Decizie nr. 4 din 8 ianuarie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 şi art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Anca-Ioana Popa în Dosarul nr. 2.450/229/2007 al Judecătoriei Feteşti.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.450/229/2007, Judecătoria Feteşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 şi art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Anca-Ioana Popa.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că cele două texte de lege criticate contravin normelor constituţionale invocate, deoarece conferă comisiei judeţene de fond funciar atribuţii jurisdicţionale, deşi aceasta nu se încadrează în categoriile de autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale prevăzute de Constituţie. Este evocată, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2008 prin care a fost declarată neconstituţională Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, în care unul din motivele declarării ca neconstituţională a acestei legi îl constituie tocmai activitatea jurisdicţională desfăşurată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Judecătoria Feteşti consideră excepţia de neconstituţionalitate ca nefondată. În acest sens, arată că procedura instituită prin Legea nr. 18/1991 are un caracter special, derogator de la dreptul comun, iar persoanele interesate nu pot opta între procedura prevăzută de acest act normativ, care este obligatorie, şi o acţiune în justiţie pe calea dreptului comun.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În ceea ce priveşte art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 51 şi art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, modificată şi completată prin titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

Aceste texte de lege au următorul cuprins:

–Art. 51: "Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.";

–Art. 52 alin. (1): "În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională."

Textele constituţionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 21 alin. (3) şi (4) privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (3) potrivit căruia "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii" şi art. 126 alin. (1), (5) şi (6) privind instanţele judecătoreşti.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează.

Textele de lege criticate reglementează atribuţiile comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum şi statutul juridic al comisiei locale şi al celei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Cu privire la atribuţiile comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Curtea, prin Decizia nr. 649 din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 8 august 2007, Decizia nr. 908 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 27 noiembrie 2007, şi Decizia nr. 1.060 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2008, a reţinut că atribuţiile comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se referă la soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor locale şi la validarea cererilor privind reconstituirea şi constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar, comisia exercitând în acest sens atribuţii administrativ-jurisdicţionale.

Hotărârile acestui organ administrativ-jurisdicţional pot fi supuse cenzurii instanţei de judecată, prin formularea unei plângeri la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din acelaşi act normativ.

Aşadar, atribuţiile pe care legea le dă în competenţa comisiei judeţene se referă strict la măsuri de aplicare a Legii fondului funciar.

Considerentele reţinute în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 şi art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Anca-Ioana Popa în Dosarul nr. 2.450/229/2007 al Judecătoriei Feteşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 ianuarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu