Decizie nr. 172 din 19 martie 2015

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă în Dosarul nr. 7.668/84/2010 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.051D/2014.

2.La apelul nominal se prezintă partea Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, reprezentantă de consilier juridic Carmen Despina Bejinaru, cu delegaţie la dosar. Lipsesc părţile Viorica Prodan, Casa Judeţeană de Pensii Sălaj, Guvernul României şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţională.

4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât consideră că autorul excepţiei critică oportunitatea legii, or, instanţa de contencios constituţional nu este competentă să se pronunţe asupra aspectelor ce ţin de oportunitatea actului normativ criticat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5.Prin Încheierea din 13 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.668/84/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său.

6.Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată, cu prilejul soluţionării unei contestaţii formulate împotriva deciziei de pensionare.

7.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă susţine, în esenţă, că jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, se impune a fi reevaluată, deoarece efectul practic şi real al legii contestate, demonstrat pe măsura trecerii timpului, a fost altul decât cel reţinut de instanţa de contencios constituţional şi care ar fi justificat restrângerea dreptului la pensia de serviciu. În acest sens, arată că, "urmare a jurisprudenţei conturate în materia recalculării pensiilor de serviciu, a mai rămas un număr infim, de 10% dintre destinatarii iniţiali ai legii, în afară de militari, care sunt afectaţi de această măsură de reducere a pensiilor de serviciu, astfel încât este compromisă atingerea dezideratului considerat ca fundamentând legitimitatea legii." De asemenea, consideră că situaţia creată prin revenirea unui număr de beneficiari la pensia de serviciu determină în sine o discriminare chiar în rândul destinatarilor legii, reprezentanţi ai aceloraşi categorii socio-profesionale, astfel încât nu numai că nu s-au înlăturat inechităţile existente în sistemul de pensii, dar s-au creat altele mai grave, prin deosebiri permanente între membrii aceleiaşi categorii de personal. Astfel, arată că pentru foştii grefieri care au câştigat în instanţe prin hotărâri irevocabile repunerea în plată a pensiilor de serviciu situaţia este net diferită faţă de cea creată celor cărora, prin hotărâri irevocabile, li s-au respins pretenţiile formulate în acest sens. Totodată, susţine că însuşi legiuitorul a derogat de la dispoziţiile Legii nr. 119/2010, aducând treptat modificări acestei legi prin dispoziţiile ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului nr. 1/2011 şi nr. 59/2011, precum şi prin cele ale Legii nr. 241/2013.

8.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

9.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

10.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi punctul de vedere depus la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum şi legea în ansamblul său. Dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 au următoarea redactare: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...] c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea."

13.Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile actului normativ criticat sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 alin. (2) referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului.

14.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, critica autorului excepţiei are în vedere faptul că Legea nr. 119/2010 nu şi-a atins obiectivele propuse, ci, din contră, a dus la crearea unor situaţii discriminatorii în practică. Analizând critici asemănătoare, Curtea, prin Decizia nr. 904 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2013, a arătat că aspectele vizând previzionarea inexactă a efectelor legii analizate, care pun în discuţie caracterul eficient şi adecvat al reglementării, nu pot fi supuse analizei instanţei de contencios constituţional. În acest sens, a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) şi art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, ceea ce înseamnă analiza acestora în raport cu prevederile sau principiile Constituţiei. Aceasta este o analiză de drept, Curtea neavând posibilitatea de a sancţiona oportunitatea sau eficienţa politicii economice adoptate de stat. Aceeaşi concluzie se impune şi în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate vizând ineficienţa şi incoerenţa politicii adoptate de legiuitor, care nu a reuşit să atingă obiectivele propuse.

15.Cât priveşte împrejurarea că, în practică, instanţele de judecată au pronunţat soluţii diferite cu privire la menţinerea în plată a cuantumului pensiei de serviciu avut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, Curtea consideră că aceasta nu relevă o problemă de constituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate, de vreme ce art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 prevede o soluţie neechivocă şi nediferenţiată pentru toate persoanele aflate în situaţii identice, ci o problemă de aplicare a legii, a cărei soluţionare nu revine competenţei instanţei de contencios constituţional.

16.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă în Dosarul nr. 7.668/84/2010 şi constată că dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi legea în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 martie 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea