Convenţie din 19 aprilie 1972

–text revizuit prin Convenţia din 1992 -

Notă *) Traducere.

Maiestatea Sa Regele belgienilor,

Maiestatea Sa Regina Danemarcei,

Preşedintele Republicii Federale Germania,

Preşedintele Republicii Elene,

Maiestatea Sa Regele Spaniei,

Preşedintele Republicii Franceze,

Preşedintele Irlandei,

Preşedintele Republicii Italiene,

Alteţa Sa Marele Duce de Luxemburg,

Maiestatea Sa Regina Olandei,

Preşedintele Republicii Portugheze,

Maiestatea Sa Regina Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord,

considerând că experienţa dobândită şi perspectivele viitoare necesită o adaptare a structurilor administrative şi academice ale Institutului Universitar European,

au decis să revizuiască anumite prevederi ale Convenţiei privind înfiinţarea Institutului Universitar European, în acest scop desemnându-şi plenipotenţiarii:

Maiestatea Sa Regele belgienilor:

Dl Andre Onkelinx,

ambasador al Regatului Belgiei la Roma;

Maiestatea Sa Regina Danemarcei:

Dna Ellen Hansen,

reprezentantul Guvernului în cadrul Consiliului Superior al Institutului Universitar European;

Preşedintele Republicii Federale Germania:

Dl Konrad Seitz,

ambasador al Republicii Federale Germania la Roma;

Preşedintele Republicii Elene:

Dl George Contogiorgis,

reprezentantul Guvernului în cadrul Consiliului Superior al Institutului Universitar European;

Maiestatea Sa Regele Spaniei:

Dl Delfin Colome,

director general pentru relaţii culturale şi ştiinţifice;

Preşedintele Republicii Franceze:

Dl Andre Baeyens,

delegat al directorului general pentru relaţii culturale, ştiinţifice şi tehnice;

Preşedintele Irlandei:

Dl Sean Nolan,

reprezentantul Guvernului în cadrul Consiliului Superior al Institutului Universitar European;

Preşedintele Republicii Italiene:

Dl Bruno Bottai,

secretar general al Ministerului Afacerilor Externe;

Alteţa Sa Marele Duce de Luxemburg:

Dl Nit Mosar,

ambasador al Marelui Regat de Luxemburg la Roma;

Maiestatea Sa Regina Olandei:

Dl W.L.C.H.M. Van Den Berg,

reprezentantul Guvernului în cadrul Consiliului Superior al Institutului Universitar European;

Preşedintele Republicii Portugheze:

Dl Armando Marques Guedes,

reprezentantul Guvernului în cadrul Consiliului Superior al Institutului Universitar European;

Maiestatea Sa Regina Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord:

Dl David Hugh Colvin,

ministru al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord,

care, după ce au făcut schimb de depline puteri, găsite în bună şi cuvenită formă,

au hotărât următoarele:

Capitolul IPrincipiile care guvernează înfiinţarea Institutului

Articolul 1

Prin această convenţie, statele membre ale Comunităţilor Europene (denumite în continuare state contractante) înfiinţează împreună Institutul Universitar European (denumit în continuare Institutul). Acesta are personalitate juridică.

Sediul Institutului se află în Florenţa.

Articolul 2

1.Scopul Institutului este de a contribui, prin activităţile sale în domeniul învăţământului superior şi cercetării, la dezvoltarea patrimoniului cultural şi ştiinţific al Europei, ca întreg şi în fiecare dintre elementele componente. Activitatea sa va acoperi evenimentele importante şi instituţiile care caracterizează istoria şi dezvoltarea Europei. Vor fi luate în considerare şi relaţiile stabilite cu alte culturi din afara Europei.

Scopul va fi realizat prin activităţi de predare şi cercetare la cel mai înalt nivel academic.

2.Institutul trebuie, de asemenea, să fie un forum pentru schimburi şi discuţii despre ideile şi experienţele care fac obiectul domeniilor de studiu şi cercetare.

Articolul 3

1.Statele contractante vor lua toate măsurile necesare pentru facilitarea realizării scopului Institutului, cu respectarea libertăţii de cercetare şi predare.

2.Statele contractante încurajează extinderea influenţei Institutului în lumea ştiinţifică şi academică. Astfel, ele asistă Institutul în stabilirea de parteneriate cu universităţile şi instituţiile ştiinţifice naţionale şi cu organismele europene şi internaţionale care activează în domeniul educaţiei, culturii şi cercetării.

3.În acest cadru, Institutul cooperează cu universităţi şi cu organisme naţionale şi internaţionale de învăţământ sau de cercetare. Institutul poate încheia acorduri cu statele şi organismele internaţionale.

Articolul 4

Institutul şi personalul acestuia beneficiază de acele privilegii şi imunităţi care sunt necesare pentru realizarea sarcinilor care le revin, în condiţiile stipulate în protocolul anexat la această convenţie, care face parte integrantă din aceasta.

Institutul va încheia un acord de sediu cu Guvernul italian, care trebuie aprobat în unanimitate de către Consiliul superior.

Capitolul IIPrevederi administrative

Articolul 5

Din punct de vedere administrativ, autorităţile Institutului Universitar European sunt:

a)Consiliul superior, b) preşedintele Institutului;

c)Consiliul academic.

Articolul 6

1.Consiliul superior este format din reprezentanţi ai guvernelor statelor contractante; fiecare Guvern va avea un vot şi va delega 2 reprezentanţi în cadrul Consiliului.

Consiliul Superior se reuneşte cel puţin o dată pe an la Florenţa.

2.Preşedinţia Consiliului superior este deţinută pentru un mandat de un an de către un reprezentant al fiecăruia dintre statele contractante, pe rând.

3.Preşedintele Institutului, secretarul Institutului şi un reprezentant al Comunităţilor Europene iau parte la reuniunile Consiliului superior, dar nu au drept de vot.

4.Consiliul superior este responsabil pentru principalele direcţii de acţiune ale Institutului; conduce activităţile şi supervizează dezvoltarea acestuia. Consiliul facilitează relaţiile dintre guverne şi Institut.

Consiliul superior ia deciziile necesare pentru realizarea sarcinilor care îi revin în conformitate cu paragrafele 5 şi 6.

5.În unanimitate, Consiliul superior trebuie:

a)să stabilească regulamentul privind activitatea Institutului şi regulamentul financiar prevăzute la art. 26;

b)să adopte procedura de selecţie a limbilor de lucru în conformitate cu art. 27;

c)să stabilească regulamentele interne pentru personalul Institutului. Aceste regulamente stipulează procedura de soluţionare a disputelor dintre Institut şi categoriile de persoane care sunt prevăzute de către regulamente;

d)să creeze posturile permanente pentru profesorii care activează în cadrul Institutului;

e)să invite, pe baza unor condiţii pe care le stabileşte, persoanele menţionate la art. 9 paragraful 3 care să facă parte din Consiliul academic;

f)să încheie acordul de sediu dintre Institut şi Guvernul italian şi orice alt instrument prevăzut la art. 3 paragraful 3;

g)să numească primul preşedinte şi primul secretar ai Institutului;

h)să permită, dacă este necesar, derogări de la art. 8 paragraful 3;

i)să modifice departamentele menţionate la art. 11 sau să creeze noi departamente;

j)să acorde aprobarea prevăzută la art. 33;

k)să ia măsurile necesare prevăzute la art. 34.

6.Prin majoritate calificată, Consiliul superior trebuie să ia decizii, altele decât cele prevăzute la paragraful 5, în special referitoare la:

a)numirea preşedintelui şi a secretarului Institutului;

b)aprobarea bugetului Institutului şi acordarea de puteri preşedintelui în ceea ce priveşte implementarea bugetului;

c)aprobarea, pe baza propunerii Consiliului academic, a politicii generale de predare;

d)adoptarea propriilor reguli de procedură.

7.În cazul deciziilor care necesită o majoritate calificată, voturile vor avea următoarea pondere:

Belgia 5

Danemarca 3

Germania 10

Grecia 5

Spania 8

Franţa 10

Irlanda 3

Italia 10

Luxemburg 2

Olanda 5

Austria 4

Portugalia 5

Finlanda 3

Suedia 4

Marea Britanie 10

Deciziile sunt adoptate dacă înregistrează minimum 62 de voturi pentru şi au aprobarea a cel puţin 10 guverne.

8.Abţinerile nu vor împiedica adoptarea de către Consiliul Superior a acelor decizii care necesită unanimitate.

Articolul 7

1.Preşedintele conduce Institutul. El realizează sau supraveghează elaborarea actelor şi adoptarea deciziilor care decurg din această convenţie şi ia acele măsuri administrative care nu intră în competenţa niciunei alte autorităţi a Institutului.

2.Preşedintele este responsabil pentru administrarea Institutului şi îl reprezintă în faţa legii.

Pregăteşte proiectul anual de buget şi proiectul previziunilor financiare pe o perioadă de 3 ani, înaintându-le Consiliului superior, după consultarea Consiliului academic.

Numeşte şefii departamentelor şi membrii corpului profesoral nominalizaţi de Consiliul academic, în conformitate cu art. 9 paragraful 5 lit. d).

Numeşte membrii personalului administrativ al Institutului.

3.Preşedintele Institutului este ales de către Consiliul superior dintr-o listă de 3 candidaţi propuşi de Consiliul academic.

Mandatul său este de 3 ani şi poate fi reînnoit o singură dată.

Articolul 8

1.Preşedintele Institutului este asistat de un secretar în exercitarea atribuţiilor organizatorice şi administrative.

2.Mandatul său şi durata pe care este numit sunt reglementate prin regulamentele stabilite la art. 6 paragraful 5 lit. a).

3.Secretarul şi preşedintele Institutului nu pot avea aceeaşi naţionalitate decât dacă acest lucru este aprobat în unanimitate de către Consiliul superior.

Articolul 9

1.Consiliul academic are puteri generale în ceea ce priveşte cercetarea şi predarea, fără a aduce atingere prevederilor care guvernează celelalte autorităţi ale Institutului.

Consiliul academic este prezidat de către preşedintele Institutului.

2.Consiliul academic este compus din următorii membri:

a)preşedintele Institutului;

b)secretarul Institutului, care ia parte la lucrări, dar nu are drept de vot;

c)şefii departamentelor;

d)o parte sau toţi profesorii Institutului;

e)reprezentanţi ai celorlalţi membri ai corpului profesoral;

f)reprezentanţi ai cercetătorilor.

3.Consiliul superior poate, conform condiţiilor pe care le stabileşte, să invite persoane care au anumite calificări, care sunt cetăţeni ai statelor membre şi care reprezintă diferite aspecte ale vieţii economice, sociale şi culturale, să ia parte la activităţile Consiliului academic.

4.Regulile stabilite la art. 6 paragraful 5 stabilesc:

a)numărul de membri ai Consiliului academic care reprezintă categoriile de persoane indicate la paragraful 2 lit. d), e) şi f), procedura de numire şi durata mandatului acestora;

b)regulile pentru votul majoritar în Consiliul academic.

5.Consiliul academic:

a)elaborează programele de studii şi de cercetare;

b)participă la pregătirea proiectului anual de buget şi a proiectului estimărilor financiare pe o perioadă de 3 ani;

c)implementează acele măsuri pentru activităţile de cercetare şi predare care nu fac obiectul unor atribuţii ale altor autorităţi ale Institutului;

d)se reuneşte într-o sesiune restrânsă, la care participă doar membrii corpului profesoral care au cel puţin un statut egal cu cel al persoanelor luate în discuţie, pentru nominalizarea şefilor de departament, a profesorilor şi a altor categorii care să facă parte din corpul profesoral;

e)determină condiţiile pentru acordarea diplomelor şi a certificatelor la care se face referire la art. 14;

f)întocmeşte lista membrilor Comisiei de admitere şi ai Comisiei de absolvire;

g)analizează proiectul de raport al activităţilor pregătit de preşedintele Institutului şi trimis Consiliului superior.

6.Consiliul academic poate, din proprie iniţiativă, să trimită Consiliului superior propuneri care fac obiectul atribuţiilor acestuia.

7.Un birou al Consiliului academic, prezidat de către preşedintele Institutului, asistat de secretar şi compus din preşedintele Institutului şi şefii de departamente, realizează anumite activităţi care îi sunt repartizate de către Consiliul superior. Acest birou elaborează un raport către Consiliul superior asupra modului în care au fost realizate respectivele activităţi.

Capitolul IIIStructura academică

A. Organizarea academică

Articolul 10

Institutul este organizat în departamente, care constituie unităţile de cercetare şi predare de bază; acestea, la rândul lor, sunt organizate în seminarii.

Articolul 11

1.De la momentul înfiinţării, Institutul este format din 4 departamente:

–istorie şi civilizaţie;

–economie;

–drept;

–ştiinţe politice şi sociale.

După consultarea Consiliului academic, Consiliul superior poate, în unanimitate, să micşoreze numărul departamentelor sau să adauge altele la cele deja existente. Consiliul academic poate face propuneri în acest sens.

2.În limitele fondurilor care îi sunt alocate de la buget şi ale programelor adoptate de Consiliul academic, fiecare departament beneficiază de un grad înalt de autonomie în realizarea studiilor şi a cercetării, fiindu-i alocat personalul necesar pentru activităţile sale.

Articolul 12

1.Principala activitate de cercetare se realizează în seminarii sau de către echipe de cercetare. Activitatea din cadrul unui seminar poate fi combinată cu cea din alte seminarii în acelaşi departament sau în alte departamente.

Organizarea diferitelor seminarii şi echipe de cercetare este responsabilitatea şefilor de departament. Activitatea de cercetare se realizează cu colaborarea efectivă a personalului didactic şi a cercetătorilor, care elaborează în colaborare metodele şi direcţiile de lucru.

2.Activitatea de cercetare realizată în seminarii sau de către echipe de cercetare trebuie definită în limitele programelor de studiu şi de cercetare prevăzute la art. 9 paragraful 5 şi trebuie să ia în considerare scopul Institutului.

Subiectele proiectelor de cercetare realizate în fiecare seminar şi de către fiecare echipă de cercetare trebuie notificate Consiliului academic de către şefii de departament, după ce au obţinut aprobarea profesorilor şi a asistenţilor.

3.Institutul poate organiza perioade de practică şi colocvii la care să ia parte persoanele care au deja o experienţă profesională în disciplinele în care se realizează studiile şi cercetarea.

Articolul 13

1.Institutul trebuie să aibă o bibliotecă şi un serviciu de documentare, finanţate din bugetul anual operaţional.

2.Republica Italiană întreprinde toate măsurile necesare pentru încheierea tuturor acordurilor necesare pentru a oferi corpului profesoral şi cercetătorilor acces la bibliotecile şi muzeele din Florenţa şi, în cazul în care este necesar, în alte oraşe italiene.

Procedura pentru aplicarea acestei prevederi va fi menţionată în acordul de sediu.

Articolul 14

1.Institutul are dreptul, pentru disciplinele în care se realizează studiile şi activităţile de cercetare ale acestuia, de a acorda titlul de doctor al Institutului Universitar European cercetătorilor care au încheiat cel puţin 2 ani de cercetare în cadrul Institutului şi au trimis o lucrare originală de cercetare, de cea mai înaltă calitate, aprobată de Institut şi care trebuie publicată în conformitate cu prevederile paragrafului 3.

2.Institutul are dreptul să elibereze cercetătorilor certificate de participare.

3.Condiţiile pentru acordarea diplomei şi eliberarea certificatului de participare prevăzute de acest articol vor fi reglementate de Consiliul academic; aceste condiţii fac obiectul aprobării de către Consiliul superior.

B. Corpul profesoral şi cercetătorii

Articolul 15

1.Corpul profesoral este constituit din şefii departamentelor, profesori, asistenţi şi alte categorii de personal didactic.

2.Membrii corpului profesoral sunt aleşi dintre cetăţenii statelor contractante ale căror calificări sunt în măsură să asigure realizarea activităţilor Institutului la un standard înalt. Institutul poate face apel şi la serviciile cetăţenilor altor state.

3.Statele contractante, în măsura în care pot realiza acest lucru, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru facilitarea mobilităţii persoanelor angajate ca membri ai corpului profesoral al Institutului.

Articolul 16

1.Pentru scopul acestei convenţii, cercetătorii din cadrul Institutului sunt studenţi sau doctoranzi care au obţinut de la o universitate naţională calificările necesare pentru a desfăşura sau a continua activitatea de cercetare şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27 paragraful 3, fiind admişi la Institut.

2.Admiterea la Institut este deschisă cetăţenilor statelor contractante.

Cetăţenii altor state pot fi admişi cu respectarea limitelor şi condiţiilor prevăzute de regulamentele adoptate de Consiliul superior, după consultarea Consiliului academic.

3.Admiterea la Institut este acordată de Comisia de admitere, în conformitate cu prevederile acestei convenţii şi cu regulamentele adoptate de Consiliul superior. Comisia de admitere trebuie să ia în considerare calificările candidaţilor şi, pe cât posibil, locul de origine al acestora.

Autorităţile competente din statele contractante vor asista Institutul în administrarea procedurii de admitere.

Articolul 17

1.Fiecare dintre statele contractante trebuie, în limita fondurilor disponibile, să încurajeze acordarea de burse propriilor cetăţeni admişi la Institut care fac dovada că au nevoie de bursă şi trebuie, în cazul în care este necesar, să ia toate măsurile pentru adaptarea prevederilor de acordare a burselor.

2.Regulamentul financiar poate prevedea crearea unui fond special pentru acordarea anumitor burse. Acest fond, în mod special, poate fi creat din contribuţii private.

3.Prevederile anterioare nu trebuie să limiteze cercetătorii Institutului să primească burse acordate de Comunităţile Europene, destinate persoanelor care desfăşoară activitate de cercetare legată de construcţia europeană.

Capitolul IVPrevederi financiare

Articolul 18

1.Trebuie să existe un buget operaţional pentru fiecare an financiar.

2.Toate veniturile şi cheltuielile Institutului trebuie incluse în estimările întocmite pentru fiecare an financiar şi trebuie reflectate în buget.

Trebuie să existe un echilibru între veniturile şi cheltuielile din buget.

Regulamentele financiare trebuie să menţioneze veniturile Institutului.

3.Anul financiar se desfăşoară între 1 ianuarie şi 31 decembrie.

4.Veniturile şi cheltuielile trebuie exprimate în lire italiene.

Articolul 19

1.Contribuţiile financiare ale statelor contractante pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în bugetul Institutului sunt determinate pe următoarea scală:

Belgia 5,11%

Danemarca 2,09%

Germania 17,89%

Grecia 1,51%

Spania 6,41%

Franţa 17,89%

Irlanda 0,53%

Italia 17,89%

Luxemburg 0,16%

Olanda 5,11%

Austria 2,73%

Portugalia 0,76%

Finlanda 1,23%

Suedia 2,80%

Marea Britanie 17,89%

2.De la 1 ianuarie 1978, finanţarea trebuie făcută pe o bază care este determinată în cadrul unui studiu iniţiat la 1 ianuarie 1977, în lumina evoluţiei la nivelul Comunităţilor Europene şi a alternativei finanţării de către Comunitate.

Articolul 20

1.Cheltuielile prevăzute în buget trebuie autorizate pentru un an financiar, cu excepţia cazurilor în care există alte prevederi în regulamentele întocmite în conformitate cu art. 26.

2.În conformitate cu condiţiile prevăzute la art. 26, orice sume, altele decât cheltuielile de personal, care nu sunt cheltuite la sfârşitul anului financiar pot fi reportate numai pentru următorul an financiar.

3.Sumele vor fi clasificate în diferite capitole grupând linii de cheltuieli, în conformitate cu scopul sau natura acestora, şi subîmpărţite, în cazul în care este necesar, în conformitate cu prevederile financiare.

Articolul 21

1.Preşedintele implementează bugetul în conformitate cu regulamentul financiar şi în limita sumelor care au fost acordate. El trebuie să raporteze Consiliului superior din punctul de vedere al managementului financiar.

2.Regulamentul financiar poate conţine prevederi referitoare la transferul sumelor între capitole.

Articolul 22

În cazul în care la începutul anului financiar bugetul nu a fost încă votat, poate fi cheltuită lunar o sumă echivalentă cu a 12-a parte din bugetul precedentului an financiar, pentru oricare dintre capitolele bugetare, în conformitate cu regulamentul financiar; această prevedere nu poate să pună însă la dispoziţia Institutului o sumă mai mare cu a 12-a parte decât cea prevăzută în bugetul care se află în curs de pregătire.

Cu respectarea condiţiilor paragrafului precedent, Consiliul superior, pe baza majorităţii calificate, poate autoriza o cheltuială reprezentând a 12-a parte.

Statele contractante trebuie să plătească în fiecare lună, în conformitate cu scala prevăzută pentru anul financiar anterior, sumele necesare pentru a asigura aplicarea acestui articol.

Articolul 23

1.Consiliul superior numeşte 2 auditori de naţionalităţi diferite pe o perioadă de 3 ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit.

Scopul auditului, care trebuie să fie făcut pe baza registrelor contabile şi, dacă este necesar, să fie efectuat pe loc, este de a stabili că toate veniturile au fost încasate, că toate cheltuielile suportate sunt legale şi că managementul financiar a fost efectuat în mod corespunzător.

Auditorii trebuie să trimită anual un raport Consiliului superior.

Preşedintele trebuie să ofere toate informaţiile cerute de auditori şi să le ofere asistenţă în realizarea activităţii lor.

2.Regulamentul financiar trebuie să stabilească termenii pe baza cărora preşedintele are dreptul de implementare a bugetului.

Articolul 24

1.Preşedintele elaborează proiectul estimărilor financiare pentru o perioadă de 3 ani şi, după consultarea Consiliului academic, îl transmite Consiliului superior pentru analiză şi aprobare.

2.Procedura de implementare a paragrafului 1 trebuie prevăzută în regulamentul financiar.

Articolul 25

1.Republica Italiană oferă în mod gratuit terenul şi clădirile din Florenţa necesare pentru desfăşurarea activităţilor Institutului şi va asigura întreţinerea acestora.

Republica Italiană, în aceleaşi condiţii, pune la dispoziţia corpului profesoral, a cercetătorilor şi a personalului administrativ ai Institutului un restaurant echipat corespunzător şi un centru social aflate pe domeniul Institutului.

2.Procedura de implementare a paragrafului 1 este prevăzută în acordul de sediu.

Articolul 26

1.Consiliul superior, acţionând în unanimitate, pe baza propunerii preşedintelui Institutului sau a unuia dintre membrii Consiliului superior, adoptă regulamentul financiar, specificând în particular:

a)procedura pentru întocmirea şi implementarea bugetului şi pentru auditarea registrelor contabile;

b)procedura de elaborare a estimărilor financiare pentru o perioadă de 3 ani;

c)metodele şi procedurile de plată şi alocare a contribuţiilor statelor membre;

d)regulamentele şi procedura referitoare la responsabilităţile ofiţerilor de autorizare şi ale ofiţerilor contabili.

2.Regulamentele financiare menţionate la paragraful 1 pot prevedea şi formarea unui comitet bugetar şi financiar compus din reprezentanţi ai statelor contractante, responsabil pentru pregătirea deliberărilor din Consiliul superior pe probleme bugetare şi financiare.

Capitolul VAlte prevederi

Articolul 27

1.Limbile oficiale ale Institutului sunt daneza, olandeza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola şi suedeza.

2.Pentru fiecare activitate academică sunt selectate două limbi dintre cele enumerate la paragraful 1, luându-se în considerare cunoştinţele lingvistice şi preferinţele corpului profesoral şi ale cercetătorilor.

Procedura de selectare a acestor limbi va fi stabilită în unanimitate de Consiliul superior.

3.Corpul profesoral şi cercetătorii trebuie să aibă un nivel corespunzător de cunoaştere a două dintre limbile enumerate în paragraful 1.

Consiliul academic poate permite excepţii pentru specialiştii care desfăşoară anumite activităţi în cadrul Institutului.

Articolul 28

În fiecare dintre statele contractante Institutului trebuie să i se acorde deplinătatea drepturilor pe care le au persoanele juridice conform legislaţiei naţionale; în special, Institutul va putea să dobândească bunuri mobile sau imobile, să încheie contracte şi să ia parte la acţiuni în instanţă. În acest scop, Institutul va fi reprezentat de către preşedinte.

Articolul 29

Orice dispută între statele contractante sau între unul ori mai multe state contractante şi Institut referitoare la aplicarea sau interpretarea acestei convenţii, care nu poate fi soluţionată de către Consiliul superior, va fi supusă procedurii de arbitraj.

În acest caz, preşedintele Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene determină organismul de arbitraj numit să soluţioneze disputa.

Statele contractante vor duce la îndeplinire deciziile organismului de arbitraj.

Capitolul VIPrevederi tranzitorii şi finale

Articolul 30

1.Consiliul superior se va reuni imediat după intrarea în vigoare a acestei convenţii.

2.Consiliul superior va încheia acordul de sediu şi va organiza celelalte autorităţi prevăzute de această convenţie.

3.Primii 8 membri ai corpului profesoral al Institutului sunt aleşi printr-o decizie în unanimitate a unui comitet academic provizoriu, compus din câte 2 reprezentanţi ai fiecărui stat contractant, dintre care cel puţin unul trebuie să fie profesor universitar.

La numirea preşedintelui, a secretarului şi a celor 8 membri ai corpului profesoral, măsurile adoptate de Consiliul academic constituie decizii valabile.

Articolul 31

Primul preşedinte şi primul secretar al Institutului sunt numiţi în unanimitate de către Consiliul superior.

Articolul 32

1.Orice stat membru al Comunităţilor Europene, în afara statelor contractante, poate adera la această convenţie prin depozitarea unui instrument de aderare la Guvernul italian.

2.Aderarea intră în vigoare la data la care Consiliul superior, în unanimitate şi în acord cu statul care aderă, a convenit asupra modificărilor care vor fi aduse prevederilor acestei convenţii, în special art. 6 paragraful 7 şi art. 19 paragraful 1.

Articolul 33

Guvernul oricărui stat contractant, preşedintele Institutului şi Consiliul academic pot trimite Consiliului superior propuneri pentru revizuirea acestei convenţii. În cazul în care Consiliul superior aprobă în unanimitate organizarea unei conferinţe a reprezentanţilor statelor contractante, această conferinţă va fi organizată de către guvernul care deţine preşedinţia Consiliului superior.

Articolul 34

În cazul în care este necesară realizarea unei acţiuni de către una dintre autorităţile Institutului pentru atingerea unuia dintre obiectivele stabilite de către această convenţie, iar această convenţie nu conferă puterile necesare, Consiliul superior, în unanimitate, trebuie să ia măsurile necesare.

Articolul 35

1.Această convenţie se aplică teritoriilor europene ale statelor contractante, insulelor Azore, Madeira şi Canare, Ceuta şi Mellila, teritoriilor şi departamentelor franceze de peste mări.

2.Prin excepţie de la paragraful 1, această convenţie nu se aplică teritoriilor suverane din Cipru ale Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord; de asemenea, nu se aplică Insulei Man şi Insulei Channel, decât în cazul în care Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord declară în momentul aderării la această convenţie sau ulterior că această convenţie se aplică unuia sau mai multor astfel de teritorii.

3.Prin excepţie de la paragraful 1, această convenţie nu se aplică Insulelor Feroe. Guvernul Regatului Danemarcei poate notifica printr-o declaraţie, până cel târziu la data de 31 decembrie 1975, depozitată la Guvernul Republicii Italiene, care trebuie să trimită o copie certificată fiecăruia dintre statele contractante, faptul că această convenţie se aplică şi respectivelor insule.

4.Oricare dintre statele contractante, la momentul semnării, acceptării, aprobării sau ratificării acestei convenţii, în momentul în care aderă la ea sau ulterior, poate declara, prin notificarea Guvernului Republicii Italiene, că această convenţie se aplică unuia sau mai multora dintre teritoriile din afara Europei, pentru care este responsabil în domeniul relaţiilor internaţionale şi care sunt specificate în această declaraţie.

Articolul 36

Această convenţie trebuie trimisă pentru acceptare, aprobare sau ratificare de către statele contractante, în conformitate cu procedurile constituţionale naţionale.

Această convenţie intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează după primirea de către Guvernul italian a ultimei notificări privind încheierea acestor formalităţi.

Articolul 37

Guvernul italian notifică statele contractante în ceea ce priveşte:

a)fiecare semnătură;

b)depozitarea fiecărui instrument de acceptare, aprobare, ratificare sau aderare ori a oricărei declaraţii prevăzute la art. 35 paragraful 2;

c)intrarea în vigoare a acestei convenţii;

d)orice amendament adus acestei convenţii, în conformitate cu art. 33.

Articolul 38

Această convenţie, elaborată în limbile olandeză, franceză, germană şi italiană, toate cele 4 texte fiind autentice, va fi depozitată în arhivele Guvernului italian, care va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

Textele în limbile engleză, daneză şi irlandeză ale acestei convenţii, care apar în anexa la decizia Consiliului superior, prin care se specifică amendamentele considerate necesare pentru aderarea Regatului Danemarcei, Irlandei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, sunt autentice în condiţiile stabilite în textele originale mai sus menţionate, iar Guvernul Republicii Italiene va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

Textul în limba greacă al acestei convenţii, care apare în anexa la decizia Consiliului superior, prin care se specifică amendamentele considerate necesare pentru aderarea Republicii Elene, este autentic, în acelaşi fel ca şi textele menţionate în subparagrafele de mai sus, iar Guvernul Republicii Italiene va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

Textul în limba spaniolă al acestei convenţii, care apare în anexa la decizia Consiliului superior, prin care se specifică amendamentele considerate necesare pentru aderarea Regatului Spaniei, este autentic, în acelaşi fel ca şi textele menţionate în subparagrafele de mai sus, iar Guvernul Republicii Italiene va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

Textul în limba portugheză al acestei convenţii, care apare în anexa la Decizia Consiliului superior nr. 4/89 din 7 decembrie 1989, care amendează Convenţia privind înfiinţarea Institutului Universitar European ca urmare a aderării Republicii Portugheze, este autentic, în acelaşi fel ca şi textele menţionate în subparagrafele anterioare, iar Guvernul Republicii Italiene va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

Textele în limbile finlandeză şi suedeză ale acestei convenţii, care apar în anexa la Decizia Consiliului superior nr. 1/97 din 19 iunie 1997, care amendează Convenţia privind înfiinţarea Institutului Universitar European ca urmare a aderării Republicii Finlandeze şi Regatului Suediei, sunt autentice, în acelaşi fel ca şi textele menţionate în subparagrafele anterioare, iar Guvernul Republicii Italiene va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

PROTOCOL 19/04/1972

ACT 19/04/1972