Decizie nr. 1.228 din 18 noiembrie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Claudia Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Petru Trif în Dosarul nr. 457/35/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 457/35/2008, Tribunalul Bihor - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Excepţia a fost ridicată de Petru Trif într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii întemeiate pe Legea nr. 67/2004.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 sunt în "contradicţie vădită cu spiritul şi motivaţia care au dus la adoptarea votului uninominal", deoarece atribuie mandatul de preşedinte al consiliului judeţean candidatului care a întrunit cel mai mare număr de voturi exprimate în primul tur, fără ca aceasta să reflecte neapărat voinţa majoritară şi fără a fi reglementată posibilitatea organizării unui al doilea tur de scrutin. Se încalcă principiul simetriei normelor juridice în raport cu modul de alegere a primarilor, alegerea acestora operând în două faze, respectiv două tururi de scrutin, în ipoteza în care în primul tur nu se obţine o majoritate simplă. Totodată, între cele două categorii de aleşi locali, preşedintele consiliului judeţean şi primar, se creează o stare de discriminare, deoarece primul, învestit, prin natura funcţiei, cu un înalt grad de responsabilitate, poate fi ales dintre candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi, fără a se atinge, eventual, majoritatea simplă, în timp ce primarii sunt aleşi în două tururi de scrutin, dacă este cazul, până când se obţine majoritatea simplă a voturilor exprimate. Or, astfel de inegalităţi sunt de neconceput într-un sistem electoral echilibrat, guvernat de spiritul legii votului uninominal.

Tribunalul Bihor - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece sistemul de alegere a preşedintelui consiliului judeţean, instituit prin art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, este lipsit de reprezentativitate, acesta putând fi ales din primul tur de scrutin cu mai puţin de 50% din voturi, nemaiexistând un al doilea tur de scrutin. De asemenea, se observă faptul că, deşi preşedintele consiliului judeţean are la nivelul judeţului aceleaşi atribuţii pe care le are primarul la nivelul localităţii, pentru alegerea acestora s-a optat pentru tipuri de sistem de vot uninominal diferite, deşi, potrivit art. 120 din Constituţie, administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe aceleaşi principii de bază. În concluzie, instanţa apreciază că "în cazul alegerii preşedintelui consiliului judeţean nu se respectă logica electorală la nivelul alegerii primarului."

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, astfel cum a fost modificată şi completată prin art. 77 pct. 21 din titlul II al Legii nr. 35 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.

Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:

Art. 97^1 alin. (2): "(2) Este declarat ales preşedinte al consiliului judeţean candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin."

Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (2) şi (3), ale art. 37 - Dreptul de a fi ales şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională observă că dispoziţiile art. 97^1 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale au fost introduse prin art. 77 pct. 21 din titlul II al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Această lege a fost supusă controlului de constituţionalitate anterior promulgării, printre textele de lege criticate cu acel prilej aflându-se şi cele ale art. 77 din lege, apreciindu-se că acestea încalcă prevederile art. 121, art. 122 şi art. 123 cuprinse în secţiunea a 2-a cap. V din Constituţie, privind organele administraţiei publice locale. Prin Decizia nr. 305 din 12 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, respingând excepţia, Curtea a reţinut, în ce priveşte dispoziţiile art. 77 din legea criticată, printre care şi cele ale pct. 21, că acestea "sunt reglementări de susţinere a dispoziţiilor constituţionale privitoare la autonomia locală, în virtutea cărora alegerea prin vot uninominal a preşedintelui consiliului judeţean este rezultatul votului popular, şi nu al unor tranzacţii politice ale competitorilor electorali".

În prezenta cauză, dispoziţiile art. 97^1 din Legea nr. 67/2004 sunt criticate din prisma inegalităţii modalităţii de alegere a preşedintelui consiliului judeţean, faţă de modalitatea specifică alegerii primarului, apreciindu-se că sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1), art. 37 şi ale art. 53 din Constituţie.

Or, Curtea nu poate reţine o asemenea critică de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată.

Principiul egalităţii cetăţenilor în drepturi presupune egalitatea de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile, după cum impune şi aplicarea unui tratament juridic diferit, pentru situaţii care se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. Aşa fiind, deşi ambii fac parte din categoria aleşilor locali, primarul şi preşedintele consiliului judeţean, prin statutul şi funcţiile specifice fiecăruia, nu se află în situaţii comparabile, diferenţa obiectivă determinând şi aplicarea unui tratament juridic diferenţiat.

Totodată, potrivit alin. (3) al art. 16 din Legea fundamentală, "Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară". Astfel, respectând normele fundamentale, inclusiv cele ale art. 37, care privesc, în special, condiţiile de vârstă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, legiuitorul este suveran în determinarea modalităţilor de exercitare a drepturilor electorale şi în stabilirea, totodată, a sistemului electoral, împreună cu limitele sale.

În fine, Curtea nu poate reţine nici critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 53 din Constituţie, privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, de vreme ce nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau libertăţi fundamentale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Petru Trif în Dosarul nr. 457/35/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Krupenschi