Decizie nr. 564 din 7 iunie 2007

Ion Predescu - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie invocată de Societatea Comercială "Compania Industrială pentru Transporturi" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 20.089/C/2006, (număr vechi 4.425/215/2006) al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 20.089/C/2006, (număr vechi 4.425/215/2006), Judecătoria Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat. Excepţia a fost ridicată de Societatea comercială "Compania Industrială pentru Transporturi" - S.A. din Craiova într-o cauză având ca obiect acţiunea civilă având ca obiect obligarea sa la vânzarea unui apartament în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/1992.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietăţii private în mod egal, indiferent de titular, şi alin. (3) privind exproprierea, precum şi prevederilor Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, deoarece aduce o restrângere nejustificată a dreptului de proprietate privată al unei persoane juridice de drept privat asupra locuinţelor construite din fondurile fostelor unităţi economice sau bugetare de stat, prin instituirea obligaţiei vânzării acestora către chiriaşi.

Judecătoria Craiova - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat instituie o normă de "justiţie socială", acordând posibilitate chiriaşilor să cumpere locuinţele la construirea cărora au contribuit în vechiul sistem statal-juridic, şi nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul acesteia îl reprezintă prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, potrivit cărora: "(1) Locuinţele construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuinţele de intervenţie, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a preţului, în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi."

În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietăţii private în mod egal, indiferent de titular, şi alin. (3) privind exproprierea. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 par.1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi cu o motivare similară.

Astfel, prin Decizia nr. 525 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 20 iulie 2006, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa sa anterioară asupra acestui text de lege.

Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut, în decizia menţionată, că, în cazul privatizării unităţilor din ale căror fonduri au fost construite locuinţe ce au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, obligaţia de vânzare către chiriaşi, prevăzută de dispoziţiile Legii nr. 85/1992, este o obligaţie în rem (locuinţa construită din fondurile unităţii economice sau bugetare), iar nu o obligaţie în personam, care ar fi avut în considerare societatea comercială ce a luat naştere pe calea privatizării. Chiar dacă dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/1992 instituie o limitare legală a exerciţiului dreptului de proprietate al unităţilor economice sau al societăţilor comerciale asupra acestor locuinţe, o atare limitare este conformă prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Justificarea se impune atât din punct de vedere juridic, cât şi social şi moral, întrucât chiriaşii au contribuit direct sau indirect la construirea acestor locuinţe, fapt ce a impus instituirea unei norme de protecţie socială ce a consacrat dreptul chiriaşilor de a le cumpăra în condiţii speciale, soluţie legislativă care dă expresie obligaţiei constituţionale a statului de a asigura cetăţenilor condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi pentru un trai decent.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie invocată de Societatea Comercială "Compania Industrială pentru Transporturi" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 20.089/C/2006 (număr vechi 4.425/215/2006) al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 iunie 2007.

PREŞEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie