Decizie nr. 525 din 27 iunie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Electroaparataj" - S.A. în Dosarul nr. 12.322/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

La apelul nominal se prezintă autoarea excepţiei, prin consilier juridic Laura Nuţu, şi personal părţile Vasile şi Eugenia Bulearcă.

Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 499D/2006-511D/2006, nr. 513D/2006522D/2006, nr. 698D/2006, nr. 699D/2006 şi nr. 701D/2006712D/2006.

La apelul nominal sunt prezente Victoria Dan, Maria şi Nicolae Pisău, Anişoara Ciucă, Elvira Grigore, Ioan şi Crina Grosuleac, Lăcrămioara Cristea, Viorica Bocioagă, Camelia Birta, George-Aurelian Cristea, Elena Todorescu şi Daniela Cojocaru, prin avocat Lelioara Pena, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestor cauze, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.

Părţile prezente sunt de acord cu conexarea cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 499D/2006-511D/2006, nr. 513D/2006-522D/2006, nr. 698D/2006, nr. 699D/2006 şi nr. 701D/2006-712D/2006 la Dosarul nr. 228D/2006, care este primul înregistrat.

Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea excepţiei pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecată.

Avocatul Lelioara Pena, precum şi părţile prezente personal solicită respingerea excepţiei, invocând jurisprudenţa Curţii. Depune note scrise în susţinere.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile pronunţate în dosarele nr. 12.322/300/2005, nr. 17.052/2005, nr. 11.872/300/2005, nr. 12.329/300/2005, nr. 17.054/2005, nr. 15.341/2005, nr. 15.339/2005, nr. 16.185/2005, nr. 15.807/2005, nr. 15.343/2005, nr. 17.244/2005, nr. 15.799/2005, nr. 15.523/2005, nr. 15.801/2005, nr. 11.876/300/2005, nr. 11.782/300/2005, nr. 12.316/300/2005, nr. 11.780/300/2005, nr. 12.360/300/2005, nr. 12.356/300/2005, nr. 12.318/300/2005, nr. 12.312/300/2005, nr. 12.324/300/2005, nr. 11.877/300/2005, nr. 11.870/300/2005, nr. 11.869/300/2005, nr. 11.778/300/2005, nr. 11.874/300/2005, nr. 12.317/300/2005, nr. 12.357/300/2005, nr. 11.717/300/2005, nr. 12.084/300/2005, nr. 13.036/300/2005, nr. 12.355/300/2005, nr. 12.332/300/2005, nr. 12.314/300/2005, nr. 11.875/300/2005 şi nr. 16.183/300/2005, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Electroaparataj" - S.A.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 aduc atingere dreptului de proprietate a persoanelor juridice de drept privat asupra locuinţelor construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, restrângând totodată exerciţiul acestui drept, fără a exista vreo situaţie extraordinară dintre cele limitativ prevăzute de Constituţie. De asemenea, susţine că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât nu a fost adoptat pentru o cauză de utilitate publică, singura care ar putea justifica lipsirea persoanelor juridice de drept privat de dreptul de proprietate asupra locuinţelor pe care le deţin în proprietate, potrivit domeniului de reglementare al Legii nr. 85/1992.

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate. Arată că regimul juridic al locuinţelor construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat a fost reglementat de legiuitor în considerarea ideii de echitate şi protecţie socială pentru titularii contractelor de închiriere a acestor spaţii, aceştia contribuind în mod indirect la construirea fondului locativ în cadrul sistemului statal-juridic anterior anului 1989.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază excepţia ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 constituie o normă de justiţie socială, dând posibilitatea chiriaşilor să cumpere locuinţele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, prevederi care au următorul conţinut:

–Art. 7 alin. 1: "Locuinţele construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuinţele de intervenţie, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a preţului, în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi."

Textele din Constituţie invocate sunt cele ale art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi, referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietăţii private, art. 20 tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 53 restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Este invocată, de asemenea, încălcarea prevederilor art. 1 paragraful 1 teza a doua şi paragraful 2 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la textele constituţionale invocate şi în cauza de faţă.

Astfel, prin mai multe decizii, precum Decizia nr. 40 din 14 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 1 iunie 2000, Decizia nr. 164 din 22 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 23 august 2001, Decizia nr. 278 din 1 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, Decizia nr. 104 din 9 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 16 aprilie 2004, Decizia nr. 388 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, şi Decizia nr. 201 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 3 iunie 2005, Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate privind aceste dispoziţii.

În aceste decizii Curtea a statuat că prin Legea nr. 85/1992 a fost consacrată o normă de justiţie socială, întrucât dă posibilitatea chiriaşilor să cumpere locuinţele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic. În cazul privatizării unităţilor din ale căror fonduri au fost construite locuinţe ce au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, obligaţia de vânzare către chiriaşi, prevăzută de dispoziţiile Legii nr. 85/1992, este - astfel cum a statuat Curtea Constituţională - o obligaţie în rem (locuinţa construită din fondurile unităţii economice sau bugetare), iar nu o obligaţie în personam, care ar fi avut în considerare societatea comercială ce a luat naştere pe calea privatizării.

De asemenea, Curtea a reţinut că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Chiar dacă dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/1992 instituie o limitare legală a exerciţiului dreptului de proprietate al unităţilor economice sau al societăţilor comerciale asupra acestor locuinţe, o atare limitare este conformă prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Aceasta se justifică din punct de vedere juridic, social şi moral, întrucât chiriaşii au contribuit la construirea acestor locuinţe, fapt ce a impus, prin consacrare legală, dreptul chiriaşilor de a le cumpăra în condiţii privilegiate, soluţie legislativă care dă expresie obligaţiei constituţionale a statului de a asigura condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi pentru un trai decent.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Electroaparataj" - S.A. în dosarele nr. 12.322/300/2005, nr. 17.052/2005, nr. 11.872/300/2005, nr. 12.329/300/2005, nr. 17.054/2005, nr. 15.341/2005, nr. 15.339/2005, nr. 16.185/2005, nr. 15.807/2005, nr. 15.343/2005, nr. 17.244/2005, nr. 15.799/2005, nr. 15.523/2005, nr. 15.801/2005, nr. 11.876/300/2005, nr. 11.782/300/2005, nr. 12.316/300/2005, nr. 11.780/300/2005, nr. 12.360/300/2005, nr. 12.356/300/2005, nr. 12.318/300/2005, nr. 12.312/300/2005, nr. 12.324/300/2005, nr. 11.877/300/2005, nr. 11.870/300/2005, nr. 11.869/300/2005, nr. 11.778/300/2005, nr. 11.874/300/2005, nr. 12.317/300/2005, nr. 12.357/300/2005, nr. 11.717/300/2005, nr. 12.084/300/2005, nr. 13.036/300/2005, nr. 12.355/300/2005, nr. 12.332/300/2005, nr. 12.314/300/2005, nr. 11.875/300/2005 şi nr. 16.183/300/2005 ale Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 iunie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu