Ordonanţa de urgenţă nr. 244 din 28 noiembrie 2000 (republicată)

Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 466/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 31 iulie 2001, dându-se textelor o noua numerotare.

Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 6 decembrie 2000 şi a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 466/2001.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

(1)Dreptul de realizare şi de exploatare în siguranţa a barajelor, precum şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din actele normative privind protecţia mediului vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.

(2)Respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor este obligatorie în toate etapele de realizare şi de exploatare a acestora: proiectare, execuţie, exploatare în perioada de execuţie, exploatare curenta şi postutilizare sau abandonare.

(3)Evaluarea stării de siguranţă în exploatare şi verificarea respectării exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor se realizează de experţi şi specialişti atestaţi de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi certificati/avizaţi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

Articolul 2

În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin următorii termeni se înţelege:

a)baraj - orice lucrare hidrotehnica având o structura existenta sau propusă, care este capabilă să asigure acumularea, permanenta sau nepermanenta, de apa, de deşeuri industriale lichide sau solide depuse subacvatic (din industria chimica, industria energetica şi din iazurile de decantare din industria miniera), a căror rupere poate produce pierderea necontrolata a conţinutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social, economic şi/sau natural. Noţiunea de baraj cuprinde:

1.totalitatea elementelor constructive realizate, inclusiv construcţiile şi instalaţiile-anexa aferente acestuia, precum şi cele naturale, terenul de fundaţie şi versantii care asigura acumularea, reprezentând cuveta lacului de acumulare;

2.barajele şi digurile care realizează retentii permanente sau nepermanente de apa;

3.lucrările hidrotehnice speciale (centrale hidroelectrice şi ecluze din frontul barat, derivatii cu nivel liber realizate în rambleu, rezervoare supraterane cu volume de peste 5.000 mc şi conducte forţate);

4.barajele şi digurile care realizează depozite de deşeuri industriale;

b)categorie de importanţa a barajelor - clasificare bazată pe cuantificarea riscului unui baraj, utilizându-se un sistem de criterii, indici şi notari, conform metodologiei de încadrare în categorii de importanţa aprobate prin ordin comun al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei şi ministrului apelor şi protecţiei mediului.

În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat barajului, care pentru barajele cu risc acceptabil are o valoare adimensionala, mai mica sau egala cu 1, barajele se încadrează în una dintre următoarele categorii de importanţa:

● A - baraj de importanţa excepţionala;

● B - baraj de importanţa deosebită;

● C - baraj de importanţa normală;

● D - baraj de importanţa redusă.

În cazul unei valori a indicelui de risc asociat barajului mai mare de 1, riscul este inacceptabil, iar barajul nu poate fi exploatat;

c)baraj cu risc sporit - baraj care este declarat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului ca fiind cu potenţial crescut privind consecinţele produse asupra populaţiei, proprietăţii şi mediului, în cazul cedarii;

d)expert certificat/avizat - expert tehnic sau specialist verificator de proiecte, atestat de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei pentru construcţii hidrotehnice în domeniile A7 (rezistenta şi stabilitatea la solicitări statice, dinamice, inclusiv la cele seismice, pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice) şi B5 (siguranţa în exploatare pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice) şi certificat/avizat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor;

e)CONSIB - Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice, înfiinţată conform legii;

f)deţinător de baraj - persoana juridică cu orice titlu, care are în păstrare, proprietate şi/sau administrare un baraj.

Articolul 3

(1)Încadrarea în categorii de importanţa a barajelor reprezintă o obligaţie legală a deţinătorilor/administratorilor cu orice titlu, denumiţi în continuare deţinători de baraje, şi este utilizata pentru:

a)stabilirea tipului de urmărire în timp a barajelor - specială sau curenta -, în conformitate cu rigorile impuse de sistemul calităţii în construcţii;

b)ierarhizarea barajelor în vederea stabilirii programelor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a acestora;

c)stabilirea listei cuprinzând barajele cu risc sporit;

d)stabilirea atribuţiilor de verificare şi control al barajelor, care revin Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului;

e)stabilirea obligaţiilor ce revin deţinătorilor de baraje, precum şi altor persoane juridice şi fizice privind siguranţa în exploatare a acestor tipuri de lucrări şi luarea măsurilor corespunzătoare de reducere a riscului.

(2)La stabilirea categoriei de importanţa a barajelor deţinătorii acestor tipuri de lucrări, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, vor tine seama de:

a)caracteristicile tehnice ale lucrării, furnizate de deţinător;

b)necesitatea protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului împotriva consecinţelor potenţiale produse în cazul cedarii acestor lucrări;

c)mărimea pagubelor potenţiale sau a prejudiciului pe care îl poate aduce un accident la barajul respectiv;

d)costul măsurilor de siguranţă impuse şi dacă acestea sunt acceptabile sub aspectul eficientei economice;

e)impactul social-economic în cazul ruperii unui baraj;

f)modul în care barajul este proiectat, construit, exploatat, reparat, afectat în timpul exploatării, inspectat periodic, menţinut în exploatare, postutilizat sau abandonat;

g)modul în care apa şi deseul industrial lichid ori depus hidraulic sunt acumulate în cuveta lacului de acumulare;

h)persoana care a avut responsabilitatea proiectării, construcţiei, repararii, exploatării, inspecţiei, deciziei de postutilizare sau de abandonare a barajului.

(3)În scopul protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului poate majoră categoria de importanţa a unui baraj faţă de cea declarata de deţinător şi îl poate declara cu risc sporit. Lista cuprinzând barajele cu risc sporit şi cele cu categorie de importanţa majorată se aproba prin ordin al conducătorului acestei autorităţi.

(4)Metodologiile privind stabilirea categoriilor de importanţa a barajelor şi metodologiile de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor se aproba prin ordin comun al ministrului apelor şi protecţiei mediului şi ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, pe baza avizului tehnic consultativ al CONSIB.

Articolul 4

(1)Stabilirea exigenţelor de performanţă care definesc sistemul calităţii în domeniul construcţiilor de baraje, procedurile şi reglementările tehnice, precum şi controlul respectării acestora sunt asigurate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

(2)Reglementările şi procedurile cu caracter general, aferente sistemului calităţii în domeniul construcţiilor de baraje, se stabilesc prin ordine comune ale conducătorilor autorităţilor menţionate la alin. (1).

(3)Normele tehnice aferente asigurării calităţii în construcţiile de baraje se elaborează de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi se aproba prin ordin al ministrului.

(4)Normele tehnice referitoare la comportarea în exploatare, expertizarea proiectelor şi regimul de exploatare în siguranţa a barajelor se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului. Iazurile de decantare din industria miniera se realizează, se exploatează şi se conserva conform normelor specifice întocmite prin grija Ministerului Industriei şi Resurselor şi aprobate prin ordine comune ale ministrului apelor şi protecţiei mediului, ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei şi ministrul industriei şi resurselor.

(5)Aspectele tehnice ale reglementărilor şi normelor, precum şi priorităţile de întocmire a acestora sunt avizate de CONSIB.

(6)Prevederile alin. (3) se aplică şi în cazul iazurilor de decantare miniere care îşi încetează activitatea la expirarea licenţei de concesionare.

(7)Experţii certificati/avizaţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului privind organizarea şi certificarea corpului de experţi şi a procedurii de avizare a specialiştilor pentru evaluarea stării de siguranţă a barajelor din categoriile de importanţa C şi D. Regulamentul şi procedura se elaborează de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi se aproba prin ordin al conducătorului acestuia.

(8)Certificarea personalului de exploatare privind activitatea de urmărire a comportării în timp a barajelor se efectuează în baza regulamentului specific. Regulamentul se elaborează de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi se aproba prin ordin al conducătorului acestuia.

Articolul 5

(1)Deţinătorii cu orice titlu de baraje sunt direct responsabili de realizarea şi de menţinerea siguranţei în exploatare a acestora în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2)Pentru barajele existente la care nu exista sau nu este cunoscut un proprietar sau administrator legal rolul de deţinător revine administraţiei publice locale - comuna, oraş, municipiu, judeţ - pe teritoriul căreia se găsesc acestea, la cererea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului sau/şi a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Capitolul 2Regimul de folosire a barajelor

Articolul 6

(1)Pentru barajele noi sau în cazul interventiilor constructive care modifica parametrii de baza ai barajelor existente deţinătorii acestora sunt obligaţi să obţină de la Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului acordul de funcţionare în siguranţa.

(2)Prin excepţie, ministrul apelor şi protecţiei mediului stabileşte prin ordin ca pentru lucrările încadrate în categoriile de importanţa C şi D acordul de funcţionare în siguranţa să fie emis de unităţile teritoriale ale Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, pe baza avizului unui expert certificat/avizat.

(3)Acordul de funcţionare în siguranţa se referă la încadrarea în categorii de importanţa a barajului, la adoptarea soluţiilor de proiectare, la condiţiile de amplasament şi la respectarea normelor şi reglementărilor legale, precum şi a experienţei în domeniu.

(4)Acordul de funcţionare în siguranţa este obligatoriu pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie.

Articolul 7

(1)Pentru barajele aflate în exploatare sau în faza provizorie de punere în exploatare deţinătorul acestora este obligat să obţină o autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă, emisă de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, pe baza recomandărilor din documentaţia avizată de expertul certificat.

(2)Prin excepţie, la recomandarea CONSIB, pentru lucrările încadrate în categoriile de importanţa C şi D autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă se poate emite de către unităţile teritoriale ale Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, pe baza unei documentaţii privind starea de siguranţă avizate de expertul certificat.

(3)Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă certifica îndeplinirea exigenţelor de performanţă în perioada de exploatare şi este obligatorie pentru obţinerea autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi de protecţie a mediului.

(4)Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă se emite pe o durată determinata, stabilită prin autorizaţie, de maximum 10 ani şi se reînnoieşte la expirare sau în cazul producerii unor incidente ori accidente în exploatare.

Articolul 8

Procedurile şi competentele de emitere a acordului de funcţionare în siguranţa şi a autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă pentru baraje se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, pe baza avizului tehnic consultativ al CONSIB.

Articolul 9

(1)Exploatarea barajelor, indiferent de destinaţia acestora, de către deţinătorii cu orice titlu fără autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă este interzisă.

(2)Îndeplinirea condiţiilor de exploatare în condiţii de siguranţă prevăzute prin expertize avizate de CONSIB sau a condiţiilor stabilite prin ordine ale ministrului apelor şi protecţiei mediului şi ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei este obligatorie.

Articolul 10

(1)Deţinătorii de baraje sunt obligaţi sa urmărească comportarea în timp a acestor construcţii pe baza unor proiecte specializate, elaborate prin grija acestora.

(2)Proiectele de urmărire a comportării în timp a barajelor trebuie să respecte reglementările generale în domeniu, prevăzute de legislaţia în vigoare şi de normativele tehnice specifice, precum şi elementele stabilite la proiectare sau prin evaluarile periodice ale stării de siguranţă.

(3)Activitatea de urmărire a comportării în timp a barajelor se organizează pe 3 niveluri, astfel:

a)nivelul I, cuprinzând inspecţiile vizuale, măsurătorile la aparate de măsura şi control şi interpretarea primara a rezultatelor - depăşirea unor valori de atenţie şi alarma -, realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice, certificat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului;

b)nivelul II, cuprinzând sinteza periodică a observaţiilor, a măsurătorilor şi a inspecţiilor tehnice anuale şi interpretarea acestora din punct de vedere al siguranţei barajului, realizată prin grija deţinătorului de specialişti care întocmesc rapoarte sintetice anuale;

c)nivelul III, cuprinzând analiza şi avizarea rapoartelor de sinteza anuale, realizate de o comisie de urmărire a comportării în timp a barajelor, organizată de către deţinător, a carei componenta este avizată de CONSIB şi aprobată de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului; în cazul deţinătorilor care nu organizează comisii proprii, analiza şi avizarea rapoartelor anuale vor fi realizate fie de comisiile aprobate ale altor deţinători, fie de grupuri de specialişti aprobaţi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, cu avizul tehnic consultativ al CONSIB.

(4)Rapoartele anuale privind comportarea şi siguranţa în exploatare a barajelor aflate în administrarea unui deţinător sunt analizate în cadrul evaluării periodice a siguranţei, iar îndeplinirea corecta din punct de vedere legal, tehnic şi organizatoric a obligaţiilor prevăzute în proiectele de urmărire a comportării în timp a construcţiilor condiţioneaza emiterea autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă sau reînnoirea acesteia.

(5)Nerespectarea proiectului de urmărire a comportării în timp a construcţiilor atrage suspendarea autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă pe o perioadă de 30 de zile, timp în care trebuie realizată conformarea cu proiectul.

Articolul 11

Pentru prevenirea unor accidente sau a unor avarii datorate sabotajelor, vandalismului ori unor acţiuni iresponsabile deţinătorii de baraje cu risc sporit sunt obligaţi sa organizeze şi sa realizeze un sistem de securitate şi paza a barajelor, aprobat de inspectoratele judeţene de protecţie civilă*).

Notă *) Conform art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenta, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, serviciile publice comunitare profesioniste se înfiinţează în subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă, a grupurilor şi brigazilor de pompieri militari.

Articolul 12

(1)În scopul asigurării protecţiei şi siguranţei barajelor se interzice realizarea unor construcţii, depozite, amenajări sau a altor activităţi în ampriza barajelor ori în zonele de protecţie stabilite la aprobarea proiectului sau conform prevederilor legale.

(2)Realizarea de lucrări de traversare a barajelor sau în zonele lor de protecţie se poate face în baza permisului de traversare obţinut conform procedurii emise de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

Articolul 13

În cazul trecerii în conservare, al postutilizarii sau al abandonarii unui baraj, deţinătorul acestuia va întocmi o documentaţie distinctă. Deţinătorul va stabili şi va asigura, pe cheltuiala proprie, lucrările şi măsurile de încadrare într-o categorie de folosinţă posibila a barajului sau va demola construcţia, cu asigurarea corespunzătoare a curgerii apelor, inclusiv a apelor maxime, în secţiunea barata iniţial. Procedura de trecere în conservare, postutilizare sau abandonare a barajelor se elaborează de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi se aproba prin ordin.

Articolul 14

Deţinătorii cu orice titlu de baraje au obligaţia de a declara public caracteristicile generale, categoria de importanţa şi gradul de risc asociat acestora. Declaraţia se efectuează conform procedurii care se elaborează de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi se aproba prin ordin.

Capitolul 3Controlul în domeniul siguranţei barajelor

Articolul 15

Controlul îndeplinirii exigenţelor de performanţă şi al respectării prevederilor legale aferente siguranţei barajelor se face de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului sau de împuterniciţi ai acestuia.

Articolul 16

Controlul îndeplinirii exigenţelor de performanţă privind calitatea în construcţii, stabilite prin Legea nr. 10/1995, se face de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei sau de către organele teritoriale ale acestuia.

Articolul 17

Controlul curent al activităţii de urmărire a comportării în timp a barajelor va fi asigurat de împuterniciţii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Articolul 18

În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control împuterniciţii cu drept de control, după declinarea identităţii şi calităţii, au dreptul:

a)de acces la baraje, indiferent de deţinătorul şi destinaţia acestora, pentru a face constatări privind respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale reglementărilor ce decurg din aceasta;

b)de a controla existenta şi functionalitatea aparaturii de măsura şi control prevăzute pentru urmărirea comportării în timp a barajelor, în conformitate cu prevederile proiectelor specifice;

c)de a constata contravenţii şi de a aplica sancţiuni conform competentelor acordate.

Articolul 19

Pentru efectuarea controlului în unităţile cu regim special de acces împuterniciţii cu drept de control vor primi aprobare şi din partea autorităţii publice centrale care coordonează unităţile respective.

Capitolul 4Sancţiuni

Articolul 20

Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Articolul 21

Constituie contravenţii următoarele fapte:

a)funcţionarea barajelor fără autorizaţie de funcţionare în siguranţa şi fără proiect de urmărire a comportării în timp a construcţiei;

b)neîndeplinirea condiţiilor de siguranţă prevăzute prin ordine ale ministrului apelor şi protecţiei mediului şi ale ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei;

c)nerespectarea prevederilor acordului de funcţionare în siguranţa şi nerespectarea prevederilor autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă;

d)realizarea unor construcţii, depozite, amenajări sau a altor activităţi în ampriza barajelor ori în zonele de protecţie;

e)nerealizarea remedierilor în termenul prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă, în cazul suspendării autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă;

f)abandonarea unui baraj fără proiect de abandonare şi conservare elaborat de un expert certificat/avizat;

g)declararea eronată a caracteristicilor barajului în scopul obţinerii de avantaje;

h)neîndeplinirea prevederilor legale privind reevaluarea siguranţei barajelor existente;

i)nerealizarea sistemului de securitate şi paza prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă;

j)neîndeplinirea condiţiilor de exploatare în siguranţa stabilite prin ordine ale ministrului apelor şi protecţiei mediului şi/sau ale ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.

Articolul 22

(1)Contravenţiile prevăzute la art. 21, săvârşite de persoane fizice, se sancţionează după cum urmează:

a)cu amendă de la 50.000.000 lei la 500.000.000 lei cele prevăzute la art. 21 lit. a), b), c), d), g) şi h);

b)cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei cele prevăzute la art. 21 lit. e), f), i) şi j).

(2)Sancţiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate şi persoanelor juridice.

(3)Cuantumul amenzilor va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 23

Constituie infracţiuni următoarele fapte:

a)executarea barajelor fără acordul de funcţionare în siguranţa a barajului;

b)funcţionarea barajelor fără autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă, punând în pericol populaţia şi mediul;

c)nedeclararea barajelor deţinute şi a caracteristicilor acestora;

d)neîndeplinirea măsurilor stabilite prin expertize avizate de CONSIB, dacă fapta pune în pericol siguranţa construcţiei şi produce urmări grave pentru populaţie sau pentru factorii de mediu;

e)deteriorarea sau distrugerea aparaturii de măsura şi control montate în baraje, precum şi folosirea unei aparaturi neetalonate.

Articolul 24

Infracţiunile prevăzute la art. 23 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Articolul 25

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 22 se fac de inspectori din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi de împuterniciţi ai acestuia.

Articolul 26

Infracţiunile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se constata de organele abilitate, precum şi de personalul prevăzut la art. 17, care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală.

Capitolul 5Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 27

(1)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului va elabora regulamentul privind organizarea şi certificarea corpurilor de experţi, respectiv procedura de avizare a experţilor şi a specialiştilor pentru întocmirea evaluării stării de siguranţă în exploatare a barajelor, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului.

(2)În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului va elabora procedura de autorizare, care va fi aprobată prin ordin al ministrului.

Articolul 28

(1)În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a procedurilor de autorizare deţinătorii cu orice titlu ai barajelor sunt obligaţi sa declare la Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului lucrările deţinute şi încadrarea lor în categorii de importanţa, în vederea eşalonării obţinerii autorizarilor.

(2)Depunerea documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare în siguranţa a barajului se va face la termenele stabilite prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, în baza eşalonării propuse de CONSIB.

Articolul 29

Deţinătorii cu orice titlu ai barajelor aflate în exploatare, care în urma evaluării stării de siguranţă nu îndeplinesc exigenţele de performanţă necesare pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă decât după realizarea unor măsuri şi lucrări propuse prin raportul de evaluare a stării de siguranţă, sunt obligaţi sa realizeze aceste exigente de performanţă în termenul stabilit de comun acord cu reprezentanţii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Articolul 30

(1)Nerealizarea prevederilor art. 28 conduce imediat la introducerea restrictiilor de exploatare şi, după caz, la declanşarea operaţiunilor de abandonare.

(2)Pentru barajele care prezintă un indice de risc asociat inacceptabil va fi declansata operaţiunea de abandonare.

(3)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului va elabora metodologia de declarare a operaţiunilor de abandonare a barajelor, care va fi aprobată prin ordin al ministrului.

Articolul 31

(1)Deţinătorul barajului are obligaţia sa ţină o fişa de evidenta a barajului*) cuprinzând datele importante privind construcţia şi evenimentele care au avut loc în timp. Fişa actualizată va fi transmisă anual la Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, împreună cu un raport privind starea barajului. La fiecare 2 ani raportul va fi completat cu o analiza aprofundata a comportării în timp a barajului.

(2)În cazul barajelor utilizate pentru alimentari cu apa sau al barajelor care realizează acumulari de apa în scopuri multiple, deţinătorul cu orice titlu al barajului va transmite Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului un raport privind prima umplere a lacului de acumulare realizat prin barajul respectiv.

Notă *) Conform art. III din Legea nr. 466/2001 conţinutul fisei de evidenta se va stabili prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi.