Decizie nr. 1.042 din 14 septembrie 2010

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Liviu Gabriel Nicolicea în Dosarul nr. 3.066/101/2009 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curţii că părţile Organizaţia Judeţeană Mehedinţi a Partidului Social Democrat şi Ionela Mazilu au transmis la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei, precizând că nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei pe care Curtea Constituţională a dezvoltat-o deja cu privire la textele de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.066/101/2009, Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Liviu Gabriel Nicolicea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în anulare a unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească încalcă principiul egalităţii în drepturi, accesul liber la o justiţie imparţială şi dreptul la apărare, deoarece prevăd două modalităţi diferite de organizare judecătorească a completelor de judecată pentru soluţionarea cauzelor în primă instanţă, fără să existe vreo justificare pentru această delimitare. Astfel, în materia dreptului comun este reglementat sistemul judecătorului unic în primă instanţă, care poate fi supus arbitrariului, "sporind incertitudinea în care se găsesc părţile" prin "întârzierea reinstaurării legalităţii". În schimb, în domeniul conflictelor de muncă şi al asigurărilor sociale este prevăzut sistemul colegial, format din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari, care este, în opinia autorului excepţiei, de natură să asigure garanţia imparţialităţii justiţiei şi pronunţarea unor soluţii unitare.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, se susţine că acestea încalcă principiul autonomiei locale, deoarece mandatul unui consilier judeţean, care, organizatoric şi funcţional, compune consiliul judeţean - persoană juridică de drept public şi autoritate locală aleasă - încetează de drept, înainte de termen, ca efect al pierderii calităţii de membru al unui partid politic, prin decizia unilaterală a acestei formaţiuni politice. Or, aceasta nu are un drept de revocare a mandatului, de vreme ce comunitatea, şi nu partidul politic, este cea care l-a ales în funcţia de consilier judeţean.

Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ, exprimându-şi opinia asupra excepţiei, arată că aceasta este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, stabilind, de principiu, compunerea completului de judecată pentru judecarea cauzelor în primă instanţă, apel şi recurs, nu reprezintă altceva decât aplicarea prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". În plus, legislaţia cuprinde norme de procedură civilă şi penală care reglementează mijloace menite să garanteze o judecată corectă, imparţială şi echitabilă, inclusiv prin folosirea căilor legale de atac. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004, se arată că acestea reglementează doar un aspect ce ţine de statutul consilierilor locali şi judeţeni, şi anume cazurile de încetare a mandatului, astfel că nu au legătură cu principiul autonomiei locale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

–Art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

(1)Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.

–Art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali:

(2)Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)

h^1)pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 120 alin. (1) privind principiile descentralizării, autonomei locale şi deconcentrării serviciilor publice şi ale art. 122 alin. (2) potrivit cărora "Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii". Sunt invocate, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 3 pct. 1 şi 2 din Carta europeană a autonomiei locale, referitoare la conceptul de autonomie locală.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că a examinat conformitatea dispoziţiilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară faţă de normele constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 741 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, precum şi prin Decizia nr. 339 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 10 mai 2010, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 124 alin. (3) şi art. 126 alin. (2) din Constituţie, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, iar stabilirea competenţei şi a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului.

Curtea a statuat că, în aplicarea acestor din urmă prevederi constituţionale, legiuitorul stabileşte componenţa completului de judecată şi conduita pe care trebuie să o aibă acesta la soluţionarea cauzelor ce îi sunt repartizate. Atât Constituţia, cât şi legea privind organizarea judiciară stabilesc, sub aspectul imparţialităţii, dreptul şi obligaţia judecătorilor de a se supune numai legii, activitatea de judecată desfăşurându-se, potrivit legii, strict în limitele cadrului legal. În ipoteza în care există dubii cu privire la imparţialitatea judecătorului în primă instanţă, există mijloace de apărare prevăzute de lege care asigură suficiente garanţii pentru o judecată echitabilă şi imparţială.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.118 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2008, Curtea a soluţionat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, observând că normele constituţionale care instituie principiile de bază ale administraţiei publice locale nu au incidenţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, având ca obiect un text referitor la încetarea calităţii de consilier local sau judeţean.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată prin deciziile menţionate şi motivele care au stat la baza acesteia îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Liviu Gabriel Nicolicea în Dosarul nr. 3.066/101/2009 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 septembrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu