Regulament
Regulament din 14 iunie 2025
de organizare și funcționare a Ordinului Arhitecților din România
- Emitent
- Ordinul Arhitecților din România
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 661 din 15 iulie 2025
Textul actului · 136 de articole
100%
de organizare și funcționare a Ordinului Arhitecților din România
(1)Ordinul Arhitecților din România, denumit în continuare Ordinul, funcționează în condițiile Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Lege, ale prevederilor art. 13 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale celorlalte prevederi legale în vigoare, ca organizație profesională, cu personalitate juridică de drept privat, nonprofit, apolitică, de interes public, cu patrimoniu și buget proprii, autonomă și independentă, având rolul de a reprezenta, a promova și a proteja la nivel național și internațional interesele profesiei de arhitect.
(2)Ordinul acordă și suspendă dreptul de semnătură arhitecților, conductorilor arhitecți și arhitecților de interior din România, denumiți în continuare membrii Ordinului, și veghează la conduita profesională a membrilor săi.
(3)Ordinul este autoritatea competentă pentru recunoașterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene.
(4)Ordinul are sediul central în municipiul București și este organizat în teritoriu cu filiale, cu personalitate juridică.
(5)Ordinul reprezintă profesia de arhitect la nivel național, iar la nivel local reprezentarea profesiei se realizează prin filialele teritoriale; în aplicarea prevederilor prezentului alineat, Ordinul și filialele teritoriale colaborează și acționează unitar în raport cu autoritățile publice centrale și/sau locale, după caz.
(6)Este interzisă aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii „Ordinul Arhitecților din România“ (O.A.R.) de către orice persoană fizică ori persoană juridică, indiferent de natura activității desfășurate de către aceasta, sub sancțiunea prevăzută de lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înființată prin lege.
(1)Ordinul are următoarele atribuții:
a)protejează și promovează calitatea produsului de arhitectură și urbanism;
b)urmărește exercitarea competentă și calificată a profesiei, cu respectarea codului deontologic al acesteia;
c)propune reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor;
d)reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale;
e)acordă arhitecților, arhitecților de interior și conductorilor arhitecți dreptul de semnătură, în condițiile legii, atribuție care nu poate fi exercitată de nicio altă instituție sau asociație profesională;
f)întocmește și gestionează Tabloul Național al Arhitecților.
(2)În exercitarea atribuțiilor sale, Ordinul are sarcina permanentă de a asigura:
a)exercitarea competentă și calificată a profesiei de către membrii săi;
b)îndrumarea și pregătirea stagiarilor;
c)organizarea anuală a programelor de dezvoltare profesională continuă a membrilor, pentru menținerea competențelor acestora la un înalt nivel, precum și a aptitudinilor de a aplica în practică cunoștințele obținute;
d)respectarea strictă a deontologiei profesionale și aplicarea de sancțiuni disciplinare împotriva membrilor săi;
e)instituirea, organizarea și gestionarea sistemului de înregistrare a proiectelor de arhitectură elaborate de membrii cu drept de semnătură, proiecte aferente documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, desființare, organizare de șantier, inclusiv emiterea actelor de atestare a înregistrării, potrivit reglementărilor în vigoare ori la cererea arhitecților, cu eliberarea unei confirmări a înregistrării.
(3)Ordinul, organizație de creatori, poate desfășura și alte activități, după cum urmează:
a)organizează și susține proiecte culturale de interes național, local, regional sau internațional;
b)inițiază și sprijină înscrierea în circuitul național și internațional a operelor de arhitectură valoroase;
c)organizează și susține financiar, din surse proprii sau atrase, expoziții de arhitectură, editarea de cărți, cataloage, albume, cercetarea de arhitectură, reviste de specialitate și altele asemenea și acordă premii de excelență pentru lucrări și activitate profesională și științifică și/sau burse de studii/cercetare pentru membri și studenți;
d)contribuie la promovarea și, după caz, la finanțarea programelor de protejare a patrimoniului istoric, de arhitectură, urbanistic, peisagistic, monumental și de for public, prin clasarea, achiziționarea, restaurarea, reamenajarea, punerea în valoare, integrarea în circuitul național și internațional și promovarea turistică a acestora;
e)inițiază și sprijină programe naționale de creștere a calității vieții prin mijloacele oferite de domeniul arhitecturii, urbanismului și amenajării teritoriului;
f)organizează concursuri de arhitectură, amenajare urbană și peisagistică, precum și concursuri pe teme științifice;
g)inițiază și, după caz, finanțează cercetări de specialitate prin programe de cercetare proprii sau desfășurate în parteneriat, studii de specialitate, acordă burse de studii/cercetare pentru membri și studenți;
h)inițiază și, după caz, finanțează cheltuielile pentru documentare profesional-științifică în țară și în străinătate, schimburi de experiență, dezbateri profesionale și științifice (conferințe, seminare, mese rotunde, alte tipuri de manifestări științifice);
i)participă la programele culturale naționale și europene, în mod special ale Uniunii Europene, și încheie în acest scop contracte de asociere și colaborare cu autorități publice centrale și locale, cu parteneri publici și privați din țară și din străinătate, inclusiv pentru obținerea unor finanțări nerambursabile din fonduri europene;
j)achiziționează și asigură întreținerea imobilelor monumente istorice în care își desfășoară activitatea Ordinul și filialele teritoriale, organizează muzee, case memoriale, case de creație, precum și funcționarea acestora în imobile aflate în proprietatea sau în folosința Ordinului și a filialelor teritoriale;
k)cooperează cu organisme și asociații profesionale din domeniul arhitecturii și urbanismului sau din domenii complementare;
l)acordă ajutoare financiare membrilor aflați în dificultate;
m)inițiază, organizează și, după caz, finanțează alte activități culturale;
n)alte activități complementare celor enumerate anterior, care contribuie în mod direct la îndeplinirea atribuțiilor organizației în condițiile legilor în vigoare.
(4)Membrii Ordinului, potrivit legii, își aleg forurile de conducere care să îi reprezinte în fața autorităților, precum și în raporturile cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate.
(1)Organizarea și funcționarea Ordinului sunt asigurate, potrivit legii și prezentului regulament, de către forurile de conducere alese, care au funcție reprezentativă, de conducere, decizie și control.
(2)Forurile de conducere ale Ordinului sunt:
a)Conferința națională;
b)Consiliul național;
c)Colegiul director;
d)președintele Ordinului.
(3)Persoanele alese în Consiliul național, în Colegiul director sau ca președinte al Ordinului au mandat de 4 ani și nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv.
(4)În vederea limitării prevăzute la alin. (3), este considerat mandat întreg și mandatul care a încetat înainte de durata de 4 ani.
(1)Comisiile Ordinului reglementate în prezentul regulament sunt Comisia de cenzori și Comisia națională de disciplină.
(2)Membrii Comisiei de cenzori și cei ai Comisiei naționale de disciplină sunt aleși de Conferința națională și au mandat de 4 ani. Membrii aleși nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv.
(3)Sunt incidente prevederile art. 3 alin. (4) în privința limitării mandatelor.
Conferința națională este forul de conducere superior și de control al Ordinului. Conferința națională poate fi ordinară sau extraordinară.
(1)Conferința națională ordinară este constituită din membrii delegați ai filialelor teritoriale, cu drept de reprezentare proporțională. Filialele teritoriale vor asigura participarea la Conferința națională cel puțin a unui reprezentant al fiecărui județ cuprins în filială, conform prevederilor legii.
(2)Conferința națională se întrunește o dată la 4 ani, prin grija Consiliului național, care va alege locul desfășurării și data acesteia și va stabili documentele care vor fi supuse dezbaterii și aprobării conferinței.
(3)În caz de forță majoră sau caz fortuit în sensul prevăzut de art. 1.351 din Codul civil, Consiliul național poate dispune desfășurarea Conferinței naționale în format online. Forța majoră este declarată de autorități, iar cazul fortuit este constatat de președinte.
(4)Conferința națională ordinară se convoacă cu cel puțin 120 de zile înaintea datei de desfășurare a acesteia.
(1)Conferința națională extraordinară se întrunește în situații deosebite și ori de câte ori se impune în intervalul prevăzut la art. 6 alin. (2) și se convoacă, de regulă, cu cel puțin 45 de zile înaintea datei de desfășurare a acesteia.
(2)Situațiile deosebite în care va fi convocată Conferința națională extraordinară sunt:
a)în condițiile demisiei sau imposibilității de exercitare a funcțiilor de către Consiliul național, președinte sau una dintre comisiile alese, caz în care se vor organiza noi alegeri;
b)în condițiile solicitării scrise a cel puțin o treime din numărul membrilor Ordinului care nu sunt suspendați disciplinar sau care nu au dreptul de semnătură suspendat pentru neplata cotizației la data depunerii solicitării;
c)în condițiile solicitării scrise a două treimi din numărul filialelor, prin hotărâre a consiliilor de conducere teritoriale ale acestora;
d)în condițiile solicitării scrise a trei pătrimi din numărul membrilor Consiliului național;
e)alte situații constatate de Consiliul național și care implică votul membrilor în cadrul Conferinței naționale.
(3)Se convoacă Conferința națională extraordinară și în cazul solicitării de revocare a președintelui sau a jumătate plus unu din membrii Consiliului național ori a jumătate plus unu din membrii comisiilor alese ale Ordinului, în condițiile solicitării scrise a cel puțin o treime din numărul membrilor Ordinului, care nu sunt suspendați disciplinar sau care nu au dreptul de semnătură suspendat pentru neplata cotizației la data depunerii solicitării. Convocarea conferinței se face în cel mult 45 de zile de la solicitarea de revocare a președintelui sau a membrilor comisiilor alese și în cel mult 60 de zile în cazul solicitării de revocare a membrilor Consiliului național.
(4)În situația convocării Conferinței naționale extraordinare ca urmare a situațiilor prevăzute la alin. (2) lit. b)-e) și alin. (3) se vor preciza motivele care impun convocarea, respectiv faptele care impun revocarea și se vor atașa listele cu semnăturile solicitanților, olografe în original sau/și documentul cu semnăturile electronice calificate conform legislației specifice, urmând ca delegații la conferință să decidă asupra motivelor convocării.
(5)Conferința națională extraordinară se va desfășura în aceleași condiții legale privind prezența, modalitatea de desfășurare, cvorumul și aprobarea hotărârilor ca și în cazul Conferinței naționale ordinare.
(1)Conferința națională este legal constituită la prima convocare în prezența a cel puțin două treimi din numărul delegaților, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității simple a membrilor prezenți.
(2)În cazul neîntrunirii numărului membrilor delegați, a doua convocare are în vedere data ședinței la cel puțin două săptămâni față de prima dată propusă.
(3)La a doua convocare, Conferința națională este legal constituită în prezența majorității simple a membrilor delegați și adoptă hotărâri cu votul majorității simple a celor prezenți.
(1)Conferința națională are următoarele atribuții:
a)adoptă și modifică regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului, Codul deontologic al profesiei de arhitect și Regulamentul-cadru privind înființarea, organizarea și funcționarea filialelor teritoriale ale Ordinului Arhitecților din România, denumit în continuare Regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale;
b)adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului;
c)alege și, după caz, revocă președintele Ordinului;
d)alege și, după caz, revocă membrii Consiliului național al Ordinului;
e)alege și, după caz, revocă membrii comisiilor de cenzori și de disciplină organizate la nivel național;
f)aprobă valoarea cotizațiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului;
g)adoptă hotărâri cu privire la documentele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare;
h)stabilește prin vot ordinea de înlocuire a președintelui de către vicepreședinți, în caz de indisponibilitate și absență temporară a acestuia;
i)aprobă procentul reprezentând cota de virament a filialelor către Ordin, din sursele de finanțare prevăzute la lit. f).
(2)Revocarea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c), d) și e) se face prin votul a jumătate plus unu din numărul delegaților prezenți la Conferința națională.
(1)Sunt delegați ai filialelor membrii acestora care au fost desemnați la conferințele teritoriale.
(2)Filialele vor desemna prin vot un număr de delegați cu drept de a reprezenta filiala la Conferința națională, proporțional cu numărul de membri ai filialei care nu sunt suspendați disciplinar sau care nu au dreptul de semnătură suspendat pentru neplata cotizației la data convocării conferințelor teritoriale, după cum urmează:
a)un delegat la 40 de membri, dar nu mai puțin de un delegat per județ;
b)un supleant la 20 de membri delegați, dar nu mai puțin de un supleant pe filială.
(3)Sunt considerați delegați desemnați ai filialelor Ordinului membrii care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 4 ani, aleși prin vot de conferința teritorială până la completarea numărului total de delegați ai filialei.
(4)Sunt considerați delegați supleanți desemnați ai filialelor Ordinului membrii care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 4 ani, aleși prin vot de conferința teritorială, în funcție de numărul total de delegați ai filialei. Delegații supleanți vor înlocui delegații titulari, care comunică, în scris, Ordinului, cu cel puțin 48 de ore înainte de data Conferinței naționale, imposibilitatea participării la lucrările acesteia.
(5)Numele și numărul din Tabloul Național al Arhitecților ale delegaților și supleanților vor fi comunicate Ordinului în cel mult 7 zile de la data desemnării acestora prin vot la conferințele teritoriale. Condițiile achitării cotizației la zi la data convocării conferinței teritoriale și situația disciplinară vor fi verificate de aparatul administrativ al Ordinului, cu consultarea filialelor de care aparțin delegații și supleanții.
(6)În cazul convocării Conferinței naționale pentru situațiile prevăzute la art. 7 alin. (3) prin care se solicită revocarea președintelui sau a membrilor comisiilor alese, delegații filialelor teritoriale vor fi cei desemnați la ultimele conferințe teritoriale ale acestora. Modificarea listei delegaților se va face numai prin hotărâre a consiliului de conducere teritorial, pentru motive temeinice și justificate.
(7)Filialele teritoriale vor organiza conferințe teritoriale extraordinare în cazul convocării Conferinței naționale pentru situația prevăzută la art. 7 alin. (3), prin care se solicită revocarea membrilor Consiliului național, ocazie cu care vor desemna prin vot delegații la Conferința națională și candidații pentru Consiliul național.
Pot participa la Conferința națională fără drept de vot:
a)membrii forurilor de conducere și ai comisiilor alese, în exercițiu, care nu se regăsesc pe listele delegaților desemnați;
b)membrii grupurilor de lucru care au participat la elaborarea documentelor supuse aprobării și care nu se regăsesc pe listele delegaților desemnați;
c)alte persoane, în calitate de invitați.
(1)Consiliul național are obligația de a aproba prin hotărâre, cu cel puțin 120 de zile înainte, data, durata, lista documentelor supuse dezbaterii Conferinței naționale și perioada procedurii de consultare a documentelor de către membri, precum și perioada în care urmează să se desfășoare conferințele teritoriale. Hotărârea Consiliului național va fi comunicată filialelor teritoriale, în cel mult 24 de ore de la aprobare.
(2)Calendarul detaliat pentru fiecare conferință se aprobă de către Colegiul director, la propunerea aparatului administrativ al Ordinului.
(3)Documentele, în forma lor finală, vor fi transmise delegaților cu minimum 14 zile înaintea datei Conferinței naționale.
(1)Documentele supuse aprobării Conferinței naționale sunt elaborate de grupul/grupurile de lucru constituit/constituite în acest sens, documente care au fost suspuse procedurii de consultare a membrilor și aprobării Consiliului național, în condițiile alin. (7).
(2)Procedura de consultare a documentelor cuprinde posibilitatea tuturor membrilor de a formula propuneri și amendamente la acestea, astfel:
a)proiectele documentelor în forma convenită de grupul/grupurile de lucru vor fi supuse spre analiză juridică;
b)proiectele amendate potrivit lit. a) vor fi postate pe site-ul Ordinului și pe cele ale filialelor teritoriale, prin grija secretariatelor acestora, la o dată stabilită de coordonatorul grupului de lucru, respectiv vicepreședintele pe domeniu al Ordinului;
c)documentele prevăzute la lit. b) vor fi supuse consultării membrilor pentru o perioadă de 30 de zile calendaristice și postate pe site într-o rubrică numită „Transparență decizională - documente în dezbaterea membrilor“, specificându-se data postării;
d)durata procedurii de consultare a documentelor trebuie să fie corelată cu calendarul Conferinței naționale;
e)în intervalul celor 30 de zile calendaristice, oricare dintre membrii Ordinului va putea formula propuneri și amendamente la documentele supuse dezbaterii.
(3)Propunerile și amendamentele formulate la proiectele de documente trebuie să respecte în mod obligatoriu următoarele condiții:
a)să fie făcute în formă scrisă;
b)să fie motivate în drept și în fapt;
c)să fie trimise grupurilor de lucru care au întocmit documentele în termen de 30 de zile;
d)să fie semnate de titularul propunerilor.
(4)Propunerile și amendamentele formulate sunt supuse dezbaterilor grupului/grupurilor de lucru care a/au întocmit documentele și care, în cazul însușirii lor, le va/vor introduce în documentele pregătite, iar în caz contrar va/vor formula o argumentație de respingere.
(5)Amendamentele acceptate vor fi introduse de către grupul/grupurile de lucru în proiectele finale ale documentelor, care vor fi transmise Colegiului director, împreună cu amendamentele respinse și argumentația de respingere.
(6)Colegiul director înaintează Consiliului național, spre aprobare, documentele elaborate de grupurile de lucru, împreună cu toate amendamentele respinse, susținerile autorilor, argumentația respingerilor și hotărârea prevăzută la alin. (5).
(7)Consiliul național va decide forma finală a documentelor, precum și asupra amendamentelor și argumentației de respingere a acestora. La ședința Consiliului național vor participa și autorii amendamentelor respinse, care își vor putea susține amendamentele în cadrul Consiliului.
(8)Documentele puse la dispoziția delegaților trebuie să conțină:
a)ordinea de zi propusă;
b)listele cu delegații și filialele pe care aceștia le reprezintă;
c)documentele finale supuse aprobării Conferinței naționale;
d)lista candidaților pentru alegerea forurilor de conducere și comisiile alese, însoțită de un document explicând modalitățile electorale și indicând numărul locurilor.
(9)Contestațiile formulate în scris, cu motivele justificative referitoare la lista finală cu membrii delegați, se comunică Ordinului cu cel mult 5 zile înaintea datei Conferinței naționale și se soluționează de către aparatul administrativ al Ordinului. Situația contestațiilor și a modului de soluționare se comunică contestatarilor și filialei vizate în cel mult 3 zile de la primirea acestora și se prezintă la începutul lucrărilor Conferinței naționale spre informare.
(1)În cazul documentelor supuse aprobării Conferinței care conțin mai multe măsuri, doar în cazuri justificate și în care structura documentelor permite, votul va fi exprimat pentru fiecare măsură sau, după caz, pachet de măsuri în parte. Sunt incluse în proiectul de document final supus votului Conferinței acele măsuri care întrunesc votul majorității membrilor prezenți cu drept de vot.
(2)Sunt adoptate documentele întocmite potrivit alin. (1) care întrunesc votul majorității membrilor prezenți cu drept de vot.
(1)Tabelele cu delegați vor cuprinde persoanele care au fost desemnate de filiale prin vot, conform prezentului regulament, și vor fi afișate la locul de desfășurare a ședinței Conferinței și publicate pe pagina de internet a Ordinului în ziua Conferinței naționale, la ora anunțată prin convocare.
(2)Înregistrarea delegaților și participanților la Conferința națională se face pe bază de carte de identitate sau pașaport, în cazul desfășurării fizice a ședinței, sau prin procedura de autentificare online care permite atestarea identității participanților, în cazul desfășurării ședinței online.
(1)Lucrările Conferinței naționale vor fi deschise de președintele în exercițiu al Ordinului și conduse prin rotație de către președinte și membrii prezidiului, în ordinea stabilită de ei prin consens.
(2)Din prezidiu fac parte membrii Colegiului director în exercițiu. Componența prezidiului nu se modifică după alegerea noului președinte. Din prezidiu mai pot face parte invitați români sau străini, care au confirmat participarea și au anunțat că vor lua cuvântul la lucrările Conferinței naționale.
(3)Secretariatul Conferinței naționale va fi asigurat de persoanele desemnate de Colegiul director.
(1)Pentru asigurarea încrederii votului secret, Conferința națională numește o comisie de verificare și numărare a voturilor, care va fi formată din 7-9 membri, aleși la începerea lucrărilor dintre participanții care nu și-au depus candidatura pentru forurile de conducere sau comisii.
(2)Comisia de verificare și numărare a voturilor va alege un președinte dintre membrii săi, având rolul de a coordona etapele procesului de numărare a voturilor și de a comunica rezultatele acestora.
(3)Comisia de verificare și numărare a voturilor este asistată de aparatul administrativ și, după caz, de personalul tehnic care deservește votul electronic.
(4)Procedura votului electronic este aprobată prin hotărâre a Consiliului național.
(1)Documentele supuse Conferinței naționale se aprobă și/sau se adoptă prin vot deschis, cu excepția alegerii forurilor de conducere și a comisiilor de cenzori și disciplină, care se face prin vot secret.
(2)Hotărârile Conferinței naționale se adoptă cu votul majorității membrilor delegați prezenți și sunt definitive și obligatorii pentru toate forurile de conducere și pentru toți membrii Ordinului.
(1)Comisia de verificare și numărare a voturilor va întocmi un raport, semnat de toți membrii, care va fi prezentat participanților la Conferința națională și care va conține:
a)numărul total al delegaților;
b)numărul total al delegaților prezenți;
c)numărul total al voturilor exprimate;
d)numărul total al voturilor valabile și cel al voturilor nule;
e)numărul candidaților și funcțiile care au fost eligibile, inclusiv comisiile;
f)numărul de voturi obținut de fiecare candidat ales, în ordinea descrescătoare a acestora;
g)lista persoanelor alese.
(2)Datele din raportul comisiei vor fi preluate în procesul-verbal al Conferinței naționale, întocmit de secretariatul acesteia.
(3)Comisia de verificare și numărare a voturilor va transmite, semnat de toți membrii, raportul privind rezultatul votului către aparatul administrativ, în vederea publicării pe pagina de internet și la sediul organizației.
(1)Secretariatul Conferinței naționale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a)modul în care a fost convocată Conferința națională, caracterul ei ordinar sau extraordinar și desfășurarea acesteia în format fizic sau online;
b)anul, luna, ziua, ora și locul desfășurării Conferinței naționale;
c)componența prezidiului Conferinței naționale;
d)ordinea de zi votată de Conferința națională;
e)hotărârile de adoptare a documentelor și numărul de voturi obținut de fiecare document;
f)componența forurilor de conducere și a comisiilor alese;
g)orice alte activități desfășurate în cadrul Conferinței naționale.
(2)Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor secretariatului și ai Comitetului de organizare ale Conferinței naționale.
(3)Procesul-verbal va fi înregistrat la sediul Ordinului, consultarea sa fiind permisă membrilor și publicat în baza de date la care au acces membrii și pe pagina de internet a organizației.
(1)Copii ale procesului-verbal și materialele aprobate vor fi transmise, în termen de 12 zile, tuturor filialelor.
(2)Hotărârile de interes public adoptate de Conferința națională se transmit spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 20 de zile de la încheierea lucrărilor Conferinței. Sunt hotărâri de interes public cele prin care se validează rezultatul alegerilor forurilor de conducere și comisiilor alese. Hotărârile produc efecte la nivelul organizației din momentul publicării pe pagina de internet și la sediul Ordinului, pentru membrii organizației, respectiv de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru terți.
(3)Hotărârile adoptate de Conferința națională sunt semnate de președintele prevăzut la art. 16 alin. (1).
(4)Rezultatul scrutinului se va afișa la sediul Ordinului și la sediile filialelor timp de 30 de zile, respectiv pe paginile oficiale de internet ale acestora, dacă acestea există.
(5)Ordinul, în cel mult 5 zile de la data Conferinței naționale, va organiza o conferință de presă pentru comunicarea rezultatelor conferinței.
(1)Consiliul național este format din membri aleși de Conferința națională, dintre care două treimi sunt arhitecți cu drept de semnătură, exclusiv președintele Ordinului, în condițiile art. 30 din Lege.
(2)Consiliul național este compus din 100 de membri, numărul locurilor alocate fiecărei filiale fiind proporțional cu numărul de membri ai filialei care nu sunt suspendați disciplinar sau care nu au dreptul de semnătură suspendat pentru neplata cotizației la data convocării Conferinței teritoriale care îi desemnează, conform algoritmului descris la alin. (3)-(6).
(3)În prima etapă se stabilește numărul de locuri ce revine fiecărei filiale pe baza coeficientului de reprezentativitate proporțională, astfel:
a)coeficientul de reprezentativitate proporțională este egal cu numărul întreg, nerotunjit, rezultat din împărțirea numărului total de membri care nu sunt suspendați disciplinar sau care nu au dreptul de semnătură suspendat pentru neplata cotizației la data convocării Conferinței teritoriale, la nivel național, la numărul de locuri din Consiliul național;
b)se repartizează fiecărei filiale atâtea locuri de câte ori coeficientul de reprezentativitate proporțională se include în numărul total al membrilor filialei respective.
(4)În a doua etapă, în situația în care, prin modalitatea de calcul din prima etapă, există locuri neatribuite, se distribuie câte un loc fiecărei filiale care a obținut mai puțin de 2 locuri în etapa 1, în ordinea crescătoare a numărului de membri.
(5)În a treia etapă, se repartizează locurile neatribuite în etapa 1 și 2, în ordinea crescătoare a diferenței față de reprezentativitatea proporțională.
(6)Prin hotărâre a conferinței teritoriale a fiecărei filiale se stabilesc candidații propuși pentru Consiliul național, de preferință în număr mai mare decât numărul locurilor alocate filialei, în vederea asigurării procesului electoral.
(1)Pentru funcția de membru al Consiliului național sunt eligibili membrii înscriși în Ordin, fără sancțiuni disciplinare în ultimii 8 ani, care nu sunt suspendați disciplinar și care nu au dreptul de semnătură suspendat pentru neplata cotizației la data depunerii candidaturii, cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (5).
(2)Pentru funcția de președinte al Ordinului sunt eligibili arhitecții cu drept de semnătură, fără sancțiuni disciplinare în ultimii 8 ani, cu vechime de cel puțin 8 ani în profesie, cu plata cotizației la zi și cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (6).
(3)Pentru funcția de membru în Comisia de cenzori a Ordinului sunt eligibili membrii cu drept de semnătură, fără sancțiuni disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizației la zi și cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (7).
(4)Pentru funcția de membru în Comisia națională de disciplină sunt eligibili membrii cu drept de semnătură, cu minimum 10 ani vechime în profesie, fără sancțiuni disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizației la zi și cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (7).
(5)Funcția de membru în Consiliul național este incompatibilă cu cea de membru într-o comisie aleasă, atât la nivelul Ordinului, cât și la nivelul filialelor.
(6)Funcția de președinte al Ordinului este incompatibilă cu cea de:
a)președinte al filialei sau membru într-un consiliu teritorial;
b)oricare alte funcții în cadrul comisiilor alese sau numite, la nivelul Ordinului sau la nivelul filialelor.
(7)Funcția de membru într-o comisie aleasă a Ordinului este incompatibilă cu cea de:
a)președinte al Ordinului sau al filialei, membru în Consiliul național sau în consiliul de conducere teritorial;
b)membru în alte comisii alese, atât în cele ale Ordinului, cât și în cele ale filialelor.
(8)Funcția de membru într-un for de conducere este compatibilă cu funcția de membru în maximum 2 comisii numite, cu respectarea regimului conflictului de interese.
(9)Condițiile de eligibilitate sunt verificate de o comisie numită de Colegiul director al Ordinului, care va valida candidaturile.
(10)Prin excepție de la alin. (5)-(7), sunt considerați eligibili candidații aflați în stare de incompatibilitate dacă, în termen de 10 zile de la comunicarea rezultatelor voturilor în condițiile prevăzute la art. 17, optează pentru una dintre funcțiile în care au fost aleși, cu observarea ghidului de incompatibilități.
(11)În cazul în care candidatul votat în condițiile prevăzute la art. 17 nu își exprimă opțiunea, acesta va pierde, în ordine, funcția de la nivelul filialei, respectiv funcția numită.
(1)Ordinul, prin intermediul filialelor teritoriale, al site-ului propriu și al buletinului informativ, are obligația de a aduce la cunoștința filialelor sale și membrilor Ordinului condițiile pentru depunerea candidaturilor, modelul dosarului de candidatură și termenul-limită până la care candidaturile pot fi depuse, care nu poate fi mai scurt de 10 zile.
(2)Candidaturile sunt individuale.
(3)Candidaturile se depun personal, prin poștă, la sediul Ordinului sau online, conform modelului-tip comunicat, însoțite de un succint curriculum vitae, de o scrisoare de intenție privind obiectivele pe care urmează să le îndeplinească în funcția pentru care candidează.
(4)Condițiile privind plata la zi a cotizației, lipsa sancțiunilor disciplinare și, după caz, vechimea calității de membru sunt verificate de aparatul administrativ al Ordinului cu consultarea filialelor.
(5)Nu se admit candidaturi pentru locuri aflate pe două sau mai multe liste, excepție făcând candidaturile pentru președinte.
(6)În termen de 10 zile lucrătoare de la data-limită stabilită pentru depunerea candidaturilor, aparatul administrativ verifică fiecare dosar de candidatură și întocmește procesul-verbal cu candidaturile validate, nominalizând candidaturile respinse. Secretarul general emite o dispoziție care consemnează rezultatele verificării.
(1)Votul se desfășoară prin mijloace electronice, cu excepția situației în care, din motive întemeiate constatate de Comitetul de organizare, la propunerea persoanelor prevăzute la alin. (2), această procedură nu este posibilă.
(2)Votul electronic este gestionat prin grija aparatului administrativ al Ordinului și se desfășoară în condițiile art. 17 alin. (2).
(3)În cazul în care votul electronic nu este posibil, buletinele de vot vor fi puse la dispoziția delegaților în ziua scrutinului și se vor înmâna personal, pe bază de semnătură, fiecăruia dintre aceștia.
(1)Buletinele de vot se tipăresc prin grija aparatului administrativ al Ordinului.
(2)Pierderea buletinului de vot nu dă dreptul la obținerea unui alt buletin de vot.
(3)Votarea se face prin bifare, conform indicației de pe buletine.
(4)Buletinele de vot având alt model decât cel realizat de aparatul administrativ al Ordinului sau care nu au ștampila de control a Ordinului sau conțin mai multe opțiuni decât numărul locurilor disponibile, pentru Consiliul național, comisii și președinte, sunt nule.
(1)Scrutinul are loc într-un singur tur.
(2)Votarea se face direct și secret, prin vot electronic sau prin introducerea buletinelor în urnă, în cazul votului fizic.
(3)Sunt declarați aleși candidații care au obținut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferința națională stabilește modalitatea de departajare.
(1)Președintele se alege cu majoritatea voturilor delegaților prezenți.
(2)În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit în primul tur de scrutin majoritatea simplă de voturi, respectiv 50% plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, se va organiza al doilea tur de scrutin.
(3)La al doilea tur de scrutin vor participa candidații clasați pe primele două locuri în primul tur.
(4)După al doilea tur de scrutin, este considerat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.
(1)Membrii comisiilor alese Ordinului se aleg prin vot direct și secret, într-un singur tur de scrutin.
(2)Sunt declarați aleși candidații care au obținut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferința națională stabilește modalitatea de departajare.
(1)Între reuniunile Conferinței naționale, activitatea Ordinului este coordonată de Consiliul național. Minimum două treimi din numărul membrilor Consiliului național vor fi arhitecți cu drept de semnătură.
(2)Prima ședință a Consiliului național se va ține în primele 15 zile care urmează alegerilor, în urma convocării de către președintele Ordinului.
(3)Consiliul național alege, dintre membrii săi, candidații la propunerea președintelui Ordinului, pe domenii de responsabilitate, pentru Colegiul director, format din 5 vicepreședinți și un trezorier, prin vot secret al majorității membrilor.
(4)Sunt declarați aleși membri ai Colegiului director acei candidați care obțin numărul cel mai mare de voturi, în ordine descrescătoare, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din numărul voturilor membrilor Consiliului național. În condițiile în care una sau mai multe propuneri nu a/au întrunit cel puțin jumătate plus unu din numărul voturilor membrilor Consiliului național, președintele Ordinului poate propune alt/alți candidat/candidați. Dacă nici aceștia sau unii dintre aceștia nu au întrunit numărul de voturi necesare, sarcina desemnării revine Consiliului național. Procesul desemnării Colegiului director trebuie încheiat la prima ședință a acestuia.
(5)După alegerea Colegiului director, Consiliul național va proceda la distribuirea funcțiilor și va nominaliza înlocuitorii de drept ai președintelui, în ordinea stabilită de Conferința națională.
(6)Membrii Consiliului național, alții decât președinții filialelor, pot face parte dintr-un grup de lucru, dintre cele constituite în domeniile prevăzute la art. 36 alin. (1).
(7)Oricare dintre membrii Consiliului național decade de drept din această funcție dacă:
a)s-a aplicat împotriva sa o sancțiune disciplinară;
b)instanța judecătorească pronunță o hotărâre definitivă de condamnare a sa pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancțiunea complementară a interdicției de exercitare a acestei profesii.
(8)Oricare dintre membrii Consiliului național poate decade din funcție pentru 3 absențe consecutive nemotivate, respectiv 5 absențe nemotivate în total. Consiliul național constată decăderea din funcție a unui membru al său pe baza unui raport de cercetare prealabilă, întocmit de aparatul administrativ al Ordinului.
(9)Se consideră absențe motivate cele care constituie, demonstrat prin documente justificative, un caz fortuit sau de forță majoră, evenimente deosebite în familie, o motivare medicală, îndeplinirea unei sarcini de reprezentare a Ordinului.
(10)Locurile rămase vacante se completează cu arhitecți care au candidat la Consiliul național în cadrul Conferinței, din cadrul filialelor ale căror locuri au rămas vacante, în ordinea numărului de voturi obținute, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate.
(1)Consiliul național are următoarele atribuții:
a)aprobă bugetul anual de venituri și cheltuieli al Ordinului și bugetul timbrului arhitecturii, precum și rectificările acestora, efectuate pe parcursul anului; bugetele anuale de venituri și cheltuieli ale filialelor, aprobate de consiliile de conducere teritoriale, se constituie anexe la bugetul de venituri și cheltuieli al Ordinului;
b)aprobă valoarea taxei de înscriere, valoarea taxei de reluare a dreptului de semnătură și valoarea taxelor pentru serviciile prestate de Ordin și filiale;
c)aprobă regulamentul privind constituirea, organizarea și gestionarea bazelor de date constituite la nivelul Ordinului și filialelor teritoriale și aprobă mecanismele și procedurile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. e);
d)alege membrii Colegiului director conform art. 30 alin. (3);
e)aprobă regulamentele de organizare și funcționare a comisiilor alese ale Ordinului;
f)numește comisiile Ordinului, altele decât cele alese, și aprobă regulamentele de organizare și funcționare ale acestora;
g)aprobă regulamentele de organizare și funcționare ale grupurilor de lucru constituite la nivelul Ordinului și desemnează reprezentanții Ordinului în grupurile de lucru ale organizațiilor internaționale;
h)avizează organizarea/organigrama aparatului administrativ al Ordinului;
i)aprobă Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură;
j)aprobă Normele metodologice privind efectuarea stagiului pentru dobândirea dreptului de semnătură;
k)aprobă Programul național de dezvoltare profesională continuă, la propunerea Colegiului director;
l)aprobă procedura de acreditare a lectorilor pentru susținerea cursurilor din cadrul conferințelor de stagiu și a cursurilor stabilite prin Programul național de formare profesională continuă a membrilor;
m)aprobă criteriile și procedura de acordare a distincțiilor și instituirea titlului de „membru de onoare“;
n)aprobă sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură;
o)aprobă grila privind remunerarea membrilor forurilor de conducere și ai comisiilor alese și/sau numite la nivelul organizației profesionale;
p)analizează modul de gestiune a patrimoniului și bugetului Ordinului și face descărcarea anuală de gestiune a Ordinului;
q)aprobă regulamentul-cadru pentru organizarea concursurilor de arhitectură, amenajare urbană și peisagistică;
r)aprobă proiectele de acte normative inițiate de Ordin referitoare la exercitarea profesiei de arhitect sau care se referă la domeniile arhitecturii și urbanismului;
s)aprobă regulamentul privind votul electronic;
t)numește Comitetul de organizare a Conferinței naționale și secretariatul acesteia;
u)inițiază propuneri de reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor, potrivit Legii;
v)aplică sancțiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege;
w)soluționează contestațiile depuse împotriva hotărârilor Colegiului director;
x)analizează și dispune, după caz, controlul filialelor teritoriale cu privire la alcătuirea tabloului teritorial, colectarea cotizației, funcționarea forurilor de conducere, constituirea bazei de date sau pentru alte situații aprobate de Consiliul național și stabilește tematica și membrii săi care vor efectua controlul;
y)ia act de hotărârea Comisiei naționale de disciplină de aplicare a unei sancțiuni disciplinare conform art. 96;
z)ia act de decăderea de drept din funcție a membrilor forurilor de conducere și ai comisiilor alese ale Ordinului, în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare, în cazul prevederilor art. 30 alin. (7) lit. b) sau în cazul a 3 absențe consecutive nemotivate de la ședințele forurilor sau 5 absențe în total; aa) constată decăderea din funcție a membrilor forurilor de conducere și ai comisiilor alese ale Ordinului, în cazul nerespectării hotărârilor adoptate de forurile de conducere;bb) ia act de rapoartele de activitate ale filialelor teritoriale, analizează rapoartele de activitate întocmite de Colegiul director, comisiile și grupurile de lucru ale Ordinului și, după caz, dispune măsuri pentru îmbunătățirea activității sau alte măsuri necesare; cc) întocmește raportul privind activitatea îndeplinită pe parcursul mandatului și îl supune aprobării Conferinței naționale; dd) stabilește documentele care vor fi supuse aprobării/ adoptării Conferinței naționale.
(2)Consiliul național poate delega Colegiului director unele atribuții ce îi sunt conferite prin prezentul regulament.
(1)Consiliul național se întrunește în ședințe ordinare, de regulă, trimestrial, la convocarea președintelui, în format fizic sau online.
(2)Convocarea ședințelor ordinare ale Consiliului național se face cu cel puțin 15 zile înainte și cuprinde locul, data, ora de desfășurare, ordinea de zi propusă, lista materialelor supuse dezbaterii și data până la care se transmit acestea, dar nu mai târziu de 7 zile înainte de ședință, împreună cu propunerile de hotărâri.
(3)Filialele Ordinului, prin președinții lor, respectiv membrii Consiliului național, pot solicita președintelui Ordinului, în scris, includerea unor noi subiecte pe ordinea de zi a următoarei ședințe, cu cel puțin 25 de zile înainte de data ședinței. Solicitarea va fi însoțită obligatoriu de documentele ce se doresc a fi supuse dezbaterii Consiliului național.
(4)Președintele poate convoca ședința Consiliului național ori de câte ori consideră necesar, cu avizul prealabil al Colegiului director. Președintele are obligația de a convoca Consiliul național în termen de 10 zile de la solicitarea scrisă a două treimi din numărul membrilor Colegiului director sau ai Consiliului național.
(5)Ordinea de zi și modul de desfășurare a ședințelor sunt fixate de președinte, după consultarea prealabilă a Colegiului director, Consiliul național asigurând buna desfășurare a lucrărilor în baza acestora.
(6)Ședința este considerată statutară în prezența majorității simple a membrilor Consiliului național, cu excepția ședinței de alegere a membrilor Colegiului director, la care cvorumul este de cel puțin două treimi din numărul membrilor.
(7)Votul este deschis, cu excepția situațiilor stabilite de către Consiliul național, și se desfășoară în condițiile art. 25 și 26.
(8)În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul național adoptă hotărâri și emite avize.
(9)Hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți, cu excepțiile prevăzute expres de prezentul regulament, incluzând în aceasta și votul președintelui Ordinului.
(10)În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) lit. x), în procesul-verbal de ședință se consemnează că Consiliul național ia act de hotărârea Comisiei naționale de disciplină de aplicare a unei sancțiuni disciplinare.
(11)Ședințele Consiliului național sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de președinte și secretarul general al Ordinului. Procesul-verbal al fiecărei ședințe, însoțit de materialele votate, va fi transmis filialelor și membrilor Consiliului național, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare.
(12)Ședințele Consiliului național sunt conduse de președintele Ordinului.
(13)Membrii Consiliului național se pot reuni și în afara ședințelor de consiliu, în vederea pregătirii documentelor ce urmează a fi discutate în cadrul ședințelor și/sau pentru a da curs deciziilor, fără ca la aceste reuniuni să se poată adopta hotărâri sau să se emită avize.
(14)Pentru realizarea atribuțiilor sale, Consiliul național poate atribui misiuni de studiu sau reflexie unuia ori altuia dintre membrii săi și poate forma cu această ocazie, în subordinea persoanei respective, un grup de lucru, ale cărui componență și sarcini trebuie stabilite printr-o hotărâre a Consiliului național. Această procedură trebuie urmată și în cazul grupului/grupurilor de lucru din subordinea vicepreședinților și a trezorierului.
(1)Colegiul director coordonează activitatea curentă a Ordinului.
(2)Colegiul director este format din 7 membri, dintre care președintele, 5 vicepreședinți și un trezorier.
(3)Președintele are drept de vot în cadrul Colegiului director și semnează hotărârile acestuia.
(4)Vicepreședinții și trezorierul sunt incompatibili cu funcția de președinte al unei filiale teritoriale.
(5)Cel puțin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecți cu drept de semnătură.
(6)Colegiul director poate fi revocat în totalitatea lui sau în parte în cazul în care se află în imposibilitatea de a-și îndeplini mandatul ori când se constată neîndeplinirea misiunilor asumate de către acesta sau, după caz, de către unii membri ai acestuia.
(7)Revocarea vicepreședinților și a trezorierului sau a unora dintre aceștia se face de către Consiliul național, după constatarea celor prevăzute la alin. (6).
(1)Colegiul director are următoarele atribuții:
a)întocmește proiectul bugetului anual de venituri și cheltuieli și al bugetului timbrului arhitecturii și le supune aprobării Consiliului național, inclusiv rectificările acestora;
b)coordonează modul de administrare și gestionare a bugetului anual de venituri și cheltuieli și a bugetului timbrului arhitecturii, precum și a patrimoniului Ordinului;
c)acceptă donațiile, legatele sau alte liberalități pentru Ordin și aprobă efectuarea unor donații în bani;
d)numește secretarul general al Ordinului;
e)verifică legalitatea înființării și/sau reorganizării filialelor teritoriale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ale prezentului regulament și ale Regulamentului-cadru pentru filialele teritoriale;
f)aprobă încheierea actelor de dispoziție ale filialelor, în condițiile prezentului regulament și ale legislației în materie;
g)analizează anual rapoartele de activitate întocmite de filiale și le supune aprobării Consiliului național;
h)asigură informarea membrilor și a filialelor asupra problemelor specifice și deciziilor luate;
i)pregătește organizarea/organigrama aparatului administrativ al Ordinului și o supune avizării Consiliului național;
j)aprobă regulamentul intern privind funcționarea aparatului administrativ al Ordinului;
k)pregătește și supune aprobării Consiliului național sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură, Programul național de formare continuă a membrilor, proiectele de regulamente și norme metodologice prevăzute la art. 31 alin. (1), precum și proiectele de acte normative specifice profesiei de arhitect;
l)organizează primirea în profesie, potrivit legii și prezentului regulament;
m)dispune publicarea Tabloului Național al Arhitecților în Monitorul Oficial al României, Partea I;
n)stabilește procedura și modul de constituire a evidenței operelor de arhitectură, inclusiv planșele și lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură, elaborate de membri și transmise în format electronic pentru înregistrare în bazele de date ale Ordinului, pentru a primi dată certă;
o)întocmește raportul anual de activitate și îl supune spre aprobare Consiliului național;
p)stabilește sesiunile și tematica pentru evaluarea cunoștințelor, aptitudinilor și experienței profesionale relevante, în vederea acordării dreptului de semnătură;
q)elaborează proiectul Programului național de formare continuă a membrilor și îl supune aprobării Consiliului național;
r)stabilește tematicile pentru cursurile din cadrul conferințelor de stagiu și pentru cursurile stabilite prin Programul național de formare profesională continuă a membrilor;
s)coordonează activitatea de pregătire a Conferinței naționale;
t)face propuneri de modificare a regulamentelor forurilor și comisiilor, în vederea îmbunătățirii activității administrative;
u)îndeplinește alte atribuții delegate de Consiliul național, conform prezentului regulament;
v)numește Comisia de verificare și validare a candidaturilor pentru președinte, Consiliul național, Comisia de cenzori și Comisia națională de disciplină.
(2)Membrii Colegiului director au obligația de a colabora pentru a duce la îndeplinire atribuțiile conferite.
(3)În exercitarea atribuțiilor sale, Colegiul director emite hotărâri.
(1)Colegiul director se întrunește în ședințe, de regulă, lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui Ordinului. Președintele are obligația de a convoca Colegiul director în termen de 7 zile de la solicitarea a 4 dintre membrii acestuia.
(2)Ordinea de zi a ședințelor este fixată de președintele Ordinului.
(3)Ședințele se pot desfășura în format fizic sau online, sunt convocate cu cel puțin 5 zile înainte, iar convocarea va cuprinde locul, data, ora și modul de desfășurare, ordinea de zi stabilită și materialele supuse dezbaterii și aprobării.
(4)Fac excepție de la prevederile alin. (3) cazurile de urgență care impun adoptarea unei hotărâri, situație în care membrii Colegiului director sunt consultați prin mijloace de comunicare la distanță, iar votul va fi transmis și în scris, în format electronic.
(5)Ședința este considerată statutară în prezența majorității simple a membrilor săi. La ședință pot asista persoane invitate, fără drept de vot.
(6)Votul este deschis, iar hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor prezenți, incluzând în aceasta și votul președintelui.
(7)Ședințele Colegiului director sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de președinte și secretarul general al Ordinului. Procesul-verbal al fiecărei ședințe, însoțit de materialele votate, va fi transmis filialelor și membrilor Consiliului național, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare.
(1)Vicepreședinții asistă președintele în coordonarea, informarea și reprezentarea Ordinului și fiecare are atribuții specifice, care acoperă în principal următoarele domenii:
a)profesie și sistemul de informații privind costurile de proiectare;
b)legislație, regulamente și concursuri de arhitectură;
c)educație și pregătire profesională;
d)comunicare și imagine;
e)parteneriate, organizare, gestiune și relația cu membrii.
(2)Președintele Ordinului poate propune orice alt domeniu de interes pentru profesia de arhitect, pe care dorește să îl dezvolte în timpul mandatului său. În acest sens, va propune Consiliului național numirea vicepreședinților pe domeniile stabilite în interesul membrilor și al Ordinului.
(3)Vicepreședinții coordonează, conform hotărârii Consiliului național, unul dintre grupurile de lucru, pe domeniile alese de președinte ca fiind de interes în timpul mandatului său.
(4)Vicepreședinții Ordinului sunt înlocuitori de drept ai președintelui, în ordinea numărului de voturi obținut în cadrul Conferinței.
(1)Grupurile de lucru sunt structuri care elaborează documente supuse avizării Colegiului director. După avizare, Colegiul director va supune documentele aprobării Consiliului național.
(2)Grupurile de lucru se formează prin libera adeziune a oricărui membru al Ordinului, în baza hotărârii Consiliului național, prin care se stabilesc componența acestora, misiunile și perioada pentru care se formează.
(3)Președinții filialelor teritoriale vor face parte din grupul de lucru al președinților constituit la nivelul Ordinului, care se va reuni în ședințe trimestriale, convocate de președintele Ordinului.
(1)Trezorierul este însărcinat cu coordonarea execuției bugetului Ordinului.
(2)Proiectul de buget, pregătit de compartimentul/serviciul de specialitate al Ordinului, sub coordonarea trezorierului, va fi avizat de Colegiul director. Consiliul național va aproba bugetul Ordinului pentru anul calendaristic următor, în ultima ședință a anului în curs.
(3)Elaborarea bugetului va ține cont de obiectivele și activitățile specifice Ordinului.
(4)Documentele de plată vor fi semnate atât de președinte, cât și de trezorier.
(5)În fiecare an, la prima ședință după încheierea anului financiar, dar nu mai târziu de 3 luni de la data depunerii situațiilor financiare anuale, trezorierul va prezenta Consiliului național un raport privind execuția bugetului de venituri și cheltuieli al Ordinului pe anul financiar anterior, în baza raportului anual al Comisiei de cenzori, la care se anexează execuțiile bugetelor filialelor teritoriale întocmite în baza rapoartelor comisiilor teritoriale de cenzori.
(6)Trezorierul coordonează grupul de lucru pe probleme financiare.
(1)Președintele Ordinului Arhitecților din România reprezintă Ordinul în relațiile sale cu persoane juridice, de drept public ori privat, din țară sau din străinătate, ori cu persoane fizice și încheie, în numele Ordinului, convenții, contracte, parteneriate, protocoale etc.
(2)Președintele Ordinului coordonează întreaga activitate a Ordinului și are următoarele atribuții principale:
a)convoacă Colegiul director, Consiliul național, conduce ședințele și duce la îndeplinire hotărârile adoptate;
b)ordonanțează cheltuielile bugetare ale Ordinului și poate delega această competență unui vicepreședinte, pentru situații justificate;
c)dispune plata cotizațiilor către organismele internaționale la care Ordinul este parte sau afiliat;
d)este reprezentantul legal al Ordinului în relația cu salariații Ordinului;
e)este îndreptățit să primească, în formă scrisă, toate hotărârile de sancționare disciplinară dispuse de comisiile de disciplină împotriva membrilor Ordinului;
f)propune, dintre membrii Consiliului național, persoanele care vor fi alese ca vicepreședinți și trezorier ai Ordinului;
g)dispune înscrierea arhitecților în Tabloul Național al Arhitecților, după dobândirea dreptului de semnătură de către aceștia;
h)propune domeniile de interes pentru înființarea grupurilor de lucru;
i)îndeplinește alte atribuții stabilite de celelalte foruri de conducere ale Ordinului.
(3)În caz de indisponibilitate sau absență temporară pentru o perioadă de până la 30 de zile lucrătoare, prerogativele sale vor fi preluate de unul dintre vicepreședinți, potrivit art. 36 alin. (4).
(4)Președintele semnează hotărârile adoptate de Conferința națională, Consiliul național și Colegiul director.
(5)În exercitarea atribuțiilor curente, președintele Ordinului emite decizii și circulare.
(6)Președintele Ordinului decade de drept din această funcție dacă:
a)s-a aplicat împotriva sa o sancțiune disciplinară;
b)instanța judecătorească pronunță o hotărâre definitivă de condamnare a sa pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancțiunea complementară a interdicției de exercitare a acestei profesii.
(7)Consiliul Național al Ordinului ia act de decădere, în ședință extraordinară convocată în termen de 5 zile de la înregistrarea documentelor prevăzute la alin. (6), în condițiile alin. (3). La aceeași ședință se convoacă și Conferința națională extraordinară pentru alegerea președintelui.
(1)Organizarea/Organigrama aparatului administrativ (secretariatul general) al Ordinului se aprobă prin hotărâre a Conferinței naționale.
(2)Secretarul general al Ordinului coordonează și controlează activitatea curentă a secretariatului general, având atribuțiile și obligațiile prevăzute în fișa postului și în regulamentul intern.
(3)Secretarul general al Ordinului se bucură de stabilitate în funcție și nu poate fi schimbat ca urmare a schimbării forurilor de conducere ale Ordinului.
(4)În exercitarea atribuțiilor curente, secretarul general emite dispoziții numai în legătură cu activitatea personalului aparatului administrativ.
(5)Drepturile și obligațiile salariaților din cadrul aparatului administrativ se stabilesc prin contractele individuale de muncă și fișele de post, potrivit procedurii stabilite în regulamentul intern, aprobat de Colegiul director în conformitate cu legislația în materie.
(1)Comisia de cenzori este formată din 3 membri titulari și 2 membri supleanți, 2 dintre membrii titulari și membrii supleanți sunt aleși de Conferința națională pentru un mandat de 4 ani dintre membrii Ordinului. Membrii Comisiei de cenzori nu pot avea mai mult de două mandate consecutiv.
(2)Cel de-al treilea membru titular prevăzut la alin. (1) este, în mod obligatoriu, un expert contabil.
(3)Comisia de cenzori se întrunește:
a)pentru prima dată în termen de 15 zile de la alegere și desemnează prin vot secret președintele, dintre membrii titulari ai comisiei;
b)în ședințe ordinare trimestriale, potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare;
c)în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui comisiei sau, după caz, la solicitarea președintelui Ordinului.
(4)Ședințele sunt considerate statutare dacă sunt prezenți toți membrii Comisiei de cenzori.
(5)Oricare dintre membrii aleși ai Comisiei de cenzori decade de drept din această funcție în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (7).
(6)Mandatul oricărui membru ales al Comisiei de cenzori încetează în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a-și îndeplini mandatul în cadrul a două ședințe consecutive, situație de care se ia act prin hotărâre a celorlalți membri ai Comisiei, ori în caz de demisie.
(7)În cazurile prevăzute la alin. (5) și (6), devine membru titular al Comisiei naționale de cenzori membrul supleant care a întrunit cele mai multe voturi potrivit prevederilor alin. (1).
Comisia de cenzori asigură controlul financiar intern al Ordinului și are următoarele atribuții:
a)verifică modul în care s-au colectat veniturile și s-au efectuat cheltuielile, modalitatea în care este administrat patrimoniul Ordinului, precum și bilanțul contabil, sub aspectul corectitudinii datelor și a evidențelor în documentele contabile;
b)verifică dacă operațiunile financiare ale Ordinului se regăsesc în hotărârile Colegiului director sau ale Consiliului național și dacă acestea sunt conforme cu bugetul aprobat;
c)întocmește rapoartele trimestriale de verificare, precum și raportul anual de descărcare de gestiune a forurilor alese ale Ordinului și îl prezintă Consiliului național;
d)întocmește un raport general de descărcare de gestiune a forurilor alese ale Ordinului pe perioada mandatului și îl prezintă Conferinței naționale spre aprobare.
Rapoartele Comisiei de cenzori vor fi semnate obligatoriu de toți membrii titulari ai comisiei și vor fi înaintate președintelui Ordinului, în termen de 10 zile de la întocmire.
(1)Comisia națională de disciplină este alcătuită din 5 membri titulari și 10 membri supleanți, cu minimum 10 ani vechime, din care cel puțin jumătate plus unu sunt arhitecți cu drept de semnătură aleși de Conferința națională pentru un mandat de 4 ani.
(2)Membrii Comisiei naționale de disciplină nu pot avea mai mult de două mandate consecutiv.
(3)Competențele, modul de organizare și funcționare a Comisiei naționale de disciplină sunt reglementate la cap. X.
(1)Filialele teritoriale ale Ordinului se înființează conform prevederilor cap. III secțiunea a 2-a din Lege și se organizează și funcționează conform Regulamentului-cadru pentru filialele teritoriale, precum și celorlalte acte normative în materie.
(2)Filialele teritoriale, care funcționează în cadrul Ordinului potrivit prevederilor legale în materie, reprezintă profesia de arhitect la nivel local.
(3)Fiecare filială teritorială va avea înscrisă pe toate documentele pe care le emite, alături de sigla Ordinului, formularea „Filiala Teritorială... a Ordinului Arhitecților din România“. Denumirea fiecărei filiale va fi aprobată de către conferința teritorială.
(1)Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, filialele sunt structuri teritoriale ale Ordinului, cu personalitate juridică de drept privat, în componența cărora intră arhitecții care au domiciliul în raza teritorială a acestora.
(2)Hotărârile și deciziile emise de forurile de conducere ale filialelor contrare hotărârilor emise de forurile de conducere ale Ordinului sunt nule de drept.
(3)Ordinul are obligația să aducă la cunoștința filialelor și să publice în baza de date la care au acces membrii următoarele:
a)hotărârile, deciziile și circularele emise de forurile de conducere ale Ordinului;
b)bugetul anual de venituri și cheltuieli și execuția acestuia, inclusiv bugetul timbrului arhitecturii;
c)date și informații periodice despre activitățile inițiate, organizate și desfășurate de Ordin;
d)orice alte informații importante pentru întreaga organizație.
(4)Filialele sunt obligate să aducă la cunoștința Ordinului următoarele:
a)hotărârile și deciziile emise de forurile de conducere ale filialelor;
b)bugetele anuale de venituri și cheltuieli ale filialelor și execuția acestora; bugetele anuale ale filialelor, aprobate de consiliile de conducere teritoriale în anul în curs pentru exercițiul financiar următor, se vor constitui anexe la bugetul Ordinului, care se aprobă de către Consiliul național;
c)informații privind evidența membrilor din raza lor teritorială și registrul sancțiunilor aplicate membrilor;
d)informații la zi despre colectarea cotizațiilor și efectuarea viramentelor către Ordin.
(5)Consiliul național reglementează, prin hotărâre, sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor alin. (4) și regularitatea actualizării evidenței membrilor din bazele de date ale Ordinului.
(6)Ordinul și filialele se vor informa reciproc și în timp util despre toate activitățile desfășurate.
(1)Filialele teritoriale pot încheia în nume propriu acte juridice de administrare și conservare.
(2)Filialele teritoriale pot încheia acte de dispoziție numai în numele și pe seama Ordinului, în baza hotărârii Colegiului director al Ordinului.
(3)Președintele filialei și celelalte foruri de conducere alese la nivelul filialei vor duce la îndeplinire hotărârile, deciziile și circularele adoptate de Ordin.
Ordinul informează periodic membrii cu privire la activitatea sa, în mod direct prin intermediul filialelor teritoriale și/sau prin corespondență prin baza de date cu acces pentru membri, precum și prin site-ul propriu sau prin buletinele informative.
(1)Din Ordin fac parte arhitecții, arhitecții de interior și conductorii arhitecți, cu sau fără drept de semnătură, urbaniștii diplomați fără drept de semnătură sau cărora le-a fost acordat, în condițiile legii, drept de semnătură similar conductorilor arhitecți, arhitecții și conductorii arhitecți stagiari și orice deținător al titlului de arhitect, la cererea acestora.
(2)Poartă titlul de arhitect absolventul cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituțiile de învățământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, care îndeplinește condițiile minime de formare pentru profesia de arhitect, potrivit celor prevăzute de Lege.
(3)Poartă titlul de arhitect recunoscut de Ordin și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European, precum și cetățenii Confederației Elvețiene, absolvenți cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituțiile de învățământ superior de arhitectură recunoscute în unul dintre statele menționate, care îndeplinesc condițiile minime de formare pentru profesia de arhitect specificate în Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, cu modificările și completările aduse de Directiva 2013/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului, denumită în continuare Directiva.
(4)Poartă titlul de arhitect de interior absolventul cu diplomă de arhitect de interior obținută în specializarea arhitectură de interior la o instituție acreditată de învățământ superior din România.
(5)Poartă titlul de conductor arhitect absolventul cu diplomă de licență sau alt document similar eliberat de instituțiile de învățământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, cu durata minimă a studiilor de 3 ani.
(6)Poartă titlul de arhitect și absolvenții, cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetățeni ai statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățeni ai Confederației Elvețiene, cu diplomă sau alt document similar obținut în cadrul unor programe sociale ori ca urmare a absolvirii unor cursuri superioare fără frecvență în domeniul arhitecturii și care au dobândit nivelul minim necesar de cunoștințe, deși nu au fost respectate condițiile referitoare la durata minimă a studiilor prevăzute de Directivă. Aceste persoane trebuie să aibă o experiență profesională de minimum 7 ani sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură ori alt drept echivalent sau a unei firme de arhitectură și să promoveze un examen standard de absolvire de nivel universitar, echivalent cu examenul final pentru obținerea diplomei sau a altui document similar.
(1)Ordinul Arhitecților din România este autoritatea competentă pentru recunoașterea titlurilor oficiale de calificare pentru profesia de arhitect, titluri prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Recunoașterea titlurilor oficiale de calificare permite accesul în România la aceeași profesie cu cea pentru care persoana solicitantă este calificată în statul membru de origine sau de proveniență, precum și exercitarea activităților profesionale pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români deținători ai titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect, eliberate de autoritățile române competente.
Membrii Ordinului au în această calitate următoarele drepturi:
a)să participe la toate activitățile organizate de Ordin;
b)să aleagă și să fie aleși în forurile de conducere și comisiile Ordinului;
c)să fie informați asupra activității desfășurate de Ordin;
d)să consulte materialele documentare aflate la Ordin și să beneficieze de programe de perfecționare a pregătirii profesionale organizate de Ordin împreună cu filiala din care fac parte;
e)să formuleze amendamente și/sau propuneri la toate documentele supuse aprobării/adoptării de către Conferința națională, conform procedurii stabilite în prezentul regulament;
f)să beneficieze de sprijinul Ordinului împreună cu filiala în administrarea dovezilor necesare și argumentelor legale pentru apărarea dreptului de autor, în condițiile legii;
g)să utilizeze alături de nume și calitatea de membru al Ordinului;
h)să aibă acces nelimitat la concursurile de arhitectură organizate/coorganizate de Ordin;
i)să beneficieze în situații deosebite de sprijin moral și social, după caz;
j)să beneficieze de consiliere și sprijin din partea organizației;
k)să beneficieze de orice alte drepturi conferite de lege, de prezentul regulament și de Conferința națională a Ordinului.
(1)Membrii Ordinului au în această calitate următoarele obligații:
a)să își exercite dreptul de semnătură conform legii și să declare corect și în maximum 30 de zile modalitatea de exercitare a acestuia pentru întocmirea Tabloului Național al Arhitecților;
b)să respecte hotărârile și deciziile forurilor de conducere ale Ordinului și filialelor, emise potrivit competențelor și atribuțiilor acestora;
c)să participe la lucrările Conferinței naționale atunci când au fost desemnați prin vot de conferința teritorială;
d)să nu desfășoare și să nu angajeze activități politice în cadrul și pe seama Ordinului;
e)să participe la programele de formare profesională organizate de Ordin împreună cu filiala sau cu un grup de filiale;
f)să participe și să contribuie la activitatea desfășurată în cadrul grupului/grupurilor de lucru pentru care a optat;
g)să contribuie la realizarea acțiunilor și manifestărilor inițiate de Ordin;
h)să își actualizeze de îndată sau la cerere datele în bazele de date ale Ordinului.
(2)Prin desfășurarea și angajarea de activități în cadrul și pe seama Ordinului în sensul alin. (1) lit. d) se înțelege purtarea de însemne sau susținerea unui partid politic la un eveniment sau la lucrările Ordinului sau filialelor, participarea la evenimente ale partidelor politice în calitate de reprezentant al Ordinului, fără un mandat expres în acest sens.
(1)Ordinul poate acorda distincții și institui titlul de „membru de onoare“ unor arhitecți, unor personalități recunoscute profesional sau care au contribuit substanțial la promovarea arhitecturii în România. Titlul de onoare poate fi acordat și personalităților din alte domenii a căror activitate este relevantă pentru creația de arhitectură.
(2)Distincțiile și condițiile de acordare a titlului de „membru de onoare“ se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul național.
(1)Activitatea Ordinului se finanțează din taxe de înscriere, cotizații anuale ale membrilor, taxa de reluare a dreptului de semnătură, precum și din fonduri rezultate din manifestări culturale, științifice, economice și drepturi editoriale specifice pe care le desfășoară, precum și din donații, legate, sponsorizări, sume provenite din timbrul arhitecturii sau alte surse, în condițiile legii.
(2)Sumele provenite din timbrul arhitecturii vor fi utilizate pentru destinațiile prevăzute la art. 2 alin. (3).
(1)Valoarea cotizațiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului se stabilesc prin hotărâre a Conferinței naționale.
(2)Consiliul național stabilește taxele de reluare a dreptului de semnătură și de înscriere și are dreptul să instituie, prin hotărâre, taxe pentru serviciile prestate de Ordin și de filiale.
(1)Plata cotizației anuale se face o singură dată pe an, până cel târziu la 31 martie. Pentru întârzierea la plata cotizației se percep penalități potrivit hotărârii Conferinței naționale. După 6 luni de neplată a cotizației fără justificare, se suspendă dreptul de semnătură al membrului cu drept de semnătură, respectiv calitatea de membru al Ordinului a membrului fără drept de semnătură, până la achitarea integrală a sumelor datorate.
(2)În cazuri excepționale, Colegiul director al Ordinului poate aproba eșalonarea sau scutirea de la plata cotizației anuale, la cererea membrului interesat și în baza documentelor justificative care dovedesc imposibilitatea plății acesteia.
(3)Membrii cărora li s-a suspendat dreptul de semnătură pentru neplata cotizației, la reluarea dreptului de semnătură, vor achita integral plata restantă, o taxă de reluare a dreptului de semnătură, respectiv penalitățile de întârziere, dacă este cazul.
(4)Cotizațiile și taxele prevăzute în prezentul regulament se colectează prin filialele teritoriale. Modalitatea în care se face plata, direct sau prin virament bancar, va fi decisă de fiecare filială în parte.
(5)Filialele teritoriale vor efectua viramentul cotei către Ordin până la data 15 a fiecărei luni, pe parcursul anului calendaristic, după caz, în funcție de încasări. Cota de virament din cotizații și taxe este stabilită de Conferința națională.
(1)Tabloul Național al Arhitecților se întocmește pentru centralizarea evidenței arhitecților, arhitecților de interior și conductorilor arhitecți cu drept de semnătură din întreaga țară, precum și a arhitecților cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene cărora li s-a recunoscut dreptul de semnătură permanent pe teritoriul României.
(2)Tabloul Național al Arhitecților se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Tabloul Național al Arhitecților va avea două părți:A. partea I - Membri cu drept de semnătură, cu următoarele secțiuni:
a)secțiunea 1: Arhitecți cu drept de semnătură;
b)secțiunea a 2-a: Conductori arhitecți cu drept de semnătură;
c)secțiunea a 3-a: Urbaniștii diplomați cărora li s-a acordat drept de semnătură de conductor arhitect;
d)secțiunea a 4-a: Arhitecți de interior cu drept de semnătură;
e)secțiunea a 5-a: Arhitecți în administrație (arhitecți/ urbaniști/conductori arhitecți/arhitecți de interior cu drept de semnătură care își exercită profesia exclusiv în sectorul public).B. partea a II-a - Arhitecți/Arhitecți de interior/Conductori arhitecți cu drept de semnătură suspendat, menționându-se motivele.
(2)Tabloul Național al Arhitecților va evidenția, în ordine alfabetică:
a)numele și prenumele;
b)numărul de înregistrare în acesta;
c)filiala;
d)modalitatea de exercitare a dreptului de semnătură;
e)sediul profesional, precum și, opțional, datele de contact ale membrului.
(3)Tabloul Național al Arhitecților se ține și în format electronic și se postează pe site-ul Ordinului, fiind disponibil online.
(1)Pe lângă toate filialele Ordinului se înființează tablourile teritoriale ale arhitecților, cu evidența tuturor membrilor acestora.
(2)Înscrierea arhitecților, a arhitecților de interior și a conductorilor arhitecți în tabloul teritorial al arhitecților se face la filialele teritoriale ale Ordinului în raza cărora aceștia își au domiciliul.
(3)Tablourile teritoriale ale arhitecților alcătuiesc Tabloul Național al Arhitecților. Informațiile introduse de filiale în tablourile teritoriale figurează automat în Tabloul Național al Arhitecților.
(4)Tablourile teritoriale ale arhitecților se verifică și se actualizează ori de câte ori survin modificări ale situației membrilor, prin grija secretarilor executivi ai filialelor.
(5)Înregistrarea arhitecților, a arhitecților de interior și a conductorilor arhitecți cu drept de semnătură în Tabloul Național al Arhitecților permite exercitarea profesiei în întreaga țară.
(1)În aplicarea legii, președintele filialei va dispune radierea din tablou. Decizia privind radierea va fi semnată de președintele filialei și își produce efectele de la data comunicării. Această măsură nu este o sancțiune, ci reprezintă o operațiune administrativă.
(2)Președintele poate dispune radierea din tablou la cererea arhitectului care înțelege să renunțe, în scris, la exercițiul profesiei sau în situația prevăzută la art. 42 din Lege.
(3)Radierea din tabloul unei filiale se va dispune ca urmare a transferului arhitectului într-o altă filială; în acest caz, arhitectul va fi înscris în tabloul filialei unde se transferă și se vor opera modificările corespunzătoare în Tabloul Național al Arhitecților.
(4)Numerele radiate vor fi specificate ca atare în partea finală a tablourilor teritoriale ale arhitecților.
(1)Legitimația de membru constituie dovada înscrierii într-o filială a Ordinului.
(2)Modelul legitimației de membru și acordarea acesteia se stabilesc de Consiliul național al Ordinului.
(1)Parafa profesională se eliberează arhitecților/arhitecților de interior/conductorilor arhitecți cu drept de semnătură de către filiala teritorială, la solicitarea acestora, în termen de 20 de zile de la înscrierea lor în secțiunea corespunzătoare din Tabloul Național al Arhitecților.
(2)Parafa este proprietatea Ordinului și nu poate fi duplicată, fiind eliberată de Ordin prin filiala teritorială din care face parte arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect cu drept de semnătură, în exemplar unic.
(3)Parafa nu se înstrăinează, nu se împrumută altor membri sau altor colaboratori și nu se folosește în alt scop decât pentru exercitarea dreptului de semnătură.
(4)Membrii cu drept de semnătură pot achiziționa de la prestatori de servicii de încredere calificați semnătură electronică calificată, care ține loc atât de semnătură olografă, cât și de parafă profesională, în cazul exemplarelor elaborate și prezentate în format electronic.
(5)Membrii pentru care se eliberează un certificat calificat pentru semnătură electronică calificată au obligația de a comunica Ordinului numele prestatorului de servicii de încredere calificat care a eliberat certificatul calificat pentru semnătură electronică calificată și perioada de valabilitate a acestuia, în termenul și condițiile prevăzute de lege.
(6)Nerespectarea prevederilor prezentului articol atrage răspunderea disciplinară a membrilor Ordinului.
(7)În cazul pierderii parafei individuale, arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect va declara acest eveniment într-un ziar cu acoperire națională. Într-o astfel de situație, filiala va solicita radierea numărului de înregistrare din Tabloul Național al Arhitecților, iar Ordinul va atribui un alt număr arhitectului/ arhitectului de interior/conductorului arhitect. Numerele radiate vor fi ținute într-o evidență separată atât de filiale, cât și de Ordin.
(8)Pierderea dreptului de semnătură, ca urmare a suspendării acestuia sau la cerere, pentru neplata cotizației sau ca sancțiune disciplinară, ori radierea din tablou atrage în mod automat obligația arhitectului/arhitectului de interior/conductorului arhitect de a preda parafa, în termen de 10 zile, la filiala din care face parte.
(9)Ordinul notifică furnizorul semnăturii electronice calificate de survenirea uneia dintre ipotezele prevăzute la alin. (8) sau a decesului arhitectului, în vederea sistării semnăturii electronice calificate a membrului.
(10)Nepredarea parafei potrivit alin. (8) atrage sancțiunile prevăzute la art. 98.
(1)Arhitecții dobândesc drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecților din România, în condițiile legii, dacă au exercițiul deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condițiile de onorabilitate și de stagiu sau, după caz, de experiență profesională practică, potrivit condițiilor prevăzute de lege, de prezentul regulament, de prevederile Directivei și de Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură.
(2)Dobândirea dreptului de semnătură de către arhitecți atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Național al Arhitecților, în condițiile legii.
(1)Persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege poate solicita înscrierea în Ordin și înregistrarea în Tabloul Național al Arhitecților printr-o cerere adresată președintelui filialei teritoriale în a cărei rază domiciliază.
(2)Cererea se depune, fizic semnat olograf sau online semnat cu semnătură electronică calificată aplicată, la filiala teritorială și va cuprinde:
a)numele, prenumele și domiciliul solicitantului;
b)locul și data nașterii;
c)elementele actului de identitate: seria și numărul actului, codul numeric personal, data eliberării și organul emitent;
d)indicarea diplomei care atestă calitatea de licențiat în arhitectură: numărul, data eliberării și emitentul;
e)indicarea sediului profesional unde solicitantul își exercită profesia;
f)modalitatea în care solicitantul dorește să își exercite profesia;
g)mențiunea înscrierii anterioare în Ordin și înregistrarea în Tabloul Național al Arhitecților, după caz.
(3)Cererea va fi însoțită în mod obligatoriu de următoarele acte, care dovedesc împrejurările sus-menționate, depuse de solicitant într-un singur exemplar:
a)copie legalizată a diplomei de studii sau adeverință emisă de instituția de învățământ prin care se dovedește că solicitantul a promovat examenul de diplomă;
b)certificatul de acordare a dreptului de semnătură pentru cei care solicită înscrierea în Tabloul Național al Arhitecților la secțiunea „Arhitecți cu drept de semnătură“;
c)copie a actului de identitate al solicitantului sau copie a pașaportului, după caz;
d)copie a actelor de stare civilă ale acestuia, în cazul schimbării numelui;
e)copie a certificatului de naștere;
f)certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
g)în condițiile unei înscrieri anterioare în Ordin, un înscris, eliberat de filiala teritorială, din care să rezulte că solicitantul a mai fost înscris în profesie, precum și cauzele retragerii sau încetării calității de membru al Ordinului;
h)curriculum vitae;
i)o fotografie în format digital, pentru legitimația de membru al Ordinului;
j)copie a dovezii achitării taxei de înscriere;
k)dovada recunoașterii titlului oficial de calificare în profesia de arhitect al cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, al cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și al cetățenilor Confederației Elvețiene, al cetățenilor români care au dobândit titlul academic de arhitect în unul dintre aceste state, precum și dovada echivalării titlului oficial de arhitect, în baza unei diplome obținute eliberate de o instituție de învățământ superior de arhitectură dintr-un stat terț.
(4)Solicitantul trebuie să transmită documentul prevăzut la alin. (3) lit. a) în termen de 90 de zile de la depunerea dosarului în format electronic.
(5)Arhitectul care își schimbă domiciliul are obligația de a solicita transferul la filiala teritorială în raza căreia domiciliază, printr-o cerere adresată în scris președintelui filialei respective, în termen de maximum 30 de zile de la schimbarea domiciliului.
Secţiunea a 2-a Recunoașterea profesională a titlurilor oficiale de calificare eliberate de instituțiile de învățământ superior de arhitectură din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană
(1)În scopul exercitării profesiei de arhitect pe teritoriul României, Ordinul recunoaște titlurile oficiale de calificare care îndeplinesc condițiile minime de formare prevăzute de Directivă, eliberate de autoritățile competente din statele membre, acordând acestor titluri oficiale de calificare același efect juridic ca și titlurilor oficiale de calificare eliberate de autoritățile române competente, titluri oficiale de calificare prevăzute în anexa nr. 1 la Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Ordinul recunoaște titlurile de calificare ca arhitect, prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările și completările ulterioare, eliberate de statele membre, care atestă o formare care a început cel târziu în decursul anului academic de referință prevăzut în respectiva anexă, chiar dacă nu îndeplinesc cerințele minime prevăzute de Directivă, dându-le același efect pe teritoriul României ca și titlurilor de calificare de arhitect eliberate de autoritățile competente din România în ceea ce privește accesul la activitățile profesionale de arhitect și exercitarea acestora.
(3)În situația în care titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat aparținând Spațiului Economic European sau de Confederația Elvețiană cetățenilor acestora nu îndeplinesc cerințele prevăzute în prezentul regulament pentru a fi recunoscute, Ordinul va examina cunoștințele de specialitate și competențele atestate de aceste titluri oficiale de calificare și alte documente similare, precum și experiența solicitantului, comparativ cu cerințele de calificare și cunoștințele prevăzute de legea română.
(4)Dacă în urma examinării comparative se constată că abilitățile și cunoștințele atestate de aceste titluri oficiale de calificare corespund numai parțial cerințelor de calificare și cunoștințelor prevăzute de legea română, Ordinul poate solicita persoanei interesate să dovedească că îndeplinește toate aceste cerințe prin susținerea măsurilor compensatorii, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.
(5)Documentele necesare și procedura recunoașterii titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(6)Condițiile în care posesorii unor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect, care sunt cetățeni ai altor state în afara celor menționate la art. 5 din Lege, denumite în continuare state terțe, pot să își exercite profesia în România, să dobândească drept de semnătură și să solicite înscrierea în Tabloul Național al Arhitecților vor fi stabilite, în condiții de reciprocitate, prin convenții încheiate de statul român cu statele de origine ale acestora, cu respectarea cel puțin a condițiilor minime de formare în profesia de arhitect prevăzute de Directivă.
(1)Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obținerea autorizației de construire/desființare vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură, arhitect de interior cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură, potrivit competențelor legale.
(2)Dreptul de semnătură se exercită pe toate documentele/documentațiile tehnice de arhitectură elaborate, constând în piese scrise și desenate, în toate fazele de proiectare prevăzute de lege, după cum urmează: studii de fezabilitate, documentații pentru obținerea avizelor de specialitate solicitate prin certificatul de urbanism, documentații tehnice pentru autorizarea construirii/desființării, proiecte tehnice, detalii de execuție, teme de proiectare pentru subproiectanții de specialitate, dispoziții de șantier, procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor, procese-verbale de recepție finală, altele de această natură.
(3)Arhitecții cetățeni ai unui stat membru de origine sau de proveniență, care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de semnătură ori cu un alt drept echivalent în unul dintre aceste state și care nu solicită stabilirea în România, ci doar dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României, beneficiază de drept de semnătură și parafă fără să fie înscriși în Tabloul Național al Arhitecților și sunt înregistrați automat în Ordin pe durata prestării serviciilor respective.
(4)Arhitecții care își desfășoară activitatea în România trebuie să respecte normele de conduită cu caracter profesional, legislativ și administrativ care sunt direct legate de profesia de arhitect, precum definiția profesiei, utilizarea titlurilor și abaterile profesionale grave care au o legătură directă și specifică cu protecția și siguranța consumatorilor, precum și dispozițiile disciplinare aplicabile arhitecților în România.
(1)Arhitectul, arhitectul de interior și conductorul arhitect dobândesc drept de semnătură, acordat de Ordin, dacă au exercițiul deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condițiile de onorabilitate și de stagiu sau, după caz, de experiență profesională practică, prevăzute de lege, și dacă promovează evaluarea pentru acordarea dreptului de semnătură.
(2)Cetățenii unui stat membru de origine sau de proveniență care solicită stabilirea în România și nu dețin drept de semnătură sau un alt drept echivalent, dar îndeplinesc condițiile minime de formare referitoare la deținerea titlului de arhitect, arhitect de interior sau conductorul arhitect prevăzute de Directivă vor dobândi, la cerere, drept de semnătură în aceleași condiții ca și cetățenii români, potrivit legii.
(3)Conductorii arhitecți absolvenți cu diplomă până în anul 2004 inclusiv pot primi drept de semnătură limitat la categoriile de lucrări pentru care Legea recunoaște acest drept.
(4)Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilități profesionale față de client și autorități cu privire la calitatea și funcționalitatea soluțiilor propuse, integrarea în ambianța înconjurătoare, a posibilităților tehnice de realizare, cu respectarea legislației în domeniu.
(5)Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui, prenumelui și a numărului de înregistrare în Tabloul Național al Arhitecților, respectiv prin semnătură electronică calificată pe toate documentațiile elaborate în cadrul tuturor fazelor de proiectare și autorizare, inclusiv pe durata execuției și la recepția lucrărilor. Copiile tuturor pieselor scrise și desenate, componente ale proiectelor, trebuie semnate și parafate în original, respectiv semnate electronic calificat. Lucrările colective trebuie să poarte semnătura tuturor arhitecților care au contribuit la elaborarea lor.
(6)Exercitarea dreptului de semnătură implică independență în luarea deciziilor cu caracter profesional.
(7)Conductorii arhitecți cu drept de semnătură cu o vechime de cel puțin 3 ani în exercitarea acestui drept, care prin completarea studiilor dobândesc diploma de arhitect, vor primi, la cerere, drept de semnătură de arhitect, fără efectuarea unei perioade de stagiu, dar cu promovarea evaluării pentru acordarea dreptului de semnătură.
(8)În prezentul act, ori de câte ori se folosește termenul de arhitect, se prezumă că prevederile sunt aplicabile tuturor profesiilor prevăzute la alin. (1), cu excepția situațiilor în care se prevede altfel.
(1)Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit legii, este incompatibilă cu următoarele situații:
a)arhitectul cu drept de semnătură îndeplinește pentru același proiect funcția de verificator, expert sau consilier ales ori numit în cadrul administrației publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;
b)arhitectul este funcționar public în cadrul autorității administrației publice centrale sau locale care are în competență avizarea, autorizarea și controlul lucrării în cauză.
(2)Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancționează cu sancțiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege.
Arhitectul, arhitectul de interior și conductorul arhitect cu drept de semnătură au următoarele drepturi:
a)să fie înscriși în Tabloul Național al Arhitecților;
b)să elaboreze și să semneze proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora se impune obținerea autorizației conform prevederilor legale;
c)să verifice în timpul execuției lucrării conformitatea acesteia cu autorizația emisă, chiar dacă asistența tehnică nu le-a fost încredințată;
d)să beneficieze, pentru serviciile prestate în relațiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu just, negociat în mod liber cu acesta, potrivit art. 20 lit. c) din Lege;
e)să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecția dreptului de autor.
Arhitectul, arhitectul de interior și conductorul arhitect cu drept de semnătură au următoarele obligații:
a)să cunoască și să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;
b)să se conformeze și să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect și prezentul regulament;
c)să facă cunoscută clientului obligația de a obține și de a respecta avizele, acordurile și autorizațiile necesare, prevăzute de lege;
d)să se preocupe de perfecționarea calificării profesionale;
e)să își asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională față de client și autorități, manifestând conștiinciozitate și probitate profesională;
f)să servească interesele clientului în acord cu interesul public și cu exigențele profesionale, acțiunile și măsurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise;
g)să anunțe în scris filiala teritorială din care fac parte despre orice modificare privind modalitatea de exercitare a dreptului de semnătură, imediat ce aceasta a avut loc, anexând și o copie după actele doveditoare;
h)să predea filialei din care fac parte parafa individuală și certificatul care atestă dreptul de semnătură, în cazul suspendării dreptului de semnătură, indiferent de motivele suspendării. Pe toată perioada de suspendare, nu pot face uz de calitatea de arhitect, arhitect de interior sau conductor arhitect cu drept de semnătură;
i)să solicite documentele prevăzute de Directivă, dacă doresc să exercite profesia de arhitect pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European și în Confederația Elvețiană, precum și în state terțe;
j)să înregistreze proiectele de arhitectură elaborate, în vederea emiterii autorizației conform prevederilor legale, potrivit sistemului prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. e).
(1)Dreptul de semnătură se suspendă:
a)temporar, la cererea persoanei înscrise sau în condițiile prevăzute de lege;
b)după 6 luni, în caz de neplată, fără justificare, a cotizațiilor anuale către Ordin, până la achitarea lor integrală, prin decizie a președintelui filialei;
c)pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;
d)cu titlu de sancțiune disciplinară, pe toată durata sancțiunii.
(2)Dreptul de semnătură încetează:
a)prin renunțarea în scris la exercițiul dreptului de semnătură;
b)dacă arhitectul, arhitectul de interior sau conductorul arhitect a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de lege în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură ori dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicției exercitării profesiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
(3)Suspendarea și încetarea dreptului de semnătură conduc la modificări în tablourile teritoriale și în Tabloul Național al Arhitecților.
(4)Încetarea dreptului de semnătură atrage pierderea calității de membru al Ordinului și radierea din Tabloul Național al Arhitecților.
(1)Ordinul și filialele sale teritoriale sunt operatori de baze de date referitoare la membri.
(2)Filialele vor înregistra, vor actualiza periodic și vor stoca datele referitoare la membri într-o evidență distinctă de datele din Tabloul Național al Arhitecților.
(3)Baza de date gestionată de fiecare filială teritorială referitoare la membri sau, după caz, o parte a acesteia va fi transmisă Ordinului, în termen de 30 de zile de la actualizare.
(4)Baza de date are două secțiuni:
a)generală, care cuprinde toate datele despre membri, date înregistrate la înscrierea în Ordin și completate pe parcurs, aspectele financiare legate de taxa de înscriere și plata cotizațiilor, precum și registrul sancțiunilor disciplinare aplicate membrilor filialelor, registru instituit și gestionat de către acestea;
b)publică, care cuprinde datele din Tabloul Național al Arhitecților, sancțiunile disciplinare, precum și alte date stabilite prin regulamentul privind constituirea și gestionarea bazei de date, aprobat de Consiliul național.
(5)Informațiile din secțiunea publică a bazei de date pot fi postate și pe site-ul Ordinului, potrivit regulamentului privind constituirea și gestionarea bazei de date.
(6)Se interzice transmiterea către terți a bazelor de date sau a unor părți ale acestora, precum și a datelor cu caracter personal ale membrilor Ordinului, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
(7)Se interzice publicarea pe site a datelor cu caracter personal ale membrilor, cu excepția datelor prevăzute la alin. (4) lit. b).
(8)Persoanele care operează bazele de date vor semna un angajament de confidențialitate, în condițiile legii.
(9)Ordinul prelucrează datele prevăzute la alin. (4) în vederea fundamentării și elaborării de politici publice, în acord cu art. 25 din lege.
(1)În vederea protejării dreptului de autor, membrii Ordinului pot solicita înscrierea în Registrul național de dată certă, gestionat de Ordin, care poate fi în format fizic sau digital, a proiectelor de arhitectură, inclusiv a planșelor și lucrărilor grafice ce formează proiectele de arhitectură elaborate. Machetele pot fi depuse la filiala teritorială din care face parte membrul, cu încheierea unui proces-verbal care va fi transmis de filială registrului național.
(2)Procedura privind înscrierea proiectelor și a celorlalte documente prevăzute la alin. (1) se aprobă de către Colegiul director al Ordinului, prin hotărâre.
(1)În vederea dobândirii dreptului de semnătură, arhitectul, conform prevederilor Directivei, își desfășoară activitatea profesională ca stagiar, pe o perioadă de minimum 2 ani, la un birou de arhitectură sau la o societate comercială de proiectare de arhitectură.
(2)Stagiul este obligatoriu și efectiv și se va desfășura în baza unui contract individual de muncă, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură, cu practică profesională în domeniu de minimum 5 ani.
(3)Prin excepție de la alin. (2), stagiul arhitecților de interior se poate desfășura și sub îndrumarea unui arhitect de interior cu drept de semnătură, cu practică profesională în domeniu de minimum 5 ani.
(4)Ordinul actualizează de îndată Registrul arhitecților stagiari, care cuprinde arhitecții, arhitecții de interior și conductorii arhitecți stagiari. În timpul stagiului, arhitectul va fi înscris în Registrul arhitecților stagiari instituit la nivelul Ordinului și filialelor, iar pe toate înscrisurile profesionale denumirea purtată de acesta va fi cea de arhitect stagiar/arhitect de interior stagiar/conductor arhitect stagiar.
(5)Consiliul de conducere teritorial al fiecărei filiale are obligația de a organiza și de a supraveghea îndrumarea arhitecților stagiari, prin intermediul responsabilului de stagiu desemnat din Colegiul director teritorial.
(1)Durata stagiului de 2 ani efectivi se calculează începând cu data încheierii contractului de muncă cu normă întreagă și/sau a contractelor de muncă care, cumulate, însumează o normă întreagă.
(2)Stagiul prevăzut la alin. (1) poate fi redus la un an în cazul arhitecților care au dobândit experiență de minimum 2 ani consecutivi în cadrul serviciilor de specialitate ale administrației publice centrale sau locale, precum și în cazul absolvenților de arhitectură cu diplomă de doctor în domeniu, în condițiile legii.
(1)Stagiul se consideră suspendat și perioada respectivă nu este inclusă în calculul celor 2 ani efectivi în condițiile în care încetează sau se suspendă raporturile de muncă, potrivit legii, ori nu se depun la termenul stabilit rapoartele de stagiu.
(2)Arhitecții stagiari au obligația de a anunța conducerea filialei din care fac parte despre încetarea sau suspendarea raporturilor de muncă, în termen de cel mult 15 zile.
(3)Suspendarea stagiului se evidențiază în Registrul arhitecților stagiari.
(4)Stagiul poate fi reluat când motivele suspendării încetează, caz în care perioada efectuată anterior este inclusă în perioada stagiului.
(1)Cererea de efectuare a stagiului îndrumat se depune la filiala teritorială în a cărei rază solicitantul își are domiciliul, conform art. 64.
(2)Cererea va fi însoțită de actele necesare înscrierii, contractul de muncă al stagiarului încheiat potrivit prevederilor legale în materie, angajamentul arhitectului cu drept de semnătură sub îndrumarea căruia acesta efectuează stagiul, certificatul prevăzut la art. 33 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, diploma de doctor în domeniu.
(1)Arhitectul care garantează îndrumarea profesională a stagiarului trebuie să aibă competența profesională cerută de lege și de prevederile prezentului regulament.
(2)Arhitectul care a fost sancționat disciplinar nu poate îndeplini funcția de îndrumător de stagiu, după cum urmează:
a)pe o perioadă de 3 ani de la aplicarea sancțiunii cu avertisment sau vot de blam;
b)pe o perioadă de 5 ani de la executarea sancțiunii de suspendare a dreptului de semnătură;
c)pe o perioadă de 7 ani de la executarea sancțiunii de suspendare a calității de membru al Ordinului.
(3)Arhitectul îndrumător sancționat disciplinar pierde această calitate odată cu aplicarea sancțiunii, caz în care convenția de stagiu încetează cu aceeași dată, iar arhitectul stagiar urmează să încheie o convenție de stagiu cu un alt arhitect, în condițiile legii.
(4)Arhitectul îndrumător se angajează față de consiliul filialei teritoriale cu privire la asigurarea unei bune și complete pregătiri profesionale și a unui venit echitabil pentru stagiar, corespunzător muncii depuse, și este obligat să îl informeze pe președintele filialei, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării.
(5)Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, arhitectul care asigură efectiv îndrumarea profesională nu își mai poate îndeplini obligațiile specifice, acesta va trebui să depună un raport motivat asupra situației intervenite, adresat președintelui filialei, solicitând preluarea obligațiilor de către un alt arhitect.
(6)În cazul în care se constată, la sesizare sau din oficiu, că arhitectul îndrumător, cu rea-credință, nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin angajamentul asumat potrivit prezentului regulament și/sau prin contractul încheiat în acest sens cu stagiarul, consiliul filialei teritoriale va declanșa împotriva sa procedura disciplinară, potrivit legii și prezentului regulament.
(7)Responsabilul de stagiu al fiecărei filiale dispune asupra începerii, modificării și încheierii stagiului, verifică respectarea drepturilor și obligațiilor de la alin. (1)-(6), organizează formarea continuă și asigură buna desfășurare a stagiului.
(1)Stagiarii pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri și proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziții sau alte manifestări specializate, în măsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizații de construire.
(2)Stagiarii vor colabora la întocmirea proiectelor de arhitectură, dacă un arhitect cu drept de semnătură își asumă întreaga responsabilitate a proiectului în vederea emiterii autorizației de construire/desființare, în condițiile legii.
(3)Pentru o bună și completă pregătire profesională, stagiarii vor participa efectiv la toate fazele de proiectare, inclusiv la cea de urmărire de șantier.
(4)În perioada efectuării stagiului, stagiarii pot beneficia, la cerere, de o detașare în cadrul filialei în care efectuează stagiatura în condițiile prezentului regulament, de la cea de domiciliu la cea în care se află locul de muncă. Filiala de origine acordă acces celeilalte filiale la datele stagiarului detașat și reține cotizația achitată.
(1)Stagiarii sunt obligați să respecte toate dispozițiile legale referitoare la profesia de arhitect, precum și Normele metodologice privind efectuarea stagiului pentru dobândirea dreptului de semnătură.
(2)Stagiarii au obligația de a anunța, în scris, filiala din care fac parte despre suspendarea stagiului, indicând în mod obligatoriu motivele suspendării, sub sancțiunea lipsirii de efecte a suspendării.
(1)Conferințele de stagiu anuale se constituie ca o formă de îndrumare profesională a arhitecților stagiari, în vederea acordării dreptului de semnătură.
(2)Ordinul, împreună cu filialele sale teritoriale, are obligația de a organiza anual o conferință de stagiu, la care stagiarii au obligația să participe.
(3)Conferințele de stagiu cuprind expuneri asupra tematicii stabilite conform art. 34 alin. (1) lit. r), cu prezentarea unor aplicații practice.
(1)La împlinirea efectivă a duratei stagiului, potrivit art. 75, stagiarul care solicită drept de semnătură poate să se prezinte la sesiunea de acordare a dreptului de semnătură, organizată trimestrial de Ordin, respectând Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură.
(2)La încheierea duratei minime a stagiului profesional, arhitectul stagiar este înscris automat în secțiunea „arhitect fără drept de semnătură“, dacă nu a solicitat prelungirea duratei de stagiu.
(1)Dreptul de semnătură se acordă arhitecților care îndeplinesc condițiile de onorabilitate și de stagiu sau, după caz, de experiență profesională practică, în condițiile legii, ale Directivei și ale Normelor metodologice de acordare a dreptului de semnătură aprobate de către Consiliul național.
(2)Evaluarea cunoștințelor, aptitudinilor și a experienței profesionale relevante dobândite în timpul stagiului se face de către o comisie formată din arhitecți cu drept de semnătură, numită de Consiliul național, potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) lit. f).
(3)Sesiunile de acordare a dreptului de semnătură vor fi organizate de către Colegiul director.
(4)În vederea dobândirii dreptului de semnătură, stagiarul va întocmi un dosar care va cuprinde documentele prevăzute de Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură, precum și certificatul privind dobândirea experienței profesionale practice, prevăzut la art. 11 alin. (5) din Lege, și, după caz, diploma de doctor în domeniu.
(1)Pentru exercitarea profesiei, arhitecții cu drept de semnătură pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăți civile profesionale, societăți comerciale de proiectare sau își pot desfășura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit legii.
(2)Arhitectul este liber să opteze și să își schimbe în orice moment opțiunea pentru una dintre formele și modalitățile de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.
(3)Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizată la alin. (1), arhitecții cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.
(4)Indiferent de forma de exercitare a profesiei, potrivit prevederilor Legii, arhitecții cu drept de semnătură pot angaja salariați.
(5)Societățile, constituite conform legii, cu obiect principal de activitate proiectarea de arhitectură, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură și care desfășoară și activități de proiectare în arhitectură, au obligația ca, pentru întocmirea proiectelor de arhitectură supuse autorizării, să încheie contracte cu birouri sau societăți comerciale de proiectare, pentru a beneficia de serviciile unui arhitect cu drept de semnătură.
(6)Arhitecții, titulari ai birourilor individuale sau asociate ori asociați într-o societate civilă de arhitectură, își pot începe activitatea doar după declararea formei de exercitare a profesiei la filiala teritorială din care fac parte și înregistrarea acestora la administrația financiară din localitatea/sectorul municipiului București unde își desfășoară activitatea.
(7)Arhitectul este obligat să anunțe, în scris, filiala teritorială din care face parte despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei, imediat ce aceasta a avut loc, anexând și o copie după actele doveditoare.
(8)Obligația de a comunica de îndată filialei teritoriale, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât arhitectului, cât și titularului biroului individual sau coordonatorului birourilor asociate și societăților civile profesionale de arhitectură.
(9)În cazul în care arhitectul nu și-a declarat forma în cadrul căreia își exercită dreptul de semnătură, acesta nu va fi înregistrat în Tabloul Național al Arhitecților.
(1)Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se declară la Ordin. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual și client.
(2)În birourile individuale de arhitectură își exercită profesia un arhitect cu drept de semnătură, în calitate de titular. În cadrul biroului individual își pot desfășura activitatea și alți arhitecți, cu sau fără drept de semnătură, precum și stagiari, care pot avea calitatea de salariați.
(1)Birourile individuale de arhitectură se înființează prin actul de voință/decizia arhitectului, al/a conductorului arhitect sau al/a arhitectului de interior titular.
(2)Birourile individuale de arhitectură se înregistrează la filiala teritorială a Ordinului din care face parte arhitectul, conductorul arhitect sau arhitectul de interior, prin depunerea următoarelor documente în baza de date:
a)cererea-tip de înregistrare a biroului individual de arhitectură;
b)dovada spațiului;
c)modelul siglei și ștampilei biroului individual de arhitectură la scara 3/1 și 1/1;
d)actul de înființare a biroului individual, care va fi urcat în baza de date cu dovada de înregistrare a biroului individual de arhitectură la filiala Ordinului, pentru a fi folosit față de terți; membrul poate solicita eliberarea mai multor exemplare, contra cost.
(3)În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, președintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură.
(1)În cazul desființării biroului individual de arhitectură, titularul acestuia are obligația finalizării tuturor contractelor angajate.
(2)Pentru renunțarea la exercițiul profesiei se formulează o cerere în scris cu cel puțin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activității.
(3)Biroul individual de arhitectură se desființează de drept în următoarele situații:
a)la încetarea dreptului de semnătură al titularului;
b)la decesul titularului.
(1)Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se pot asocia prin contract, în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile arhitecților, conductorilor arhitecți sau arhitecți de interior asociați, cu excepția interdicției de a angaja clienți cu interese contrare.
(2)Convenția de asociere se încheie, în formă scrisă, între arhitecții, conductorii arhitecți sau arhitecții de interior titulari ai birourilor individuale de arhitectură.
(3)Convenția de asociere se declară și se depune la filiala teritorială unde sunt înregistrate birourile individuale, nu mai târziu de 7 zile calendaristice de la semnarea ei.
(4)Un asociat nu poate accepta o lucrare sau un client, dacă unul dintre asociații săi se opune în mod justificat.
(1)Asocierea birourilor individuale de arhitectură se declară la filiala teritorială a Ordinului unde se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente:
a)cererea-tip de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură, semnată și parafată de către toți asociații, întocmită în două exemplare, din care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidența filialei Ordinului, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neținând loc de dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură;
b)dovada spațiului;
c)modelul siglei și al ștampilei birourilor asociate de arhitectură, la scara 3/1 și 1/1;
d)exemplarele contractului de asociere, din care unul se va păstra la filială, iar celelalte, purtând dovada de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură, la filiala Ordinului, care se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.
(2)În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, președintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură.
(1)Condițiile desființării asocierii se vor stabili prin contractul de asociere, iar renunțarea la asociere se anunță în scris, în termen de 7 zile, la filiala unde este înregistrată cererea inițială de înființare, precum și la filialele din care fac parte asociații, în condițiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale.
(2)Prin desființarea asocierii birourilor de arhitectură, dacă titularii birourilor nu hotărăsc altfel, birourile individuale își desfășoară activitatea în continuare în mod independent.
(1)Societățile civile profesionale de arhitectură se constituie, în condițiile legii, de către 2 sau mai mulți arhitecți, conductori arhitecți sau arhitecți de interior cu drept de semnătură, prin contract de societate înregistrat la filiala teritorială a Ordinului.
(2)Raporturile contractuale se nasc între client și societatea civilă profesională de arhitectură, indiferent care dintre arhitecții asociați sau salariați îndeplinește serviciul profesional.
(3)În cadrul societăților civile profesionale de arhitectură patrimoniul este comun și aparține asociaților în cote-părți stabilite prin contractul de societate.
(4)Contractul de societate civilă profesională de arhitectură și statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între arhitecții, conductorii arhitecți sau arhitecții de interior asociați, cu respectarea contractului-cadru stabilit de Consiliul național al Ordinului.
(1)Societățile civile profesionale de arhitectură se declară la filiala teritorială a Ordinului în a cărei rază se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente:
a)cererea-tip de înregistrare a societății civile profesionale de arhitectură, întocmită în două exemplare, din care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidența filialei, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neținând loc de dovadă de înregistrare a societății civile profesionale de arhitectură;
b)dovada spațiului;
c)modelul siglei și al ștampilei societății civile profesionale de arhitectură, la scara 3/1 și 1/1;
d)exemplarele contractului de societate și o copie a statutului, din care un exemplar al contractului de societate și copia statutului se vor păstra la filială, iar celelalte, purtând dovada de înregistrare a societății civile profesionale de arhitectură, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.
(2)În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, președintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a societății civile profesionale de arhitectură.
Condițiile desființării societăților civile profesionale de arhitectură se vor stabili prin contractul de societate și statut, iar renunțarea la asociere se anunță în scris, în termen de 7 zile, la filiala unde este înregistrată cererea inițială de înființare, precum și la filialele din care fac parte asociații, în condițiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale.
În cazul în care arhitectul, conductorul arhitect sau arhitectul de interior nu și-a declarat la filială forma în cadrul căreia își exercită dreptul de semnătură, acesta nu poate fi înregistrat în Tabloul Național al Arhitecților.
Procedura de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei de arhitect, conductor arhitect sau arhitect de interior: birou individual, birouri asociate, societăți civile
(1)Cererile de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei pot fi respinse numai în cazul în care documentele depuse nu cuprind toate mențiunile prevăzute în prezentul regulament sau conțin dispoziții contrare legii.
(2)În evidența filialei se vor arhiva toate documentele depuse de titulari, precum și dovada de înregistrare emisă, într-un dosar de evidență care se deschide pentru fiecare birou individual, asociere de birouri sau societate civilă profesională.
(1)Membrii Ordinului răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului regulament, ale Codului deontologic al profesiei de arhitect, ale hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum și pentru orice abateri săvârșite în legătură cu profesia ori în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.
(2)Constituie abateri săvârșite în afara profesiei care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului săvârșirea de abuzuri prin care au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau săvârșirea de infracțiuni condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii de un an sau mai mare pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni, infracțiunea pedepsită cu pedeapsa închisorii având un minim special de cel puțin un an și reprezentând infracțiune contra vieții, infracțiune contra patrimoniului, infracțiune privind viața sexuală, infracțiune contra înfăptuirii justiției, infracțiune de corupție sau de serviciu, infracțiune de fals, infracțiune care aduce atingere unor relații privind conviețuirea socială, infracțiune contra securității naționale sau infracțiune de genocid, contra umanității și de război, dacă până la data verificării stării de nedemnitate nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei.
(3)Protecția onoarei și prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei și a deciziilor obligatorii ale forurilor de conducere ale profesiei sunt încredințate organelor profesiei constituite potrivit dispozițiilor Legii.
(4)Răspunderea disciplinară a arhitectului nu exclude răspunderea contravențională, civilă, penală sau administrativă a acestuia.
(5)În cadrul forurilor și al comisiilor alese și numite nerespectarea obligațiilor aferente funcției și a procedurilor forurilor, respectiv ale comisiilor se sancționează de către acestea, neconstituind abateri disciplinare.
(6)În cazul în care instanțele judecătorești pronunță hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică pedeapsa complementară a interdicției de exercitare a profesiei, o copie a dispozitivului hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului.
(7)În condițiile neînceperii procedurii de judecare de către comisiile de disciplină a abaterilor săvârșite de membrii Ordinului, aplicarea sancțiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la săvârșirea acestora.
(8)Se consideră începere a procedurii de judecare față de pârât efectuarea oricărui act de procedură care îi este comunicat acestuia, având efect întreruptiv al termenului de prescripție prevăzut la alin. (5).
(1)Sancțiunile disciplinare sunt prevăzute la art. 39 alin. (2) din Lege.
(2)Sancțiunile disciplinare sunt publicate prin canalele de comunicare ale Ordinului cu membrii săi și sunt afișate în bazele de date prevăzute la art. 72, după cum urmează:
a)avertismentul - 3 luni;
b)votul de blam - 5 luni;
c)suspendarea dreptului de semnătură - pe durata sancțiunii aplicate;
d)suspendarea calității de membru al Ordinului - pe durata sancțiunii aplicate.
(3)În vederea verificării condițiilor de eligibilitate prevăzute la art. 23 și 24, respectiv pentru individualizarea sancțiunilor disciplinare, istoricul sancțiunilor disciplinare se stochează în registrul fiecărui membru prevăzut la art. 72 alin. (4) lit. a) timp de 8 ani.
(4)Aplicarea oricăreia dintre sancțiunile disciplinare atrage reanalizarea eventualelor mandate de delegare a reprezentării Ordinului în cadrul sau în fața oricărei autorități, instituții, persoane fizice ori juridice.
(1)Abaterile disciplinare, fără a fi o enumerare limitativă, pentru care se aplică sancțiunile disciplinare stabilite de art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege sunt:
a)împrumutarea sau înstrăinarea parafei altor persoane, indiferent de calitatea acestora, cu scopul de a o aplica pe proiectele supuse autorizării;
b)nepredarea în termenul legal a parafei profesionale, în cazul în care s-a dispus prin sancțiune definitivă suspendarea dreptului de semnătură sau arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect cu drept de semnătură a solicitat la cerere suspendarea, în condițiile prezentului regulament și ale altor prevederi legale în materie;
c)realizarea de duplicate ale parafei;
d)omisiunea de a înștiința Ordinul de emiterea unei semnături electronice calificate, în termenul prevăzut de lege;
e)nedeclararea pierderii parafei la filiala teritorială din care face parte membrul și într-un ziar de circulație națională;
f)păstrarea parafei în alt loc decât sediul profesional, în condițiile în care deținătorul nu o are asupra sa;
g)practicarea semnăturii de complezență, așa cum este definită de Codul deontologic al profesiei de arhitect;
h)neînregistrarea proiectelor de arhitectură elaborate, în vederea emiterii autorizației de construire/desființare sau organizare de șantier.
(2)Pentru abaterile disciplinare pentru care se aplică sancțiunile disciplinare stabilite de art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege, membrul sancționat are obligația de a preda parafa, respectiv de a solicita prestatorului de servicii de încredere calificat să suspende semnătura electronică calificată, cu depunerea la filială a dovezii suspendării.
(3)În cazul în care membrul nu își îndeplinește obligația prevăzută la alin. (2), se aplică o sancțiune disciplinară, după cum urmează:
a)dacă membrul a fost sancționat în baza art. 39 alin. (2) lit. c) din Lege, se aplică, suplimentar acestei sancțiuni, sancțiunea prevăzută la art. 39 alin. (2) lit. d) din Lege;
b)dacă membrul a fost sancționat în baza art. 39 alin. (2) lit. d) din Lege, sancțiunea se aplică pentru durata maximă prevăzută de Lege.
(4)Sancțiunile prevăzute la alin. (3) se publică în condițiile art. 97 alin. (2).
(5)Utilizarea parafei și a legitimației de membru în perioada suspendării constituie infracțiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal, iar filiala este obligată să formuleze plângere penală împotriva membrului în termenul legal, în caz contrar aplicându-se sancțiuni conducerii filialei.
(1)Instanțele disciplinare organizate la nivelul Ordinului sunt:
a)comisia teritorială de disciplină, organizată la nivelul fiecărei filiale;
b)Comisia națională de disciplină, organizată la nivelul Ordinului.
(2)Oricare dintre membrii comisiilor de disciplină decade de drept din această funcție, dacă:
a)s-a aplicat împotriva sa o sancțiune disciplinară;
b)instanța judecătorească pronunță o hotărâre definitivă de condamnare a membrului comisiei de disciplină pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancțiunea complementară a interdicției de exercitare a acestei profesii.
(1)În fiecare filială teritorială se organizează și funcționează o comisie teritorială de disciplină, independentă de forurile de conducere ale filialei teritoriale. Comisiile teritoriale de disciplină vor fi compuse din:a) 7 membri, dintre care 5 titulari și 2 supleanți, pentru filialele teritoriale care au până la 250 de membri;b) 9 membri, dintre care 7 titulari și 2 supleanți, pentru filialele teritoriale care au între 251 și 1.000 de membri;c) 13 membri, dintre care 9 titulari și 4 supleanți, pentru filialele care au între 1.001 și 2.000 de membri;d) 15 membri, dintre care 10 titulari și 5 supleanți, pentru filialele care au peste 2.000 de membri.
(2)Cel puțin două treimi din numărul membrilor comisiilor teritoriale de disciplină vor fi arhitecți cu drept de semnătură.
(3)Membrii comisiilor teritoriale de disciplină sunt aleși de conferința teritorială a filialei, pe o perioadă de 4 ani, dar nu mai mult de două mandate consecutive.
(1)Comisia teritorială de disciplină se organizează și își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile Legii, ale prezentului regulament și ale Codului deontologic al profesiei de arhitect.
(2)Membrii comisiei teritoriale de disciplină se aleg de conferința teritorială dintre arhitecții cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.
(3)Comisia teritorială de disciplină se întrunește:
a)pentru prima dată, în termen de 30 de zile de la alegere, pentru desemnarea președintelui;
b)în ședințe de lucru, la convocarea președintelui.
(4)Cel puțin un angajat al filialei, desemnat de colegiul director teritorial, îndeplinește funcția de secretar al comisiei teritoriale de disciplină.
(1)Comisia teritorială de disciplină judecă, în fond, abaterile disciplinare săvârșite de arhitecții, arhitecții de interior și conductorii arhitecți înscriși în filială, cu excepția membrilor forurilor de conducere și a celor ai comisiilor alese.
(2)Comisia teritorială de disciplină dispune împotriva membrilor săi sancțiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) și b) din Lege.
(3)Pentru sancțiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege, comisia teritorială de disciplină propune sancțiunea și înaintează dosarul Comisiei naționale de disciplină.
Președintele comisiei teritoriale de disciplină are următoarele atribuții:
a)coordonează activitatea comisiei teritoriale de disciplină;
b)alcătuiește completurile de judecată;
c)programează ședințele plenului comisiei teritoriale de disciplină și prima ședință a fiecărui dosar repartizat completurilor;
d)asigură buna organizare a evidențelor comisiei teritoriale de disciplină;
e)organizează activitățile cu caracter administrativ ale comisiei teritoriale de disciplină.
(1)Completul de judecată al comisiei teritoriale de disciplină este alcătuit din 3 membri.
(2)Președintele comisiei teritoriale de disciplină va desemna pentru fiecare cauză un complet de judecată, precum și pe președintele acestuia. Cel puțin președintele completului este membru titular.
(3)În cadrul completurilor de judecată care soluționează cauze în care este implicat un arhitect nu pot fi desemnați membri ai completului conductori arhitecți sau arhitecți de interior din cadrul comisiei de disciplină.
(4)Prezența membrilor completului, precum și respectarea orei de începere a ședinței sunt obligatorii.
(5)Din completurile de judecată nu pot face parte arhitecții aflați în situațiile prevăzute de art. 63 din Codul deontologic al profesiei de arhitect, aprobat prin Hotărârea Conferinței naționale extraordinare a Ordinului Arhitecților din România nr. 724/2025, și art. 41 și 42 din Codul de procedură civilă.
(6)Președintele completului de judecată poate solicita consultarea unui jurist.
Comisia teritorială de disciplină și completurile de judecată își desfășoară activitatea jurisdicțională independent de forurile de conducere ale filialei.
Președintele completului de judecată are următoarele atribuții:
a)se asigură că dosarul cauzei este cunoscut tuturor membrilor completului;
b)face prezența membrilor completului de judecată la începutul fiecărei ședințe și apelul părților în cadrul ședinței de audieri;
c)conduce dezbaterile, dă cuvântul părților, precum și celorlalți membri ai completului de judecată și asigură disciplina ședinței și respectarea termenelor pentru redactarea și semnarea hotărârii.
(1)În cazul în care un membru al comisiei teritoriale de disciplină nu își îndeplinește, în mod nejustificat, atribuțiile care îi revin potrivit calității sale, precum și în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (7) și (8), acesta decade din funcție.
(2)Plenul comisiei teritoriale de disciplină ia act de decăderea din funcție, în baza unui raport de cercetare prealabilă întocmit de o comisie formată din 3 membri, în cazul neîndeplinirii atribuțiilor în mod nejustificat, respectiv în baza unui raport al aparatului administrativ, în cazul întrunirii condițiilor prevăzute la art. 30 alin. (7) și (8).
(3)Mandatul oricărui membru ales al comisiei teritoriale de disciplină, inclusiv al președintelui, încetează în caz de demisie.
(4)În cazurile prevăzute la alin. (1) și (3), devine membru titular al comisiei teritoriale de disciplină membrul supleant care a întrunit cele mai multe voturi.
(5)În cazul în care locul vacantat este al președintelui, se reia procedura de alegere a acestuia.
Locurile rămase vacante se completează cu arhitecți care au candidat la alegerile pentru comisia teritorială de disciplină în cadrul conferinței teritoriale, în ordinea numărului de voturi obținute, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate.
(1)Hotărârile în cauzele disciplinare se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor completului.
(2)Hotărârile se adoptă potrivit procedurii prevăzute în prezentul regulament și se completează cu prevederile codului de procedură privind activitatea jurisdicțională a comisiilor de disciplină ale filialelor teritoriale și cea a Ordinului, aprobat de către Consiliul național, precum și cu prevederile Codului de procedură civilă.
(3)Rezoluțiile se adoptă în probleme de organizare, discutate de plenul comisiei teritoriale de disciplină, în cadrul ședințelor cu caracter administrativ.
(4)Rezoluțiile se adoptă cu votul majorității simple a membrilor comisiei teritoriale de disciplină.
(1)Toate dosarele cauzelor aflate pe rolul comisiei teritoriale de disciplină, precum și documentele cu caracter administrativ ale comisiei se vor arhiva prin grija secretarului comisiei, cu sprijinul aparatului administrativ al filialei.
(2)Comisia teritorială de disciplină ține, prin grija secretarului său, următoarele registre, în format digital:
a)registrul de documente și procese-verbale ale ședințelor;
b)registrul special al încheierilor și hotărârilor.
(1)Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină prin care s-a dispus una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) și b) din Lege se poate formula contestație la Comisia națională de disciplină, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.
(2)În cazul în care nu se formulează contestație în termenul prevăzut la alin. (1), hotărârea comisiei teritoriale de disciplină rămâne definitivă.
(3)Hotărârea Comisiei naționale de disciplină, prin care s-a aplicat, în contestație, inclusiv în urma judecării propunerii comisiei teritoriale, o sancțiune disciplinară prevăzută la art. 39 alin. (2) din Lege, poate fi atacată, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Colegiul director al filialei teritoriale ia act de hotărârile disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) și b) din Lege, rămase definitive, și ia măsuri pentru aplicarea lor.
(1)Comisia națională de disciplină se organizează și își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile Legii și ale prezentului regulament.
(2)În activitatea sa jurisdicțională, Comisia națională de disciplină funcționează independent de forurile de conducere ale Ordinului.
(3)Comisia națională de disciplină se întrunește:
a)pentru prima dată în termen de 15 zile de la alegerea ei și desemnează din rândul membrilor săi, prin vot secret, președintele;
b)în ședințe de lucru, la convocarea președintelui.
(4)Un angajat al Ordinului, cu studii superioare juridice, desemnat de Colegiul director, îndeplinește funcția de secretar al Comisiei naționale de disciplină, calitate în care păstrează, ține evidențele și efectuează lucrările necesare în vederea desfășurării activității Comisiei naționale de disciplină, sub îndrumarea președintelui.
(1)Comisia națională de disciplină este alcătuită din 5 arhitecți titulari și 10 supleanți, cu minimum 10 ani vechime în profesie, dintre care, în mod obligatoriu, două treimi sunt arhitecți cu drept de semnătură. Președintele comisiei este membru titular.
(2)Comisia națională de disciplină judecă, în complet de 3 membri, abaterile pentru care comisiile teritoriale de disciplină au propus, potrivit art. 39 alin. (4) din Lege, aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege.
(3)Comisia națională de disciplină judecă în fond și soluționează contestațiile.
(4)În fond, în complet de 3 membri, Comisia națională de disciplină judecă abaterile disciplinare săvârșite de membrii forurilor de conducere ale filialelor și ale Ordinului, precum și abaterile disciplinare săvârșite de membrii comisiilor alese ale filialelor și ale Ordinului.
(5)Pentru soluționarea contestațiilor, Comisia națională de disciplină judecă:
a)în complet de 3 membri:
(i)contestațiile împotriva hotărârilor comisiilor teritoriale de disciplină prin care s-a dispus una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) și b) din Lege;
(ii)propunerea de sancționare și contestațiile împotriva hotărârilor comisiilor teritoriale de disciplină prin care s-a propus una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege;
b)în complet de 5 membri, contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate în fond de Comisia națională de disciplină.
(6)Comisia națională de disciplină și completele de judecată își desfășoară activitatea jurisdicțională independent de forurile de conducere ale Ordinului.
Președintele Comisiei naționale de disciplină are următoarele atribuții:
a)coordonează activitatea Comisiei naționale de disciplină;
b)alcătuiește completurile de judecată;
c)programează ședințele Comisiei naționale de disciplină;
d)asigură buna organizare a evidențelor Comisiei naționale de disciplină;
e)organizează activitățile cu caracter administrativ ale Comisiei naționale de disciplină.
(1)Completul de judecată al Comisiei naționale de disciplină este alcătuit și judecă potrivit prevederilor art. 114 alin. (2)-(5).
(2)Prezența membrilor completului, precum și respectarea orei de începere a ședinței sunt obligatorii.
(3)Se consideră absențe motivate cele prevăzute la art. 30 alin. (9). Într-o asemenea situație, președintele completului fie va fixa un nou termen de judecată, fie va sesiza președintele comisiei pentru desemnarea de urgență a unui înlocuitor dintre ceilalți membri ai comisiei.
(4)Președintele Comisiei naționale de disciplină va desemna pentru fiecare ședință un președinte de ședință dintre membrii titulari, astfel încât să asigure participarea tuturor membrilor la activitatea acesteia.
(5)În cadrul completurilor de judecată care soluționează cauze în care este implicat un arhitect nu pot fi desemnați membri ai completului conductori arhitecți sau arhitecți de interior din cadrul Comisiei naționale de disciplină.
(6)Din completurile de judecată nu pot face parte arhitecții aflați în situațiile prevăzute de art. 63 din Codul deontologic, aprobat prin Hotărârea Conferinței naționale extraordinare a Ordinului Arhitecților din România nr. 724/2025 și art. 41 și 42 din Codul de procedură civilă.
Președintele de ședință are următoarele atribuții:
a)se asigură că dosarul cauzei este cunoscut tuturor membrilor completului, prin comunicarea către aceștia;
b)programează ședințele completului de judecată;
c)face prezența membrilor completului de judecată la începutul fiecărei ședințe și apelul părților în cadrul ședinței de audieri;
d)conduce dezbaterile, dă cuvântul părților, precum și celorlalți membri ai completului de judecată și asigură disciplina ședinței;
e)organizează activitățile cu caracter administrativ ale completului și asigură respectarea termenelor pentru redactarea și semnarea hotărârii.
(1)În cazul în care un membru al Comisiei naționale de disciplină, inclusiv președintele, nu își îndeplinește, în mod nejustificat, atribuțiile care îi revin potrivit calității sale, precum și în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (7) și (8), acesta decade din funcție.
(2)Plenul Comisiei naționale de disciplină ia act de decăderea din funcție, în baza unui raport de cercetare prealabilă întocmit de o comisie formată din 3 membri, în cazul neîndeplinirii atribuțiilor în mod nejustificat, respectiv în baza unui raport al aparatului administrativ, în cazul întrunirii condițiilor prevăzute la art. 30 alin. (7) și (8).
(3)Mandatul oricărui membru ales al Comisiei naționale de disciplină, inclusiv al președintelui, încetează în caz de demisie.
(4)În cazurile prevăzute la alin. (1) și (3), devine membru titular al Comisiei naționale de disciplină membrul supleant care a întrunit cele mai multe voturi.
(5)În cazul în care locul vacantat este al președintelui, se reia procedura de alegere a acestuia.
Locurile rămase vacante se completează cu arhitecți care au candidat la alegerile pentru Comisia națională de disciplină în cadrul Conferinței naționale, în ordinea numărului de voturi obținute, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate.
(1)Hotărârile se adoptă potrivit codului de procedură privind activitatea jurisdicțională a comisiilor de disciplină ale filialelor teritoriale și cea a Ordinului, aprobat de către Consiliul național, procedură care se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
(2)Comisia națională de disciplină dezbate problemele de organizare în cadrul ședințelor cu caracter administrativ și adoptă rezoluții cu votul majorității simple.
(1)Toate dosarele cauzelor aflate pe rolul Comisiei naționale de disciplină, precum și documentele cu caracter administrativ ale comisiei se vor arhiva prin grija secretarului comisiei, cu sprijinul aparatului administrativ al Ordinului.
(2)Comisia națională de disciplină ține, prin grija secretarului său, următoarele registre, în format digital:
a)registrul de documente și procese-verbale ale ședințelor;
b)registrul special al încheierilor și hotărârilor.
(1)Hotărârea Comisiei naționale de disciplină prin care s-a dispus o sancțiune disciplinară prevăzută la art. 39 alin. (2) din Lege poate fi atacată la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.
(2)În cazul în care hotărârea Comisiei naționale de disciplină nu a fost atacată la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, potrivit prevederilor alin. (1), aceasta rămâne definitivă.
Consiliul național ia act de sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege, rămase definitive, și ia măsuri pentru aplicarea lor.
(1)Sesizarea împotriva unui membru se adresează comisiei teritoriale de disciplină a filialei din care face parte membrul. În cazul membrilor care fac parte din forurile de conducere ale Ordinului sau filialelor, sesizarea se face la Comisia națională de disciplină.
(2)Forurile de conducere ale filialelor și ale Ordinului se pot autosesiza în legătură cu abaterile disciplinare ale membrilor, situație în care vor formula sesizare la comisia de disciplină competentă și vor anexa documentele aferente în susținerea acesteia.
(3)Sesizarea se formulează în scris, în două exemplare semnate olograf sau unul semnat digital, și trebuie să cuprindă:
a)numele, prenumele, adresa de domiciliu și de corespondență, adresa de e-mail și numărul de telefon ale persoanei, respectiv denumirea forului de conducere care face sesizarea;
b)numele, prenumele și filiala din care face parte arhitectul/ arhitectul de interior/conductorul arhitect împotriva căruia se formulează sesizarea;
c)descrierea situației de fapt și de drept;
d)probele pe care se întemeiază sesizarea, anexate în copie;
e)semnătura.
(4)În cazul în care sesizarea se face de către un for de conducere, se anexează o copie a hotărârii prin care s-a dispus sesizarea comisiei de disciplină.
(1)Președintele comisiei de disciplină va examina dacă sesizarea primită îndeplinește condițiile prevăzute la art. 124. În caz afirmativ, acesta va fixa completul de judecată și termenul primei ședințe.
(2)Dacă sesizarea nu îndeplinește condițiile, aceasta va fi returnată celui care a depus-o, cu solicitarea de a fi refăcută potrivit prezentului regulament.
(1)Membrul împotriva căruia s-a făcut sesizarea este citat în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire trimisă la sediul profesional al acestuia sau la domiciliu, cu 30 de zile înaintea datei fixate pentru ședința de judecată, precum și la adresa sa de e-mail. Un exemplar al adreselor se va păstra la dosarul cauzei disciplinare, împreună cu dovada de primire sau de înmânare. Sesizarea și înscrisurile atașate sesizării, în copie, se anexează la citație.
(2)Autorul sesizării este citat în același mod și la aceeași dată.
(3)Refuzul de a da curs citației nu împiedică desfășurarea judecării.
(4)Neîndeplinirea procedurii de citare duce la anularea hotărârii.
(5)Părțile pot să ia cunoștință de dosar în orice stare a pricinii.
(1)Ședința completului de judecată nu este publică. Membrii comisiilor de disciplină, precum și persoanele implicate în activitatea completului de judecată sunt obligate să păstreze confidențialitatea cu privire la toate datele și informațiile de care au luat cunoștință.
(2)La primul termen, cu procedura completă, părțile pot formula cereri pentru lipsă de apărare.
(3)Lipsa părților legal citate nu împiedică judecata. Instanța disciplinară se va pronunța pe baza probelor aflate la dosarul cauzei.
(4)Președintele completului de judecată conduce dezbaterile. Acesta va lua declarații părților și, dacă este cazul, martorilor.
(5)La finalul dezbaterilor președintele va da cuvântul autorului sesizării și apoi membrului împotriva căruia s-a formulat sesizarea.
(6)Procesul-verbal al fiecărei ședințe de judecată disciplinară va fi întocmit de secretarul comisiei de disciplină și va fi semnat de către toți membrii completului și de secretar.
(1)Dreptul la apărare este garantat.
(2)Părțile trebuie să se înfățișeze personal în fața comisiei de disciplină și pot fi asistate de un arhitect cu drept de semnătură sau de o persoană cu studii juridice.
(3)Membrii comisiei de disciplină nu pot fi apărători.
(4)Dacă membrul procedural citat împotriva căruia s-a formulat sesizare nu se prezintă, completul de judecată apreciază suveran dacă se poate trece la dezbateri.
Completul de judecată poate judeca numai în prezența tuturor membrilor.
(1)În cazul în care comisia de disciplină consultă un jurist independent asupra problemelor de drept în discuție, acesta va răspunde în scris și nu va participa la dezbaterile comisiei de disciplină.
(2)Rezultatul deliberărilor asupra soluției se consemnează în scris și se semnează de toți membrii comisiei de disciplină care au participat la judecată.
(3)Comisia de disciplină poate pronunța una dintre următoarele soluții:
a)admiterea sesizării;
b)respingerea sesizării;
c)admiterea contestației formulate împotriva hotărârilor pronunțate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia națională de disciplină;
d)respingerea contestației formulate împotriva hotărârilor pronunțate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia națională de disciplină.
(4)Hotărârile se adoptă cu votul majorității simple a membrilor completului.
(1)După pronunțarea hotărârii, aceasta trebuie să fie redactată în termen de maximum 30 de zile.
(2)Hotărârea trebuie să cuprindă:
a)numele și prenumele președintelui de ședință, ale membrilor completului și secretarului completului;
b)numele, prenumele sau denumirea părților;
c)susținerile părților;
d)reținerea situației de fapt;
e)motivarea soluției în fapt și în drept;
f)soluția pronunțată în cauză;
g)calea de atac;
h)data pronunțării;
i)semnăturile membrilor completului de judecată și cea a secretarului.
(3)Hotărârile se redactează de un membru al completului de judecată desemnat de președintele de ședință, ajutat de secretarul comisiei.
(4)Când nu există unanimitate, membrul completului de judecată aflat în minoritate este obligat să își motiveze în scris opinia separată, care se va atașa la hotărâre.
(5)Prevederile privind deliberarea și redactarea hotărârilor se aplică și completurilor de judecată ale comisiilor teritoriale de disciplină.
(6)În cazul în care comisia teritorială de disciplină propune una dintre sancțiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege, completul comisiei teritoriale de disciplină formulează propunerea de sancționare, motivată în fapt și în drept, și înaintează dosarul cauzei Comisiei naționale de disciplină, în termen de 15 zile de la data redactării propunerii.
(1)Fiecare hotărâre de sancționare disciplinară este comunicată, în termen de 15 zile de la redactare, părților, președintelui filialei teritoriale și președintelui Ordinului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2)Propunerea de sancționare prevăzută la art. 131 alin. (6) va fi comunicată numai părților.
Hotărârea disciplinară rămasă definitivă are față de părți și de forurile organizației autoritate de lucru judecat.
(1)Hotărârile disciplinare rămase definitive se aplică de către colegiul director teritorial sau, după caz, de Consiliul național al Ordinului, fiind executorii de la data comunicării hotărârilor de aplicare.
(2)În cazul hotărârilor de aplicare a sancțiunilor prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege, Consiliul național va stabili, în hotărârea de aplicare, data la care sancțiunea încetează.
Dispozițiile privitoare la procedura de judecare a abaterilor prevăzute în acest capitol se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
(1)Prevederile prezentului regulament se completează cu prevederile Legii și ale Hotărârii Guvernului nr. 932/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3)La data intrării în vigoare a prezentului regulament, Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Arhitecților din România nr. 1.403/1/2018, aprobat de Conferința națională ordinară a Ordinului Arhitecților din România din 30 iunie 2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 13 august 2018, se abrogă.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.