Reglementare aeronautică civilă română din 9 iunie 2015

Capitolul IIntroducere

1.1.Scop

1.1.1.Prezenta Reglementare aeronautică civilă română privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015, denumită în continuare reglementare, defineşte:

a)natura şi conţinutul servituţilor aeronautice civile;

b)cerinţele, condiţiile şi caracteristicile relevante ale zonelor cu servituţi aeronautice civile generice asociate aerodromurilor terestre, heliporturilor de suprafaţă, heliporturilor în terasă, mijloacelor CNS şi meteorologice, unităţilor de control al traficului aerian şi centrelor de informare a zborurilor;

c)criteriile generale de identificare a construcţiilor, obiectelor, amenajărilor, lucrărilor, activităţilor care pot constitui obstacole geometrice şi radioelectrice (electromagnetice) pentru navigaţia aeriană şi/sau care pot afecta siguranţa zborului (denumite în continuare obiective), pentru realizarea cărora este necesar avizul prealabil al Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautică Civilă Română" la documentaţiile tehnice corespunzătoare (aviz de specialitate, denumit în continuare aviz AACR), raportat la amplasamentul propus şi la caracteristicile fizice şi funcţionale/ operaţionale ale fiecărui obiectiv;

d)cadrul admisibil de realizare, extindere şi/sau utilizare, după caz, a obiectivelor şi terenurilor în zonele cu servituţi aeronautice civile (condiţii, limitări, restricţii).

1.1.2.Reglementarea de faţă furnizează elementele necesare:

a)stabilirii zonelor cu servituţi aeronautice civile specifice/particulare corespondente zonelor generice menţionate la pct. 1.1.1 lit. b), după caz;

b)declarării zonelor specifice/particulare şi instituirii regimului de protecţie adecvat, potrivit prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare.

1.1.3.Prezenta reglementare este elaborată în conformitate cu prevederile reglementărilor aeronautice naţionale şi internaţionale aplicabile pentru asigurarea siguranţei zborului aeronavelor româneşti şi străine pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României.

1.2.Aplicabilitate

1.2.1.- (1) Prevederile prezentei reglementări se aplică tuturor persoanelor juridice sau fizice care desfăşoară activităţi aeronautice civile şi/sau conexe ori care deţin şi/sau administrează terenuri în zonele cu servituţi aeronautice civile pe teritoriul României şi/sau obiective care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau care pot afecta siguranţa zborului.

(2)Totodată, prevederile reglementării de faţă se aplică administraţiilor publice ale căror unităţi administrativ-teritoriale includ zone cu servituţi aeronautice civile şi/sau alte zone în care unele obiective pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului.

1.2.2.Prevederile prezentei reglementări se referă la zonele cu servituţi aeronautice civile din perimetrul sau din vecinătatea:

a)aerodromurilor terestre autorizate/înregistrate, heliporturilor de suprafaţă şi heliporturilor în terasă autorizate/ înregistrate, precum şi aerodromurilor/heliporturilor certificate după regulile europene [corespunzător specificaţiilor de certificare (CS) aplicabile, incluse în baza de certificare (CB) stabilită şi notificată de AACR];

b)amplasamentelor unităţilor de control al traficului aerian şi centrelor de informare a zborurilor;

c)amplasamentelor mijloacelor CNS şi meteorologice aferente aviaţiei civile.

1.2.3.Reglementarea de faţă evidenţiază, fără a se limita la acestea, obiectivele uzuale pentru realizarea cărora este necesară obţinerea în prealabil a avizelor AACR la documentaţiile tehnice aferente.

1.3.Acte normative şi documente de referinţă

1.3.1.Prevederile prezentei reglementări sunt conforme cu:

a)Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b)Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare;

c)Hotărârea Guvernului nr. 272/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii;

d)Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

e)Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

f)Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.185/2006 privind desemnarea Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautică Civilă Română" ca autoritate naţională de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, la nivel naţional;

g)RACR-AD-PETA: Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor;

h)RACR-AD-PETH: Proiectarea şi exploatarea tehnică a heliporturilor;

i)RACR-CNS: Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere:

Vol. I: Mijloace de radionavigaţie;

Vol. II: Proceduri de comunicaţii;

Vol. III: Sisteme de comunicaţii;

Vol. IV: Sisteme de supraveghere şi de evitare a coliziunii;

Vol. V: Utilizarea spectrului de radiofrecvenţe aeronautice;

j)Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi instituirea unei Agenţii Europene de Siguranţă a Aviaţiei şi de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1.592/2002 şi a Directivei 2004/36/CE, cu modificările şi completările ulterioare;

k)Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului;

l)Decizia 2014/012/R a directorului executiv al EASA de adoptare a mijloacelor acceptabile de conformitate (AMC) şi materialelor de îndrumare (GM) la Regulamentul (UE) nr. 139/2014;

m)Decizia 2014/013/R a directorului executiv al EASA de adoptare a specificaţiilor de certificare (CS) şi materialelor de îndrumare (GM) pentru proiectarea aerodromurilor (CS-ADR-DSN).

1.3.2.- (1) În activităţile curente de elaborare de documentaţii tehnice sau studii/analize aeronautice, proiectare în domeniul aviaţiei civile, stabilire a zonelor cu servituţi aeronautice civile, evaluare a documentaţiilor tehnice pentru obiective care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau care pot afecta siguranţa zborului, prevederile prezentei reglementări vor fi corelate şi/sau completate cu specificaţiile de profil relevante din ediţiile curente, amendate la zi, ale reglementărilor aeronautice menţionate la pct. 1.3.1.

(2)Coroborat cu prevederile prezentei reglementări, în activităţile menţionate la alin. (1) vor fi utilizate cerinţe, recomandări şi/sau practici aeronautice, de la caz la caz, conţinute în ediţiile curente, amendate la zi, ale următoarelor documente de aviaţie civilă:

a)Regulamentul (UE) nr. 73/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a cerinţelor de calitate a datelor aeronautice şi informaţiilor aeronautice pentru Cerul unic european;

b)RACR-HA: Hărţi aeronautice;

c)RACR-AIS: Serviciul de informare aeronautică;

d)RAC-WGS 84: Măsurarea punctelor de interes aeronautic în Sistemul Geodezic Global WGS 84;

e)RACR-CPPZI: Cerinţe privind proiectarea procedurilor de zbor instrumental;

f)AACR: Manual de heliporturi;

g)Anexa 4 OACI: Hărţi aeronautice;

h)Anexa 10 OACI: Telecomunicaţii aeronautice:

Vol. I: Mijloace de radionavigaţie;

Vol. II: Proceduri de comunicaţii;

Vol. III: Sisteme de comunicaţii;

Vol. IV: Sisteme de supraveghere şi de evitare a coliziunii;

Vol. V: Utilizarea spectrului de radiofrecvenţe aeronautice;

i)Anexa 11 OACI: Servicii de trafic aerian;

j)Anexa 14 OACI: Aerodromuri:

Vol. I: Proiectare şi operaţiuni de aerodrom;

Vol. II: Heliporturi;

k)Anexa 15 OACI: Serviciul de informare aeronautică;

l)OACI Doc. 8168: Operaţiuni cu aeronave:

Vol. I: Proceduri de zbor;

Vol. II: Construirea procedurilor de zbor instrumental şi la vedere;

m)OACI Doc. 9426: Manual de planificare ATS;

n)OACI Doc. 9368: Manual pentru construirea procedurilor de zbor instrumental;

o)OACI Doc. 8697: Manual pentru hărţi aeronautice;

p)OACI Doc. 9274: Manual pentru utilizarea modelului de risc la coliziune (CRM) pentru operaţiuni ILS;

q)OACI Doc. 8071: Manual pentru testarea mijloacelor de radionavigaţie:

Vol. I: Testarea mijloacelor de radionavigaţie de la sol;

Vol. II: Testarea mijloacelor de radionavigaţie satelitare;

Vol. III: Testarea sistemelor radar de supraveghere;

r)OACI Doc. 9674: Manualul Sistemului Geodezic Global - 1984 (WGS-84);

s)OACI Doc. 9137: Manual pentru servicii aeroportuare; ş) OACI Doc. 9157: Manual pentru proiectare aerodromuri;

t)OACI Doc. 9184: Manual pentru planificare aeroportuară; ţ) OACI EUR DOC 015: Material de îndrumare european privind gestionarea zonelor cu restricţii pentru construcţii;

u)EUROCONTROL: Manual pentru proiectarea procedurilor RNAV din zonele terminale (DME/DME, Baro-VNAV RNP-RNAV);

v)EUROCONTROL: Strategia de navigaţie pentru statele ECAC;

w)EUROCONTROL: Planul de tranziţie pentru implementarea strategiei de navigaţie în statele ECAC 2000-2015+;

x)Local Single Sky ImPlementation (LSSIP) România;

y)normative/specificaţii tehnice europene (OACI EUR, EASA, EUROCONTROL) aplicabile,

precum şi din alte documente emise de organizaţii aeronautice internaţionale la care România este parte, aplicabile în România şi care vor deveni efective după data emiterii prezentei reglementări.

1.3.3.Aspectele operaţionale, respectiv implicaţiile aeronautice ale obstacolelor asupra procedurilor de zbor, incluzând utilizarea în aplicaţiile pentru navigaţia aeriană a datelor de teren şi obstacolare în format electronic, precum şi aspectele de mediu specifice (emisii/noxe, zgomot), fac obiectul unor documente/acte normative dedicate.

1.3.4.Aplicarea prevederilor prezentei reglementări revine următoarelor entităţi:

a)AACR ca autoritatea naţională de supervizare - organism tehnic specializat desemnat atât pentru îndeplinirea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă la nivel naţional, cât şi pentru exercitarea competenţelor delegate referitoare la elaborarea de proiecte de reglementări aeronautice civile române, avizarea planurilor de urbanism generale şi zonale (care trebuie să integreze zonele cu servituţi aeronautice civile, zone care trebuie protejate din punctul de vedere al siguranţei zborului) şi avizarea documentaţiilor tehnice pentru obiectivele care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau care pot afecta siguranţa zborului;

b)administratorii aerodromurilor - în îndeplinirea responsabilităţilor acestora de stabilire a zonelor cu servituţi aeronautice civile specifice/particulare asociate aerodromurilor, de supraveghere a zonelor respective şi de protejare a instalaţiilor/utilităţilor deţinute, în vederea reducerii factorilor de risc în siguranţa zborului;

c)administratorii mijloacelor CNS şi meteorologice - în îndeplinirea responsabilităţilor acestora de stabilire, pe baza criteriilor generale definite în prezenta reglementare, a zonelor cu servituţi aeronautice civile specifice/particulare asociate mijloacelor CNS şi meteorologice şi de supraveghere, în ceea ce priveşte asigurarea siguranţei traficului aerian, a zonelor cu servituţi aeronautice civile specifice/particulare asociate mijloacelor CNS şi meteorologice pe care le deţin şi/sau operează;

d)operatorii aerieni - în îndeplinirea responsabilităţilor de alegere, amenajare şi supraveghere a terenurilor temporare, de realizare a cerinţelor de siguranţă specifice şi de operare sigură pe aceste terenuri de aeronautică civilă;

e)autorităţile administraţiei publice locale şi centrale - în îndeplinirea responsabilităţilor de declarare a zonelor cu servituţi aeronautice civile şi de instituire a regimului de protecţie adecvat în aceste zone. Responsabilităţile se exercită în cadrul competenţelor deţinute privind aplicarea prevederilor legale referitoare la amenajarea teritoriului şi urbanism,

autorizarea executării lucrărilor şi calitatea construcţiilor, controlul respectării legalităţii în domeniu.

1.4.Noţiuni, termeni şi abrevieri

1.4.1.În sensul prezentei reglementări, noţiunile şi termenii relevanţi au următoarele semnificaţii:

(1)administrator al aerodromului - persoană fizică ori juridică ce conduce, gestionează şi/sau operează un aerodrom aflat în proprietatea publică sau în proprietatea privată a unor persoane fizice ori juridice; (2) administrator al mijloacelor CNS şi meteorologice - persoană juridică ce deţine şi/sau operează mijloace CNS şi meteorologice; (3) aerodrom - suprafaţa delimitată pe pământ sau pe apă, care cuprinde, eventual, clădiri, instalaţii şi echipamente, destinată să fie utilizată, în totalitate ori în parte, pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor; (4) aeroport - aerodrom certificat pentru operaţiuni de transport aerian public; (5) agent aeronautic civil - orice persoană fizică sau juridică certificată să desfăşoare activităţi aeronautice civile; (6) aviz - document scris, emis de AACR la o documentaţie tehnică, pe baza unei solicitări, prin care se stabilesc condiţiile pentru realizarea, extinderea/dezvoltarea şi/sau utilizarea unui obiectiv amplasat în zone cu servituţi aeronautice civile sau în afara acestor zone şi care poate afecta siguranţa zborului; (7) banda pistei - zonă definită, care încadrează pista şi, unde există, prelungirea de oprire, destinată să reducă riscul de deteriorare pentru aeronava care iese în afara pistei şi să protejeze aeronava care trece pe deasupra ei în timpul operaţiunilor de decolare sau aterizare; (8) cale aeriană - spaţiu aerian controlat sau o porţiune din acesta definit sub forma unui coridor (culoar); (9) compatibilitate radioelectrică - termen generic utilizat pentru a exprima faptul că un anumit obiectiv:

–prin formă(e), dimensiuni, orientare, suprafeţe şi/sau materiale constituente, nu afectează propagarea corectă/ nedistorsionată în spaţiu a radiaţiei electromagnetice emise/recepţionate de un mijloc CNS sau meteorologic; şi/sau

–prin radiaţiile electromagnetice emise/generate în funcţionare, după caz, nu afectează funcţionarea în parametri nominali a mijlocului CNS sau meteorologic respectiv şi nici nu afectează propagarea corectă/nedistorsionată în spaţiu a radiaţiei electromagnetice emise/recepţionate de un mijloc CNS sau meteorologic;

(10)distanţă de referinţă a avionului - distanţa minimă necesară pentru decolare la masa maximă certificată pentru decolare, la nivelul mării, în condiţii atmosferice standard, în aer calm şi cu panta pistei nulă, cum se precizează în manualul de zbor al avionului prescris de către autoritatea de certificare sau în documentaţii echivalente ale fabricantului avionului; (11) frangibilitate - caracteristică a unui obiect care îi asigură integritate structurală şi rigiditate până la o anumită sarcină, dar care - în cazul depăşirii sarcinii specificate - se deformează sau cedează, astfel încât să prezinte un risc minim pentru aeronave la impactul cu acesta; (12) heliport - aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere; (13) mijloc CNS - echipament/sistem amplasat la sol, utilizat pentru furnizarea serviciilor de comunicaţii (COM), navigaţie (NAV) sau supraveghere (SUR) şi care din punct de vedere tehnic îndeplineşte cerinţele aplicabile, inclusiv cele specificate în Anexa 10 OACI; (14) mijloc meteorologic - echipament/sistem amplasat la sol sau pe construcţii existente, utilizat pentru efectuarea observaţiilor meteorologice aeronautice şi/sau furnizarea serviciilor de asistenţă meteorologică pentru navigaţia aeriană şi care îndeplineşte cerinţele aplicabile specificate în Anexa 3 OACI; (15) obiectiv - termen generic utilizat pentru lucrare, activitate, amenajare, echipament, construcţie, orice alt obiect, inclusiv turbină eoliană, care poate constitui obstacol geometric şi/sau radioelectric (electromagnetic) pentru navigaţia aeriană şi/sau care poate afecta siguranţa zborului; (16) obstacol - orice obiect fix (natural sau artificial, temporar ori permanent) sau mobil ori părţi ale acestuia, care prin localizare, proprietăţi fizice, caracteristici constructive şi/sau funcţionale afectează ori poate afecta siguranţa zborului; (17) pistă - suprafaţa dreptunghiulară definită, situată pe un aerodrom terestru, amenajată pentru decolarea şi aterizarea aeronavelor; (18) prelungire degajată - suprafaţa dreptunghiulară delimitată pe sol sau pe apă, aflată sub controlul autorităţii aeroportuare, stabilită şi amenajată corespunzător, peste care o aeronavă poate să efectueze o parte a urcării iniţiale până la o înălţime specificată; (19) prelungire de oprire - suprafaţa dreptunghiulară delimitată pe sol în prelungirea pistei de decolare/aterizare, amenajată corespunzător în interesul siguranţei aeronavelor care rulează în limitele declarate, în cazul unei decolări întrerupte; (20) punct de referinţă de aerodrom - amplasamentul geografic desemnat al unui aerodrom; (21) regiune de control - spaţiu aerian controlat care se extinde, în plan vertical, începând de la o limită precizată deasupra pământului; (22) regiune de control terminal - regiune de control stabilită în mod normal la intersecţia rutelor cu servicii de trafic aerian din vecinătatea unuia sau a mai multor aerodromuri importante; (23) reglementare aeronautică - norme, proceduri sau standarde specifice activităţilor aeronautice; (24) securitate aeronautică - ansamblu de măsuri, resurse materiale şi forţe umane, coordonate, mobilizate şi utilizate în scopul protecţiei aeronauticii civile împotriva actelor de intervenţie ilicită; (25) servitute aeronautică - condiţii, restricţii, obligaţii impuse ori recomandate de prevederile reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale în interesul siguranţei zborului aeronautic; (26) siguranţa zborului - capacitate a activităţii aeronautice constând în evitarea afectării sănătăţii sau pierderii de vieţi omeneşti, precum şi a producerii de pagube materiale; (27) spaţiu aerian controlat - spaţiul aerian de dimensiuni definite în interiorul căruia este asigurat serviciul de control al traficului aerian în conformitate cu clasificarea spaţiului aerian; (28) suprafaţa critică ILS - suprafaţa de dimensiuni definite, în jurul sistemelor de antene de pantă şi de direcţie, unde prezenţa vehiculelor şi aeronavelor nu este permisă pe durata tuturor operărilor ILS; (29) suprafaţa sensibilă ILS - suprafaţa care se extinde dincolo de suprafaţa critică ILS, unde parcarea şi/sau mişcarea vehiculelor şi a aeronavelor sunt controlate pentru a se preveni posibilitatea unei interferenţe/perturbaţii inacceptabile cu semnalul ILS pe timpul operărilor ILS; (30) suprafaţă de protecţie - suprafaţă ce include un mijloc CNS sau meteorologic, în interiorul căreia amplasarea obiectivului/obiectivelor nu este permisă, exceptând componente ale instalaţiilor şi construcţiilor aeroportuare şi ale mijloacelor CNS şi meteorologice (antene monitoare de câmp, lămpi de balizare, senzori meteo); (31) teren de lucru aerian - teren de aeronautică civilă amenajat şi demarcat pentru zbor, fără infrastructură specifică, dotat cu instalaţii şi/sau construcţii sumare destinate unor activităţi aeronautice; (32) turbină eoliană - sistem/echipament care captează energia cinetică a vântului şi o furnizează apoi sub formă de energie mecanică/electrică; obiectiv compus de obicei, dar nu exclusiv, din pilon, nacelă şi pale; (33) zonă cu servituţi aeronautice civile generică - zonă aflată sub incidenţa servituţilor aeronautice civile, definită de AACR în conformitate cu specificaţiile/condiţiile standard prevăzute de reglementările aplicabile; (34) zonă cu servituţi aeronautice civile specifică/particulară - zonă aflată sub incidenţa servituţilor aeronautice civile, stabilită de administratorul aerodromului şi/sau de administratorul mijloacelor CNS şi meteorologice, prin adaptarea/modificarea zonei generice corespunzătoare la configuraţia terenului, la particularităţile infrastructurii şi instalaţiilor/sistemelor de aerodrom existente sau preconizate, ale aeronavelor şi operaţiunilor specifice derulate sau preconizate, respectiv la parametrii funcţionali şi la performanţele operaţionale ale mijloacelor CNS şi meteorologice deţinute sau preconizate, după caz; (35) zonă de control de aerodrom - volum de spaţiu aerian controlat, delimitat lateral, care se extinde pe verticală de la suprafaţa pământului până la o limită superioară specificată; (36) zonă de dezvoltare - zonă prevăzută în programele/proiectele de extindere a aerodromurilor existente, de modernizare a mijloacelor CNS şi meteorologice sau de instalare de noi astfel de mijloace, delimitată în scopul actualizării şi conservării servituţilor aeronautice - în interes public şi pentru asigurarea siguranţei zborului; (37) zonă de protecţie - zonă ce include un mijloc CNS sau meteorologic, delimitată cu scopul de a preveni, în interesul siguranţei zborului, interferenţele/perturbaţiile de orice natură, directe şi/sau indirecte, asupra performanţelor operaţionale ale mijlocului respectiv şi în interiorul căreia amplasarea obiectivului/obiectivelor este permisă condiţionat de rezultatul evaluării realizate de către AACR; (38) zonă de siguranţă - zonă din perimetrul sau din vecinătatea unui aerodrom/heliport, indiferent de proprietar, instituită cu scopul de a limita înălţimea obstacolelor şi de a preveni efectele negative de orice natură, directe şi/sau indirecte, asupra operării avioanelor/elicopterelor şi ansamblului activităţilor aeronautice - în interesul siguranţei zborului şi securităţii aeronautice.

1.4.2.În cuprinsul prezentei reglementări abrevierile utilizate au următoarele semnificaţii:

AACR - Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă Română";

AIP - publicaţie de informare aeronautică;

AMA - altitudine minimă de zonă;

ARP - punct de referinţă al aerodromului;

ATS - servicii de trafic aerian;

CB - bază de certificare;

CS - specificaţie de certificare;

CNS - comunicaţii, navigaţie, supraveghere;

CRM - model de risc la coliziune;

CTR - zonă de control;

DME/N - echipament pentru măsurarea distanţei, care satisface în primul rând necesităţile operaţionale ale navigaţiei pe rută sau TMA (regiune terminală de control), litera "N" indicând caracteristici de spectru îngust;

ECAC - Conferinţa Europeană a Aviaţiei Civile;

ENR - pe rută;

EUROCONTROL - Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene;

FATO - suprafaţă de apropiere finală şi decolare;

GP - componentă a sistemului ILS care asigură panta de coborâre;

HAPI - indicator al traiectoriei de apropiere pentru elicoptere;

IMC - condiţii meteorologice de zbor instrumental;

ILS - sistem de aterizare instrumental constituit din două echipamente: ILS Loc (LLZ), care furnizează aeronavei în zbor ghidarea radioelectrică pentru direcţia de aterizare, şi ILS GP, care furnizează aeronavei în zbor ghidarea radioelectrică pentru panta de aterizare;

ILS Loc (LLZ) cu frecvenţă duală/cu două frecvenţe - un echipament ILS Loc (LLZ) la care acoperirea pentru direcţie este asigurată prin utilizarea a două caracteristici de radiaţie independente, distanţate (spaţiate), pe frecvenţe purtătoare separate;

ILS GP cu frecvenţă duală/cu două frecvenţe - un echipament ILS GP la care acoperirea pentru pantă este asigurată prin utilizarea a două caracteristici de radiaţie independente, distanţate (spaţiate), pe frecvenţe purtătoare separate;

ILS categoria I OACI de performanţă - un sistem ILS care furnizează informaţii de ghidare de la limita de acoperire a ILS până la punctul în care linia de curs a fasciculului de direcţie intersectează panta de coborâre ILS, la o înălţime de 60 m (200 ft) sau mai puţin, deasupra planului orizontal care include pragul pistei;

ILS categoria II OACI de performanţă - un sistem ILS care furnizează informaţii de ghidare de la limita de acoperire a ILS până la punctul în care linia de curs a fasciculului de direcţie intersectează panta de coborâre ILS, la o înălţime de 15 m (50 ft) sau mai puţin, deasupra planului orizontal care include pragul pistei;

ILS categoria III OACI de performanţă - un sistem ILS care, cu ajutorul echipamentelor auxiliare, în cazurile în care este necesar, furnizează informaţii de ghidare de la limita de acoperire a dispozitivului până la şi de-a lungul suprafeţei pistei;

IFR - reguli de zbor instrumental;

MKR - radiofar marker VHF de rută;

MN75 - sistem de măsurare a cotei absolute a solului, cota 0 m fiind raportată la nivelul mediu al Mării Negre;

MRVA - altitudine minimă de vectorizare radar;

MSA - altitudine minimă de sector;

NDB - radiofar nedirecţional;

OACI/ICAO - Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile;

PAPI - indicator de precizie al traiectoriei de apropiere;

PDA - pista de decolare-aterizare;

PinS - punct în spaţiu;

PSR - radar primar de supraveghere;

RNAV - sistem de navigaţie de suprafaţă;

RNP - performanţele de navigaţie aeriană cerute;

RWY - pista de decolare-aterizare;

SID - rută standard de plecare instrumental;

SSR - radar secundar de supraveghere;

STAR - rută standard de apropiere instrumental;

TMA - regiune terminală de control;

VFR - reguli de zbor cu vizibilitate;

VHF - frecvenţă foarte înaltă;

VMC - condiţii meteorologice de zbor cu vizibilitate;

VNAV - navigaţie în plan vertical;

VOR - radiofar omnidirecţional VHF. Poate fi de tip Doppler-DVOR sau Convenţional-CVOR;

VSS - suprafaţa segmentului vizual;

WAM - sistem de supraveghere cu arie extinsă multisenzor;

WGS 84 - sistemul geodezic mondial.

Capitolul IIServituţi aeronautice civile

2.1.Generalităţi

2.1.1.Pentru siguranţa zborului şi a activităţilor aeronautice, pe terenurile de aeronautică civilă şi în vecinătatea acestora trebuie să se instituie şi să se respecte cerinţele, condiţiile şi restricţiile prevăzute de reglementările aeronautice civile naţionale şi/sau internaţionale aplicabile.

2.1.2.Condiţiile, restricţiile şi obligaţiile impuse sau recomandate de reglementările aeronautice civile naţionale şi/sau internaţionale pentru realizarea şi menţinerea siguranţei zborului şi manevrelor aeronavelor în spaţiul aerian şi la sol constituie servituţi aeronautice civile, care definesc un regim de protecţie adecvat, în interes aeronautic civil.

2.1.3.Servituţile aeronautice civile se stabilesc şi se instituie în corelaţie directă cu specificul terenurilor de aeronautică civilă (categorie, caracteristici fizice, infrastructură şi echipamente, condiţii de exploatare/operare), cu procedurile de zbor instrumental publicate şi cu particularităţile mijloacelor CNS şi meteorologice implicate (tip, caracteristici tehnice, performanţe operaţionale).

2.1.4.În funcţie de natura lor, servituţile aeronautice civile pot fi clasificate în:

a)servituţi de degajare;

b)servituţi de balizare;

c)servituţi radioelectrice (electromagnetice);

d)alte servituţi (diverse).

2.2.Servituţi aeronautice de degajare

2.2.1.Servituţile aeronautice de degajare se referă la obiectele/obstacolele care pot să constituie un pericol pentru navigaţia aeriană sau să influenţeze funcţionarea echipamentelor destinate navigaţiei aeriene, astfel:

1.pe aerodromuri sau în vecinătatea acestora - pentru asigurarea zonelor libere ori eliberate de obstacole necesare evoluţiei în siguranţă a aeronavelor către şi dinspre aeroport;

2.în vecinătatea mijloacelor vizuale pentru navigaţia aeriană (lămpile dispozitivului luminos de apropiere, indicatorul vizual al traiectoriei de apropiere PAPI/HAPI) - pentru asigurarea spaţiului liber/eliberat de obstacole necesar vizibilităţii continue şi nestânjenite a mijloacelor respective de către piloţi;

3.în vecinătatea mijloacelor CNS şi meteorologice - pentru asigurarea spaţiului liber ori eliberat de obstacole necesar propagării, fără perturbaţii, a undelor electromagnetice emise/recepţionate, respectiv pentru asigurarea vizibilităţii necesare efectuării observărilor şi determinărilor meteorologice.

2.2.2.Menţinerea sau îmbunătăţirea degajărilor existente se asigură, după caz, prin schimbarea amplasamentului, limitarea, desfiinţarea ori interzicerea realizării atât a obstacolelor pasive (obiecte, vegetaţie), cât şi a obstacolelor active (activităţi/acţiuni, emisii perturbatoare de unde electromagnetice).

2.2.3.Pe terenurile de aeronautică civilă şi în vecinătatea acestora (inclusiv în perimetrul infrastructurilor aeroportuare şi în împrejurimi), siguranţa zborului se realizează prin:

1.stabilirea unor suprafeţe de limitare a înălţimii obstacolelor, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, ca modalitate de identificare şi control asupra obstacolelor (clădiri, coşuri de fum, stâlpi/piloni, arbori, pasaje rutiere supraterane) - pentru crearea unui volum de spaţiu aerian liber de obstacole, care să permită zborul aeronavelor în deplină siguranţă;

2.limitarea densităţii obstacolelor aflate sub suprafeţele mai sus menţionate - pentru menţinerea riscului de coliziune sub nivelul impus de siguranţa zborului;

3.identificarea şi semnalarea, prin marcare pentru zi (balize, vopsire) şi balizare pentru noapte (lumini), a obstacolelor care depăşesc suprafeţele de limitare stabilite, inclusiv a clădirilor şi instalaţiilor aeroportuare - pentru reducerea riscului de coliziune;

4.aplicarea de soluţii constructive şi de montaj care să asigure frangibilitatea mijloacelor vizuale şi/sau de radionavigaţie de aerodrom, precum şi altor mijloace/structuri care constituie obstacole şi nu pot fi înlăturate din motive operaţionale - pentru reducerea riscului potenţial pe care îl prezintă pentru aeronave (în caz de impact). Unde este necesar, aceste obiecte trebuie să fie marcate pentru zi (prin vopsire) şi balizate pentru noapte (cu lămpi);

5.interzicerea/eliminarea surselor de fum (arderea cărbunilor în centrale termice, arderea deşeurilor etc.) - pentru asigurarea vizibilităţii;

6.interzicerea/eliminarea surselor de ceaţă artificială (instalaţii/procese tehnologice producătoare de noxe de orice tip - gaze, lichide, solide - care au caracter de concentratori de vapori) - pentru asigurarea vizibilităţii;

7.interzicerea/eliminarea oricăror amenajări care pot crea turbulenţe induse de obstacole - pentru prevenirea pericolelor asupra operaţiunilor cu aeronave;

8.controlul asupra structurii culturilor agricole şi asupra modalităţilor de exploatare a acestora - pentru reducerea/ eliminarea surselor de atragere a păsărilor şi animalelor sălbatice, respectiv a riscului de coliziune;

9.interzicerea/eliminarea surselor de atragere/concentrare a păsărilor (terenuri arate, resturi vegetale, gropi de gunoi, silozuri, activităţi de morărit) - pentru reducerea pericolului reprezentat de păsări, respectiv a riscului de coliziune;

10.interzicerea/eliminarea dispozitivelor cu fascicul laser, cu excepţia celor utilizate în domeniul aeronautic; interzicerea/ eliminarea luminilor periculoase, derutante, înşelătoare (sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase) - pentru prevenirea riscului de confuzie şi/sau de orbire;

11.interzicerea/eliminarea suprafeţelor foarte reflectorizante - pentru prevenirea riscului de orbire;

12.interzicerea lansării de focuri de artificii, lampioane şi înălţării de baloane sau aeromodele - pentru prevenirea riscurilor de incendiu şi de coliziune;

13.interzicerea/eliminarea surselor potenţiale de incendiu, explozie (staţii şi/sau depozite de combustibili ori de materiale explozibile, aplicaţii pirotehnice) - pentru reducerea pericolelor pe care le prezintă;

14.semnalarea liniilor electrice aeriene, prin marcare pentru zi (vopsire, balize) şi balizare pentru noapte (lumini), a firelor, respectiv a stâlpilor de traversare a drumurilor naţionale, autostrăzilor şi cursurilor principale de apă - pentru reducerea riscului de coliziune;

15.identificarea şi interzicerea/eliminarea obstacolelor care obturează mijloacele vizuale pentru navigaţia aeriană (inclusiv lămpile dispozitivelor luminoase de apropiere) - pentru asigurarea vizibilităţii corespunzătoare a mijloacelor respective;

16.respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi ale reglementărilor aeronautice aplicabile referitoare la activitatea şi mijloacele meteorologice (cerinţe tehnice de amplasare, instalare, protecţie) - pentru determinarea şi evaluarea corectă a condiţiilor meteorologice;

17.identificarea şi interzicerea/eliminarea altor obiective care, prin prezenţă sau funcţionare, afectează ori pot afecta siguranţa zborului.

2.2.4.În exteriorul zonelor cu servituţi aeronautice civile se consideră obstacole cel puţin acele obiecte care au o înălţime egală sau mai mare de 100,0 m faţă de cota terenului.

2.3.Servituţi aeronautice de balizare

2.3.1.Servituţile aeronautice de balizare se referă la semnalarea prezenţei obstacolelor care constituie un risc potenţial de coliziune pentru aeronave şi a zonelor de aerodrom cu restricţii de utilizare.

2.3.2.Semnalizarea obstacolelor se realizează prin:

a)marcaje (vopsire specifică) sau balize (steguleţe, corpuri specifice) - pe timp de zi cu vizibilitate bună;

b)lumini specifice (balizare luminoasă) - pe timp de noapte sau de zi cu vizibilitate redusă.

2.3.3.În zonele cu servituţi aeronautice civile trebuie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte obstacolele care:

a)depăşesc/penetrează suprafeţele de limitare a înălţimii obstacolelor;

b)prezintă pericol pentru zborul aeronavelor (coşuri de fum industriale, piloni şi/sau stâlpi instalaţi pe proeminenţe de teren ori pe terasele unor clădiri înalte, construcţii şi/sau instalaţii de mare gabarit, inclusiv clădirile aeroportuare şi mijloacele CNS şi meteorologice.

2.3.4.În exteriorul zonelor cu servituţi aeronautice civile trebuie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte obstacolele care:

a)au înălţimi de 45 m şi mai mari;

b)au fost identificate, pe baza unei analize de specialitate, că prezintă pericol pentru zborul aeronavelor.

2.3.5.- (1) Liniile electrice aeriene cu înălţimea stâlpilor de peste 25 m şi care traversează drumuri naţionale, autostrăzi, căi ferate sau cursuri principale de apă trebuie semnalizate după cum urmează:

a)conductorii din deschiderea de traversare, prin marcare pentru zi (cu balize);

b)stâlpii de traversare, prin marcare pentru zi (vopsire).

(2)Stâlpii de traversare cu înălţimi de 45 m şi mai mari trebuie să fie balizaţi pentru zi (vopsire) şi pentru noapte (lumini).

(3)În cazurile stabilite pe baza unei analize de specialitate, conductorii din deschiderea de traversare trebuie să fie marcaţi pentru zi (cu balize) şi pentru noapte (cu lumini specifice).

2.3.6.Pentru siguranţa operării aeronavelor, zonele de aerodrom cu restricţii de utilizare: piste şi căi de rulare închise (sau părţi ale acestora), zone inutilizabile, suprafaţa pistei până la prag etc., trebuie semnalizate corespunzător pe timp de zi şi pe timp de noapte, prin marcaje, panouri, balize şi lumini specifice.

2.3.7.Mijloacele vizuale utilizate (marcaje, panouri, balize, lumini) trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor aeronautice de profil.

2.4.Servituţi aeronautice radioelectrice

2.4.1.Servituţile aeronautice radioelectrice se referă la necesitatea realizării sau menţinerii degajării de orice obiective care, prin forme, dimensiuni, orientare, suprafeţe şi/sau materiale folosite, pot perturba propagarea nedistorsionată în spaţiu a radiaţiei electromagnetice emise sau recepţionate de mijloacele CNS şi meteorologice, precum şi la prevenirea ori asigurarea protecţiei acestor mijloace contra diferitelor radiaţii electromagnetice parazite emise sau generate de obiectivele respective.

2.4.2.Pe terenurile de aeronautică civilă şi în vecinătatea acestora (inclusiv în perimetrul infrastructurilor aeroportuare şi în împrejurimi), siguranţa zborului impune:

1.stabilirea unor suprafeţe în jurul mijloacelor CNS şi meteorologice, în care sunt interzise amplasarea şi utilizarea echipamentelor electrice, electrotehnice sau electronice generatoare de perturbaţii electromagnetice, precum şi existenţa/amplasarea obiectelor de orice natură (construcţii, autovehicule, denivelări de teren) - pentru prevenirea modificării parametrilor operaţionali ai mijloacelor respective;

2.stabilirea poziţiilor de aşteptare pe căile de rulare spre pistă în corelaţie directă cu forma şi dimensiunile zonelor sensibile ILS şi, consecutiv, amplasarea mijloacelor vizuale aferente (marcaje, barete-stop) în afara acestor zone - pentru prevenirea accesului vehiculelor şi/sau aeronavelor în zonele respective şi, implicit, evitarea modificării inacceptabile a semnalului ILS;

3.instituirea unui regim de control şi limitare asupra dimensiunilor, formelor şi poziţiei/orientării diferitelor obiecte (clădiri, panouri) - pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiaţiei electromagnetice şi, implicit, conservarea performanţelor operaţionale ale mijloacelor CNS şi meteorologice;

4.înlocuirea/eliminarea materialelor metalice utilizate la realizarea componentelor diferitelor obiecte (faţade, învelitori, împrejmuiri) - pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiaţiei electromagnetice şi, implicit, conservarea performanţelor operaţionale ale mijloacelor CNS şi meteorologice;

5.considerarea frecvenţei, directivităţii şi puterii de emisie a staţiilor de emisie (radio, TV) - pentru prevenirea interferenţelor cu frecvenţele aeronautice;

6.interzicerea/eliminarea surselor de perturbaţii electromagnetice (acţionări electrice de forţă, sudură electrică, reţele TV prin cablu) - pentru asigurarea compatibilităţii radioelectrice, respectiv a funcţionării la parametri nominali a mijloacelor CNS şi meteorologice;

7.identificarea şi interzicerea/eliminarea altor obiective (surse de radiaţie invizibilă, obiecte mobile sau fixe) care, prin prezenţă sau funcţionare, pot perturba sau afecta buna funcţionare radioelectrică şi performanţa mijloacelor CNS şi meteorologice.

2.5.Alte servituţi aeronautice

2.5.1.Terenurile de aeronautică civilă şi vecinătăţile lor, în special perimetrele infrastructurilor aeroportuare şi împrejurimile acestora, se află sub incidenţa unor servituţi aeronautice civile referitoare la:

1.identificarea tuturor obstacolelor semnificative şi includerea acestora într-o bază de date specifică - pentru stabilirea densităţii obstacolelor şi evaluarea riscului de coliziune;

2.verificarea din zbor, când este cazul, a parametrilor operaţionali ai mijloacelor CNS - pentru menţinerea condiţiilor de siguranţă a zborului;

3.evaluarea, unde este cazul, a implicaţiilor prezenţei în apropiere a unor reţele rutiere şi/sau feroviare cu trafic greu, intens, atât sub aspectul obstacolării (gabaritul autovehiculelor şi al garniturilor de tren), cât şi sub aspectul influenţei radioelectrice asupra bunei funcţionări a mijloacelor CNS şi meteorologice (mase metalice considerabile, aflate în mişcare sau staţionare) - pentru stabilirea şi aplicarea măsurilor operaţionale care se impun;

4.identificarea amplasării şi utilizării dispozitivelor pirotehnice/explozive cu detonare prin telecomandă radio - pentru adoptarea măsurilor de coordonare a activităţilor cu deţinătorii/utilizatorii dispozitivelor respective şi prevenirea detonării accidentale produse de radiaţiile radioelectrice emise de echipamente aeronautice de la sol sau de la bordul aeronavelor care operează în zonă;

5.posibilitatea ca unele terenuri aflate în vecinătatea aeroporturilor să facă, în condiţiile legii, subiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în legătură cu dezvoltarea aeroporturilor respective;

6.identificarea şi interzicerea/eliminarea altor obiective care, prin prezenţă sau funcţionare, afectează sau pot afecta siguranţa zborului şi activităţilor aeronautice;

7.impunerea de către AACR a unor restricţii locale suplimentare, determinate de condiţii specifice, particulare.

Capitolul IIIZone cu servituţi aeronautice civile

3.1.Generalităţi

3.1.1.În funcţie de particularităţile fiecărui teren de aeronautică civilă, proiecţiile orizontale ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor, ale suprafeţelor de protecţie a procedurilor de zbor instrumental, ale suprafeţelor şi zonelor de protecţie a mijloacelor CNS şi meteorologice, ale altor categorii de suprafeţe sau cerinţe aeronautice (după caz) definesc la sol (formă, dimensiuni, orientare) zona corespunzătoare aflată sub incidenţa servituţilor de aeronautică civilă.

3.1.2.- (1) Definirea zonelor cu servituţi aeronautice civile implică precizarea următoarelor elemente: amplasare, formă, orientare, dimensiuni/limite, caracteristici/condiţii, restricţii, obligaţii.

(2)Elementele/Caracteristicile zonelor cu servituţi aeronautice civile pot suferi modificări în timp, ca urmare a modificării prevederilor reglementărilor aeronautice naţionale şi internaţionale aplicabile, dezvoltării terenurilor de aeronautică civilă, modernizării mijloacelor CNS şi meteorologice.

3.2.Zone cu servituţi aeronautice civile

3.2.1.Zone de siguranţă asociate unui aerodrom, definite în funcţie de:

a)caracteristicile fizice şi de operare ale aerodromului;

b)caracteristicile suprafeţelor de limitare a obstacolelor;

c)caracteristicile suprafeţelor de protecţie a procedurilor de zbor instrumental;

d)amenajarea şi dotarea tehnică de referinţă ale aerodromului;

e)tipul şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor CNS şi meteorologice din zona de aerodrom;

f)programul de dezvoltare şi/sau modernizare a aerodromului şi a mijloacelor de navigaţie aeriană aferente;

g)cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile;

3.2.2.Suprafeţe şi zone de protecţie asociate mijloacelor CNS şi meteorologice, definite în funcţie de:

a)tipul şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor în cauză;

b)caracteristicile suprafeţelor şi zonelor de protecţie ale mijloacelor respective;

c)programul de dezvoltare şi/sau modernizare a mijloacelor CNS şi meteorologice;

d)cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile.

3.2.3.Spaţiul aerian controlat din vecinătatea aerodromurilor, definit în funcţie de:

a)criteriile operaţionale specifice;

b)reţeaua căilor aeriene;

c)caracteristicile volumelor de acoperire ale mijloacelor CNS şi meteorologice;

d)programul de dezvoltare şi/sau modernizare din domeniul aeronautic civil;

e)cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile.

3.2.4.Zone de protecţie asociate amplasamentelor unităţilor de control al traficului aerian şi centrelor de informare a zborurilor, definite de tipul şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor CNS şi meteorologice şi de programele de dezvoltare specifice.

3.2.5.Suprafeţe şi zone de protecţie radioaltimetru stabilite înaintea pragului unei piste cu apropiere de precizie.

3.2.6.Suprafeţe şi zone de protecţie a dispozitivului luminos de apropiere stabilite înaintea pragului unei piste cu apropiere de precizie.

3.3.Zone de siguranţă

3.3.1.- (1) Cu scopul limitării înălţimii obstacolelor, se stabilesc următoarele suprafeţe de siguranţă, în condiţiile pct. 3.2.1:

1.1.în perimetrul aerodromurilor pentru avioane:

a)banda pistei de decolare-aterizare;

b)prelungiri de oprire;

c)prelungiri degajate;

d)suprafaţa de siguranţă la capătul pistei;

e)banda căilor de rulare;

1.2.în perimetrul aerodromurilor pentru elicoptere (heliporturi) - suprafaţa de siguranţă care încadrează FATO.

(2)Zonele corespunzătoare suprafeţelor de siguranţă menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementărilor aeronautice privind controlul obstacolelor, certificarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor/heliporturilor şi condiţiile de avizare a documentaţiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zonele cu servituţi aeronautice civile.

3.3.2.În interesul siguranţei zborului, în cuprinsul zonelor precizate la pct. 3.3.1 alin. (2), sunt interzise:

a)amplasarea, construirea şi/sau instalarea de obiective noi fără avizul AACR (inclusiv împrejmuiri, căi de rulare, platforme, mijloace CNS şi meteorologice);

b)denivelarea terenului peste limitele specifice admise de reglementările aeronautice de profil;

c)prezenţa obstacolelor fixe sau mobile, cu excepţia mijloacelor CNS şi meteorologice care nu pot fi înlăturate din motive operaţionale şi care trebuie să aibă structuri constructive şi/sau de montaj frangibile;

d)vegetaţia şi/sau culturile agricole neadecvate, care atrag ori favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice;

e)trecerea de fire electrice sau cabluri, altele decât cele instalate pentru buna desfăşurare a activităţilor aeronautice;

f)prezenţa surselor de radiofrecvenţă care pot interfera cu mijloacele CNS şi meteorologice;

g)accesul neautorizat al persoanelor, vehiculelor sau animalelor;

h)sursele potenţiale de incendiu, de explozie;

i)orice alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa operaţiunilor de aerodrom.

3.3.3.- (1) Cu scopul limitării înălţimii obstacolelor, se stabilesc următoarele suprafeţe de siguranţă, în condiţiile pct. 3.2.1.:

1.1.în vecinătatea aerodromurilor pentru avioane:

a)suprafaţa orizontală exterioară;

b)suprafaţa conică;

c)suprafaţa orizontală interioară;

d)suprafaţa de apropiere;

e)suprafaţa interioară de apropiere;

f)suprafaţa de tranziţie;

g)suprafaţa interioară de tranziţie;

h)suprafaţa de aterizare întreruptă;

i)suprafaţa de urcare la decolare;

1.2.în vecinătatea aerodromurilor pentru elicoptere (heliporturi):

a)aria de siguranţă;

b)suprafaţa de apropiere;

c)suprafaţa de tranziţie;

d)suprafaţa de urcare la decolare;

e)prelungire degajată.

(2)Zonele corespunzătoare suprafeţelor de siguranţă menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementărilor aeronautice privind controlul obstacolelor, certificarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor/heliporturilor şi condiţiile de avizare a documentaţiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zonele cu servituţi aeronautice civile.

3.3.4.- (1) Caracteristicile tipice ale suprafeţelor de limitare a înălţimii obstacolelor la aerodromurile terestre pentru avioane sunt evidenţiate în anexa nr. 1 (figura 1.1 şi tabelele nr. 1.1 şi 1.2).

(2)Caracteristicile tipice ale suprafeţelor de limitare a înălţimii obstacolelor la:

a)heliporturile de suprafaţă instrumentale sunt evidenţiate în anexa nr. 1 (tabelele nr. 1.4, 1.5 şi 1.6 şi figurile 1.3, 1.4, 1.5, 1.6 şi 1.7);

b)heliporturile de suprafaţă cu operare la vedere şi, similar, heliporturile în terasă cu operare la vedere sunt evidenţiate în anexa nr. 1 (tabelul nr. 1.7 şi figurile 1.8, 1.9, 1.10 şi 1.11).

(3)În funcţie de particularităţile infrastructurii şi instalaţiilor/sistemelor de aerodrom existente sau preconizate, ale aeronavelor şi operaţiunilor specifice derulate sau preconizate, pot exista diferenţe faţă de datele referite la alin. (1) şi alin. (2).

(4)În condiţiile alin. (3), administratorii aerodromurilor vor stabili zonele cu servituţi aeronautice civile specifice/particulare, prin adaptarea/modificarea adecvată a zonelor generice corespunzătoare.

3.3.5.În interesul siguranţei zborului, în cuprinsul zonelor precizate la pct. 3.3.3 alin. (1), sunt interzise fără avizul AACR:

a)amplasarea, construirea şi/sau instalarea de obiective noi (inclusiv construcţii şi echipamente/instalaţii destinate activităţilor aeronautice);

b)realizarea de construcţii sau instalaţii, precum şi desfăşurarea de activităţi care, prin natura lor ori prin procesul de funcţionare, afectează sau pot afecta siguranţa zborului (obiective care produc fum ori ceaţă artificială, obiective care generează turbulenţe/curenţi de aer, sisteme de iluminat care pot determina confuzii în identificarea dispozitivului luminos de apropiere şi/sau a sistemului de balizare luminoasă a elementelor de infrastructură amenajate pentru decolarea-aterizarea aeronavelor (avioane, elicoptere);

c)amplasarea şi funcţionarea surselor de emisie care pot produce interferenţe sau perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS;

d)amplasarea şi exploatarea obiectivelor care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice (unităţi de morărit, silozuri, culturi agricole neadecvate, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare);

e)orice alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

3.3.6.Cerinţele de limitare a obstacolelor aplicabile unui aerodrom pentru avioane se diferenţiază în funcţie de caracteristicile fizice ale pistei (pistelor) aerodromului şi de tipul operaţiunilor aeriene executate sau avute în vedere să se execute, pe baza unui cod de referinţă al aerodromului, care asociază date privind facilităţile de infrastructură şi tipurile de aeronave care ar putea opera pe aerodromul respectiv.

3.3.7.- (1) Codul de referinţă al aerodromului se compune din două elemente:

a)o cifră de cod, reflectând distanţa de referinţă a aeronavei; şi b) o literă de cod, reflectând anvergura aripilor şi ecartamentul (distanţa dintre flancurile exterioare ale anvelopelor) trenului principal de aterizare.

(2)Codul de referinţă al aerodromului este prezentat în tabelul nr. 1:

Tabelul nr. 1 - Criterii de stabilire a codului de referinţă al aerodromului

Font 8

┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ ELEMENTUL 1 DE COD │ ELEMENTUL 2 DE COD │

├─────┬───────────────────────────┼──────┬───────────────────────┬──────────────────────────────┤

│Cifra│ Distanţa de referinţă │Litera│ Anvergura │Ecartamentul (distanţa dintre │

│ de │ a aeronavei │ de │ │ flancurile exterioare ale │

│ cod │ │ cod │ │anvelopelor trenului principal│

│ │ │ │ │ de aterizare) │

├─────┼───────────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────┤

│ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │

├─────┼───────────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────┤

│ 1 │sub 800 m │ A │până la 15 m exclusiv │ până la 4,5 m │

├─────┼───────────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────┤

│ 2 │între 800-1 200 m exclusiv │ B │între 15-24 m exclusiv │ între 4,5-6 m exclusiv │

├─────┼───────────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────┤

│ 3 │Între 1 200-1 800 m │ │ │ │

│ │exclusiv │ C │între 24-36 m exclusiv │ între 6-9 m exclusiv │

├─────┼───────────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────┤

│ 4 │1 800 m şi mai mult │ D │între 36-52 m exclusiv │ între 9-14 m exclusiv │

│ │ ├──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────┤

│ │ │ E │între 52-65 m exclusiv │ între 9-14 m exclusiv │

│ │ ├──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────┤

│ │ │ F │între 65-80 m exclusiv │ între 14-16 m exclusiv │

└─────┴───────────────────────────┴──────┴───────────────────────┴──────────────────────────────┘

3.3.8.În funcţie de tipul procedurilor de apropiere la aterizare pentru care sunt amenajate şi echipate cu mijloace destinate navigaţiei aeriene, pistele de aerodrom se clasifică astfel (vezi tabelul nr. 2):

Tabelul nr. 2 - Clasificarea pistelor de aerodrom după categoria operaţiunilor de apropiere la aterizare

┌─────────┬────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐

│ABREVIERE│ TIPUL PISTEI │ DESTINAŢIE ŞI CARACTERISTICI │

├─────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤

│NINST │Pistă │Pistă destinată aeronavelor care execută zbor la │

│ │neinstrumentală │vedere. │

├─────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤

│NONP │Pistă │Pistă destinată operării aeronavelor cu folosirea │

│ │instrumentală │procedurilor de apropiere instrumentală de │

│ │neprecizie │neprecizie, deservită atât de mijloace vizuale, │

│ │ │cât şi de mijloace instrumentale, care asigură │

│ │ │ghidarea aeronavei numai în direcţie. │

├─────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤

│CAT I │Pistă │Pistă instrumentală deservită de un ILS sau PAR şi│

│ │instrumentală de│de mijloace vizuale, destinată operaţiunilor de │

│ │precizie, │apropiere urmată de aterizare cu o înălţime de │

│ │categoria I │decizie nu mai mică de 60 m (200 ft) şi cu o │

│ │ │vizibilitate nu mai mică de 800 m sau cu o │

│ │ │distanţă vizuală în lungul pistei nu mai mică de │

│ │ │550 m. │

├─────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤

│CAT II │Pistă │Pistă instrumentală deservită de un ILS şi de │

│ │instrumentală de│mijloace vizuale, destinată operaţiunilor de │

│ │precizie, │apropiere urmată de aterizare cu o înălţime de │

│ │categoria II │decizie mai mică de 60 m (200 ft), dar nu mai mică│

│ │ │de 30 m (100 ft) sau cu o distanţă vizuală în │

│ │ │lungul pistei nu mai mică de 300 m. │

├─────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤

│CAT III A│Pistă │Pistă instrumentală deservită de un ILS către şi │

│ │instrumentală de│în lungul suprafeţei pistei, destinată │

│ │precizie, │operaţiunilor de apropiere urmată de aterizare cu │

│ │categoria III A │o înălţime de decizie mai mică de 30 m (100 ft) │

│ │ │sau fără înălţime de decizie ori cu o distanţă │

│ │ │vizuală în lungul pistei nu mai mică de 200 m. │

├─────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤

│CAT III B│Pistă │Pistă instrumentală deservită de un ILS către şi │

│ │instrumentală de│în lungul suprafeţei pistei, destinată │

│ │precizie, │operaţiunilor de apropiere urmată de aterizare cu │

│ │categoria III B │o înălţime de decizie mai mică de 15 m (50 ft) sau│

│ │ │fără înălţime de decizie ori cu o distanţă vizuală│

│ │ │în lungul pistei sub 200 m, dar nu mai mică │

│ │ │de 75 m. │

├─────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤

│CAT III C│Pistă │Pistă instrumentală deservită de un ILS către şi │

│ │instrumentală de│în lungul suprafeţei pistei, destinată │

│ │precizie, │operaţiunilor de apropiere urmată de aterizare │

│ │categoria III C │fără limitări ale înălţimii de decizie sau ale │

│ │ │distanţei vizuale în lungul pistei │

└─────────┴────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘

3.3.9.Caracteristicile suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru aterizare sunt prezentate în anexa nr. 1 (tabelul nr. 1.1).

3.3.10.Caracteristicile suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru decolare sunt prezentate în anexa nr. 1 (tabelul nr. 1.2).

3.3.11.- (1) În zonele de siguranţă nu pot fi amplasate, construite şi/sau instalate obiecte care penetrează suprafeţele de limitare a înălţimii obstacolelor.

(2)Pot constitui excepţii de la prevederile alin. (1) cazurile în care AACR stabileşte, pe baza unui studiu aeronautic asumat de un agent aeronautic autorizat AACR, că obiectul în cauză nu reprezintă un obstacol pentru navigaţia aeriană şi/sau nu afectează siguranţa zborului.

3.4.Suprafeţe şi zone de protecţie ale mijloacelor CNS şi meteorologice

3.4.1.- (1) Cu scopul prevenirii influenţelor negative asupra performanţelor operaţionale ale mijloacelor CNS şi meteorologice, în vecinătatea acestora se stabilesc, în condiţiile pct. 3.2.2., următoarele suprafeţe şi zone de protecţie:

a)suprafeţe de protecţie ILS constituite din suprafeţele critice ILS Loc (LLZ) şi ILS GP şi suprafeţele sensibile ILS Loc (LLZ) şi ILS GP, zone de protecţie ILS;

b)suprafeţe şi zone de protecţie aferente sistemelor de supraveghere (mijloace CNS de tip SSR, PSR şi WAM);

c)suprafeţe şi zone de protecţie VOR (mijloace CNS DVOR şi CVOR);

d)suprafeţe şi zone de protecţie DME/N;

e)suprafeţe şi zone de protecţie NDB;

f)suprafeţe şi zone de protecţie Marker;

g)suprafeţe şi zone de protecţie a mijloacelor de comunicaţii;

h)suprafeţe de protecţie a mijloacelor meteorologice.

(2)Zonele corespunzătoare suprafeţelor şi zonelor de protecţie menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementărilor aeronautice privind protecţia, omologarea şi autorizarea mijloacelor CNS şi meteorologice.

(3)Adiţional, faţă de suprafeţele şi zonele de protecţie specificate la alin. (1), se definesc ca zone de protecţie:

a)volumele aeriene necesare comunicaţiilor radio sol-sol de date tip punct la punct, efectuate prin intermediul radioreleelor/radiolinkurilor/radiomodemurilor, între mijloacele CNS şi/sau meteorologice şi concentratoare de date la sol, utilizate atunci când legăturile de date terestre nu pot fi puse în operă. Dimensiunile geometrice ale acestor zone de protecţie - volume aeriene de formă elipsoidală - sunt definite în funcţie de caracteristicile tehnice ale echipamentelor radio de transmisie/recepţie punct la punct şi de cele ale sistemelor de antene aferente acestora;

b)traseele cablurilor supraterane şi/sau subterane aferente mijloacelor CNS şi meteorologice.

3.4.2.- (1) Caracteristicile tipice ale suprafeţelor şi zonelor de protecţie a mijloacelor CNS specificate la pct. 3.4.1 sunt evidenţiate în anexa nr. 2.

(2)Corespunzător particularităţilor funcţionale şi operaţionale ale fiecărui echipament utilizat pot exista diferenţe faţă de datele referite la alin. (1).

(3)În cazul în care furnizorul echipamentului comunică forma şi/sau dimensiunile suprafeţelor şi zonelor de protecţie aferente, aceste date sunt prioritare.

(4)Pe baza datelor menţionate la alin. (3), administratorii mijloacelor CNS şi meteorologice vor stabili zonele cu servituţi aeronautice civile specifice/particulare, prin adaptarea/ modificarea adecvată a zonelor generice corespunzătoare.

3.4.3.În interesul siguranţei navigaţiei aeriene, în suprafeţele şi zonele de protecţie aferente mijloacelor CNS şi meteorologice nu pot fi amplasate, construite şi/sau instalate niciun fel de obiective noi fără avizul AACR.

3.5.Spaţiul aerian controlat din vecinătatea aerodromurilor

3.5.1.- (1) Cu scopul asigurării controlului traficului aerian din vecinătatea aerodromurilor, în spaţiul aerian aferent se stabilesc, în condiţiile pct. 3.2.3 şi 3.2.4, următoarele structuri de spaţiu aerian controlat:

a)zona de control de aerodrom/CTR (conf. AIP România, secţiunea AD 2);

b)regiune terminală de control/TMA (conf. AIP România ENR 2.1-3).

(2)Structurile de spaţiu aerian controlat, inclusiv cele menţionate la alin. (1), fac obiectul reglementărilor aeronautice privind procedurile de navigaţie aeriană.

3.5.2.În interesul siguranţei traficului aerian, al protejării rutelor de plecare/sosire instrumentală standard (SID/STAR), al procedurilor de apropiere instrumentală şi de decolare, al MRVA, al MSA, al AMA în structurile de spaţiu aerian controlat precizate la pct. 3.5.1 alin. (1) sunt interzise fără avizul AACR:

a)amplasarea de obstacole/obiective de orice fel care, prin prezenţă sau funcţionare, implică risc de coliziune şi/sau pot afecta regularitatea traficului aerian;

b)concentrarea de obstacole peste limita/densitatea maximă reglementată.

3.5.3.Criteriile de proiectare/protecţie a procedurilor de zbor instrumental şi altitudinilor minime MRVA, MSA, AMA sunt cele descrise în ICAO Doc 8168 - PANS-OPS.

3.5.4.Propunerile privind modificarea sau anularea procedurilor de zbor instrumentale sau a altitudinilor minime menţionate la pct. 3.5.2 pot avea la bază studii aeronautice întocmite doar de către furnizori de servicii de proiectare proceduri de zbor instrumental recunoscuţi de către AACR, care îndeplinesc cerinţele reglementării RACR-CPPZI şi ale reglementărilor ICAO specifice.

3.6.Suprafeţe şi zone de protecţie a radioaltimetrului

3.6.1.În interesul siguranţei navigaţiei aeriene, în suprafeţele şi zonele de protecţie a radioaltimetrului nu pot fi amplasate, construite şi/sau instalate niciun fel de obiective noi fără avizul AACR.

3.6.2.Caracteristicile zonelor de protecţie a radioaltimetrului sunt prezentate în anexa nr. 1 (tabelul nr. 1.3).

3.7.Suprafeţe şi zone de protecţie a dispozitivului luminos de apropiere

3.7.1.În interesul siguranţei navigaţiei aeriene, în suprafeţele şi zonele de protecţie a dispozitivului luminos de apropiere, inclusiv traseele cablurilor supraterane şi/sau subterane aferente, nu pot fi amplasate, construite şi/sau instalate niciun fel de obiective noi fără avizul AACR.

3.7.2.Caracteristicile zonelor de protecţie a dispozitivului luminos de apropiere sunt prezentate în anexa nr. 1 (tabelul nr. 1.3).

Capitolul IVCondiţii de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau care pot afecta siguranţa zborului

4.1.- (1) Obiectivele de orice fel din zonele cu servituţi aeronautice civile care depăşesc limitele de înălţime specifice zonelor respective şi/sau care afectează sau pot afecta parametrii nominali de funcţionare şi/sau performanţele operaţionale ale mijloacelor CNS şi meteorologice, reprezintă obstacole pentru navigaţia aeriană.

(2)Pot fi exceptate de la prevederile alin. (1) cazurile în care AACR stabileşte, pe baza unui studiu aeronautic asumat de un agent aeronautic autorizat AACR, faptul că un anumit obiectiv nu constituie obstacol pentru navigaţia aeriană.

4.2.Analiza aeronautică a documentaţiilor tehnice pentru obiectivele din zone cu servituţi aeronautice civile şi evaluarea impactului asupra siguranţei zborului se aplică pentru fiecare situaţie în parte şi se efectuează astfel:

a)în zonele cu servituţi aeronautice civile pentru care programele de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor prevăd modificarea condiţiilor operaţionale se aplică limitarea/condiţia cea mai restrictivă ce rezultă din raportarea la următoarele 3 tipuri de suprafeţe de obstacolare:

(i)geometrică, în conformitate cu cerinţele prezentei reglementări, ale Anexei 14 OACI şi ale documentelor complementare;

(ii)electromagnetică, în conformitate cu cerinţele prezentei reglementări, ale Anexei 10 OACI şi ale documentelor complementare;

(iii)operaţională, în conformitate cu cerinţele Doc. OACI 8168 PANS OPS şi ale documentelor complementare;

b)în zonele cu servituţi aeronautice civile pentru care programele de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor nu prevăd modificarea condiţiilor operaţionale se aplică limitarea/condiţia cea mai restrictivă ce rezultă din raportarea la suprafeţele de obstacolare prevăzute la lit. a) pct. (ii) şi (iii);

c)în absenţa informaţiilor referitoare la programele de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor, pentru zonele cu servituţi aeronautice civile se aplică limitarea/condiţia cea mai restrictivă de la lit. a).

4.3.Pentru facilitarea identificării de către autorităţile administraţiei publice locale a amplasamentelor aflate sub incidenţa servituţilor aeronautice civile şi a înălţimilor peste care obstacolele corespondente trebuie evaluate şi avizate de AACR:

4.3.1.Corelat cu zonele de siguranţă definite la pct. 3.3, în vecinătatea aerodromurilor pentru avioane se consideră zonele de referinţă cu următoarele caracteristici generale:

4.3.1.1.- (1) Zona I:

–suprafaţă trapezoidală înclinată (la fiecare capăt al pistei, în prelungirea axului);

–baza mică a trapezului coincide cu marginea benzii pistei;

–simetrică faţă de prelungirea axului pistei;

–evazare spre exterior: 15°;

–extindere/distanţă orizontală de la capătul benzii pistei, pe direcţia axului pistei: 8.500 m până la 15.000 m, în funcţie de categoria operaţiunilor de apropiere la aterizare;

–înălţimea bazei mari a trapezului la 8.500 m: +30,0 m faţă de cota aerodromului 0,0 m (panta 1:285 de la marginea benzii pistei, spre exterior);

–pentru înălţimi în sectorul 8.500 m - 15.000 m: pantă 1:50 de la cota de +30,0 m.

(2)Sunt necesare solicitarea şi obţinerea avizului AACR pentru toate obstacolele din Zona I cu înălţimi egale sau mai mari decât cele menţionate.

4.3.1.2.- (1) Zona II:

–suprafaţă conică, din care se exclude Zona I;

–extindere/distanţă orizontală de la marginile benzii pistei, în orice direcţie: 4.500 m, exclusiv Zona I (lăţimea benzii pistei: 150 m stânga/dreapta faţă de axul pistei);

–înălţimea marginii exterioare: +30,0 m faţă de cota aerodromului 0,0 m (pantă 1:150 de la marginea benzii pistei, spre exterior).

(2)Este necesară solicitarea şi obţinerea avizului AACR pentru toate obstacolele din Zona II cu înălţimi egale sau mai mari decât cele menţionate.

4.3.1.3.- (1) Zona III:

–suprafaţă orizontală care începe de la extremitatea Zonei II şi din care se exclude Zona I;

–extindere/distanţă orizontală de la marginile benzii pistei, în orice direcţie: 8.500 m (exclusiv Zona I şi Zona II);

–înălţimea suprafeţei: +30,0 m faţă de cota aerodromului (0,0 m).

(2)Este necesară solicitarea şi obţinerea avizului AACR pentru toate obstacolele din Zona III cu înălţimi egale sau mai mari decât cele menţionate.

4.3.1.4.- (1) Zona IV:

–suprafaţă conică, începând de la extremitatea Zonei III şi din care se exclude sectorul Zonei I de la 8.500 m la 15.000 m, după caz;

–extindere/distanţă orizontală: în orice direcţie, până la limita CTR/TMA;

–interesează obstacolele cu înălţimi egale sau mai mari de 45,0 m faţă de cota aerodromului (0,0 m).

(2)Este necesară solicitarea şi obţinerea avizului AACR pentru toate obstacolele din Zona IV cu înălţimi egale sau mai mari decât cele menţionate.

4.3.1.5.- (1) În zonele situate dincolo de limitele zonelor I, II, III şi IV, interesează obstacolele cu înălţimi egale sau mai mari de 100,0 m faţă de cota terenului.

(2)În zonele situate dincolo de limitele zonelor I, II, III şi IV, este necesară solicitarea şi obţinerea avizelor AACR pentru toate obstacolele cu înălţimi egale sau mai mari de 100,0 m faţă de cota terenului.

4.3.1.6.Proiecţia orizontală a zonelor I, II, III şi IV aferente aerodromurilor pentru avioane este prezentată în anexa nr. 1 (fig. 1.2).

4.3.2.Corelat cu suprafeţele şi zonele de protecţie definite pct. 3.4, suprafeţele şi zonele de referinţă corespondente din vecinătatea amplasamentelor mijloacelor CNS şi meteorologice sunt prezentate în anexa nr. 2.

4.4.În interesul siguranţei zborului, în zonele cu servituţi aeronautice civile asociate aerodromurilor pentru avioane, realizarea de obiective noi este permisă numai cu avizul AACR, după cum urmează:

4.4.1.- (1) În Zona I, în interiorul perimetrului infrastructurii de aerodrom/aeroport:

a)amenajări diverse (denivelări de teren, împrejmuiri);

b)instalaţii aeroportuare diverse (dispozitivul luminos de apropiere);

c)instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice de aeroport;

d)orice fel de obiective cu destinaţie aeronautică din suprafeţele şi zonele critice şi sensibile ILS, din suprafeţele şi zonele de protecţie ale mijloacelor de radionavigaţie;

e)modernizare şi/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;

f)alte obiective cu destinaţie aeronautică sau conexă.

(2)În zonele limitrofe aerodromului/aeroportului (terenuri exterioare şi adiacente perimetrului infrastructurii de aerodrom/aeroport):

a)clădiri (locuinţe, depozite, hoteluri), structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine eoliene) care depăşesc înălţimea admisibilă;

b)construcţii sau structuri metalice de mari dimensiuni (pereţi şi/sau învelitori metalice, împrejmuiri metalice, panouri publicitare metalice);

c)construcţii, structuri diverse care nu depăşesc înălţimea admisibilă, dar constituie obstacole locale semnificative pentru navigaţia aeriană;

d)pasaje rutiere supraînălţate;

e)obiective care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice (unităţi de morărit, silozuri, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare);

f)staţii radio (radiodifuziune, TV);

g)staţii de comunicaţii (telefonie celulară, radiorelee, translatori);

h)activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS şi/sau meteorologice (acţionări electrice de forţă, sudură electrică);

i)activităţi/surse potenţiale de incendiu, explozie (staţii de alimentare şi/sau depozite de combustibili, aplicaţii pirotehnice);

j)utilizarea de dispozitive cu fascicul laser sau de surse de lumină orientate în sus (sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase);

k)lansare de focuri de artificii, înălţare de lampioane, baloane sau rachetomodele;

l)instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

m)modernizare şi/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;

n)deschidere, dezvoltare şi/sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente;

o)trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii electrice aeriene magistrale, reţele de radiorelee;

p)alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

(3)În zona dispozitivului luminos de apropiere şi a traseelor de cabluri supraterane şi/sau subterane aferente:

a)clădiri, obiecte, structuri şi/sau amenajări diverse (inclusiv garduri, parapeţi etc.);

b)pomi, arbori etc.;

c)iluminat public, firme/reclame luminoase etc.;

d)căi de acces/tranzit pentru (auto)vehicule, animale şi/sau persoane;

e)canale, conducte subterane diverse, excavaţii etc.;

f)alte obiective care prin prezenţă sau funcţionare pot ecrana luminile dispozitivului sau pot afecta buna funcţionare a acestuia.

4.4.2.- (1) În Zona II, în interiorul perimetrului infrastructurii de aerodrom/aeroport:

a)sisteme rutiere (pistă de decolare-aterizare, căi de rulare, platforme);

b)clădiri (aerogară, hangar, ateliere, depozite) şi amenajări diverse (inclusiv împrejmuiri, parapete antizgomot);

c)instalaţii aeroportuare diverse, inclusiv stâlpii pentru iluminatul platformei;

d)instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

e)modernizare şi/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;

f)alte obiective cu destinaţie aeronautică sau conexă.

(2)În zonele limitrofe aerodromului/aeroportului (terenuri exterioare şi adiacente perimetrului infrastructurii de aerodrom/aeroport):

a)clădiri (locuinţe, depozite, hoteluri), structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine eoliene) care depăşesc înălţimea admisibilă;

b)construcţii sau structuri metalice de mari dimensiuni (pereţi şi/sau învelitori metalice, împrejmuiri metalice, panouri publicitare metalice);

c)construcţii, structuri diverse care nu depăşesc înălţimea admisibilă, dar constituie obstacole locale semnificative pentru navigaţia aeriană;

d)pasaje rutiere supraînălţate;

e)obiective care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice (unităţi de morărit, silozuri, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare);

f)staţii radio (radiodifuziune, TV);

g)staţii de comunicaţii (telefonie celulară, radiorelee, translatori;

h)activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS sau meteorologice (acţionări electrice de forţă, sudură electrică);

i)activităţi/surse potenţiale de incendiu, explozie (staţii de alimentare şi/sau depozite de combustibili, aplicaţii pirotehnice);

j)utilizarea de dispozitive cu fascicul laser sau de surse de lumină orientate în sus (sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase);

k)lansare de focuri de artificii, înălţare de lampioane, baloane sau rachetomodele;

l)instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

m)modernizare şi/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;

n)deschidere, dezvoltare şi/sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente;

o)trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii electrice aeriene magistrale, reţele de radiorelee;

p)alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

4.4.3.În Zona III:

a)clădiri (locuinţe, depozite, hoteluri), structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine eoliene), care depăşesc înălţimea admisibilă;

b)construcţii, structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine eoliene) care nu depăşesc înălţimea admisibilă, dar constituie obstacole locale semnificative pentru navigaţia aeriană;

c)obiective care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice (unităţi de morărit, silozuri, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare);

d)staţii radio (radiodifuziune, TV);

e)staţii de comunicaţii (telefonie celulară, radiorelee, translatori);

f)activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS (acţionări electrice de forţă, sudură electrică);

g)deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente;

h)instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

i)trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii electrice aeriene magistrale, reţele de radiorelee;

j)alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

4.4.4.În Zona IV:

a)clădiri (locuinţe, depozite, hoteluri), structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine eoliene), care depăşesc înălţimea admisibilă;

b)construcţii, structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine eoliene) care nu depăşesc înălţimea admisibilă, dar constituie obstacole locale semnificative pentru navigaţia aeriană;

c)obiective care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice (unităţi de morărit, silozuri, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare);

d)staţii radio (radiodifuziune, TV);

e)staţii de comunicaţii (telefonie celulară, radiorelee, translatori);

f)activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS (acţionări electrice de forţă, sudură electrică);

g)deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente;

h)instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

i)trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii electrice aeriene magistrale, reţele de radiorelee;

j)alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

4.5.În interesul siguranţei zborului, în zonele cu servituţi aeronautice civile asociate heliporturilor de suprafaţă şi heliporturilor în terasă, în particular zonele de urcare la decolare/apropiere şi de tranziţie, realizarea de obiective noi este permisă numai cu avizul AACR, pentru:

a)instalaţii şi amenajări de heliport diverse;

b)modernizare şi/sau dezvoltare de heliport;

c)obiective care depăşesc înălţimea admisibilă;

d)obiective care nu depăşesc înălţimea admisibilă, dar constituie obstacole locale semnificative pentru navigaţia aeriană;

e)obiective care produc fum ori ceaţă artificială;

f)obiective care generează turbulenţe/curenţi de aer;

g)trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii electrice aeriene magistrale, reţele de radiorelee;

h)deschidere de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente;

i)instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

j)activităţi/surse potenţiale de incendiu, explozie (staţii de alimentare şi/sau depozite de combustibili, aplicaţii pirotehnice);

k)utilizarea de dispozitive cu fascicul laser sau de surse de lumină orientate în sus (sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase);

l)lansare de focuri de artificii, înălţare de lampioane, baloane sau rachetomodele;

m)alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

4.6.În interesul siguranţei zborului, în zonele cu servituţi aeronautice civile asociate mijloacelor CNS şi meteorologice, realizarea de obiective noi este permisă numai cu avizul AACR, după cum urmează:

4.6.1.În suprafeţele de protecţie a mijloacelor CNS şi meteorologice, inclusiv în zonele critice şi sensibile ILS, sunt permise numai amenajări, lucrări, activităţi asupra facilităţilor cu destinaţie aeronautică, stabilite prin reglementările specifice aplicabile şi necesare în perimetrul acestor suprafeţe, astfel încât să nu fie influenţaţi parametrii nominali de funcţionare ai mijloacelor CNS şi meteorologice.

4.6.2.În zonele de protecţie a mijloacelor CNS şi meteorologice sunt permise obiective în condiţiile menţionate în anexa nr. 2, care nu influenţează parametrii nominali de funcţionare ai mijloacelor CNS şi meteorologice.

4.7.- (1) În interesul siguranţei zborului, în zonele cu servituţi aeronautice civile asociate unităţilor de control al traficului aerian şi centrelor de informare a zborurilor nu se admit obiective noi care pot afecta funcţionarea în parametri nominali şi performanţele operaţionale ale mijloacelor CNS şi meteorologice utilizate pentru furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană şi/sau de control al traficului aerian.

(2)Realizarea obiectivelor menţionate la alin. (1) este permisă numai cu avizele AACR corespunzătoare.

4.8.În exteriorul zonelor cu servituţi aeronautice civile mai sus definite sunt necesare avizele AACR la documentaţiile tehnice (inclusiv studii de fezabilitate, proiecte de execuţie/instalare, după caz), pentru obiective cum sunt:

a)obstacole cu înălţimi egale sau mai mari de 100,0 m faţă de cota terenului;

b)construcţii/structuri izolate (piloni, coşuri de fum, sonde) care nu depăşesc înălţimea de 100,0 m, dar constituie obstacole locale semnificative;

c)trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii electrice aeriene magistrale, reţele de radiorelee;

d)deschidere, dezvoltare sau modernizare de aerodromuri/aeroporturi/heliporturi;

e)deschidere, dezvoltare sau modernizare de terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente;

f)instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

g)alte obiective care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului.

Capitolul VDispoziţii finale

5.1.- (1) AACR defineşte servituţile de aeronautică civilă şi caracteristicile zonelor cu servituţi aeronautice civile (zone de siguranţă, zone de protecţie, regiuni de control), precum şi condiţiile de realizare şi utilizare a diferitelor obiective în zonele respective, împreună cu restricţiile asociate.

(2)Faţă de datele/elementele prezentei reglementări, AACR poate impune cerinţe şi/sau restricţii locale suplimentare, determinate de condiţiile specifice ale terenurilor de aeronautică civilă, de procedurile de zbor instrumental şi altitudinile minime MRVA, MSA, AMA şi/sau de particularităţile funcţionale şi operaţionale ale mijloacelor CNS şi meteorologice, cu respectarea prevederilor reglementărilor specifice aplicabile.

5.2.- (1) În zonele cu servituţi aeronautice civile sunt interzise, fără avizul AACR, amplasarea şi realizarea de obiective noi, precum şi desfăşurarea de activităţi care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

(2)Metodologia de emitere a avizelor AACR pentru documentaţiile tehnice aferente obiectivelor situate în zonele cu servituţi aeronautice civile se stabileşte printr-un act normativ separat.

5.3.- (1) La emiterea avizelor de specialitate, AACR analizează documentaţiile tehnice aferente obiectivelor din zone cu servituţi aeronautice civile în conformitate cu prevederile reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile, cu alte specificaţii tehnice şi operaţionale relevante (după caz).

(2)AACR evaluează implicaţiile/efectele noilor obiective asupra siguranţei zborului.

(3)La emiterea avizelor AACR pentru realizarea unor obiective în perimetrul terenurilor de aeronautică civilă este necesar acordul prealabil al administratorilor terenurilor respective, însoţit de o evaluare a implicaţiilor/efectelor asupra siguranţei zborului şi securităţii aeronautice.

5.4.În situaţia în care solicitantul avizului optează pentru o contraexpertiză tehnică, aceasta poate fi efectuată numai de o terţă entitate autorizată/certificată/acreditată de către AACR sau o altă autoritate aeronautică naţională a unui stat UE sau OACI.

5.5.- (1) Administratorii aerodromurilor şi administratorii mijloacelor CNS şi meteorologice stabilesc, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, la momentul certificării/ recertificării, zonele cu servituţi aeronautice civile specifice/ particulare asociate aerodromurilor şi, respectiv, mijloacelor CNS şi meteorologice pe care le deţin/operează, furnizează documentaţiile tehnice corespunzătoare şi le promovează la AACR pentru avizare.

(2)Documentaţiile tehnice menţionate la alin. (1) trebuie elaborate de agenţi aeronautici civili specializaţi, cu respectarea prevederilor reglementărilor aeronautice aplicabile.

(3)Administratorii aerodromurilor şi administratorii mijloacelor CNS şi meteorologice vor actualiza/modifica ori de câte ori este necesar documentaţiile tehnice menţionate la alin. (1) şi le vor transmite la AACR pentru avizare.

5.6.Administratorii aerodromurilor şi administratorii mijloacelor CNS şi meteorologice vor întreprinde demersurile necesare (solicitare, furnizare de documentaţii tehnice relevante etc.) pe lângă autorităţile administraţiei publice locale implicate şi vor colabora cu acestea în vederea declarării zonelor cu servituţi aeronautice civile specifice/particulare stabilite în condiţiile pct. 5.5 şi instituirii regimului de protecţie adecvat în aceste zone, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare.

5.7.- (1) Pentru declararea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi instituirea regimului de protecţie corespunzător, autorităţile administraţiei publice locale vor include aceste zone în planurile de urbanism generale şi zonale şi vor integra datele specifice referitoare la caracteristici, restricţii, obligaţii, condiţii/posibilităţi de utilizare (inclusiv culturile şi lucrările agricole permise pe terenurile limitrofe aerodromurilor, pentru prevenirea pericolului concentrării păsărilor şi animalelor sălbatice).

(2)Planurile de urbanism generale şi zonale, incluzând zonele cu servituţi aeronautice civile, trebuie avizate de către AACR.

(3)Dacă zonele cu servituţi aeronautice civile se extind peste mai multe unităţi administrativ-teritoriale, procedura indicată la alin. (1) şi (2) trebuie să fie derulată de fiecare dintre autorităţile administraţiei publice locale implicate, potrivit părţii care îi revine, astfel încât să se asigure continuitatea zonelor integrale şi unitatea regimului de protecţie instituit.

5.8.Administratorii aerodromurilor, ai mijloacelor CNS şi meteorologice, precum şi proprietarii terenurilor, clădirilor şi amenajărilor aflate în zonele cu servituţi aeronautice civile trebuie să respecte cerinţele reglementărilor aeronautice aplicabile acestor zone, inclusiv restricţiile impuse prin avizele emise de AACR.

5.9.- (1) Administratorii aerodromurilor şi administratorii mijloacelor CNS şi meteorologice vor supraveghea zonele cu servituţi aeronautice civile care le revin, pentru identificarea obiectivelor în curs de realizare care pot influenţa sau constitui factori de risc de orice fel pentru navigaţia aeriană şi/sau siguranţa zborului.

(2)În situaţia în care se identifică elemente de neconformitate, administratorii aerodromurilor, respectiv administratorii mijloacelor CNS şi meteorologice, în colaborare cu AACR, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte autorităţi/instituţii ale statului abilitate, după caz, vor stabili măsurile de prevenire sau de remediere necesare, în vederea respectării normelor legale naţionale în vigoare.

5.10.- (1) În cazul obiectivelor existente care afectează siguranţa zborului şi pentru care nu s-au obţinut în prealabil, potrivit normelor legale, avizele AACR necesare, autorităţile administraţiei publice locale şi alte autorităţi/instituţii ale statului abilitate, după caz, vor întreprinde demersurile necesare pentru desfiinţarea necondiţionată a obiectivelor respective, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare.

(2)În cazul sesizării de către organele abilitate a existenţei în zone cu servituţi aeronautice civile a unor obiective pentru care nu s-au obţinut în prealabil avizele AACR corespunzătoare, dacă AACR stabileşte, pe baza unor studii aeronautice asumate de agenţi aeronautici autorizaţi de AACR (de exemplu: furnizori servicii proiectare proceduri de zbor instrumental recunoscuţi de către AACR, în cazul protecţiei procedurilor de zbor instrumental sau altitudinilor minime MRVA, MSA, AMA), că obiectivele respective nu afectează siguranţa zborului, se pot solicita şi obţine avizele AACR necesare pentru intrarea în legalitate.

5.11.În cazul extinderii unor terenuri de aeronautică civilă sau al deschiderii altor asemenea terenuri, pentru obiectivele existente care afectează activitatea aeronautică, AACR va stabili, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale implicate şi în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, măsurile necesare pentru respectarea condiţiilor de siguranţă a zborului.

5.12.Organizaţiile care administrează drumuri cu tronsoane destinate decolării-aterizării aeronavelor în situaţii speciale/de urgenţă trebuie să deţină avize AACR pentru tronsoanele cu utilizare aeronautică.

5.13.Realizarea/Instalarea, întreţinerea şi supravegherea marcajelor pentru zi şi a balizajelor pentru noapte se asigură de către deţinătorii obiectivelor respective.

5.14.Proprietarii terenurilor pe care există obiective care necesită marcare pentru zi şi/sau balizare pentru noapte au obligaţia să permită accesul deţinătorilor acestor obiective în vederea instalării, întreţinerii şi/sau supravegherii funcţionării marcajelor şi balizajelor respective.

6.Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta reglementare.

Anexa 1

la reglementare

Elemente şi caracteristici tipice ale zonelor supuse

servituţilor aeronautice civile aferente aerodromurilor

Figura 1.1 - Suprafeţe de limitare a înălţimii obstacolelor la aerodromurile terestre pentru avioane

!Imagine

Tabelul nr. 1.1 - Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru aterizarea avioanelor

Font 7

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

CLASIFICAREA PISTEI

Suprafeţe şi

dimensiuni (a) Apropiere neinstrumentală Apropiere fără precizie Categoria de apropiere

de precizie

I II sau III

Cifra de cod Cifra de cod Cifra de cod Cifra de cod

1 2 3 4 1, 2 3 4 1, 2 3, 4 3, 4

(1)(2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

SUPRAFAŢA CONICĂ

Panta 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Înălţimea 35 m 55 m 75 m 100 m 60 m 75 m 100 m 60 m 100 m 100 m

SUPRAFAŢA ORIZONTALĂ INTERIOARĂ

Înălţimea 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m

Raza 2000 m 2500 m 4000 m 4000 m 3500 m 4000 m 4000 m 3500 m 4000 m 4000 m

SUPRAFAŢA INTERIOARĂ DE APROPIERE

Lăţimea - - - - - - - 90 m 120 m (e) 120 m (e)

Distanţa la prag - - - - - - - 60 m 60 m 60 m

Lungimea - - - - - - - 900 m 900 m 900 m

Panta - - - - - - - 2,5% 2% 2%

SUPRAFAŢA DE APROPIERE

Lungimea marginii

interioare 60 m 80 m 150 m 150 m 150 m 300 m 300 m 150 m 300 m 300 m

Distanţa la prag 30 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m

Divergenţa 10% 10% 10% 10% 15% 15% 15% 15% 15% 15%

(pe fiecare

parte)

Prima secţiune

Lungimea 1600 m 2500 m 3000 m 3000 m 2500 m 3000 m 3000 m 3000 m 3000 m 3000 m

Panta 5% 4% 3,33% 2,5% 3,33% 2% 2% 2,5% 2% 2%

A doua secţiune

Lungimea - - - - - 3600 m(b) 3600 m(b) 12000 m(b) 3600 m(b) 3600 m(b)

Panta - - - - - 2,5% 2,5% 3% 2,5% 2,5%

Secţiunea orizontală

Lungimea - - - - - 8400 m(b) 8400 m(b) - 8400 m(b) 8400 m(b)

Lungimea totală - - - - - 15000 m 15000 m 15000 m 15000 m 15000 m

SUPRAFAŢA DE TRANZIŢIE

Panta 20% 20% 14,3% 14,3% 20% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3%

SUPRAFAŢA INTERIOARĂ DE TRANZIŢIE

Panta - - - - - - - 40% 33,3% 33,3%

SUPRAFAŢA DE ATERIZARE ÎNTRERUPTĂ

Lungimea marginii

interioare - - - - - - - 90 m 120 m(e) 120 m(e)

Distanţa la prag - - - - - - - (c) 1800 m(d) 1800 m(d)

Divergenţa - - - - - - - 10% 10% 10%

(pe fiecare

parte)

Panta - - - - - - - 4% 3,33% 3,33%

unde: (a) - toate dimensiunile sunt măsurate în plan orizontal; (d) - sau capătul pistei - distanţa cea mai mică;

(b) - lungime variabilă; (e) - pentru litera de cod F, lăţimea trebuie

(c) - distanţă până la capătul benzii; crescută la 155 m.

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Tabelul nr. 1.2 - Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru decolarea avioanelor

─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Cifra de cod

Suprafaţă şi dimensiuni (*) 1 2 3 sau 4

(1)(2) (3) (4)

─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

SUPRAFAŢA DE URCARE LA DECOLARE

Lungimea marginii interioare 60 m 80 m 180 m

Distanţa faţă de extremitatea pistei (**) 30 m 60 m 60 m

Divergenţa (de fiecare parte) 10% 10% 12,5%

Lăţimea finală 380 m 580 m 1200 m

1800 m(***)

Lungimea 1600 m 2500 m 15000 m

Panta 5% 4% 2%(****)

─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

unde: (*) - toate dimensiunile sunt măsurate în plan orizontal

(**) - dacă lungimea prelungirii degajate depăşeşte distanţa specificată,

suprafaţa de urcare la decolare începe de la sfârşitul prelungirii degajate

(***) - pentru zboruri în condiţii IMC sau VMC de noapte, când ruta presupune

schimbări de cap mai mari de 15°

(****) - poate fi micşorată până la 1,6%, pentru satisfacerea unor condiţii

critice de exploatare sau limitarea strictă a înălţimii obstacolelor

─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Tabelul nr. 1.3 -Dimensiuni caracteristice ale zonelor de protecţie radioaltimetru şi dispozitiv luminos de apropiere

┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐

│ Zona │ Dimensiuni (*) │

│ ├──────────────┬───────────────┬───────────────────┤

│ │ Cat. I │ Cat. II/III │Zona extinsă (****)│

├───────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────────┤

│ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │

├───────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────────┤

│Radioaltimetru (**) │ - - - │ 300 m x 120 m │ 1000 m x 120 m │

├───────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────────┤

│Dispozitiv luminos de │ │ │ │

│apropiere (***) │ 960 m x 120 m│ 960 m x 120 m│ 1 000 m x 120 m│

├───────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴───────────────────┤

│(*) - toate dimensiunile sunt măsurate în plan orizontal │

│(**) - simetric faţă de prelungirea axului pistei şi în faţa capătului fizic │

│al pistei (raportat la direcţia de aterizare) │

│(***) - simetric faţă de prelungirea axului pistei şi în faţa benzii pistei │

│raportat la direcţia de aterizare) │

│(****) - pentru satisfacerea unor cerinţe de control şi limitare a înălţimii │

│obstacolelor │

└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Figura 1.2 - Zone de referinţă pentru amplasamentele obiectivelor care necesită avizul de specialitate al AACR

!Imagine

Tabelul nr. 1.4 - Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor pentru FATO instrumentală (de precizie)

Font 7

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Apropiere 3° Apropiere 6°

Înălţimea deasupra FATO Înălţimea deasupra FATO

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

SUPRAFEŢE şi DIMENSIUNI 90 m 60 m 45 m 30 m 90 m 60 m 45 m 30 m

(300ft) (200ft) (150ft) (100ft) (300ft) (200ft) (150ft) (100ft)

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

SUPRAFAŢĂ DE APROPIERE

Lungimea marginii

interioare 90 m 90 m 90 m 90 m 90 m 90 m 90 m 90 m

Distanţa de la

extremitatea FATO 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m

Divergenţa fiecărei

laturi la înălţimea

deasupra FATO 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25%

Distanţa, la înălţime

deasupra FATO 1745 m 1163 m 872 m 581 m 870 m 580 m 435 m 290 m

Lăţimea, la înălţime

deasupra FATO 962 m 671 m 526 m 380 m 521 m 380 m 307,5 m 235 m

Divergenţa la

secţiunea paralelă 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15%

Distanţa la

secţiunea paralelă 2793 m 3763 m 4246 m 4733 m 4250 m 4733 m 4975 m 5217 m

Lăţimea secţiunii

paralele 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m

Distanţă la

marginea exterioară 5462 m 5074 m 4882 m 4686 m 3380 m 3187 m 3090 m 2993 m

Lăţimea marginii

exterioare 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m

Panta primei

secţiuni 2,5% 2,5% 2,5% 2,5% 5% 5% 5% 5%

(1:40) (1:40) (1:40) (1:40) (1:20) (1:20) (1:20) (1:20)

Lungimea primei

secţiuni 3000 m 3000 m 3000 m 3000 m 1500 m 1500 m 1500 m 1500 m

Panta celei de-a

doua secţiuni 3% 3% 3% 3% 6% 6% 6% 6%

(1:33,3) (1:33,3) (1:33,3) (1:33,3) (1:16,66) (1:16,66) (1:16,66) (1:16,66)

Lungimea celei de-a

doua secţiuni 2500 m 2500 m 2500 m 2500 m 1250 m 1250 m 1250 m 1250 m

Lungimea totală

a suprafeţei 10000 m 10000 m 10000 m 10000 m 8500 m 8500 m 8500 m 8500 m

SUPRAFAŢĂ DE TRANZIŢIE

Panta 14,3% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3%

Înălţimea 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Tabelul nr. 1.5 - Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor pentru FATO instrumentală (fără precizie)

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ │

│ SUPRAFEŢE şi DIMENSIUNI │

│ │

│SUPRAFAŢĂ DE APROPIERE │

│ │

│ Lăţimea marginii interioare Lăţimea ariei de siguranţă │

│ Amplasarea marginii interioare Limita ariei de siguranţă │

│ │

│Prima secţiune │

│ │

│ Divergenţa - ziua 16% │

│ - noaptea │

│ Lungimea - ziua 2 500 m │

│ - noaptea │

│ Lăţimea exterioară - ziua 890 m │

│ - noaptea │

│ Panta (maximă) 3,33% │

│ │

│Secţiunea a doua │

│ Divergenţa - ziua - │

│ - noaptea - │

│ Lungimea - ziua - │

│ - noaptea - │

│ Lăţimea exterioară - ziua - │

│ - noaptea - │

│ Panta (maximă) - │

│ │

│ │

│Secţiunea a treia │

│ Divergenţa - │

│ Lungimea - ziua - │

│ - noaptea - │

│Lăţimea exterioară - ziua - │

│ - noaptea - │

│Panta (maximă) - │

│ │

│ │

│SUPRAFAŢA DE TRANZIŢIE │

│ Pantă 20% │

│ Înălţime 45 m │

└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Tabelul nr. 1.6 - Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor la decolarea în linie dreaptă a elicopterelor

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ │

│ SUPRAFEŢE şi DIMENSIUNI Instrumental │

│ │

│URCAREA LA DECOLARE │

│ Lăţimea marginii interioare 90 m │

│ Amplasarea marginii interioare Limita sau extremitatea │

│ prelungirii degajate │

│ │

│Prima secţiune │

│ │

│ Divergenţa - ziua 30% │

│ - noaptea │

│ Lungimea - ziua 2 850 m │

│ - noaptea │

│ Lăţimea exterioară - ziua 1 800 m │

│ - noaptea │

│ Panta (maximă) 3,5% │

│ │

│Secţiunea a doua │

│ Divergenţa - ziua paralele │

│ - noaptea │

│ Lungimea - ziua 1 510 m │

│ - noaptea │

│ Lăţimea exterioară - ziua 1 800 m │

│ - noaptea │

│ Panta (maximă) 3,5%*) │

│ │

│Secţiunea a treia │

│ Divergenţa paralele │

│ Lungimea - ziua 7 640 m │

│ - noaptea │

│ Lăţimea exterioară - ziua 1 800 m │

│ - noaptea │

│ Panta (maximă) 2% │

│ │

│────────── │

│ *) Această pantă depăşeşte panta de urcare cu masa maximă şi un motor │

│nefuncţional, raportat la toate elicopterele care operează în mod curent. │

│ │

└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Figura 1.3 - Aria de siguranţă pentru FATO instrumentală

!Imagine

Figura 1.4 - Suprafaţa de urcare la decolare pentru FATO instrumentală

!Imagine

Figura 1.5 - Suprafaţa de apropiere pentru FATO cu apropiere de precizie

!Imagine

Figura 1.6 - Suprafaţa de apropiere pentru FATO cu apropiere fără precizie

!Imagine

Figura 1.7 - Suprafeţe de tranziţie pentru FATO instrumentală cu apropiere de precizie şi/sau fără precizie

!Imagine

Tabelul nr. 1.7 - Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor pentru toate FATO vizuale

┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐

│SUPRAFEŢE şi DIMENSIUNI │ CATEGORII DE PANTE │

│ ├──────────────┬───────────────┬──────────────┤

│ │ A │ B │ C │

├────────────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┤

│SUPRAFAŢĂ DE APROPIERE şi │

│DE URCARE LA DECOLARE │

│ │

│ Lungimea marginii interioare Lăţimea ariei Lăţimea ariei Lăţimea ariei │

│ de siguranţă de siguranţă de siguranţă │

│ │

│ Poziţionarea marginii Conturul ariei Conturul ariei Conturul ariei│

│ interioare de siguranţă de siguranţă de siguranţă │

│ (Conturul zonei │

│ degajate, │

│ dacă există) │

│ │

│Divergenţa │

│ Utilizare doar pe timp de zi 10% 10% 10% │

│ Utilizare pe timp de noapte 15% 15% 15% │

│ │

│Prima secţiune │

│ Lungimea 3 386 m 245 m 1 220 m │

│ Panta 4,5% 8% 12,5% │

│ (1:22,2) (1:12,5) (1:8) │

│Lăţimea exterioară (b) N/A (b) │

│ │

│A doua secţiune │

│ Lungimea N/A 830 m N/A │

│ Panta N/A 16% N/A │

│ (1:6,25) │

│ Lăţimea exterioară N/A (b) N/A │

│ Lungimea totală de la │

│marginea interioară 3 386 m 1 075 m 1 220 m │

│ │

│SUPRAFAŢĂ DE TRANZIŢIE: │

│(FATO cu procedura de │

│apropiere PinS cu VSS) │

│ │

│ Pantă 50% 50% 50% │

│ (1:2) (1:2) (1:2) │

│ Înălţime 45 m 45 m 45 m │

└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Figura 1.8 - Suprafeţe de limitare a obstacolelor - Suprafaţa de urcare la decolare şi de apropiere

!Imagine

Figura 1.9 - Lăţimea suprafeţei de urcare la decolare/apropiere

!Imagine

Figura 1.10 - Suprafaţa de tranziţie pentru FATO cu procedură de apropiere PinS cu VSS

!Imagine

Figura 1.11 - Suprafaţa curbă de apropiere şi de urcare la decolare pentru toate FATO*)

!ImagineAnexa 2

la reglementări

METODOLOGIA

utilizată pentru evaluarea tehnică a impactului

obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării amplasate în

interiorul zonei de protecţie asociate mijloacelor CNS şi

meteorologice, din punctul de vedere al compatibilităţii

radioelectrice

1.În limitele zonelor cu servituţi aeronautice civile asociate mijloacelor CNS şi meteorologice, prezenta metodologie defineşte suprafeţe şi zone de protecţie specifice [cap. I, pct. 1.4.1, poziţiile (30) şi (37) din reglementare].

2.- (1) În zona de protecţie se pot admite obiective supuse avizării în funcţie de următoarele criterii:

a)rezultatul evaluării tehnice efectuate de către inspectorii AACR în conformitate cu prevederile pct. 3;

b)existenţa unor obstacole situate între obiectivele supuse avizării şi mijlocul CNS sau meteorologic pentru care se face protecţia;

c)relieful terenului amplasamentului pentru obiectivele supuse avizării;

d)caracteristicile tehnice particulare ale mijlocului CNS sau meteorologic pentru care se face protecţia;

e)înălţimea şi numărul obiectivelor deja existente şi/sau cele pentru care există deja aviz emis de AACR în termen de valabilitate, în zona de protecţie.

(2)AACR are dreptul de a solicita beneficiarului avizului toate datele/informaţiile pe care le consideră necesare pentru o analiză completă a criteriilor specificate la alin. (1), inclusiv coordonatele topometrice în Sistem WGS 84 şi cota la sol raportată în Sistem MN 75, pentru obiectivele supuse avizării, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

3.Evaluarea tehnică a impactului obiectivelor supuse avizării amplasate în interiorul zonei de protecţie, asupra mijloacelor CNS, din punctul de vedere al compatibilităţii radioelectrice, se execută în două etape.

Etapa 1: Se verifică dacă volumul de spaţiu protejat, a cărui proiecţie pe sol este delimitată de zona de protecţie, este penetrat de obiective supuse avizării amplasate în această zonă, în conformitate cu cele specificate la pct. 4 şi 5.

În cazul în care acest volum nu este penetrat, se poate elibera avizul tehnic al AACR din punctul de vedere al compatibilităţii radioelectrice.

Etapa 2: În cazul în care acest volum este penetrat, se efectuează evaluări suplimentare:

a)Se verifică dacă mijlocul CNS în raport cu care se efectuează evaluarea este de tip VOR.

Dacă mijlocul CNS în raport cu care se face evaluarea nu este de tip VOR, se va efectua o evaluare tehnică suplimentară, conform lit. b).

Dacă mijlocul CNS în raport cu care se face evaluarea este de tip VOR, se verifică dacă obiectivul/obiectivele supus(e) avizării este/sunt de tip turbină eoliană.

Dacă obiectivul/obiectivele supus(e) avizării nu este/nu sunt de tip turbină eoliană, se va efectua o evaluare tehnică suplimentară, conform lit. b).

Dacă obiectivul/obiectivele supus(e) avizării este/sunt de tip turbină eoliană se evaluează numărul obiectivelor de tip turbină eoliană deja existente şi/sau cele pentru care există deja aviz emis de AACR în termen de valabilitate, în zona de protecţie, cât şi distanţa acestora, în plan orizontal, faţă de mijlocul VOR, pentru a estima efectul cumulativ al acestora. Pentru obiectivele de tip turbine eoliene, în zona de protecţie se admite un singur obiectiv de tip turbină eoliană situat între 5.000 m şi 10.000 m faţă de mijlocul de navigaţie aeriană VOR şi maximum 5 între 10.000 m şi limita zonei de protecţie.

În cazul în care, în urma evaluării rezultă un singur obiectiv de tip turbină eoliană situat între 5.000 m şi 10.000 m faţă de mijlocul de navigaţie aeriană VOR sau maximum 5 între 10.000 m şi limita zonei de protecţie, se poate elibera avizul tehnic al AACR, din punctul de vedere al compatibilităţii radioelectrice, iar, în caz contrar, se va efectua o evaluare tehnică suplimentară, conform lit. b).

b)Pentru toate mijloacele CNS ce nu se pot aviza în etapa 1 sau în etapa 2 conform lit. a) se efectuează o evaluare tehnică suplimentară ţinând seama, după caz, de următoarele aspecte:

–adâncimea şi/sau suprafaţa de penetrare a obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării în volumul de spaţiu protejat, a cărui/căror proiecţie pe sol este delimitată de zona de protecţie;

–unghiul fasciculului de radiaţie electromagnetică al mijlocului CNS pentru care se realizează protecţia, făcut cu un plan orizontal;

–înălţimea la care este situat sistemul radiant faţă de nivelul solului pe care este amplasat mijlocul CNS, în cazul când aceasta este relevantă, raportat la caracteristicile tehnice particulare ale mijlocului CNS pentru care se face protecţia;

–adâncimea şi/sau suprafaţa de penetrare a volumului de spaţiu protejat, de către formele de relief existente în jurul amplasamentului mijlocului CNS, aflate în zona de protecţie a acestuia;

–punctul de vedere al deţinătorului mijlocului CNS/furnizorului de servicii de navigaţie aeriană, în urma consultării acestuia asupra impactului din punctul de vedere al compatibilităţii radioelectrice, al obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării, asupra mijlocului respectiv;

–punctul de vedere al fabricantului mijlocului CNS, în urma consultării acestuia asupra impactului din punctul de vedere al compatibilităţii radioelectrice, al obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării, asupra mijlocului respectiv;

–raportul/studiul privind compatibilitatea radioelectrică a obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării, cu mijlocul CNS respectiv, elaborat de o terţă entitate autorizată/certificată/acreditată de către AACR, o altă autoritate aeronautică naţională a unui stat UE, OACI sau EUROCONTROL, implicată contractual de către solicitantul evaluării documentaţiilor tehnice aferente amplasării obiectivului/obiectivelor în zonele cu servituţi aeronautice civile, în vederea obţinerii avizelor de la AACR;

–rezultatul rulării unei aplicaţii software de simulare privind compatibilitatea radioelectrică a obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării, cu mijlocul CNS respectiv, aplicaţie software autorizată/certificată/avizată de către AACR sau altă autoritate aeronautică naţională a unui stat UE, OACI sau EUROCONTROL.

În cazul mijloacelor CNS colocate amplasate în interiorul zonei de protecţie, evaluarea tehnică din punctul de vedere al compatibilităţii radioelectrice a obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării se va face luându-se în considerare condiţiile cele mai restrictive rezultate din reuniunea restricţiilor impuse de fiecare mijloc CNS.

Pentru cazul particular de evaluare tehnică din punctul de vedere al compatibilităţii radioelectrice a obiectivelor de tip turbine eoliene supuse avizării se va lua în calcul înălţimea acestora atunci când sunt cu o pală în poziţie verticală, direcţionată în sus.

În situaţia în care suprafaţa de protecţie nu este coplanară în plan orizontal cu zona de protecţie, în cadrul evaluării tehnice se va ţine cont de cota terenului amplasamentului obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării, raportat la cota terenului pe care este amplasat mijlocul CNS.

În exteriorul zonei de protecţie, impactul obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării se consideră a fi neglijabil pentru mijloacele CNS, din punctul de vedere al compatibilităţii radioelectrice, nefiind necesară o evaluare tehnică.

Avizarea din punctul de vedere al compatibilităţii radioelectrice, în cadrul compartimentului tehnic abilitat al AACR, fiind doar o etapă în procesul de avizare, nu este suficientă pentru emiterea avizului AACR pentru construirea/amplasarea obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării.

Metodologia de evaluare tehnică a impactului obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării amplasate în interiorul zonei de protecţie, asupra mijloacelor CNS, din punctul de vedere al compatibilităţii radioelectrice, este ilustrată în figura 2.1.

Font 9

┌────────────────┐

│Evaluare tehnică│

└────────┬───────┘

│

│

v

┌─────────────────────┐ ┌──┐

Da│Obiectivul penetrează│Nu │E │

┌──┤ volumul de spaţiu ├──┐ │ta│

│ │ analizat? │ │ │pa│

│ └─────────────────────┘ │ │ 1│

│ │ └──┘

..............................................│...........................│........

v │ ┌──┐

┌─────────────────┐ │ │ │

Da │Evaluarea se face│ │ │E │

┌────────┤raportat la VOR? │ │ │t │

│ └───────┬─────────┘ │ │a │

│ │Nu │ │p │

v │ │ │a │

┌───────────────────┐Nu │ │ │ │

│Obiectivul este tip├─────>│ │ │2 │

│ turbină eoliană? │ │ │ │ │

└─────────┬─────────┘ │ │ │l │

│ │ │ │i │

│ │ │ │t.│

│Da │ │ │ │

│ │ │ │a │

│ │ │ │ │

│ │ │ │ │

│ │ │ │ │

│ │ │ │ │

v │ │ │ │

┌──────────────────────────────┐ │ │ │ │

│Există doar un singur obiectiv│ │ │ │ │

Da│ tip turbină eoliană situat │ │ │ │ │

┌──┤ între 5000 m şi 10000 m faţă │ │ │ │ │

│ │ de VOR sau maximum 5, între │ │ │ │ │

│ │ 10000 m şi limita zonei de │ │ │ │ │

│ │ protecţie? │ │ │ │ │

│ └─────────────────┬────────────┘ │ │ │ │

│ │Nu │ │ │ │

│ └──────────────> │ │ └──┘

..........│.....................................│...........................│........

│ │ │

│ v │ ┌──┐

│ ┌─────────────────┐ │ │E │

│ │Evaluarea tehnică│ │ │t │

│ │ suplimentară │ │ │a │

│ └────────┬────────┘ │ │p │

│ │ │ │a │

│ v │ │ │

│ ┌──────────────────────────────────┐ │ │2 │

│ │Obiectivul influenţează mijloacele│ Nu │ │ │

│ │ CNS, din punct de vedere al ├────────>│ │l │

│ │compatibilităţii radioelectrice? │ │ │i │

│ └────────────────┬─────────────────┘ │ │t.│

│ │Da │ │ │

│ │ │ │b │

│ │ │ └──┘

v v v

┌──────────────────┐ ┌─────────────────────┐ ┌──────────────────┐

│Se avizează tehnic│ │Nu se avizează tehnic│ │Se avizează tehnic│

└──────────────────┘ └─────────────────────┘ └──────────────────┘

Figura 2.1 - Metodologia de evaluare tehnică a impactului obiectivului/obiectivelor supus(e) avizării amplasat(e) în interiorul zonei de protecţie

4.Volumul de spaţiu protejat pentru mijloacele CNS omnidirecţionale

Pentru mijloacele CNS omnidirecţionale se consideră că volumul de spaţiu protejat este compus, la modul general, din următoarele corpuri geometrice intersectate între ele (figurile 2.2 şi 2.3):

–un cilindru de rază r (cilindrul 1), a cărei bază începe la nivelul solului şi în centrul căreia se află poziţionat mijlocul CNS. Suprafaţa generată de conturul pe sol al acestui cilindru îl reprezintă suprafaţa de protecţie a mijlocului CNS, în interiorul căreia amplasarea obiectivului/obiectivelor supus(e) evaluării nu este permisă, conform definiţiei de la pct. 1.4.1, poziţia (30) din reglementare;

–un con de rază R, cu vârful situat în centrul bazei cilindrului 1 şi având unghiul la vârf Pi-2α;

–un cilindru de rază j (cilindrul 2), a cărui bază se află la cota h faţă de nivelul solului şi intersectează conul de rază R. Zona de protecţie este cuprinsă între suprafaţa de protecţie şi proiecţia ortogonală a acestui cilindru pe sol care reprezintă limita zonei de protecţie.

În procesul de evaluare tehnică se va utiliza volumul de spaţiu definit anterior pentru mijloacele CNS DVOR şi CVOR.

Pentru celelalte mijloace CNS omnidirecţionale se va utiliza în procesul de evaluare tehnică un volum de spaţiu simplificat, obţinut din cilindru de rază r (cilindrul 1) intersectat cu conul de rază R. În acest caz, suprafaţa generată de conturul pe sol al acestui cilindru reprezintă suprafaţa de protecţie, iar proiecţia ortogonală a bazei conului pe sol determină limita zonei de protecţie, zona de protecţie fiind cuprinsă între suprafaţa de protecţie şi limita zonei de protecţie.

În situaţia în care, datorită formei reliefului pe care este amplasat mijlocul CNS omnidirecţional, obiectivul/obiectivele supus(e) avizării este/sunt poziţionat(e) în interiorul suprafeţei de protecţie aferente acestui mijloc, dar ele nu penetrează planul orizontal ce conţine proiecţia ortogonală la sol a sistemului de antene al mijlocului CNS, se consideră că obiectivul/obiectivele supus(e) avizării este/sunt situat(e) în zona de protecţie a mijlocului CNS omnidirecţional şi amplasarea acestora este permisă condiţionat de rezultatul evaluării realizate de către AACR.