Protocolul nr. 4 din 16 septembrie 1963

Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei,

hotărîte sa ia măsuri de natura să asigure garantarea colectivă a drepturilor şi libertăţilor, altele decît cele care sunt deja înscrise în titlul I al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950 (denumita în continuare convenţia), şi în art. 1 - 3 din primul Protocol adiţional la convenţie, semnat la Paris la 20 martie 1952,

au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1

Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsura să execute o obligaţie contractuală.

Articolul 2

1.Oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul sa circule în mod liber şi să-şi aleagă în mod liber reşedinţa sa.

2.Orice persoană este libera sa părăsească orice ţara, inclusiv pe a sa.

3.Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor constrângeri decît acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratica, pentru securitatea naţionala, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

4.Drepturile recunoscute în paragraful 1 pot, de asemenea, în anumite zone determinate, să facă obiectul unor restringeri care, prevăzute de lege, sunt justificate de interesul public într-o societate democratica.

Articolul 3

1.Nimeni nu poate fi expulzat printr-o măsura individuală sau colectivă, de pe teritoriul statului al cărui cetăţean este.

2.Nimeni nu poate fi privat de dreptul de a intra pe teritoriul statului al cărui cetăţean este.

Articolul 4

Expulzarile colective de străini sunt interzise.

Articolul 5

1.Orice înaltă parte contractantă poate, în momentul semnării ori al ratificării prezentului protocol sau în orice moment ulterior, sa comunice secretarului general al Consiliului Europei o declaraţie precizînd măsura în care ea se angajează ca dispoziţiile prezentului protocol să se aplice anumitor teritorii care sunt desemnate în declaraţia respectiva şi ale căror relaţii internaţionale ea le asigura.

2.Orice înaltă parte contractantă care a comunicat o declaraţie în virtutea paragrafului precedent poate, periodic, sa comunice o noua declaraţie prin care să modifice termenii oricărei declaraţii anterioare sau prin care să pună capăt aplicării dispoziţiilor prezentului protocol cu privire la un anumit teritoriu.

3.O declaraţie facuta potrivit prezentului articol va fi considerată ca fiind facuta în conformitate cu paragraful 1 din art. 63 al convenţiei.

4.Teritoriul oricărui stat la care se aplică prezentul protocol, în virtutea ratificării sau a acceptării sale de către respectivul stat, şi fiecare dintre teritoriile cu privire la care protocolul se aplică, în virtutea unei declaraţii semnate de respectivul stat conform prezentului articol, vor fi considerate ca teritorii distincte în sensul referirilor la teritoriul unui stat, făcute de art. 2 şi 3.

Articolul 6

1.Inaltele părţi contractante vor considera art. 1 - 5 ale acestui protocol ca articole adiţionale la convenţie şi toate dispoziţiile convenţiei se vor aplica în consecinţa.

2.Totuşi, dreptul la recursul individual recunoscut printr-o declaraţie facuta în virtutea art. 25 al convenţiei sau recunoaşterea jurisdicţiei obligatorii a Curţii facuta printr-o declaraţie în virtutea art. 46 al convenţiei nu se va exercita, în ceea ce priveşte prezentul protocol, decît în măsura în care înaltă parte contractantă interesată va fi declarat ca recunoaşte respectivul drept sau ca accepta respectiva jurisdicţie pentru art. 1 - 4 ale protocolului sau pentru unele din aceste articole.

Articolul 7

1.Prezentul protocol este deschis spre semnare membrilor Consiliului Europei, semnatari ai convenţiei; el va fi ratificat o dată cu convenţia sau după ratificarea acesteia. El va intra în vigoare după depunerea a cinci instrumente de ratificare. Pentru oricare semnatar care îl va ratifica ulterior, protocolul va intra în vigoare o dată cu depunerea instrumentului de ratificare.

2.Instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei care va notifica tuturor membrilor numele celor care au ratificat protocolul.

În considerarea celor de mai sus, subsemnaţii, având depline puteri în acest sens, au semnat prezentul protocol.

Încheiat la Strasbourg la 16 septembrie 1963, în limbile franceza şi engleza, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general va transmite copie certificată fiecăruia dintre statele semnatare.