Lege
Lege nr. 173 din 10 octombrie 2008
privind intervenţiile active în atmosferă
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 715 din 21 octombrie 2008
Textul actului · 117 articole
100%
privind intervenţiile active în atmosferă
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
(1)Intervenţiile active în atmosferă reprezintă ansamblul activităţilor de modificare artificială a vremii prin mijloace specifice.
(2)Activităţile de intervenţii active în atmosferă, denumite în continuare activităţi, sunt de interes public naţional şi se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi în concordanţă cu recomandările Organizaţiei Meteorologice Mondiale, respectiv cu convenţiile internaţionale în domeniu la care România este parte.
(3)Activităţile sunt complexe, având caracter de cercetare şi de protecţie operaţională la dezastrele provocate de fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare, în contextul modificărilor climatice mondiale.
Obiectivul activităţilor îl constituie:
a)reducerea riscurilor faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, pentru zonele economice şi culturi agricole (grindină, ceaţă densă, tornade locale);
b)creşterea precipitaţiilor în zonele de interes ale ţării (ploaie, zăpadă);
c)participarea activă la programele regionale şi internaţionale din domeniu.
Activităţile cuprind acţiuni de:
a)suprimare a grindinei;
b)creştere locală sau extinsă a precipitaţiilor, precum şi uniformizarea acestora;
c)disipare a ceţii dense şi a chiciurii;
d)atenuare a fenomenelor meteorologice violente, precum tornade locale, fulgere intense etc.;
e)modificare locală a vremii;
f)alte activităţi de modificare a vremii.
Activităţile se desfăşoară pentru:
a)prevenirea, diminuarea şi/sau eliminarea pagubelor produse de fenomenele meteorologice periculoase, în mod unitar şi calificat;
b)satisfacerea nevoilor de apă pentru agricultură, complementar irigaţiilor;
c)creşterea rezervelor de apă pentru nevoile economiei şi populaţiei;
d)creşterea protecţiei unor activităţi economice şi sociale la acţiunea unor fenomene meteorologice periculoase: grindină, ceaţă densă, chiciură, avalanşe, tornade locale etc.;
e)îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice pentru manifestări festive şi sportive naţionale;
f)satisfacerea nevoilor de cercetare în domeniu, inclusiv ca urmare a participării la programe internaţionale specifice;
g)întocmirea de studii de specialitate în domeniul de competenţă;
h)îmbunătăţirea microclimatului pe zone locale sau extinse în folosul creşterii calităţii vieţii populaţiei;
i)integrarea României în programele regionale, europene şi internaţionale în domeniu.
(1)Principiile care stau la baza activităţii sunt:
a)desfăşurarea activităţii în mod coerent, unitar, în deplină siguranţă, sub controlul unei autorităţi publice centrale;
b)desfăşurarea activităţii operaţionale şi/sau de cercetare prin operatori de sistem, persoane fizice sau juridice, autorizaţi conform prezentei legi, pe bază de licenţă de operare;
c)participarea statului la activităţi prin investiţii, administrare, monitorizare, inspecţii şi asigurarea colaborării internaţionale în domeniu;
d)instituirea unui regim de colaborare cu celelalte componente ale supravegherii meteorologice, hidrologice şi de mediu ale statului şi alte organisme din domeniu;
e)supravegherea de către beneficiari şi organizaţii neguvernamentale a acestei activităţi şi implicarea acestora în luarea deciziilor în domeniu.
(2)Scopurile principale ale legii sunt:
a)reglementarea domeniului de activitate a intervenţiilor active în atmosferă;
b)reglementarea administrării, finanţării şi inspecţiei activităţilor;
c)stabilirea regimului juridic al dreptului de proprietate şi folosinţă asupra infrastructurii create şi asupra terenurilor utilizate pentru desfăşurarea acestor activităţi;
d)reglementarea modalităţilor de participare a beneficiarilor la aceste activităţi;
e)reglementarea atribuţiilor autorităţilor publice centrale şi locale în desfăşurarea acţiunilor de intervenţii active în atmosferă;
f)stabilirea sancţiunilor, aplicabile în cazul încălcării dispoziţiilor legii, şi modul de aplicare a acestora;
g)reglementarea modalităţilor de participare a organismelor specializate ale societăţii civile la supravegherea şi monitorizarea activităţilor de intervenţii active în atmosferă;
h)reglementarea relaţiilor şi colaborărilor cu organismele internaţionale în domeniu.
Termenii utilizaţi şi abrevierile din prezenta lege se definesc în anexa nr. 1.
(1)Activitatea de intervenţii active în atmosferă se desfăşoară prin implementarea şi exploatarea operaţională şi/sau de cercetare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, denumit în continuare sistem.
(2)Sistemul reprezintă o concepţie unitară de organizare, monitorizare şi gestionare a activităţii, care are ca rezultat realizarea în România a unor structuri operaţionale şi/sau de cercetare, coerente, unitare, sigure şi eficiente în domeniu.
(3)Implementarea sistemului se face eşalonat, pe baza unui program de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, denumit în continuare program.
(4)Activităţile de cercetare, dezvoltare tehnologică şi alte acţiuni conexe acestora privind sistemul revin gestionarului activităţii, în colaborare cu proiectantul general al acestuia.
(5)Programul este naţional, strategic, pe termen lung, interdisciplinar, cu caracter bivalent: de cercetare şi operaţional.
(1)Programul se elaborează de Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, denumită în continuare administraţie, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(2)Etapele anuale ale programului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, prin care se aprobă obiectivele şi se alocă fondurile necesare acestora, aprobate prin legea bugetului de stat, având ca ordonator principal de credite şi iniţiator autoritatea coordonatoare a activităţii.
(3)Activităţile principale prevăzute în etapele anuale au caracter de cercetare-dezvoltare tehnologică, de proiectare, instruire, atestare şi reatestare, investiţii, precum şi activităţi de servicii de protecţie în folosul populaţiei şi al operatorilor economici, după caz, şi menţionate ca atare.
Programul se realizează de către administraţie, cu participarea proiectantului general şi a beneficiarilor interni ai acestor activităţi, precum şi prin colaborare internaţională, transfrontalieră, regională, europeană şi mondială.
Proiectantul general al sistemului, definit în anexa nr. 1 pct. 18, elaborează, împreună cu administraţia, concepţia de realizare a acestuia şi avizează documentele, conform prezentei legi.
(1)Structura sistemului cuprinde:
a)o structură proprie, formată din: centre zonale de coordonare, unităţi operaţionale şi/sau de cercetare pentru desfăşurarea activităţii, zone de comparaţie pentru monitorizarea obiectivă a activităţii şi puncte de combatere a grindinei, precum şi din orice alte structuri care desfăşoară activităţi de modificare artificială a vremii, cu infrastructura informatică, de comunicaţii şi logistică aferentă;
b)unităţi colaboratoare din domeniul meteorologiei, navigaţiei aeriene şi cercetării ştiinţifice.
(2)Structura sistemului se dezvoltă treptat, conform prevederilor cuprinse în program şi în concordanţă cu evoluţia tehnico-ştiinţifică mondială şi cu legislaţia în domeniu.
(3)În structura sistemului se includ componentele realizate prin investiţii de stat şi private, pentru asigurarea unei funcţionări coerente a acestuia.
(4)Activitatea se desfăşoară în exclusivitate în cadrul structurii sistemului, indiferent de forma de proprietate sau de operare a mijloacelor tehnice utilizate sau de organizare existente în România şi sub controlul autorităţii de coordonare a acesteia.
(5)Structura sistemului, prevăzută prin program, este prezentată în anexa nr. 2.
Componenta economică a programului reprezintă valoarea procentuală a protecţiei la fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare, asigurată prin exploatarea sistemului, în beneficiul direct al exploataţiilor agricole. Metodologia de calcul al acesteia se stabileşte prin procedurile elaborate de administraţie şi se aprobă odată cu normele de aplicare a legii.
Componenta socială a programului o reprezintă protecţia generală a populaţiei la acţiunea fenomenelor meteorologice periculoase sau dăunătoare. Metodologia de calcul al valorii procentuale a protecţiei populaţiei se stabileşte prin procedurile elaborate de administraţie şi se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.
(1)Finanţarea programului se asigură de la bugetul de stat, prin credite externe cu garanţie guvernamentală, din surse interne de la societăţile de exploataţii agricole şi/sau societăţile de asigurări şi alte surse atrase, astfel:
1.de la bugetul de stat, prin bugetul de venituri şi cheltuieli al administraţiei, aprobat conform legilor în vigoare, pentru:
a)cheltuieli de investiţii, ocazionate de implementarea şi dezvoltarea sistemului, inclusiv pentru cele efectuate în acest scop la alte instituţii decât administraţia (societăţi comerciale executante ale obiectivelor din program);
b)cheltuieli de funcţionare a sistemului;
c)cheltuieli proprii administraţiei sistemului şi unităţilor din structura sa (de personal, autorizări, atestări şi reatestări, materiale de întreţinere ocazionate de inspecţii, monitorizare şi relaţii internaţionale);
d)cheltuieli de cercetare-dezvoltare tehnologică, pentru mijloacele tehnice şi tehnologiile utilizate, realizate în România;
e)cheltuieli de funcţionare a instituţiilor de monitorizare a activităţii din zona de comparaţie şi zona protejată;
f)cheltuieli pentru organismele consultative;
2.din credite externe, cu sau fără garanţie guvernamentală, pentru investiţiile ocazionate de implementarea sistemului;
3.de la societăţile de asigurări, exploataţiile agricole şi/sau de la alţi beneficiari, pentru mijloacele tehnice consumate de către operatorii sistemului la exploatarea acestuia;
4.de la exploataţiile agricole, cărora le este asigurată protecţia împotriva grindinei, pentru cheltuielile de funcţionare a grupurilor de combatere a grindinei, care au mijloace tehnice de combatere în proprietate sau primite prin concesionare de la administraţie.
(2)Cheltuielile prevăzute la alin. (1) pct. 1 lit. b) se asigură integral pentru fiecare unitate timp de 5 ani de la omologarea şi punerea în funcţiune a acesteia.
(3)Nivelul fondurilor destinate obiectivelor din program se solicită de către administraţie, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, anual, prin hotărâre a Guvernului, fiind menţionat pentru fiecare obiectiv, şi se aprobă prin legea bugetului de stat.
(1)Exploatarea sistemului se realizează prin operatori de sistem selectaţi de administraţie, care stabileşte caietele de sarcini privind exploatarea acestuia, pentru fiecare unitate componentă.
(2)Operatorii sistemului sunt, de regulă, societăţi comerciale cu regim special de funcţionare, care corespund criteriilor de selecţie, licenţiere, monitorizare, atestare, garanţii şi patrimoniu şi care prestează servicii de intervenţii active în atmosferă.
(3)Activitatea operatorilor sistemului pentru exploatarea unităţilor din structura sistemului se desfăşoară pe bază de contract cu centrele zonale de coordonare, aprobat de administraţia sistemului, în condiţiile prezentei legi.
(4)Activitatea operatorilor sistemului se evidenţiază prin documente operaţionale, care constituie acte de certificare a serviciilor prestate.
(5)Eficienţa fizică a acţiunii de combatere a grindinei, efectuată de operatorii sistemului, este constatată de administraţie şi/sau de centrele zonale. Rapoartele instituţiilor de monitorizare constituie acte opozabile în acţiunile juridice ocazionate de neasigurarea protecţiei la căderile de grindină.
(6)Eficienţa fizică a celorlalte operaţiuni specifice domeniului se determină de către administraţie şi de către instituţia de monitorizare, precum şi de către beneficiar, după caz.
(7)Operatorii sistemului primesc şi predau patrimoniul unităţilor din sistem pe bază de proces-verbal, al cărui model este prevăzut în procedurile administraţiei, aprobat prin normele de aplicare a prezentei legi, şi asigură utilizarea acestuia exclusiv în scopul acţiunii de intervenţie.
(8)Distrugerile, defecţiunile tehnice ori dispariţia mijloacelor tehnice şi/sau a utilităţilor se constată în comun de reprezentanţii administraţiei şi ai operatorului sistemului, acţionând potrivit prevederilor prezentei legi.
(1)Omologarea şi punerea în funcţiune a fiecărei unităţi din structura sistemului se prevăd în program.
(2)Omologarea şi punerea în funcţiune a unităţii se execută în conformitate cu un program de omologare, elaborat de administraţie în colaborare cu proiectantul general al sistemului şi/sau cu partenerul extern, şi se avizează de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, precum şi de proiectantul general al sistemului.
(3)Omologarea şi punerea în funcţiune sunt activităţi de cercetare ştiinţifică care includ verificări, teste, simulări şi elaborarea tehnologiei şi care sunt specifice fiecărei unităţi.
(4)Activităţile privind omologarea şi punerea în funcţiune se realizează de către o comisie de omologare numită de administraţie, din care fac parte reprezentanţii instituţiilor prevăzute la alin. (2), la nivel de secretar de stat.
(5)Comisia încheie un act de omologare, pe baza dosarului de omologare, care constituie document justificativ pentru începerea perioadei de 5 ani de exploatare pentru cercetare şi/sau de activitate operaţională, în care finanţarea se asigură de la bugetul de stat.
(6)Modelul programului de omologare, al actului de omologare şi cuprinsul dosarului de omologare sunt prevăzute în procedurile administraţiei şi aprobate odată cu normele de aplicare a prezentei legi.
(1)Managementul programului se realizează de către administraţie, care colaborează în acest scop cu instituţiile implicate.
(2)Elaborarea programului se realizează de către administraţie, se avizează de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, de proiectantul general al sistemului şi de consiliul consultativ şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(3)Programul se elaborează pe o perioadă de minimum 15 ani, se corectează şi se precizează prin obiective stabilite pentru fiecare etapă anuală de dezvoltare.
(1)Monitorizarea activităţii se realizează de către organizaţii neguvernamentale, care operează în zona de comparaţie şi în zona protejată (ţintă), organizată pe lângă fiecare unitate.
(2)Organizarea, dotarea şi exploatarea zonelor de comparaţie fac parte integrantă din activitatea de implementare a sistemului şi se prevăd în program prin grija administraţiei.
(3)Selecţia organizaţiei care monitorizează activitatea se execută de către administraţie, pe bază de criterii de selecţie aprobate odată cu normele de aplicare a prezentei legi.
(4)Documentele monitorizării sunt opozabile terţilor.
(5)Mijloacele şi echipamentele necesare activităţii organizaţiilor neguvernamentale de monitorizare se predau şi se primesc de către administraţie.
(6)Pentru activitatea de monitorizare, administraţia alocă fonduri şi mijloace în limita obiectivelor prevăzute în program şi care se includ în obiectivele etapelor anuale.
(7)Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să asigure accesul în zona protejată şi în zona de comparaţie al personalului şi inspectorilor implicaţi în acţiuni de monitorizare, pe baza unei împuterniciri eliberate de administraţie, al cărei model se prezintă în normele de aplicare a prezentei legi.Secţiunea a 2-a Asigurarea funcţionării sistemului
(1)Administraţia Naţională de Meteorologie furnizează produsele meteorologice specializate necesare activităţii, în mod obligatoriu, unităţilor din sistem, prin Centrul Naţional de Prognoză şi/sau prin centrele meteorologice regionale.
(2)Furnizarea produselor meteorologice specializate se realizează, în mod obligatoriu, pe bază de protocoale de colaborare încheiate între Administraţia Naţională de Meteorologie şi administraţie, pentru fiecare unitate din structura sistemului, aprobate de secretarul de stat coordonator al domeniului din Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Protocoalele se actualizează anual pe baza rapoartelor de eficienţă economică, a celor de evaluare a impactului asupra fenomenelor meteorologice şi a dezvoltării tehnologiei din domeniu.
(3)Cheltuielile ocazionate de transmiterea produselor meteorologice specializate către unităţile din structura sistemului se suportă din bugetul administraţiei.
(4)Cheltuielile cu echipamentele de comunicaţie: achiziţie, instalare, exploatare şi reparaţii necesare transmiterii produselor meteorologice specializate către unităţile din structura sistemului se suportă din bugetul administraţiei.
(5)Produsele meteorologice specializate transmise se arhivează în banca de date a administraţiei şi a furnizorului şi constituie documente opozabile în acţiunile judiciare vizând activitatea.
(6)Cheltuielile necesare realizării radiosondajelor aerologice realizate la cererea administraţiei se suportă din bugetul administraţiei.
(7)Administraţia Naţională de Meteorologie nu poate desfiinţa, dezafecta sau conserva instalaţiile şi echipamentele din reţeaua S.I.M.I.N., utilizate la elaborarea şi furnizarea produselor meteorologice specializate, fără avizul administraţiei.
(8)Administraţia Naţională de Meteorologie prevede în bugetul propriu de venituri şi cheltuieli fondurile necesare pentru cheltuielile de personal şi pentru materiale, ocazionate de furnizarea produselor meteorologice specializate şi pentru elaborarea rapoartelor de evaluare a impactului activităţii asupra fenomenelor meteorologice, pe care le supune spre avizare administraţiei.
(1)Siguranţa spaţiului aerian pe timpul acţiunilor de intervenţie activă în atmosferă se asigură prin respectarea strictă, de către toate părţile implicate, a protocoalelor privind intervenţiile active în atmosferă, încheiate între administraţie şi instituţiile responsabile cu siguranţa spaţiului aerian.
(2)Protocoalele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al conducătorilor instituţiilor implicate în domeniul siguranţei spaţiului aerian.
(3)Protocoalele prevăzute la alin. (1) se completează şi se modifică cu acordul tuturor părţilor implicate, pe măsura dezvoltării sistemului şi a modificării legilor şi acordurilor în domeniu.
(1)Transportul şi depozitarea rachetelor antigrindină şi a altor mijloace pirotehnice utilizate în intervenţiile active în atmosferă, de la furnizor sau depozite, se asigură cu mijloacele de transport special amenajate şi echipate, conform legilor în vigoare, aparţinând unităţilor din structura administraţiei şi altor instituţii, de către operatorii atestaţi ai sistemului, pentru fiecare unitate.
(2)Proiectele de amenajare specială a mijloacelor de transport destinate acestui scop se elaborează şi se efectuează de către proiectantul mijloacelor tehnice pirotehnice şi/sau rachetelor antigrindină utilizate la activităţi şi avizate de administraţie.
(3)Atestarea şi reatestarea amenajărilor prevăzute la alin. (2) revin proiectantului mijloacelor tehnice sau furnizorului acestora, după caz, ca activitate de asistenţă tehnică la exploatarea sistemului, contractată cu administraţia.
(4)Predarea-preluarea mijloacelor pirotehnice şi/sau a rachetelor antigrindină din depozite se face cu respectarea procedurilor stabilite de administraţie, pe bază de proces-verbal, în forma stabilită prin normele de aplicare a prezentei legi, încheiat între administraţie şi depozitar.
(5)Efectuarea manipulării, transportului şi depozitării rachetelor antigrindină şi/sau mijloacelor pirotehnice revine reprezentantului numit de operatorul sistemului, iar monitorizarea acestor activităţi se execută de către reprezentanţii desemnaţi ai unităţii administraţiei implicate.
(6)Însoţirea transporturilor de rachete antigrindină şi/sau de mijloace pirotehnice se execută de militari din unităţile zonale ale jandarmeriei, în mod gratuit, la solicitarea administraţiei şi/sau a centrelor zonale de coordonare implicate.
(7)Condiţiile de depozitare în depozitele proprii sau ale unităţilor din cadrul Ministerului Apărării ori ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi obţinerea avizului de funcţionare pentru depozitele proprii se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.
(1)Asigurarea comunicaţiilor, atât cu unităţile proprii, cât şi cu instituţiile implicate în siguranţa spaţiului aerian pe timpul intervenţiilor active se asigură de către administraţie.
(2)Atât echipamentul de recepţie, cât şi buna lui stare tehnică se asigură de către fiecare instituţie implicată în siguranţa spaţiului aerian.
(3)Cheltuielile ocazionate de transmiterea informaţiilor privind siguranţa spaţiului aerian se suportă din bugetul administraţiei.
(4)Instituţiile care posedă, administrează şi/sau coordonează canale de comunicaţii sunt obligate să asigure canalele de comunicaţii necesare funcţionării sistemului, contra cost, potrivit cerinţelor tehnice stabilite de proiectantul general al sistemului şi potrivit legii.
(1)Atestarea şi reatestarea personalului angrenat în manipularea rachetelor antigrindină şi/sau a mijloacelor pirotehnice utilizate în intervenţiile active se asigură de către proiectantul general al sistemului şi/sau de fabricantul acestor mijloace, potrivit procedurii stabilite de proiectantul general şi avizate de administraţie.
(2)Atestarea şi reatestarea personalului operatorilor sistemului se asigură de către o comisie numită de administraţie, având în componenţă şi reprezentanţi ai proiectantului general al sistemului, şi se execută cu cel puţin o lună înainte de intrarea în activitate a acestuia.
(1)Administraţia are dreptul de a emite atestate profesionale pentru personalul de specialitate al operatorilor sistemului, potrivit legii.
(2)Administraţia are dreptul de a propune includerea de noi profesii din domeniul intervenţiilor active în atmosferă, iar instituţiile abilitate au obligaţia de a le include în Codul ocupaţiilor din România şi în Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN, potrivit legii.
Asigurarea pazei obiectivelor din componenţa sistemului se execută astfel:
a)depozitele de rachete antigrindină sau de mijloace pirotehnice utilizate la intervenţii active, de către fabricant ori de către unitatea militară din subordinea Ministerului Apărării sau a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pe teritoriul căreia acestea se construiesc sau care sunt situate în localitatea de reşedinţă a acestei unităţi, după caz, în mod gratuit, pe bază de protocol încheiat între părţi;
b)cu personal propriu atestat al operatorului sistemului, cu firme de pază sau cu poliţia comunitară, pe bază de protocol şi/sau de contract, încheiat între părţi, contra cost din bugetul administraţiei, pentru celelalte obiective;
c)poliţia locală este obligată să se implice în asigurarea măsurilor specifice protecţiei acestor obiective, la solicitarea administraţiei sau a unităţilor din structură.
(1)Baza de date constituită la exploatarea sistemului constituie proprietatea administraţiei şi se clasifică potrivit legii.
(2)Protecţia datelor se asigură cu mijloace proprii. Datele se pot comunică instituţiilor române şi străine implicate în domeniu de către conducerea administraţiei şi potrivit legii.
(1)Avizul de mediu pentru exploatarea sistemului se acordă pentru fiecare unitate, la cererea administraţiei, potrivit prevederilor prezentei legi.
(2)Avizul de mediu se acordă de autoritatea competentă, pe baza documentelor care atestă lipsa nocivităţii materialelor folosite şi/sau rezultate la acţiunea mijloacelor pirotehnice şi/sau rachetelor antigrindină sau a altor materiale utilizate la intervenţiile active.
(3)Documentele de atestare se pun la dispoziţia administraţiei de către proiectantul şi/sau fabricantul rachetelor antigrindină sau al mijloacelor pirotehnice utilizate la intervenţii active ori al altor materiale şi tehnologii folosite.
(4)Refuzul avizului de mediu este acceptat numai pe bază de documente emise de laboratoare autorizate recunoscute internaţional. Procedura refuzului este valabilă numai pentru rachetele antigrindină şi mijloacele pirotehnice de tip nou, precum şi pentru tehnologii neutilizate pe plan internaţional, la data avizului.
(1)Protecţia muncii pentru activităţile desfăşurate se asigură potrivit legii, astfel:
a)de către administraţie, pentru personalul propriu şi al unităţilor din structură;
b)de către instituţia operatorului sistemului, pentru personalul acesteia, pe timpul exploatării sistemului.
(2)Cheltuielile necesare asigurării protecţiei muncii se asigură de către administraţie şi de către unităţile din structură, în limita normelor şi potrivit prevederilor referitoare la dotarea acestora.Secţiunea a 3-a Controlul, inspecţia, licenţierea şi interzicerea activităţilor
(1)Controlul activităţii de intervenţii active în atmosferă se exercită de către administraţie şi de către unităţile din structură, după caz.
(2)Controlul se exercită asupra tuturor activităţilor legate de exploatarea sistemului şi asupra integrităţii patrimoniului administraţiei.
(3)Activitatea de intervenţie activă se apreciază după eficienţa fizică a intervenţiei sau atingerea obiectivelor de cercetare şi se evidenţiază în documentele operaţionale ale fiecărei unităţi.
(4)Documentele operaţionale ale fiecărei unităţi se stabilesc de proiectantul general al sistemului, împreună cu administraţia, se elaborează, se înregistrează, se evidenţiază, se păstrează şi se arhivează de către administraţie şi de către unităţile din structură, după caz.
(5)Documentele operaţionale constituie baza documentelor pentru recepţia serviciului operaţional şi pentru plată către operatorii sistemului, alături de celelalte documente de plată, întocmite potrivit legii.
(6)Documentele operaţionale constituie documente juridice opozabile în acţiunile ce privesc intervenţia activă efectuată, alături de documentele constatatoare elaborate de organizaţiile ce monitorizează exploatarea sistemului.
(1)Inspecţia se exercită de către administraţie, în principal, pentru:
a)constatarea integrităţii patrimoniului dat în folosinţă operatorilor sistemului;
b)participarea în comisii de cercetare-constatare a unor evenimente ivite în timpul intervenţiilor active, inclusiv al dezastrelor naturale meteorologice de proporţii, cauzate de intervenţiile active;
c)constatarea nerespectării normelor de protecţia muncii;
d)participarea la constatarea eficienţei fizice şi economice a activităţii;
e)controlul activităţii operaţionale desfăşurate de operatorii din sistem;
f)participarea la recepţii de lucrări, atestări de tehnică şi persoane;
g)activităţi de arbitraj.
(2)Documentele încheiate în urma inspecţiilor devin acte juridice opozabile în acţiunile ce privesc domeniul intervenţiilor active.
(3)Atribuţiile şi activitatea inspectorilor se detaliază în regulamentul de organizare şi funcţionare a administraţiei.
(1)Licenţierea are drept scop autorizarea operatorului sistemului de a exploata operaţional sistemul sau unităţi din structura acestuia.
(2)Licenţierea se efectuează prin acordarea licenţei de operare, document juridic oficial, modelul fiind prezentat în normele de aplicare a prezentei legi.
(3)Dreptul de a acorda licenţa de operare îl are în exclusivitate administraţia.
(4)Documentele necesare acordării licenţei de operare sunt cele prezentate în normele de aplicare a prezentei legi.
(5)Dreptul de a primi licenţa de operare îl au operatorii de sistem români sau străini, potrivit prevederilor prezentei legi.
(1)Administraţia acordă licenţe de operare operatorilor sistemului, selectaţi potrivit prevederilor prezentei legi.
(2)Valabilitatea licenţei de operare este de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia pe intervale de 5 ani.
(3)Licenţa se avizează anual, avizul acordându-se după finalizarea reatestării personalului operaţional.
(4)Licenţa de operare are modelul prezentat în normele de aplicare a prezentei legi şi se semnează de conducerea administraţiei.
(5)Licenţa de operare este document juridic în toate acţiunile ce privesc operarea sistemului.
(6)Licenţa de operare constituie condiţia obligatorie pentru contractarea activităţii de operare a sistemului.
Ridicarea sau suspendarea licenţei de operare are loc în condiţiile prevăzute de procedurile administraţiei, stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.
Activităţile experimentale în domeniul activităţii sunt activităţi de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.
Activităţile experimentale ale administraţiei se desfăşoară în mod obligatoriu pe bază de programe de experimentare, pe baza unor teme de cercetare ştiinţifică elaborate de administraţie, în colaborare cu instituţii române sau străine din domeniu, în scopul dezvoltării tehnologiilor, perfecţionării metodologiilor de evaluare a efectelor şi a riscurilor activităţii, precum şi ca activitate preliminară de exploatare.
Activităţile experimentale de tipul celor menţionate la art. 35 se prevăd în mod obligatoriu în program.
Introducerea în dotare a mijloacelor tehnice pentru intervenţii active, achiziţionate din producţia internă sau din străinătate, parcurge în mod obligatoriu etapa de activitate experimentală pentru confirmarea calităţii acestora şi evaluarea efectelor şi a riscurilor lor de utilizare.
Achiziţionarea mijloacelor tehnice este condiţionată în mod obligatoriu de furnizarea documentaţiilor de utilizare, cu descrierea tehnologiei de intervenţii active în atmosferă şi cu aprecieri privind riscurile utilizării acestora.
(1)Utilizarea agenţilor activi de tip nou în domeniu este permisă numai prin prezentarea buletinelor de analize, care să confirme conformitatea cu normele ecologice şi compatibilitatea acestora, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
(2)Buletinele de analiză se emit de laboratoare autorizate internaţional sau de laboratoare naţionale acreditate metrologic pentru aceste tipuri de agenţi.
(1)Activităţile experimentale trebuie să fie desfăşurate, în mod obligatoriu, cu amploare graduală în cadrul experimentelor ştiinţifice, parcurgând etapele: simulare în laborator, experiment local de mică amploare şi experiment ştiinţific cu obiectiv funcţional.
(2)Omologarea tehnologiei rezultate se face după procedura utilizată la omologarea unităţilor din sistem, cu concluzii privind evaluarea efectelor şi a riscurilor acestor activităţi.
Programul experimental cu obiectiv funcţional va fi avizat de administraţie, de consiliul consultativ al acesteia şi de proiectantul general al sistemului şi se aprobă în conformitate cu procedura programului de omologare a unităţilor.
Administraţia înştiinţează autorităţile publice locale privind experimentele ştiinţifice cu obiectiv funcţional şi solicită sprijinul acestora, menţionat în mod expres în documentele privind experimentarea.
Autorităţile publice locale sunt obligate să acorde sprijin administraţiei în domeniul lor de competenţă.
(1)În scopul realizării obiectivelor prezentei legi, se înfiinţează Administraţia Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (administraţia) prin preluarea patrimoniului creat şi a activităţilor desfăşurate în cadrul programului de realizare a sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor.
(2)Predarea-preluarea patrimoniului, a contractelor şi a obligaţiilor se face pe bază de protocol încheiat între actualii deţinători ai bunurilor, în calitate de predător, şi administraţia, în calitate de primitor.
(3)În calitate de autoritate publică centrală, administraţia este o instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, aflată în subordinea acestuia, care răspunde de domeniul intervenţiilor active în atmosferă.
(4)Sediul central al administraţiei este în municipiul Bucureşti, bd. Carol I nr. 17, sectorul 3. (5) Administraţia îşi desfăşoară activitatea potrivit legii şi în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului.
(6)Administraţia are în structura sa centre zonale de coordonare cu statut de sucursale, unităţi de combatere a căderilor de grindină, unităţi de creştere a precipitaţiilor, grupuri de combatere independente, alte unităţi din domeniu, precum şi unităţi ce se vor constitui ca urmare a progresului tehnico-ştiinţific. Structura administraţiei este prezentată în anexa nr. 3. (7) Modificările ulterioare în structură se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(8)Structura trebuie să corespundă programului aprobat potrivit art. 17 alin. (2).
Domeniul de competenţă al administraţiei îl reprezintă asigurarea dezvoltării şi funcţionării sistemului, asigurarea şi controlul în domeniul intervenţiilor active în atmosferă, precum şi organizarea colaborării internaţionale în domeniu.
Administraţia se înfiinţează pentru administrarea, implementarea, dezvoltarea, exploatarea sistemului, controlul funcţionării acestuia, precum şi pentru organizarea colaborării internaţionale în domeniu.
Pentru realizarea scopului său, administraţia desfăşoară următoarele activităţi:
a)elaborează şi supune spre aprobare programul, etapele anuale ale acestuia şi strategiile de dezvoltare în domeniu;
b)elaborează şi supune spre aprobare actele normative necesare desfăşurării activităţii;
c)asigură coordonarea activităţii cu activităţile de meteorologie, hidrologie, siguranţa spaţiului aerian şi protecţia populaţiei şi a economiei faţă de fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare;
d)planifică activităţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale sistemului;
e)prestează servicii de intervenţii active în atmosferă, direct sau prin intermediul operatorilor economici, operatori ai sistemului;
f)coordonează activitatea de cercetare în domeniul intervenţiilor active în atmosferă şi supune spre aprobare programe de experimentări ştiinţifice;
g)asigură instruirea personalului agenţilor operatori ai sistemului şi atestă capacitatea acestora de a desfăşura activităţi de intervenţii active în atmosferă;
h)elaborează proiecte de acte normative privind selecţia, atestarea şi reatestarea operatorilor economici, operatori ai sistemului, asigurarea securităţii spaţiului aerian pe durata realizării activităţilor de intervenţii active în atmosferă, înfiinţarea şi darea în exploatare a zonelor de comparaţie;
i)monitorizează pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele negative ale acestora din zonele de protecţie a unităţilor din structură, prin asigurarea funcţiilor de sprijin pentru gestionarea riscurilor naturale: grindină, tornade locale, secetă severă, îngheţ, ceaţă densă locală şi avalanşe;
j)elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al administraţiei şi îl supune spre aprobare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
k)organizează şi coordonează sistemul naţional de formare şi pregătire profesională în domeniul intervenţiilor active în atmosferă, în colaborare cu Administraţia Naţională de Meteorologie, potrivit legii;
l)acordă licenţe, controlează activitatea operatorilor sistemului şi supraveghează activităţile de intervenţii active în atmosferă desfăşurate de aceştia;
m)organizează atestarea mijloacelor tehnice şi a tehnologiilor utilizate în activitate;
n)organizează, dotează şi dă în folosinţă unor organizaţii neguvernamentale abilitate zonele de comparaţie;
o)constituie, actualizează sistematic şi administrează baza de date pentru intervenţii active în atmosferă;
p)asigură participarea beneficiarilor, asigurătorilor şi a organizaţiilor ştiinţifice din domeniu la stabilirea strategiei de dezvoltare;
q)asigură inspecţia în domeniul activităţii;
r)organizează activitatea de raportare a activităţilor de intervenţii active în atmosferă către Organizaţia Meteorologică Mondială şi alte organisme internaţionale;
s)coordonează activităţile transfrontaliere de intervenţii active în atmosferă;
ş) participă, alături de Ministerul Afacerilor Externe, la încheierea de acorduri, tratate şi convenţii în domeniul intervenţiilor active în atmosferă;
t)coordonează activitatea de cooperare tehnico-ştiinţifică cu organismele naţionale şi internaţionale sau cu ale altor ţări în domeniu;
ţ) asigură, în timp util, informarea populaţiei şi a mass-mediei privind activităţile specifice domeniului de activitate;
u)alte activităţi adiacente obiectului său de activitate.
(1)Activitatea administraţiei se finanţează după cum urmează:
a)de la bugetul de stat, pentru cheltuielile de personal şi de întreţinere, atestare, reatestare, şcolarizare, cercetare-dezvoltare, monitorizare activităţi, expertize, taxe, relaţii internaţionale, operaţii de branding etc., potrivit legii;
b)de la bugetul de stat, din surse atrase şi proprii pentru program, conform celor menţionate în cuprinsul prezentei legi;
c)din alte surse, conform prevederilor prezentei legi.
(2)Alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor cheltuieli necesare desfăşurării activităţii se face potrivit normelor metodologice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3)Bugetul de venituri şi cheltuieli se aprobă de coordonatorul administraţiei.
(4)Administraţia poate prevedea cheltuieli social-culturale şi sportive, precum şi sponsorizări, potrivit legii.
(1)Evidenţa activităţii operaţionale şi/sau experimentale a administraţiei şi a unităţilor din structură, desfăşurată potrivit programului, constituie bază justificativă de cheltuieli a acesteia, documente opozabile în acţiuni care privesc activitatea, alături de alte documente ce se întocmesc potrivit legii.
(2)Nomenclatorul şi modelul documentelor de activitate operaţională se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.
(1)Patrimoniul administraţiei se constituie din patrimoniul preluat la înfiinţare şi cel realizat prin implementarea şi dezvoltarea sistemului.
(2)Patrimoniul propriu aparţine domeniului privat al statului şi constă în: clădiri, utilaje, instalaţii, mijloace de transport de uz general.
(3)Patrimoniul aparţine domeniului public al statului, asupra căruia exercită un drept de administrare, care constă din infrastructura de intervenţii active în atmosferă.
(4)Bunurile aflate în domeniul public al statului care constituie infrastructura de intervenţii active în atmosferă sunt prevăzute în anexa nr. 4.
(1)Conducerea administraţiei se asigură de către un preşedinte cu rang de director general şi un vicepreşedinte cu rang de director general adjunct, numiţi prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Funcţia de director general este funcţie militară.
(2)Componenta şi atribuţiile conducerii administraţiei se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.
(3)Structura organizatorică a administraţiei şi a unităţilor din subordine se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(4)Preşedintele conduce activitatea administraţiei şi o reprezintă în raporturile cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice şi fizice, precum şi în justiţie. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii.
(5)Preşedintele este ordonator secundar de credite şi gestionează fondurile publice alocate.
(1)Personalul administraţiei este stabilit prin statul de funcţii, numărul acestuia aprobându-se prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia, potrivit prezentei legi.
(2)Personalul administraţiei se constituie prin preluarea personalului implicat direct în program din structura Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a unităţilor din subordinea acestuia, a proiectantului general al sistemului şi se completează cu specialişti din diverse domenii, potrivit prevederilor prezentei legi şi statului de funcţii.
(3)Personalul implicat în program şi preluat de la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală îşi desfăşoară activitatea la sediile acestora, până la punerea în funcţiune a unităţii teritoriale componente a sistemului.
(4)Personalul din cadrul administraţiei este format din funcţionari publici şi personal contractual, cu activitate specială. Salarizarea personalului administraţiei este similară salarizării personalului din aparatul central al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(5)Sporurile speciale se acordă potrivit celor practicate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
(1)Organizarea teritorială a administraţiei trebuie să corespundă structurii sistemului.
(2)Centrele de coordonare zonală ţin evidenţa contabilă până la nivel de balanţă de verificare.
(3)Centrele de coordonare zonală se organizează în funcţie de configuraţia geografică, de tipul şi de intensitatea fenomenelor meteorologice, precum şi de structura informaţională a meteorologiei.
(4)Modul de constituire, de desemnare a reprezentanţilor şi de funcţionare a consiliilor este prevăzut în regulamentul de organizare şi funcţionare a administraţiei.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale asigură finanţarea organizării şi funcţionării administraţiei până la asigurarea fondurilor de la bugetul de stat.
Patrimoniul realizat din sumele alocate de la bugetul de stat şi/sau din credite externe se constituie în proprietate publică sau privată a statului, după caz.
Documentaţiile, mijloacele tehnice, echipamentele cu softurile aferente, realizate prin cercetare proprie sau achiziţionate în cadrul programului, devin proprietatea administraţiei, a Administraţiei Naţionale de Meteorologie sau a altor colaboratori la program, conform destinaţiei şi utilizării acestora.
(1)Echipamentele, utilajele şi tehnologiile realizate prin program pentru fabricaţia de mijloace tehnice în ţară rămân în proprietatea fabricantului.
(2)Menţionarea proprietarului şi a bunurilor prevăzute la alin. (1) se consemnează în hotărârea Guvernului prin care se aprobă etapele anuale ale programului.
Dreptul de proprietate intelectuală se aplică atât pentru mijloacele tehnice de influenţă activă, cât şi pentru tehnologiile utilizate, după caz.
Patrimoniul realizat în cadrul programului se preia de către administraţie de la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală implicate, în termen de 90 de zile de la înfiinţarea administraţiei, pe bază de protocoale între părţi.
(1)Mijloacele pirotehnice se depozitează până la utilizare în depozitele fabricantului sau ale unităţilor militare apropiate unităţilor din structura administraţiei, fără plată, pe baza protocolului încheiat între părţi.
(2)Investiţiile necesare depozitării, întreţinerii şi reparaţiilor spaţiilor de depozitare exclusive pentru aceste activităţi revin administraţiei, care prevede fonduri în buget pentru această destinaţie.
(3)Depozitarea şi predarea-preluarea mijloacelor prevăzute la alin. (1) se efectuează pe bază de documente, potrivit legii.
(4)Paza şi asigurarea integrităţii mijloacelor pirotehnice revin deţinătorului depozitului şi se suportă din fondurile acestuia.
(5)Conservarea mijloacelor pirotehnice se face de către personalul administraţiei sau al fabricantului, după caz, pe cheltuiala proprietarului acestora.
(6)Deţinătorul depozitului asigură accesul la mijloacele tehnice aflate în depozitare, la solicitarea administraţiei.
(1)Mijloacele tehnice, echipamentele şi toată logistica aferentă se pun la dispoziţia operatorului sistemului de către administraţie, cu cel puţin o lună înainte de începerea activităţilor.
(2)Predarea-preluarea mijloacelor prevăzute la alin. (1) în bună stare se face pe bază de documente, al căror model se prezintă în normele de aplicare a prezentei legi.
(3)Cheltuielile de întreţinere, reparaţii, conservare şi deconservare se suportă de către administraţie.
(4)Buna utilizare, incidentele sau deteriorările tehnice se constată de către administraţie, în cadrul operaţiunilor de monitorizare a operatorului sistemului care încheie acte de constatare cu acesta, conform modelului precizat în normele de aplicare a prezentei legi.
Mijloacele tehnice consumate în cadrul activităţii se consemnează în documentele operaţionale şi se scad din evidenţa patrimonială a administraţiei pe baza acestor documente.
(1)Mijloacele tehnice de combatere independentă a grindinei instalate la grupurile de combatere, prin program, se dau în folosinţă gratuită beneficiarilor protejaţi.
(2)Beneficiarii protejaţi asigură fonduri necesare în exclusivitate pentru agentul activ utilizat, plata personalului de operare utilizat şi reparaţiile-întreţinerile acestor mijloace, precum şi cheltuielile cu comunicaţiile necesare intervenţiilor.
Liniile de comunicaţii din înzestrarea unităţilor militare necesare administraţiei se pun la dispoziţia acesteia cu titlu gratuit, în limita posibilităţilor tehnice ale acestora şi pe bază de protocol între părţi.
Proiectantul general al sistemului utilizează gratuit mijloacele tehnice şi infrastructura administraţiei pentru activităţile de cercetare-dezvoltare prevăzute în program.
Autorităţile publice locale sunt obligate să pună la dispoziţie terenuri proprietate publică în regim de folosinţă gratuită şi în măsura disponibilităţilor pentru realizarea şi exploatarea unităţilor din structura administraţiei.
Societăţile comerciale beneficiare ale activităţii pot da în folosinţă gratuită terenuri pentru instalarea unităţilor din structura administraţiei şi se scutesc, pentru aceste suprafeţe, de la plata oricăror taxe legate de acestea.
În mod excepţional, administraţia poate achiziţiona teren pentru dezvoltarea sistemului, potrivit legii.
Licenţele de fabricaţie, documentaţiile, studiile, tehnologiile şi brevetele realizate ca urmare a activităţilor de cercetare-dezvoltare, desfăşurate prin program, sunt proprietatea administraţiei şi nu se pot vinde de către realizatori unor terţi fără avizul acesteia, potrivit legii.
(1)Infrastructura realizată prin program poate fi închiriată altor utilizatori, pe baza încasării unei redevenţe, în condiţiile legii.
(2)Mărimea redevenţei se propune de către administraţie şi se prevede în bugetul de venituri şi cheltuieli al acesteia, potrivit legii.
Atestarea calităţii activităţilor revine administraţiei, organizaţiilor neguvernamentale de monitorizare definite la pct. 19 din anexa nr. 1 şi beneficiarilor, după caz, potrivit prezentei legi.
Atestarea calităţii activităţilor de către administraţie se efectuează în scopul:
a)aprecierii calitative a activităţilor operatorilor din sistem;
b)elaborării, întocmirii, analizei şi arhivării documentelor de atestare a calităţii activităţii;
c)efectuării plăţilor către operatorii din sistem şi către organizaţiile neguvernamentale de monitorizare;
d)aprecierii comparative a activităţii organizaţiilor de monitorizare;
e)opozabilităţii ştiinţifice faţă de acţiunile ce privesc activităţile de intervenţii active în ţară şi în străinătate;
f)constatării şi calificării dezastrelor naturale meteorologice de proporţii.
Atestarea calităţii activităţii de către organizaţiile neguvernamentale de monitorizare se efectuează în scopul utilizării unei aprecieri calitative independente a activităţii, credibilă şi opozabilă în acţiunile ce privesc activităţile.
Atestarea calităţii activităţii se poate efectua şi de către beneficiari în folos propriu, pentru susţinerea cauzei în acţiuni ce privesc activitatea.
(1)Documentele de atestare a calităţii activităţii sunt, în principal:
a)documentele operaţionale, rapoartele şi actele încheiate de administraţie;
b)rapoartele de atestare a calităţii, elaborate de organizaţiile neguvernamentale;
c)actele de atestare, elaborate de beneficiari, potrivit normelor proprii de funcţionare;
d)alte acte.
(2)Modelele documentelor menţionate la alin. (1) sunt prezentate în normele de aplicare a prezentei legi.
Finanţarea atestării calităţii revine administraţiei sau beneficiarului acestei activităţi, după caz.
Atestarea calităţii activităţii se referă în exclusivitate la eficienţa fizică a intervenţiilor active în atmosferă.
Documentele elaborate la atestarea calităţii activităţii se pot folosi ca documente opozabile în contestaţiile pentru aceste activităţi, numai în limita parametrilor tehnici menţionaţi în documentaţii de către proiectantul general şi/sau în contractele încheiate între părţile participante la aceste activităţi.
Atestarea calităţii activităţii pentru activităţile proprii desfăşurate de operatorii economici beneficiari nu poate fi opozabilă în acţiunile ce privesc intervenţiile active în atmosferă.
Documentele de atestare a calităţii sunt, în principal, documente de bază pentru efectuarea plăţilor pentru acţiunile de intervenţii active în atmosferă în toată structura sistemului, potrivit legii.
Atestarea calităţii activităţii se efectuează cu mijloace tehnice specifice şi în conformitate cu normele, instrucţiunile, protocoalele şi alte documente prevăzute în documentaţiile tehnice pentru sistem sau unităţile sale din structură.
(1)Atestarea proprie a calităţii activităţii în vederea determinării eficienţei economice a acesteia se face în exclusivitate pentru:
a)studii de dezvoltare a sistemului, a mijloacelor tehnice şi a tehnologiilor utilizate în aceste activităţi;
b)studii în folosul propriu al administraţiei pentru opozabilitate faţă de asigurători, beneficiari sau autorităţile publice centrale şi locale;
c)informarea ştiinţifică a populaţiei din zonele de interes.
(2)Cheltuielile pentru activităţile prevăzute la alin. (1) se suportă de către administraţie.
(1)Atestarea calităţii în vederea determinării eficienţei economice se raportează în exclusivitate la zonele protejate.
(2)Atestarea de acest tip se execută de către organizaţiile neguvernamentale de monitorizare şi/sau de administrare, după caz.
Contestarea calităţii atestării de acest tip se poate face pe baza unei evaluări independente efectuate de către un organism internaţional, printr-un expert independent şi autorizat, potrivit legii, şi pe cheltuiala contestatarului.
Deciziile strategice pentru implementarea sistemului se iau de către administraţie şi cu consultarea proiectantului general, a fabricantului de mijloace tehnice, a beneficiarilor, a asigurătorilor, a organizaţiilor neguvernamentale de monitorizare, a instituţiilor şi asociaţiilor ştiinţifice şi profesionale din domeniu.
Participarea proiectantului general, a fabricantului naţional de mijloace tehnice, a beneficiarilor, a asigurătorilor, a organizaţiilor neguvernamentale de monitorizare, a instituţiilor şi a asociaţiilor ştiinţifice şi profesionale din domeniu la adoptarea deciziilor strategice se asigură prin organizarea şi funcţionarea consiliului consultativ de pe lângă administraţie, numit consiliu consultativ pentru strategia de dezvoltare a activităţilor în România, denumit în continuare consiliu consultativ.
Compunerea, organizarea şi funcţionarea consiliului consultativ se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.
Cheltuielile şi personalul necesar activităţii consiliului consultativ se asigură de către administraţie.
(1)Avizul acestui organism este consultativ în ceea ce priveşte forma finală a documentelor privind strategia de dezvoltare.
(2)În cazul refuzului avizului a două treimi din numărul membrilor consiliului consultativ, documentele supuse avizării se refac.
Proiectele programelor şi/sau strategiilor de dezvoltare a activităţii se transmit de către administraţie membrilor consiliului consultativ spre analiză şi completare, cu cel puţin 30 de zile înainte de analizarea lor de către aceştia.
Administraţia poate plăti studii privind strategiile de dezvoltare, la propunerea administraţiei sau a instituţiilor ai căror reprezentanţi fac parte din consiliul consultativ, în limita fondurilor ce se pot aloca acestui scop şi care se prevăd în program.
(1)Avizul fiecărui membru din consiliul consultativ are la bază un punct de vedere scris, fundamentat ştiinţific, al instituţiilor cu reprezentare în acest organism.
(2)Punctul de vedere menţionat la alin. (1) se referă în exclusivitate la domeniul şi competenţa proprii ale instituţiei reprezentate.
(1)Beneficiarii, în sensul prezentei legi, sunt, în general:
a)societăţile comerciale reprezentative din domeniul agricol;
b)autorităţile publice locale;
c)societăţile comerciale din domeniul apelor, navigaţiei şi turismului, după caz;
d)societăţile de asigurări din domeniul agricol.
(2)Beneficiarii participă la activitatea consiliului consultativ prin reprezentanţi aleşi de organizaţiile profesionale din domeniu şi direct prin reprezentanţii de drept ai instituţiilor, după caz.
(3)Domeniul de implicare a acestora îl reprezintă necesitatea combaterii grindinei, a altor fenomene meteorologice periculoase sau dăunătoare, necesitatea şi amploarea activităţii de creştere a precipitaţiilor pe plan local, naţional şi regional.
(4)Participarea beneficiarilor se materializează prin:
a)prezentarea de documentaţii, rapoarte, note privind pagubele produse de fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare;
b)atestări în folos propriu ale eficienţei fizice a activităţii şi în folosul consiliului consultativ privind eficienţa economică a activităţii;
c)susţinerea documentată a priorităţilor în implementarea sistemului atât în consiliul consultativ, cât şi la autorităţile publice locale şi centrale.
Participarea organizaţiilor neguvernamentale de monitorizare a activităţii se exercită atât prin consiliul consultativ, cât şi prin rapoartele operaţionale anuale de monitorizare, prezentate administraţiei.
(1)Participarea instituţiilor, a organizaţiilor ştiinţifice şi a personalităţilor ştiinţifice din domeniu se asigură prin activitatea consiliului consultativ şi a avizelor, după caz.
(2)Prin instituţii şi organizaţii ştiinţifice, în sensul prezentei legi, se înţeleg instituţiile şi organizaţiile constituite în domeniile agricol, meteorologic, de mediu şi industrial.
(3)Avizele, participarea la consiliul consultativ şi documentaţiile de susţinere se referă exclusiv la domeniile reprezentate.
(4)Din consiliul consultativ fac parte numai reprezentanţii instituţiilor şi/sau ai organizaţiilor ştiinţifice din domeniile prevăzute la alin. (2), legate nemijlocit de activitate şi, în mod obligatoriu, reprezentantul proiectantului general al sistemului.
(5)Participarea partenerilor străini şi a personalităţilor ştiinţifice la activitate se asigură în consiliul consultativ prin reprezentanţii acestora, care au calitatea de implicaţi în domeniu, potrivit legii.
(1)Participarea societăţilor de asigurare, denumite asigurători, se realizează în consiliul consultativ prin reprezentanţii acestora, care au calitatea de implicaţi în domeniu, potrivit legii.
(2)Asigurătorii pot avea şi calitatea de beneficiari ai activităţii, dacă sunt parte contractantă în desfăşurarea acesteia.
(1)În relaţiile cu administraţia, Guvernul aprobă actele şi activităţile prevăzute de prezenta lege.
(2)Activitatea administraţiei este coordonată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Autorităţilor publice locale le revin următoarele atribuţii:
a)asigură relaţia de cooperare cu administraţia, cu unităţile din structură şi cu operatorii din sistem;
b)integrează sistemul în sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă;
c)pune la dispoziţie terenurile necesare administraţiei, în limita disponibilităţilor;
d)participă, împreună cu agenţiile neguvernamentale de monitorizare, la informarea populaţiei din zonele de protecţie şi din zonele de comparaţie cu privire la activităţile din acest domeniu;
e)acordă prioritate întreţinerii căilor de acces la unităţile din zonă;
f)sprijină activitatea de selecţie a personalului de operare utilizat în zonă;
g)participă cu fonduri la acţiunile comune stabilite de către acestea şi administraţie, la activităţile de implementare şi funcţionare a sistemului în limita disponibilităţilor, pe baza studiilor de fezabilitate elaborate pentru unităţile noi, potrivit legii.
În cadrul relaţiilor şi colaborării internaţionale în domeniu, administraţia are următoarele atribuţii:
a)avizează sau supune aprobării organelor abilitate, după caz, memorandumurile, protocoalele, înţelegerile cu parteneri externi cu privire la acest domeniu;
b)propune şi/sau aprobă proiectele internaţionale de colaborare tehnico-ştiinţifică, de dezvoltare şi implementare din domeniu, după caz;
c)avizează proiectele de colaborare tehnico-ştiinţifică privind mijloacele tehnice şi tehnologiile utilizate, iniţiate de proiectantul general al sistemului sau de alte institute ori societăţi cu preocupări în domeniu;
d)supune spre aprobare obţinerea de credite externe cu garanţie guvernamentală pentru acest domeniu, potrivit legii;
e)participă, alături de instituţiile de resort, la elaborarea tratatelor sau la avizarea acestora privind colaborarea transfrontalieră, regională şi mondială în acest domeniu, după caz;
f)participă la manifestările internaţionale în domeniu;
g)elaborează rapoarte privind rezultatele activităţii, potrivit legii, către instituţiile internaţionale din domeniu;
h)avizează orice transfer în străinătate de know-how, realizat în ţară sau utilizat în sistem;
i)participă la investiţii comune transfrontaliere în domeniu, potrivit legii;
j)avizează furnizarea produselor meteo speciale către instituţii din ţările vecine cu activităţi în domeniu, potrivit înţelegerilor cu acestea;
k)avizează proiectele de colaborare externă cu privire la dezvoltarea reţelei naţionale de meteorologie pentru zonele de interes în desfăşurarea activităţii;
l)participă la programele internaţionale organizate de Organizaţia Meteorologică Mondială în acest domeniu;
m)participă la programe din domeniu, coordonate sau finanţate de Uniunea Europeană.
Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz.
(1)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc următoarele fapte:
a)desfăşurarea de activităţi de intervenţii active necuprinse în program şi/sau desfăşurate de operatori economici care nu au primit licenţa de operare de la administraţie;
b)acordarea de licenţe de operare fără respectarea prevederilor prezentei legi;
c)nerespectarea tehnologiei de intervenţii active stabilite prin documentaţii şi instrucţiuni de exploatare, dacă aceasta a condus la dezastre naturale meteorologice de proporţii, calificate ca atare;
d)utilizarea, de către operatorii sistemului, în acţiunile de intervenţii active, a unor mijloace tehnice neatestate, potrivit prezentei legi;
e)desfăşurarea de experienţe de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare, necuprinse în program şi în afara unor programe ştiinţifice aprobate, care conduc la dezastre naturale meteorologice de proporţii, calificate ca atare;
f)nerespectarea regimului de lucru cu explozivi sau alţi agenţi chimici dăunători pe timpul intervenţiilor active în atmosferă, dacă aceasta a condus la accidente tehnice sau ecologice grave cu pierderi de vieţi omeneşti;
g)nerespectarea de către operatorii sistemului a procedurilor, a protocoalelor, a calităţii produselor meteorologice specializate şi care prin activitatea acestora a condus la dezastre naturale meteorologice de proporţii, calificate ca atare.
h)alte fapte care pot constitui infracţiuni, potrivit legii penale.
(2)Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
a)cu închisoare de la 2 la 4 ani, pentru faptele prevăzute la lit. a), c) şi e);
b)cu închisoare de la 6 luni la 2 ani pentru faptele prevăzute la lit. b), d), f) şi g).
Constituie contravenţii în domeniul intervenţiilor active în atmosferă următoarele fapte:
a)desfăşurarea de acţiuni în domeniul activităţii fără obţinerea avizelor menţionate în prezenta lege;
b)nerespectarea prevederilor caietelor de sarcini de către operatorii sistemului;
c)inexistenţa, necompletarea sau incorecta utilizare a documentelor operaţionale menţionate în prezenta lege de către operatorul sistemului, administraţie, organizaţii de monitorizare, după caz;
d)nearhivarea produselor meteorologice specializate, a comenzilor, apelurilor, răspunsurilor, rapoartelor legate de activitatea operaţională pe toată durata desfăşurării acesteia de către participanţii la activitate, potrivit competenţelor personalului implicat;
e)refuzul încheierii protocoalelor, precum şi nerespectarea acestora de către părţile implicate în activitate pe toată durata desfăşurării acesteia, potrivit competenţelor instituţiilor şi persoanelor implicate, dacă acestea nu au condus la fapte penale;
f)refuzul de a elabora produsele meteorologice specializate necesare sau nefurnizarea acestora în timp util, dacă această faptă a condus la imposibilitatea desfăşurării activităţii, fără o determinare de forţă majoră, şi care nu a condus la dezastre naturale meteorologice de proporţii;
g)refuzul de a acorda permisiunea de intervenţie din partea instituţiilor implicate în siguranţa spaţiului aerian, în afara cazurilor de forţă majoră, şi care a condus la imposibilitatea desfăşurării activităţii;
h)refuzul de a acorda avizele menţionate în prezenta lege fără o bază legală şi care a condus la imposibilitatea desfăşurării activităţii;
i)nerespectarea clauzelor contractuale privind angajamentul operatorilor sistemului în desfăşurarea activităţilor operaţionale menţionate expres în aceste contracte de operare, dacă aceasta nu a condus la dezastre naturale meteorologice de proporţii, calificate ca atare;
j)achiziţia de mijloace tehnice sau de tehnologii de către operatorii sistemului sau de către alte persoane juridice şi fizice fără avizul administraţiei şi al proiectantului general al sistemului;
k)desfăşurarea de acţiuni în cadrul activităţii, care nu sunt cuprinse în program şi/sau în programele de experimentări ştiinţifice;
l)refuzul sau întârzierea nejustificată a elaborării, promovării, avizării programului, strategiei de dezvoltare, actelor normative şi solicitărilor de finanţare a activităţii necesare, pe toată durata promovării, până la adoptare, potrivit competenţei instituţiilor şi persoanelor şi potrivit legii, dacă această faptă a condus la imposibilitatea desfăşurării activităţii;
m)împiedicarea, sub orice formă, a desfăşurării activităţii sau refuzul de a sprijini această activitate manifestată din partea autorităţilor publice locale sau a instituţiilor descentralizate ale autorităţilor publice centrale, a altor persoane fizice şi juridice, dacă administraţia a intervenit direct, în acest sens, la aceste instituţii, potrivit competenţei acestora şi potrivit legii;
n)neasigurarea canalelor de comunicaţii, inclusiv a posibilităţii tehnice de a transmite mesajele operaţionale în timp util, cuprinse în activitate, de către operatorii comunicaţiilor cu care are contracte sau refuzul de a asigura prin contract aceste comunicaţii, potrivit caietului de sarcini transmis de administraţie, dacă această faptă a condus la imposibilitatea desfăşurării activităţii;
o)împiedicarea, sub orice formă, a exercitării monitorizării şi inspecţiei prevăzute în prezenta lege de către persoanele juridice şi fizice, potrivit legii;
p)împiedicarea accesului la obiectivele din structura sistemului, aflate în proprietatea altor instituţii şi/sau operatori economici, al personalului şi al mijloacelor de transport implicate în activitate.
(1)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul desemnat din cadrul inspecţiei intervenţiilor active, care face parte din structura administraţiei.
(2)Inspecţia intervenţiilor active constată faptele contravenţionale cu ocazia efectuării inspecţiilor proprii sau ca urmare a semnalelor, a sesizărilor primite prin acţiunea de monitorizare şi control al activităţii sau din alte surse.
(3)Inspecţia se exercită atât asupra unităţilor din structura administraţiei, a operatorilor sistemului licenţiaţi, cât şi asupra activităţilor de intervenţii active desfăşurate de operatorii economici autorizaţi.
(4)Inspecţia se exercită asupra oricărei persoane juridice sau fizice care desfăşoară ilegal activităţi de influenţă activă în atmosferă.
(5)Modelele documentelor cu privire la activitatea de inspecţie se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.
Cercetarea infracţiunilor prevăzute la art. 101 revine organelor în drept, cu participarea obligatorie a inspecţiei intervenţiilor active din cadrul administraţiei.
Inspecţia intervenţiilor active are obligaţia să solicite organelor în drept cercetarea faptelor considerate infracţiuni.
La cercetarea infracţiunilor prevăzute la art. 101 participă organul în drept şi inspecţia intervenţiilor active.
Autorităţile publice centrale şi locale sunt obligate să acorde sprijin inspecţiei intervenţiilor active în atmosferă, potrivit legii şi competenţelor fiecăreia.
Contravenţiile prevăzute la art. 102 se sancţionează după cum urmează:
a)cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei, faptele prevăzute la lit. a), b), e), f), g), i), k), n) şi p);
b)cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, faptele prevăzute la lit. c), d), h), j), l), m) şi o).
(1)Nivelul amenzilor prevăzut la art. 108 va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
(2)Dispoziţiile art. 102 şi 108 referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)Normele de aplicare a prezentei legi, documentele menţionate în cuprinsul prezentei legi pentru a fi promovate prin acestea, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a administraţiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1) va conţine normele şi măsurile pentru toate acţiunile.
(3)Obiectivele şi fondurile necesare etapelor anuale ale programului se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale numeşte preşedintele şi vicepreşedintele administraţiei.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale supune aprobării Guvernului programul, în termen de 120 de zile de la numirea preşedintelui administraţiei.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile aduc la cunoştinţă organismelor internaţionale implicate în domeniu înfiinţarea şi funcţionarea în România a administraţiei.
Reprezentantul administraţiei face parte de drept din Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă şi are statut de observator la Organizaţia Meteorologică Mondială.
(1)Documentele operaţionale ale administraţiei şi/sau ale unităţilor din structura acesteia nu pot fi ridicate de la sediul acestora pe tot timpul desfăşurării activităţii sub niciun motiv, de către nicio instituţie care ar putea conduce la imposibilitatea desfăşurării intervenţiilor.
(2)Documentele operaţionale pot fi puse la dispoziţia instituţiilor abilitate numai sub formă de copii, iar originalele, în afara sezonului de intervenţie a activităţii, se pot consulta la sediul unităţii deţinătoare.
(1)Dispoziţiile prezentei legi modifică în mod corespunzător prevederile legale privind intervenţiile active în atmosferă.
(2)Prevederile contrare prezentei legi se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
EUGEN NICOLICEA
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Bucureşti, 10 octombrie 2008.
Nr. 173.
DEFINIŢII
1.Intervenţii active în atmosferă - acţiuni de modificare a stării microfizice şi macrofizice a atmosferei pentru înlăturarea sau atenuarea efectelor distructive ori dăunătoare ale fenomenelor meteorologice prognozate ori constatate cu mijloace tehnico-ştiinţifice ori pentru obţinerea de condiţii meteorologice favorabile. În sinteză se pot defini ca activităţi de modificare artificială a vremii.
2.Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor - ansamblu coerent organizatoric şi funcţional, conţinând mijloace tehnice şi personal specializat în acţiuni de intervenţii active în atmosferă
3.S.I.M.I.N. - Sistemul naţional meteorologic integrat din structura Administraţiei Naţionale de Meteorologie
4.Centrul zonal de coordonare - parte a sistemului care coordonează acţiuni de intervenţie activă, la care participă mai multe unităţi de combatere a căderilor de grindină şi/sau unităţi de creştere a precipitaţiilor şi/sau în colaborare cu unităţi similare din ţările vecine, într-o zonă geografică şi fizică a României.
5.Unitate de combatere a căderilor de grindină - parte operaţională a sistemului, autonomă operaţional şi care înlătură sau atenuează efectele distructive ale căderilor de grindină din zona sa de protecţie.
6.Unitate de creştere a precipitaţiilor - parte operaţională şi/sau de cercetare a sistemului, destinată să realizeze intervenţii active în atmosferă, singură sau împreună cu unităţi similare din ţară ori din ţările vecine, în scopul modificării vremii în zona de interes, în cadrul unor programe experimentale ori operaţionale.
7.Mijloace tehnice de combatere a grindinei - ansambluri complexe mecanice, pirotehnice, chimice, utilizate în unităţile de combatere a căderilor de grindină, conform tehnologiei aplicate
8.Tehnologie de combatere a căderilor de grindină - totalitatea metodelor şi activităţilor din sistem destinate să prevină sau să micşoreze pagubele produse de grindină în zonele protejate
9.Produse meteorologice specializate - produsele meteorologice elaborate potrivit normelor stabilite de Administraţia Naţională de Meteorologie şi de administraţie, utilizate în domeniul activităţii
10.Rachetă antigrindină - vectorul purtător al agentului activ, utilizat în cadrul tehnologiei de combatere a căderilor de grindină
11.Punct de comandă - centrul decizional al unei unităţi, din care se asigură conducerea întregii activităţi, în conformitate cu tehnologia de intervenţii active în atmosferă, combaterea grindinei şi/sau creşterea precipitaţiilor
12.Punct de lansare - componenta de execuţie a unităţii, din care se asigură lansările rachetelor antigrindină la timp şi în condiţii de siguranţă
13.Zonă protejată (ţintă) - arie stabilită a fi protejată la căderile de grindină
14.Zonă cu precipitaţii crescute şi/sau uniformizate - arie geografică extinsă, în care se execută acţiuni de intervenţie activă pentru creşterea şi/sau uniformizarea precipitaţiilor, denumită şi zonă de interes.
15.Zonă de comparaţie - suprafaţa adiacentă zonei protejate, stabilită conform criteriilor din domeniu, şi în care se execută activitatea de monitorizare a activităţii.
16.Eficienţă fizică a intervenţiei - eficienţa acestei activităţi, comensurată numai prin elementele definitorii pentru succesul acesteia şi calculată ca atare
17.Eficienţa economică a intervenţiei - protecţia asigurată operatorilor economici şi populaţiei din zona protejată/zona de intervenţie, calculată ca atare
18.Proiectant general al sistemului - persoana juridică română care elaborează concepţia pentru sistem şi asigură avizele şi activităţile, conform prezentei legi
19.Organizaţie neguvernamentală de monitorizare - instituţia care se ocupă cu supravegherea şi evaluarea calităţii intervenţiilor active în atmosferă
20.Dezastre naturale meteorologice de proporţii - căderea de precipitaţii în cantitate cel puţin triplă faţă de cea mai mare valoare istorică, produsă în mod natural, pe bazin hidrografic, care s-a datorat activităţii şi care a condus la inundaţii de proporţii în bazinul respectiv. La combaterea grindinei, se consideră dezastru natural meteorologic de proporţii atunci când, ca urmare a activităţii, se produce un strat de grindină de minimum 5 cm pe mai mult de 25% din suprafaţa zonei protejate.
21.Forţă majoră la siguranţa spaţiului aerian - situaţia demonstrabilă prin probe înregistrate în momentul producerii, în care, din motive tehnice, accidentale, cursul unui zbor nu poate fi scos în afara zonelor în care se execută acţiuni de combatere a grindinei
22.Mijloace tehnice de intervenţii active (altele decât cele de combatere a grindinei) - mijloacele tehnice şi echipamentele folosite în intervenţii active în atmosferă
Anexa 2!ImagineAnexa 3
STRUCTURA
administraţiei Sistemului naţional antigrindină şi de
creştere a precipitaţiilor
Font 7
┌───────────────────────┐
│ ADMINISTRAŢIA │
│ APARATUL CENTRAL │
└───────────┬───────────┘
│
┌─────────────────────────────────────┼───────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ │ ┌-----┼-------┐
┌───────┴───────────┐ ┌────────┴─────────┐ ┌─────────┴─────────────┐ |┌────┴──────┐|
│ CENTRUL ZONAL DE │ │ CENTRUL ZONAL DE │ │ CENTRUL ZONAL DE │ |│UNITĂŢI NOI│|
│COORDONARE MUNTENIA│ │COORDONARE MOLDOVA│ │COORDONARE TRANSILVANIA│ |│UNITĂŢI CU │|
└────────┬──────────┘ └────────┬─────────┘ └──────────────┬────────┘ |│TEHNOLOGII │|
│ │ │ |└───────────┘|
│ │ │ └-------------┘
┌────────┬───┴─────┬────────┐ ┌────────┬─┴──────┬────────┐ ┌───────┬┴──────┬───────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
┌───┴───┐┌───┴───┐┌────┴──┐┌────┴───┐ ┌────┴──┐┌────┴──┐┌────┴───┐┌───┴───┐ ┌─┴───┐┌──┴───┐┌──┴───┐┌──┴────┐
│ UPCCG ││ UCCG ││GRUPURI││UNITATE │ │ UCCG ││ UCCG ││UNITATE ││GRUPURI│ │UCCG ││ UCCG ││ UCCG ││GRUPURI│
│PRAHOVA││OLTENIA││DE COM-││DE CREŞ-│ │MOLDOVA││MOLDOVA││DE CREŞ-││DE COM-│ │MUREŞ││ TIMIŞ││ MARA-││DE COM-│
│ ││ ││BATERE ││TERE A │ │ 1 ││ 2 ││TERE A ││BATERE │ │ ││ ││ MUREŞ││BATERE │
│ ││ ││ 20-30 ││PRECIPI-│ │ IAŞI ││VRANCEA││PRECIPI-││ 10-15 │ │ ││ ││ ││ 15-20 │
│ ││ ││ ││TAŢIILOR│ │ ││ ││TAŢIILOR││ │ │ ││ ││ ││ │
└───┬───┘└───┬───┘└───────┘└────┬───┘ └────┬──┘└────┬──┘└────┬───┘└───────┘ └─┬───┘└───┬──┘└───┬──┘└───────┘
│ │ │ │ │ │ │ │ │
┌───┴───┐┌───┴───┐ ┌────┴──┐ ┌───┴───┐┌───┴───┐┌───┴───┐ ┌───┴───┐┌───┴───┐┌──┴────┐
│ ││ │ │ BAZE │ │ ││ ││ BAZE │ │ ││ ││ │
│ ZONA ││ ZONA │ │AERIENE│ │ ZONA ││ ZONA ││AERIENE│ │ ZONA ││ ZONA ││ ZONA │
│DE COM-││DE COM-│ │DE OPE-│ │DE COM-││DE COM-││DE OPE-│ │DE COM-││DE COM-││DE COM-│
│PARAŢIE││PARAŢIE│ │ RARE │ │PARAŢIE││PARAŢIE││ RARE │ │PARAŢIE││PARAŢIE││PARAŢIE│
│ ││ │ │ 4-5 │ │ ││ ││ 2-3 │ │ ││ ││ │
└───────┘└───────┘ └───────┘ └───────┘└───────┘└───────┘ └───────┘└───────┘└───────┘
ABREVIERI
UPCCG - Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină
UCCG - Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină
BUNURILE
aflate în domeniul public al statului, care constituie infrastructura
de intervenţii active în atmosferă
1.Infrastructura de comandă
2.Infrastructura de comunicaţii
3.Infrastructura de informatică
4.Infrastructura zonelor de comparaţie
5.Depozite pentru materiale explozive specifice
6.Mijloace de transport auto speciale
7.Mijloace logistice de aerodrom
8.Laboratoare fixe şi mobile pentru analiza fizică şi chimică a structurii atmosferei şi a poluanţilor
9.Reţeaua de staţii de radiolocaţie şi reţele de echipamente speciale
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.