Decizia nr. 184 din 28 martie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, excepție ridicată de Magdalena Rapolti în Dosarul nr. 37.756/3/2016 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.725D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că pensia socială minimă garantată este destinată asigurării unui minim de subzistență și nu există identitate de situație între persoanele care depășesc cuantumul minim al pensiei și persoanele care cumulează pensii și care, prin cumul, depășesc cuantumul minim, deși separat una dintre aceste pensii este sub acest prag.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 23 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 37.756/3/2016, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate. Excepția a fost ridicată de Magdalena Rapolti cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009, care prevăd că pensia socială minimă garantată se acordă numai dacă din însumarea pensiei acordate în sistemul public de pensii cu cea acordată în alt sistem neintegrat rezultă un cuantum al veniturilor care se situează sub nivelul prevăzut la art. 1 din același act normativ, sunt contrare art. 16, art. 6, art. 38, art. 41, art. 44, art. 56, art. 62, art. 20 și art. 53 din Constituție. De asemenea consideră că sunt încălcate și prevederile art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 14 și art. 24 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice și art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens arată că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât exclud de la beneficiul acordării pensiei sociale minime garantate persoanele care, prin cumulul pensiei din sistemul public de pensii cu pensia obținută din alt sistem neintegrat - așa cum este cel al avocaților în cazul său -, depășesc nivelul prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009. Prin urmare, deși pensia obținută în sistemul public de pensii este sub nivelul mai sus arătat, nu beneficiază de acordarea pensiei sociale minime garantate, fiind discriminată în raport cu alte persoane care obțin pensie în sistemul public de pensii și cărora li se acordă acest beneficiu, deși au număr de ani de cotizare mai mic. Exemplificând cu situația sa, arată că, după o perioadă de cotizare de opt ani în sistemul public de pensii, primește o pensie de 217 lei, adică mai puțin decât orice altă persoană care a cotizat o perioadă mai scurtă, numai pentru că a activat și în alt domeniu, cotizând într-un sistem neintegrat sistemului public de pensii.

6.Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că „titularii unor pensii din alte sisteme de asigurare, neintegrate sistemului public, care cumulează o pensie din sistemul public al cărui cuantum este inferior valorii indemnizației sociale pentru pensionari, astfel cum este reglementat prin art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 și prin actele normative ulterioare, ce au modificat cuantumul, nu sunt într-o situație identică cu pensionarii sistemului public ale căror pensii, cumulate sau necumulate cu alte categorii de venituri dintre cele prevăzute de actul normativ în discuție, sunt inferioare indemnizației sociale stabilite de lege, veniturile totale ale acestora nefiind în măsură să le asigure un minim de subzistență, comparativ cu cei ale căror venituri cumulate depășesc valoarea indemnizației sociale“.

7.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

8.Guvernul consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin textelor din Constituție invocate. Astfel, arată că legiuitorul delegat a instituit indemnizația socială pentru pensionari în considerarea cuantumului redus al pensiei de care beneficiază unii pensionari, indiferent de sistemul de pensii din care fac parte, astfel că reglementarea criticată nu instituie o discriminare între pensionarii din avocatură și ceilalți pensionari din sistemul public de pensii. De asemenea invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 725 din 29 octombrie 2015.

9.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că stabilirea condițiilor și limitelor acordării drepturilor sociale reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului, care poate decide, în funcție de politica țării și de resursele financiare disponibile, în ce condiții se vor acorda drepturile de asigurări sociale prevăzute în Constituție. Sistemul de asigurări sociale de sănătate nu este conceput însă pe ideea deplinei egalități între prețul plătit și beneficiul corespunzător, ci are la bază principiul solidarității în constituirea și utilizarea fondurilor. Pensia socială minimă garantată nu este un drept de sine stătător, acesta este un accesoriu al dreptului principal, respectiv dreptul de pensie din sistemul public. Așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. Or, titularii unor pensii din alte sisteme de asigurare neintegrate sistemului public, care cumulează o pensie din sistemul public al cărui cuantum este inferior valorii indemnizației sociale pentru pensionari, nu sunt într-o situație identică cu pensionarii sistemului public ale căror pensii, cumulate sau necumulate cu alte categorii de venituri dintre cele prevăzute de actul normativ în discuție, sunt inferioare indemnizației sociale stabilite prin lege, veniturile totale ale acestora nefiind în măsură să le asigure un minim de subzistență comparativ cu cei ale căror venituri cumulate depășesc valoarea indemnizației sociale. Având în vedere acestea, dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt aplicabile în speță, întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al unei libertăți fundamentale.

10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 23 februarie 2009, dispoziții potrivit cărora:

(1)În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, atât de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cât și de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum și de drepturi stabilite și plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea pensiei sociale minime garantate se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor acestor venituri.

(2)Pensia socială minimă garantată se acordă numai în situația în care veniturile prevăzute la alin. (1), însumate, se situează sub nivelul prevăzut la art. 1.“

13.Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 6 referitor la dreptul la identitate, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 38 privind dreptul de a fi ales în Parlamentul European, art. 41 referitor la muncă și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 56 privind contribuțiile financiare, art. 62 referitor la alegerea Camerelor Parlamentului și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea susține că sunt încălcate următoarele dispoziții internaționale privind interzicerea discriminării: art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului sau libertății fundamentale, art. 14 și art. 26 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice. Totodată consideră că sunt înfrânte prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la proprietate.

14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 reglementează acordarea indemnizației sociale pentru pensionari, prin care se concretizează obligația instituită de art. 47 alin. (1) din Constituție în sarcina statului, de a lua măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Obiectivul actului normativ, așa cum reiese din însăși Nota de fundamentare, este acela de a asigura „un venit minim de subzistență“ pentru „beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri se situează sub limita minimă, dincolo de care pot interveni marginalizarea socială și sărăcia“. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009, „(1) Beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari, pensionarii sistemului public de pensii și pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari.

(2)Pensia socială minimă garantată se determină ca diferență între nivelul prevăzut la art. 1 și nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată, stabilit în conformitate cu Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare“.

15.Autoarea excepției de neconstituționalitate este nemulțumită de faptul că, prin efectul dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009, nu poate beneficia de indemnizația socială pentru pensionari, întrucât cumulează pensia din sistemul public de pensii, al cărui nivel este inferior celui prevăzut la art. 1 din aceeași ordonanță, cu pensia obținută în sistemul de pensii al avocaților, depășind astfel nivelul mai sus arătat. Se consideră discriminată în raport cu ceilalți beneficiari ai sistemului public de pensii care, necumulând venituri din ale sisteme de pensii ori drepturi stabilite și plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale, beneficiază de indemnizația consacrată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009. Astfel, autoarea excepției consideră că toți pensionarii sistemului public de pensii ale căror pensii sunt mai mici decât valoarea indemnizației sociale pentru pensionari se află într-o situație identică și ar trebui să beneficieze de un tratament juridic identic.

16.Față de criticile formulate de autoarea excepției, Curtea reține, în acord cu cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011, că principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. Or, Curtea amintește că scopul urmărit de legiuitorul delegat atunci când a prevăzut acordarea indemnizației sociale pentru pensionari a fost acela de a asigura „un venit minim de subzistență“, acesta fiind criteriul esențial în funcție de care trebuie apreciată identitatea sau diferența dintre diferite categorii de persoane. Prin urmare, o persoană care, fie doar din pensia acordată în sistemul public de pensii, fie prin cumulul pensiilor obținute în mai multe sisteme de pensii, obține un venit care depășește nivelul indemnizației sociale pentru pensionari nu se află în aceeași situație cu o persoană care obține o pensie în sistemul public inferioară „venitului minim de subzistență“, astfel că tratamentul juridic aplicabil nu poate fi decât diferit.

17.De altfel, prin prisma aceluiași obiectiv declarat al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009, persoanele care beneficiază, prin cumul, atât de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cât și de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum și de drepturi stabilite și plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale și depășesc nivelul venitului minim de subzistență, respectiv al indemnizației sociale pentru pensionari, nu se încadrează în ipoteza acestui act normativ, astfel că este lipsită de susținere critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate.

18.Referitor la celelalte texte constituționale invocate de autoarea excepției privind dreptul la identitate, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, dreptul la muncă, contribuțiile financiare și dreptul la alegerea Camerelor Parlamentului, Curtea apreciază că acestea nu au incidență în cauză, dispozițiile de lege criticate nereglementând aspecte care să vizeze conținutul acestor prevederi din Legea fundamentală.

19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Magdalena Rapolti în Dosarul nr. 37.756/3/2016 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 martie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea