărilor de Stat are dreptul, înainte de producerea evenimentului asigurat, sa propună asiguratului modificarea corespunzătoare a contractului sau sa-l denunţe în cazul în care, cunoscînd exact împrejurările, nu ar fi încheiat contractul.
După producerea evenimentului asigurat, Administraţia Asigurărilor de Stat are dreptul sa reducă indemnizaţia cuvenită corespunzător raportului dintre prima stabilită şi cea care, cunoscîndu-se exact împrejurările, ar fi fost cuvenită, sau sa refuze plata indemnizaţiei, dacă faţă de acele împrejurări contractul nu s-ar fi încheiat.
În cazurile prevăzute în alin. 1, dacă asiguratul a fost de rea-credinţa, Administraţia Asigurărilor de Stat, înainte de producerea evenimentului asigurat, va denunta contractul, iar după producerea acelui eveniment va refuza plata indemnizaţiei.
În asigurarea de persoane asupra vieţii, Administraţia Asigurărilor de Stat va putea sa exercite drepturile de denunţare a contractului sau refuzul plăţii indemnizaţiei, prevăzute în alineatele precedente, numai înăuntrul unui termen de doi ani de la încheierea contractului sau de la repunerea în vigoare a acestuia.
Răspunderea Administraţiei Asigurărilor de Stat începe la termenele prevăzute în contractul de asigurare.
Dacă înainte de a începe răspunderea Administraţiei Asigurărilor de Stat evenimentul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibila, precum şi în cazul în care, după începerea răspunderii Administraţiei Asigurărilor de Stat, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibila, contractul se reziliază de drept.
Asiguratul este obligat sa plătească primele la termenele stabilite în condiţiile de asigurare.
Plata primelor se face la sediul Administraţiei Asigurărilor de Stat sau organelor împuternicite în acest scop.
Dacă nu s-a convenit altfel, contractul de asigurare se reziliază în cazul în care sumele datorate de asigurat cu titlu de prima nu sînt plătite în termen de doua luni de la scadenta.
Administraţia Asigurărilor de Stat are dreptul de a compensa primele ce i se mai datorează pînă la sfîrşitul anului de asigurare în temeiul oricărui contract, cu orice indemnizaţie cuvenită asiguratului sau beneficiarului.
Asiguratul este obligat sa comunice Administraţiei Asigurărilor de Stat producerea evenimentului asigurat, în termenul prevăzut în condiţiile de asigurare.
În caz de neîndeplinire a obligaţiei prevăzute în alineatul precedent, Administraţia Asigurărilor de Stat are dreptul sa refuze plata indemnizaţiei, dacă din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei.
În asigurarea de bunuri şi de răspundere civilă, Administraţia Asigurărilor de Stat nu datorează indemnizaţie, dacă evenimentul asigurat a fost produs cu intenţie de către asigurat sau, cînd este cazul, şi de beneficiar ori de către un membru din conducerea persoanei juridice asigurate, lucrînd în aceasta calitate.
În lipsa de prevedere contrară în condiţiile de asigurare, prevederile alineatului precedent se aplică şi în cazul în care evenimentul asigurat a fost produs cu intenţie de către:
a)persoanele fizice majore care, în mod statornic, locuiesc şi gospodăresc împreună cu asiguratul sau beneficiarul;
b)prepuşii asiguratului sau beneficiarului.
Dacă nu s-a convenit altfel, Administraţia Asigurărilor de Stat nu datorează indemnizaţia în cazul în care evenimentul asigurat a fost produs de operaţiuni militare în timp de război.
La contractul de asigurare de persoane la care se constituie rezerva de prime, în caz de deces al asiguratului produs de operaţiuni militare în timp de război, Administraţia Asigurărilor de Stat plăteşte rezerva de prime aferentă contractului, indiferent de timpul care a trecut de la încheierea acestuia.
În cazurile prevăzute în condiţiile de asigurare, la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat, contractul de asigurare se reînnoieşte de drept, pentru o noua perioada, egala cu cea anterioară, dacă una din părţi nu îl denunta.
În cazul contractului de asigurare pe durata nelimitată, acesta se poate denunta de către oricare din părţi.
După producerea evenimentului asigurat şi plata indemnizaţiei de asigurare, Administraţia Asigurărilor de Stat poate să denunţe contractul de asigurare, dacă acesta a rămas în vigoare.
Asiguratul poate să denunţe contractul de asigurare după comunicarea de către Administraţia Asigurărilor de Stat a unor modificări dispuse prin condiţiile de asigurare.
În cazurile prevăzute în alineatele precedente, denunţarea contractului se poate face în termenele prevăzute în condiţiile de asigurare.
În cazul în care contractul de asigurare se reziliază, primele de asigurare plătite pentru perioada ulterioară rezilierii se restituie.
În cazul în care contractul de asigurare este denunţat ori modificat, restituirea sau, după caz, modificarea primelor se va face conform condiţiilor de asigurare.
Pentru partea din valoare sau riscurile neacoperite în asigurarea prin efectul legii de bunuri sau de răspundere civilă se pot încheia contracte de asigurare avînd acelaşi obiect.
În limitele indemnizaţiei plătite în asigurările de bunuri şi de răspundere civilă, Administraţia Asigurărilor de Stat este subrogată în toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.
Asiguratul răspunde de prejudiciile aduse Administraţiei Asigurărilor de Stat prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut în alineatul precedent.
Ministrul finanţelor poate stabili cazurile în care nu se exercită dreptul prevăzut în alin. 1.
În asigurarea de bunuri, Administraţia Asigurărilor de Stat se obliga ca, la producerea evenimentului asigurat, sa plătească asiguratului sau beneficiarului desemnat o despăgubire.
Asiguratul trebuie să aibă un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat.
În cazul în care a fost desemnat un beneficiar, condiţia prevăzută în alineatul precedent trebuie îndeplinită de acesta.
Asiguratul este obligat sa întreţină bunul asigurat în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale, în scopul prevenirii producerii evenimentului asigurat. Administraţia Asigurărilor de Stat are dreptul sa verifice modul în care bunul asigurat este întreţinut.
În cazurile prevăzute în condiţiile de asigurare, la producerea evenimentului asiguratul este obligat sa ia, pe seama Administraţiei Asigurărilor de Stat şi în cadrul sumei la care s-a făcut asigurarea, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubelor.
În cazurile stabilite în condiţiile de asigurare, Administraţia Asigurărilor de Stat nu datorează despăgubirea dacă pagubele au fost din culpa - alta decît cea prevăzută în art. 68 - de către:
a)asigurat sau beneficiar ori un membru din conducerea persoanei juridice asigurate, lucrînd în aceasta calitate;
b)persoanele prevăzute în art. 68 alin. 2 lit. a) şi b).
Despăgubirile ce se plătesc de Administraţia Asigurărilor de Stat se stabilesc după starea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat, iar la culturile agricole şi rodul viilor, şi în funcţie de valoarea producţiei.
Despăgubirile nu pot depăşi suma la care s-a făcut asigurarea, nici cuantumul pagubei şi nici valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat, iar la culturile agricole şi rodul viilor, valoarea producţiei, dacă nu s-a prevăzut altfel în condiţiile de asigurare.
În cazul în care contractul de asigurare s-a încheiat pentru o sumă inferioară valorii bunului, despăgubirea cuvenită se poate reduce corespunzător raportului dintre suma prevăzută în contract şi valoarea bunului.
În lipsa de prevedere contrară în condiţiile de asigurare, în cazul în care bunul asigurat este înstrăinat, contractul de asigurare se reziliază.
În asigurarea de persoane, Administraţia Asigurărilor de Stat se obliga ca, la producerea evenimentului asigurat, sa plătească o sumă asigurata.
Asigurarea în vederea unui eveniment privind o altă persoană decît aceea care a încheiat contractul este permisă numai în cazurile determinate prin condiţiile de asigurare.
Suma asigurata se plăteşte asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. În cazul decesului asiguratului, dacă nu s-a desemnat un beneficiar, suma asigurata se plăteşte moştenitorilor asiguratului, în calitate de beneficiari.
Desemnarea beneficiarului se poate face fie la încheierea contractului, fie în cursul executării acestuia prin declaraţie scrisă comunicată Administraţiei Asigurărilor de Stat ori prin testament.
Înlocuirea sau revocarea beneficiarului se poate face oricînd în cursul executării contractului, în modul prevăzut în alineatul precedent.
Dacă asiguratul nu a dispus altfel, atunci cînd sînt mai mulţi beneficiari, desemnaţi sau moştenitori, aceştia au drepturi egale asupra sumei asigurate.
Administraţia Asigurărilor de Stat nu datorează suma asigurata dacă evenimentul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului în termen de doi ani de la încheierea contractului de asigurare ori prin comiterea cu intenţie de către asigurat ori beneficiar a unor fapte grave prevăzute în condiţiile de asigurare.
Dacă un beneficiar a produs intentionat decesul asiguratului, suma asigurata se plăteşte celorlalţi beneficiari, desemnaţi sau moştenitori.
În asigurările la care se constituie rezerva de prime şi în care primele au fost plătite timp de cel puţin trei ani, asiguratul poate să înceteze plata primelor cu dreptul la asigurarea cu suma redusă proporţional cu rezerva de prime sau sa denunţe contractul cerind sa i se restituie partea din rezerva stabilită conform condiţiilor de asigurare, dar care nu poate să fie mai mica de 75% .
Asiguratul poate să ceara repunerea în vigoare a asigurării la care se constituie rezerva de prime, în cazurile prevăzute de asigurare.
Suma asigurata se datorează independent de alte sume cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurarea prin efectul legii.
Creditorii asiguratului nu au dreptul sa urmărească suma asigurata cuvenită beneficiarului.
Administraţia Asigurărilor de Stat are dreptul sa opună beneficiarului toate apărările pe care le putea opune asiguratului în temeiul contractului de asigurare.
În asigurarea de răspundere civilă, Administraţia Asigurărilor de Stat se obliga sa plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde faţă de terţe persoane în baza legii şi pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.
Prin contractul de asigurare se poate cuprinde în asigurare şi răspunderea civilă a altor persoane decît cea a persoanei care a încheiat contractul.
Administraţia Asigurărilor de Stat plăteşte despăgubirea nemijlocit celui pagubit, în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat, despăgubire ce nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului.
Despăgubirea se plăteşte asiguratului în cazul în care acesta dovedeşte ca a despăgubit pe cel pagubit.
Drepturile persoanelor pagubite se vor exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.
Despăgubirea se stabileşte pe baza înţelegerii dintre părţi, cu acordul Administraţiei Asigurărilor de Stat, în cazurile şi condiţiile prevăzute în condiţiile de asigurare, ori prin hotărîre judecătorească, arbitrală, a unei comisii de judecată sau a altui organ, care în cazul evenimentelor intimplate în Republica Socialistă România vor trebui să fie pronunţate, conform legii, de organul de jurisdicţie român competent.
Administraţia Asigurărilor de Stat nu plăteşte despăgubirea dacă evenimentul asigurat a fost produs prin comiterea cu intenţie de către asigurat a unor fapte grave prevăzute în condiţiile de asigurare.
Prin reasigurare:
a)Administraţia Asigurărilor de Stat, în calitate de reasigurator, în schimbul primei de reasigurare, contribuie, corespunzător cu răspunderile preluate, la suportarea sumelor pe care reasiguratul le plăteşte la producerea evenimentului care a făcut obiectul reasigurării, în afară de cazul de rea-credinţa din partea acestuia;
b)Administraţia Asigurărilor de Stat, în calitate de reasigurat, cedează prime de reasigurare în schimbul cărora reasiguratorul contribuie, corespunzător cu răspunderile preluate, la suportarea sumelor pe care Administraţia Asigurărilor de Stat le plăteşte la producerea evenimentului care a făcut obiectul reasigurării.
Reasigurarea nu stinge obligaţiile asiguratorului şi nu stabileşte nici un raport juridic între asigurat şi reasigurator.
Prin condiţiile de asigurare se poate prevedea ca asiguraţii să aibă dreptul la anumite cistiguri prin tragere la sorţi sau ca sumele asigurate să le fie plătite pe bază de amortizare.
Drepturile asiguraţilor asupra sumelor rezultind din rezerva de prime ce se constituie la asigurările de persoane pentru obligaţii de plată scadente în viitor nu sînt supuse prescripţiei.
Dispoziţiile prezentului capitol, precum şi celelalte dispoziţii ale titlului 3, se aplică în mod corespunzător şi în cazul asigurării de către Administraţia Asigurărilor de Stat a altor interese patrimoniale decît cele prevăzute în acest capitol. Ele se aplică asigurărilor maritime sau asigurărilor de aviatie, în măsura în care, prin lege sau prin acorduri internaţionale la care Republica Socialistă România este parte, nu se prevede altfel.
Modul de înregistrare a bunurilor cuprinse în asigurarea prin efectul legii, procedura de stabilire şi de încasare a primelor de asigurare, de înştiinţare şi constatare a producerii evenimentelor asigurate, precum şi celelalte norme de executare a dispoziţiilor privind asigurările prin efectul legii şi facultative, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
În asigurarea de bunuri şi în asigurarea de răspundere civilă, drepturile persoanelor pagubite împotriva celor răspunzători de producerea pagubelor rămîn nestirbite, potrivit dreptului comun, pentru tot ceea ce nu se va fi plătit de Administraţia Asigurărilor de Stat.
Unităţile agricole cooperatiste plătesc primele la asigurările prin efectul legii şi la cele facultative cu prioritate, din avansurile băneşti primite, după plăţile pentru livrări de mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii.
Sumele asigurate în asigurarea prin efectul legii a călătorilor şi în asigurările facultative de persoane se datorează independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurările sociale şi independent de repararea pagubei de către cei răspunzători de producerea ei, cu excepţia prevăzută în art. 32.
Organele militiei, alte organe de urmărire penală în caz de infracţiuni, unităţile de pompieri şi celelalte organe de stat care constata şi cercetează accidentele de autovehicule sau alte evenimente asigurate vor comunică, la cerere, unităţilor Administraţiei Asigurărilor de Stat, actele şi datele cu privire la cauzele şi împrejurările producerii evenimentelor asigurate şi la pagubele provocate, în vederea stabilirii şi plăţii de către Administraţia Asigurărilor de Stat a despăgubirilor şi a sumelor asigurate.
Ministrul apărării naţionale şi ministrul de interne, cu avizul ministrului finanţelor, vor emite norme de lucru pentru aplicarea dispoziţiilor alineatului precedent de către organele din subordinea lor.
Ministrul finanţelor şi ministrul sănătăţii vor stabili criteriile de determinare a gradelor de invaliditate permanenta în materia asigurării prin efectul legii a călătorilor şi a asigurărilor facultative de persoane.
Ministrul finanţelor va emite instrucţiuni - aplicabile în raporturile izvorite din asigurare - cuprinzînd normele tehnice de constatare a producerii evenimentelor asigurate, evaluare a pagubelor, precum şi de stabilire şi plata a despăgubirilor şi a sumelor asigurate, inclusiv cazurile în care despăgubirea se stabileşte tindu-se seama de proporţia dintre suma la care s-a făcut asigurarea şi valoarea bunurilor.
Prezentul decret intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, cu excepţia dispoziţiilor pct. 5 de la nota de sub pct. B din anexa nr. 1, care se aplică de la 1 ianuarie 1972.*
Pentru anul 1972, primele la asigurarea prin efectul legii a bunurilor aparţinînd asociaţiilor intercooperatiste agricole şi unităţilor economice ale acestora şi diferenţele de prime la asigurarea prin efectul legii a celorlalte bunuri se datorează pe luni calendaristice şi se plătesc în proportiile şi la termenele stabilite de ministrul finanţelor, iar la asigurarea prin efectul legii de răspundere civilă, primele de asigurare se datorează de către asiguraţii prevăzuţi în art. 38, pe luni calendaristice şi se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a decretului de faţa. În cazul asiguraţilor prevăzuţi în art. 39, primele de asigurare se datorează pe luni de asigurare şi se plătesc în situaţia acelora care la intrarea în vigoare a decretului se aflau în ţara, potrivit dispoziţiilor art. 41, care se va aplica în mod corespunzător.
Pe data intrării în vigoare a prezentului decret se abroga Legea nr. 216/1930 pentru reglementarea contractului de asigurare, Decretul nr. 38/1952 privind unele asigurări şi înfiinţarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, cu modificările ulterioare - cu excepţia dispoziţiilor referitoare la asigurarea culturilor agricole aparţinînd cetăţenilor, care se abroga pe data de 1 ianuarie 1972 -, Decretul nr. 146/1955 pentru asigurarea bunurilor aparţinînd gospodariilor agricole colective, precum şi orice alte dispoziţii contrare decretului de faţa.
NORMELE DE ASIGURARE ŞI TARIFELE DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII A CLĂDIRILOR ŞI ALTOR CONSTRUCŢII APARŢINÎND PERSOANELOR FIZICE, PRECUM ŞI TARIFUL DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII A CLĂDIRILOR ŞI ALTOR CONSTRUCŢII ŞI BUNURI APARŢINÎND UNITĂŢILOR AGRICOLE COOPERATISTE
A. Normele de asigurare pentru clădiri şi alte construcţii aparţinînd persoanelor fizice
| Nr. crt. | Felul si destinatia cladirilor si altor constructii cuprinse in asigurare | Norma de asigurare pe m.p. - lei - | |
| I. Cladiri si alte constructii situate in comune, inclusiv in comunele suburbane, precum si in satele apartinatoare municipiilor si oraselor | |||
| 1. | Cladiri de locuit, cu exceptia celor de la pct. 3: | ||||
| a) | cu pereti din caramida arsa, piatra, beton si alte materiale asemanatoare | 335 | |||
| b) | cu pereti din lemn, caramida nearsa, valatuci, chirpici, pamint batut si alte materiale asemanatoare | 230 | |||
| 2. | Alte cladiri, cu exceptia celor de la pct. 3: | ||||
| a) | cu pereti din caramida arsa, piatra, beton si alte materiale asemanatoare | 240 | |||
| b) | cu pereti din lemn, caramida nearsa, valatuci, chirpici, pamint batut si alte materiale asemanatoare | 100 | |||
| 3. | Cladiri si alte constructii pentru orice destinatie cu pereti de orice fel, acoperite cu stuf, paie, trestie sau coceni | 100 | |||
| II. Cladiri si alte constructii situate in municipii si orase, precum si in localitatile componente ale acestora | |||||
| 1. | Constructii, cu exceptia celor de la pct. 2-6: | ||||
| a) | cu pereti din beton sau in cadre de beton armat: | ||||
| - cu incalzire centrala | 840 | ||||
| - fara incalzire centrala | 785 | ||||
| b) | cu pereti din caramida arsa sau piatra, fara cadre de beton armat, si alte materiale asemanatoare: | ||||
| - cu instalatii (de apa, lumina etc.) | 725 | ||||
| - fara instalatii | 580 | ||||
| c) | cu pereti din lemn, caramida nearsa, valatuci, chirpici, pamint batut si alte materiale asemanatoare: | ||||
| - cu instalatii (de apa, lumina etc.) | 365 | ||||
| - fara instalatii | 290 | ||||
| 2. | Constructii anexe din afara corpului principal de cladiri: | ||||
| a) | cu pereti din caramida arsa, piatra, beton si alte materiale asemanatoare | 145 | |||
| b) | cu pereti din lemn, caramida nearsa, valatuci, chirpici, pamint batut si alte materiale asemanatoare | 75 | |||
| 3. | Cladiri servind pentru ocupatii profesionale (ateliere etc.): | ||||
| a) | cu pereti din caramida arsa, piatra, beton si alte materiale asemanatoare | 365 | |||
| b) | cu pereti din lemn, caramida nearsa, valatuci, chirpici, pamint batut si alte materiale asemanatoare | 220 | |||
| 4. | Subsoluri locuibile | 60% | din norma pe m.p. a cladirii din care fac parte | ||
| 5. | Mansarde locuibile | 50% | |||
| 6. | Pivnite din corpul cladirilor: | ||||
| a) | tencuite sau pavate | 50% | |||
| b) | netencuite si nepavate | 30% | |||
B. Tariful de prime pentru clădiri şi alte construcţii aparţinînd persoanelor fizice
| Nr. crt. | Cladiri si alte constructii cuprinse in asigurare | Prima anuala la fiecare 100 de lei din suma la care se face asigurarea - lei - | |
| 1. | La cladiri si alte constructii situate in comune, inclusiv in comunele suburbane, precum si in satele apartinatoare municipiilor si oraselor | 0,40 | |
| 2. | La cladiri si alte constructii situate in municipii si orase, precum si in localitatile componente ale acestora | 0,30 |
a)clădirile şi alte construcţii degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo alta destinatie economică;
b)imprejmuirile, construcţiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeie în pămînt, ghetariile în pămînt), puturile, digurile, şanţurile, iezaturile şi construcţiile de ameliorare;
c)construcţiile uşoare aflate în afară perimetrului construibil al localităţilor şi folosite temporar cum sînt; baracile, colibele, saivanele şi altele asemănătoare;
d)clădirile (atît cele de locuit, cît şi nelocuite) şi alte construcţii care sînt fără stapin, potrivit evidentelor organelor financiare de pe lîngă comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare;
e)construcţiile care au mai puţin de trei pereţi, dacă nu fac corp comun cu clădiri sau alte construcţii;
f)cotetele de lemn pentru animale mici sau păsări.
C. Tariful de prime pentru clădiri şi alte construcţii şi bunuri aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste
| Nr. crt. | Felul bunurilor cuprinse in asigurare | Prima anuala la fiecare 100 de lei din suma la care se face asigurarea - lei - | |
| 1. | Cladiri si alte constructii, cu exceptia celor de la pct. 6 | 0,27 | |
| 2. | Motoare, masini cu exceptia batozelor, instalatii, mijloace de transport, inventar gospodaresc si unelte inregistrate in evidentele unitatii, precum si stupi de albine (fara familiile de albine) | 0,53 | |
| 3. | Materii prime, materiale, combustibili, semifabricate, produse finite, produse animaliere, produse agricole cu exceptia furajelor, produse viticole si recolta inmagazinata a livezilor | 0,53 | |
| 4. | Furaje | 0,93 | |
| 5. | Batoze | 1,19 | |
| 6. | Solarii si tunele - constructii speciale din stilpi de lemn, beton, metalici sau alte materiale, cu peretii laterali si acoperisul din panouri de materiale de polietilena, simple folii de polietilena sau alte materiale | 1,19 |
a)ambarcatiunile;
b)clădiri şi alte construcţii degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo alta destinaţie economică;
c)imprejmuirile, construcţiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghetariile în pămînt), puturile, digurile, şanţurile, iezaturile şi construcţiile de ameliorare;
d)bunurile prevăzute la pct. 2 şi 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivit cu destinaţia lor din cauza degradării. Anexa 2
NORMELE DE ASIGURARE ŞI TARIFELE DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII A CULTURILOR AGRICOLE ŞI A RODULUI VIILOR APARŢINÎND UNITĂŢILOR AGRICOLE COOPERATISTE
| Nr. crt. | Felul culturilor cuprinse in asigurare | Norma de asigurare pe ha - lei | Prima anuala la fiecare 100 de lei din suma la care se face asigurarea - lei | |
| I. Culturi agricole | ||||
| 1. | - Griu, orz, ovaz, secara, floarea-soarelui, sorg pentru saminta si paie (maturi), bob, camelina sativa, cinepa pentru fuior si saminta, hrisca, latir si lupin pentru boabe, linte, mazariche si mei pentru boabe, naut, orzisor, orzoaica, rapita, soia, teisor (abutilon) | |||
| - Porumb, culturi in porumb | 900 | 2,90 | ||
| - Plante de nutret | ||||
| - Bumbac, fasole, mazare, mustar | ||||
| 2. | - Cartofi, cicoare si sfecla de zahar, numai pentru radacini | |||
| - Legume si zarzavaturi neirigate, in pentru fuior si saminta, alune de pamint, hibiscus, iuca si lufa, mac si susan pentru saminta | 1500 | 5,00 | ||
| 3. | - Plante medicinale si aromate, cicoare pentru saminta, hamei, pepeni, sfecla de zahar si sfecla de nutret pentru saminta, tutun | 2500 | 4,70 | |
| - Orez | ||||
| - Legume si zarzavaturi irigate | ||||
| II. Rodul viilor | ||||
| 4. | - La vite altoite si nealtoite | 5500 | ||
| 5. | - La vite hibrizi producatori directi | 1500 | 9,50 | |
a)fîneţele naturale, plantele cultivate sub plante protectoare, ierburile semanate pentru fertilizare sau pentru pasunat;
b)plantele decorative (grădini de flori, tufisuri, pomi, pajişti etc.);
c)livezile de pomi fructiferi, arborii şi arbustii fructiferi, butucii de vie, plantaţiile de capsuni, zmeura şi alte fructe;
d)plantaţiile de păduri;
e)pepinierele de orice fel;
f)culturile aflate în sere şi rasadnite; Anexa 3
NORMELE DE ASIGURARE ŞI TARIFELE DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII A ANIMALELOR
| Nr. crt. | Felul animalelor cuprinse in asigurare | Norma de asigurare pe cap de animal | Prima anuala la fiecare 100 de lei din suma la care se face asigurarea | ||||
| La unitati agricole cooperatiste - lei - | La persoane fizice - lei - | La unitati agricole cooperatiste - lei - | La persoane fizice - lei - | ||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | ||
| 1. | Bovine (tauri, boi, bivoli, vaci, bivolite): | ||||||
| a) | de orice rasa, de 6 luni sau peste 6 luni pina la 1 an | 800 | 800 | 1,80 | 3,20 | ||
| b) | tauri si vaci de rasa comuna, boi de orice rasa, tauri de bivoli, bivoli si bivolite, de 1 an sau peste 1 an | 1500 | 1500 | ||||
| c) | tauri si vaci de rasa de 1 an sau peste 1 an | 1800 | 1800 | ||||
| 2. | Cabaline (armasari, cai, iepe) si catiri: | ||||||
| a) | de 6 luni sau peste 6 luni pina la 1 an | 800 | - | 6,00 | 10,50 | ||
| b) | de la 1 an sau peste 1 an pina la 2 ani | 800 | 800 | ||||
| c) | de 2 ani sau peste 2 ani pina la 18 ani inclusiv | 1700 | 1700 | ||||
| 3. | Porcine (vieri, porci, scroafe) de 6 luni sau peste 6 luni | 500 | 500 | 4,80 | 8,00 | ||
| 4. | Ovine si caprine (berbeci, batali, oi, capre si tapi): | ||||||
| a) | de 6 luni sau peste 6 luni | 300 | - | 6,30 | - | ||
| b) | de 1 an sau peste 1 an | - | 300 | - | 8,00 |
a)animalele din gospodăriile persoanelor fizice situate în municipii şi oraşe, precum şi în localităţile componente ale acestora, care nu sînt supuse înregistrării în registrul agricol;
b)animalele aparţinînd nomazilor; Anexa 4
TARIFUL DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII A CĂLĂTORILOR PENTRU CAZURILE DE ACCIDENTE
| I. In transporturile pe caile ferate, rutiere, de apa si aeriene publice: | |||
| 1. | Pentru calatoriile cu plata transportului: | ||
| a) in transporturile pe caile ferate 3% | din costul legitimatiei de calatorie sau al transportului | ||
| b) in transporturile pe caile rutiere 3,5% | |||
| c) in transporturile pe caile de apa 2,5% | |||
| d) in transporturile aeriene publice 5% | |||
| Primele de asigurare se includ in pretul calatoriei. 2. Pentru calatoriile fara plata transportului: | |||
| a) pentru legitimatiile de orice fel, cu exceptia abonamentelor scolare | 2 lei pentru o luna sau fractiune de luna de asigurare, ori 0,25 lei pentru fiecare calatorie la care da dreptul legitimatia | ||
| b) pentru abonamente scolare | 1,50 lei pentru o luna sau fractiune de luna de asigurare | ||
| Primele de asigurare se achita la eliberarea legitimatiilor de calatorie si nu sint supuse restituirii in caz de nefolosire a legitimatiilor. | |||
| II. In transporturile aeriene utilitare, speciale sau de serviciu | 4 lei de fiecare zbor si calator. | ||
a)călătorii din traficul internaţional;
b)personalul mijlocului de transport cînd călătoreşte în aceasta calitate;
c)personalul poştal de serviciu pe mijlocul de transport cînd călătoreşte în aceasta calitate. Anexa 5
TARIFUL DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII DE RĂSPUNDERE CIVILĂ PENTRU PAGUBELE PRODUSE PRIN ACCIDENTE DE AUTOVEHICULE
| Nr. crt. | Felul autovehiculului | Prima de asigurare anuala pentru fiecare autovehicul inmatriculat in Republica Socialista Romania - lei - | ||
| Organizatii socialiste | Alte categorii de asigurati | |||
| 1. | Autoturisme, autostatioane, autobuze, autocare, microbuze, autocamioane, autofurgoane, autodube, autobasculante, autocisterne, autocamionete, autofurgonete, autotractoare rutiere, autoizoterme, autofrigorifice, autospeciale (autovehicule pentru gospodaria comunala sau pentru stingerea incendiilor, autosanitare, autodepanatoare, autovehicule cu instalatii de radioficare, caravane cinematografice, autoateliere, automacarale si altele asemanatoare), troleibuze si alte autovehicule, cu sau fara remorci | 175 | 550 | |
| 2. | Motocicluri cu o capacitate cilindrica mai mare de 69 cmc (motociclete, scutere, mototriciclete si altele asemanatoare), cu sau fara atas | 40 | 80 | |
a)Primele de asigurare prevăzute mai sus se plătesc şi pentru fiecare autorizaţie de circulaţie de garaj.
b)Pentru infirmi, deţinători de mototriciclete adaptate infirmităţii lor, inclusiv pentru mototricicletele primite de aceştia în folosinţă, primele de asigurare se reduc cu 50% .
c)Primele de asigurare pentru autovehiculele aparţinînd Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne se stabilesc de aceste organe împreună cu Ministerul Finanţelor sub forma unei sume forfetare şi se plătesc centralizat centralei Administraţiei Asigurărilor de Stat.
d)Pentru fiecare autovehicul înmatriculat în străinătate primele de asigurare sînt:
–la autovehiculele prevăzute la pct. 1, pentru o luna sau fracţiune de luna de asigurare ....... 100 lei
–la motociclurile prevăzute la pct. 2, pentru o luna sau o fracţiune de luna
de asigurare .... 50 lei.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.