privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune (actualizată până la data de 7 februarie 2014
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de probaţiune la nivel central şi la nivelul structurilor teritoriale, precum şi activitatea desfăşurată de acesta.
(1)Prin activitatea sa, sistemul de probaţiune, ca serviciu public, contribuie la înfăptuirea actului de justiţie.
(2)Activitatea sistemului de probaţiune se desfăşoară în interesul comunităţii, în scopul reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării riscului de săvârşire a unor noi infracţiuni şi al creşterii gradului de siguranţă în comunitate.
(3)Promovarea sancţiunilor şi măsurilor comunitare urmăreşte reducerea costurilor sociale ale executării sancţiunilor şi măsurilor penale prin diminuarea populaţiei din unităţile penitenciare, valorificarea potenţialului socioeconomic al infractorilor şi menţinerea siguranţei comunităţii.
Activitatea sistemului de probaţiune se desfăşoară în condiţii care să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, orice restrângere a acestora fiind posibilă numai în limitele inerente naturii şi conţinutului pedepselor şi măsurilor stabilite prin hotărârea judecătorească şi în condiţiile care decurg din specificul intervenţiei, în funcţie de gravitatea faptei şi riscul de săvârşire a unor infracţiuni.
Activitatea sistemului de probaţiune se desfăşoară în condiţii care să respecte demnitatea persoanei şi care să nu îngrădească exercitarea dreptului la viaţa privată a acesteia şi a familiei sale mai mult decât este inerent naturii şi conţinutului intervenţiei.
În cadrul sistemului de probaţiune, orice activitate se desfăşoară fără nicio discriminare pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel.
Activitatea sistemului de probaţiune se desfăşoară cu respectarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti.
Activitatea sistemului de probaţiune se desfăşoară cu respectarea confidenţialităţii şi cu respectarea regulilor de protecţie a datelor cu caracter personal, prevăzute de reglementările în materie.
Activitatea de probaţiune se desfăşoară cu respectarea, de către consilierul de probaţiune, respectiv de către instituţiile din comunitate şi alte autorităţi şi instituţii publice, a principiilor, valorilor şi metodelor managementului de caz în procesul de supraveghere.
(1)Consilierul de probaţiune adaptează intervenţia în funcţie de caracteristicile individuale, nevoile persoanei, riscul de săvârşire a unor infracţiuni şi circumstanţele particulare ale fiecărui caz.
(2)În derularea activităţii, consilierul de probaţiune urmăreşte dezvoltarea unei relaţii pozitive cu persoana aflată în evidenţă, în scopul implicării acesteia în propriul proces de reabilitare.
Consilierul de probaţiune urmăreşte abordarea interdisciplinară a fiecărui caz şi coordonează activităţile derulate în colaborare cu instituţiile din comunitate pentru acoperirea nevoilor persoanei şi menţinerea gradului de siguranţă a comunităţii.
(1)Consilierul de probaţiune informează persoana cu privire la natura şi conţinutul principalelor acte îndeplinite în cadrul activităţii de probaţiune şi urmăreşte obţinerea consimţământului acesteia cu privire la derularea actelor respective.
(2)Informarea prevăzută la alin. (1) se face într-o limbă, respectiv limbaj pe care persoana îl înţelege, prin intermediul unui traducător şi interpret autorizat sau prin intermediul unui interpret de limbaj mimico-gestual, în situaţia în care persoana nu vorbeşte sau nu înţelege limba română, respectiv nu se poate exprima.
(3)În cazul cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, informarea prevăzută la alin. (1) se face în limba lor maternă, la cererea persoanei evaluate.
(4)Informarea prevăzută la alin. (2) poate fi făcută şi de către un consilier de probaţiune care cunoaşte limba sau limbajul utilizat de către persoana în cauză, cu acordul acesteia.
Personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului de probaţiune are o pregătire de specialitate în acord cu responsabilităţile stabilite prin lege în sarcina acestuia şi urmăreşte, în derularea activităţii, atingerea unor standarde înalte de profesionalism şi respectarea normelor de etică şi deontologie profesională.
În cadrul sistemului de probaţiune activitatea se derulează cu respectarea principiului integrităţii prin realizarea acţiunilor în mod responsabil, transparent, imparţial şi prin utilizarea judicioasă a resurselor disponibile.
În sensul prezentei legi, termenii şi sintagmele de mai jos au următorul înţeles:
a)sancţiuni şi măsuri comunitare - sancţiunile şi măsurile neprivative de libertate prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c)-e);
b)management de caz - procesul de coordonare a ansamblului activităţilor de evaluare a persoanei supravegheate, planificare şi desfăşurare a intervenţiilor de asistare şi control, monitorizare a modului de executare a măsurilor şi obligaţiilor impuse de organele judiciare, inclusiv prin valorificarea potenţialului intern al persoanei şi integrarea contribuţiei instituţiilor din comunitate;
c)referirea cazului - activitatea de transmitere a unui caz de către instituţia care gestionează managementul de caz către o instituţie din comunitate, împuternicită să realizeze o intervenţie specializată în acord cu planificarea activităţii de probaţiune.
Sintagma "instituţii din comunitate" are înţelesul definit în Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
(1)Se înfiinţează Direcţia Naţională de Probaţiune, denumită în continuare Direcţia, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Justiţiei, prin reorganizarea Direcţiei de probaţiune din Ministerul Justiţiei.
(2)Direcţia are sediul în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5. Schimbarea sediului se poate realiza prin ordin al ministrului justiţiei.
(3)Activitatea Direcţiei este coordonată direct de către ministrul justiţiei.
Direcţia are următoarele atribuţii principale:
a)stabileşte direcţiile strategice de acţiune în domeniul probaţiunii în vederea implementării strategiei justiţiei ca serviciu public;
b)stabileşte concepţia şi coordonează, evaluează şi monitorizează, la nivel naţional, Strategia naţională de reabilitare a persoanelor faţă de care s-au dispus sancţiuni şi măsuri comunitare, aplicată în sistemul de probaţiune, inclusiv de către instituţiile cu atribuţii în domeniu;
c)organizează şi coordonează procesul de executare a pedepselor şi măsurilor neprivative de libertate specifice domeniului probaţiunii;
d)elaborează Standardele minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate şi normele metodologice pentru avizarea şi acreditarea programelor de lucru cu persoanele supravegheate;
e)organizează şi coordonează activitatea structurilor teritoriale;
f)coordonează gestionarea resurselor umane ale sistemului de probaţiune;
g)organizează pregătirea profesională a personalului din sistemul de probaţiune şi cursuri de pregătire pentru persoane din cadrul instituţiilor implicate în activitatea de probaţiune;
h)elaborează proiectul de buget anual al Direcţiei şi al structurilor teritoriale, pe care îl supune spre aprobare ministrului justiţiei, şi asigură execuţia bugetară în condiţiile legii;
i)administrează patrimoniul sistemului de probaţiune, organizează şi coordonează alocarea, mişcarea, evidenţa şi controlul cheltuielilor materiale şi de investiţii, ale mijloacelor şi echipamentelor din dotare;
j)elaborează, în colaborare cu direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei, proiectele de acte normative privind organizarea şi activitatea sistemului de probaţiune;
k)realizează evaluarea şi controlul activităţii derulate în structurile teritoriale de probaţiune, prin intermediul inspectorilor de probaţiune;
l)realizează evaluarea profesională a personalului din cadrul sistemului de probaţiune, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a sistemului de probaţiune;
m)coordonează elaborarea standardelor de performanţă, a metodologiilor şi instrumentelor de lucru, în scopul uniformizării şi îmbunătăţirii activităţii de probaţiune;
n)coordonează elaborarea şi implementarea strategiei de comunicare şi relaţii publice a sistemului de probaţiune, în scopul promovării rolului sistemului de probaţiune;
o)coordonează cooperarea internaţională în domeniu;
p)reprezintă în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie interesele Direcţiei şi ale structurilor teritoriale;
q)coordonează activitatea de colectare şi prelucrare a datelor statistice specifice domeniului probaţiunii şi gestionează sistemele informatice aferente;
r)realizează studii, analize şi cercetări care să contribuie la fundamentarea politicii penale în domeniu, la elaborarea strategiilor de lucru şi la îmbunătăţirea practicii;
s)elaborează şi difuzează ghiduri practice sau alte materiale în domeniu, întocmind propriile materiale în acest sens, având în vedere practica organelor judiciare; ş) promovează rolul sistemului de probaţiune, al activităţilor desfăşurate de către personalul din sistemul de probaţiune, inclusiv prin mijloace de informare în masă;
t)alte atribuţii prevăzute de lege în domeniul de activitate a sistemului de probaţiune.
(1)Direcţia este condusă de un director general, numit prin ordin al ministrului justiţiei, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens.
(2)Directorul general este numit pe o durată de 4 ani, cu posibilitatea obţinerii consecutive, o singură dată, a unui nou mandat.
(3)Directorul general al Direcţiei este ordonator terţiar de credite.
(4)În activitatea de conducere, directorul general este sprijinit de 2 directori generali adjuncţi numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens.
(5)Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător directorilor generali adjuncţi.
(6)Condiţiile şi modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute la alin. (1) şi (4) sunt stabilite prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
(7)Directorul general poate face parte din următoarele categorii de personal: personal de probaţiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(8)Directorii generali adjuncţi pot face parte din următoarele categorii de personal: personal de probaţiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi funcţionari publici.
(1)Directorul general emite decizii şi instrucţiuni şi răspunde, în faţa ministrului justiţiei, de buna funcţionare a sistemului de probaţiune.
(2)Directorul general poate delega o parte din atribuţiile sale directorilor generali adjuncţi.
(3)Directorii generali adjuncţi angajează şi reprezintă Direcţia în baza mandatului expres dat prin decizia directorului general.
(4)Directorii generali adjuncţi conduc şi răspund de activitatea departamentelor pe care le coordonează.
(1)Pe lângă Direcţie funcţionează Consiliul consultativ, ca organ consultativ, denumit în continuare Consiliu, alcătuit din reprezentanţi ai sistemului de probaţiune şi alte categorii de specialişti.
(2)Directorul general al Direcţiei este preşedintele Consiliului.
(3)Consiliul are ca scop elaborarea Strategiei naţionale în domeniul probaţiunii, monitorizarea implementării acesteia, precum şi stabilirea altor măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii de probaţiune.
(4)Consiliul se întruneşte semestrial sau ori de câte ori este nevoie prin convocarea directorului general.
(5)Activitatea Consiliului este reglementată prin ordin al ministrului justiţiei.
(1)În structura organizatorică a Direcţiei funcţionează departamente, servicii şi alte structuri înfiinţate prin ordin al ministrului justiţiei.
(2)Directorii departamentelor sunt numiţi prin decizie a directorului general, pe o perioadă de 4 ani, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens, cu posibilitatea obţinerii unui nou mandat.
(3)Şefii serviciilor din cadrul Direcţiei sunt numiţi prin decizie a directorului general, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens.
(4)Condiţiile şi modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute la alin. (2) şi (3) sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
(1)Atribuţiile şi competenţele aferente departamentelor, serviciilor şi celorlalte structuri din cadrul Direcţiei, precum şi atribuţiile şi răspunderile corespunzătoare funcţiilor din cadrul Direcţiei se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a sistemului de probaţiune, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
(2)Atribuţiile şi competenţele departamentului de control se execută prin inspectorii de probaţiune aflaţi în subordinea directă a directorului general şi se stabilesc în conformitate cu principiul independenţei operaţionale.
(1)La nivelul Direcţiei îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal: personal de probaţiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor potrivit Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionari publici şi personal contractual.
(2)În derularea activităţii, Direcţia poate colabora cu specialişti din alte domenii de activitate, cu voluntari din rândul comunităţii, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile.
(3)Colaboratorii pot fi remuneraţi pentru activitatea desfăşurată, potrivit legii.
Direcţia asigură formarea profesională a personalului în domeniul probaţiunii, stimulează şi realizează activităţile de studiu şi cercetare care să indice direcţiile de dezvoltare a practicii în domeniul probaţiunii fie în mod direct, fie prin intermediul structurilor organizate în subordinea sa.
La nivel teritorial, activitatea de probaţiune se realizează prin intermediul serviciilor de probaţiune şi al altor structuri teritoriale, fără personalitate juridică, înfiinţate potrivit legii şi aflate în subordinea Direcţiei.
(1)Serviciile de probaţiune funcţionează în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea serviciilor de probaţiune de pe lângă tribunale.
(2)Serviciile de probaţiune sunt conduse de şefi serviciu.
(3)Prin decizie a directorului general al Direcţiei pot fi înfiinţate sedii secundare ale serviciilor de probaţiune.
(4)Circumscripţia teritorială a fiecărui sediu secundar se stabileşte prin decizie a directorului general al Direcţiei, prin raportare la circumscripţiile teritoriale ale judecătoriilor.
(5)Sediile secundare sunt conduse de şefi birou şi se subordonează administrativ şi funcţional şefului serviciului de probaţiune în cadrul căruia s-au înfiinţat sediile secundare respective.
(1)Şefii serviciilor de probaţiune şi şefii de birou sunt numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, pe o perioadă de 4 ani, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens, cu posibilitatea reînnoirii mandatului în aceleaşi condiţii.
(2)Condiţiile şi modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute la alin. (1) sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
(3)Şefii serviciilor de probaţiune şi şefii de birou pot face parte din următoarele categorii de personal: personal de probaţiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor potrivit Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)În cadrul serviciilor de probaţiune pot fi înfiinţate prin decizie a directorului general compartimente de specialitate pe domenii de activitate.
(2)Atribuţiile şi competenţele aferente structurilor teritoriale, precum şi atribuţiile şi responsabilităţile corespunzătoare funcţiilor din structurile teritoriale se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a sistemului de probaţiune, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
(1)În structurile teritoriale îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal: personal de probaţiune, funcţionari publici şi personal contractual.
(2)Statutul şi salarizarea personalului de probaţiune şi ale altor categorii profesionale care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de probaţiune sunt reglementate prin lege.
(1)Finanţarea activităţii Direcţiei şi a structurilor teritoriale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei.
(2)Direcţia poate primi donaţii, sponsorizări şi poate accesa alte surse de finanţare, conform prevederilor legale.
(3)În cadrul bugetului Direcţiei se constituie anual un fond destinat externalizării de servicii în acord cu Legea nr. 253/2013.
(4)Direcţia dispune de un parc auto constituit la nivel central şi la nivelul structurilor teritoriale. Numărul maxim de autoturisme, consumul de carburant şi modul de utilizare a parcului auto se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Desfăşurarea activităţii de probaţiune se realizează de către consilieri de probaţiune din cadrul structurilor teritoriale.
(1)În desfăşurarea activităţii de probaţiune, consilierii de probaţiune:
a)realizează evaluarea inculpaţilor, a minorilor aflaţi în executarea unei măsuri educative, respectiv a persoanelor supravegheate, din oficiu sau la solicitarea organelor judiciare, potrivit legii;
b)sprijină instanţa de judecată în procesul de individualizare a pedepselor şi măsurilor educative;
c)coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor şi executării obligaţiilor stabilite în sarcina persoanelor supravegheate faţă de care instanţa a dispus: amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiţionată;
d)coordonează procesul de supraveghere a respectării uneia dintre următoarele măsuri educative neprivative de libertate: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână, asistarea zilnică;
e)coordonează executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii;
f)derulează activităţi specifice în legătură cu persoanele private de libertate;
g)îndeplinesc alte atribuţii, conform legii.
(2)Pentru desfăşurarea activităţii prevăzute la alin. (1) lit. a) este competent serviciul de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află locuinţa persoanei evaluate. În situaţia în care persoana evaluată se află într-o unitate de arest preventiv, o unitate penitenciară, un centru educativ sau centru de detenţie, competenţa teritorială se stabileşte potrivit alin. (5) şi (6).
(3)Pentru desfăşurarea activităţii prevăzute la alin. (1) lit. b) este competent serviciul de probaţiune din circumscripţia instanţei care judecă cauza.
(4)Pentru desfăşurarea activităţii prevăzute la alin. (1) lit. c)-e) este competent serviciul de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află locuinţa persoanei supravegheate.
(5)Pentru desfăşurarea activităţii prevăzute la alin. (1) lit. f) este competent serviciul de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află penitenciarul, centrul educativ sau centrul de detenţie.
(6)Când un serviciu de probaţiune nu are posibilitatea să îndeplinească anumite atribuţii legale, se poate adresa unui alt serviciu de probaţiune care are posibilitatea să le efectueze.
(7)Solicitarea de efectuare a unui anumit act, a unei evaluări sau verificări trebuie să conţină toate lămuririle referitoare la îndeplinirea actului care face obiectul acesteia, iar, în cazul când urmează să fie ascultată o persoană, se vor arăta şi întrebările ce trebuie să i se pună. Consilierul de probaţiune care efectuează actul, evaluarea sau verificarea poate pune şi alte întrebări, dacă necesitatea acestora rezultă în cursul ascultării.
(1)Evaluarea inculpatului minor se realizează la solicitarea organelor judiciare, potrivit legii, de către consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit art. 32 alin. (2).
(2)Datele obţinute în cadrul evaluării prevăzute la alin. (1) se consemnează într-un referat de evaluare.
(3)Referatul de evaluare se întocmeşte şi se comunică în termen de 21 de zile de la data primirii la serviciul de probaţiune a solicitării.
(1)Referatul de evaluare prevăzut la art. 33 alin. (2) conţine date privind mediul familial şi social al minorului, situaţia educaţională şi profesională, conduita generală a minorului, analiza comportamentului infracţional, riscul de săvârşire a unor infracţiuni, precum şi orice alte date relevante pentru situaţia minorului.
(2)Referatul de evaluare prevăzut la art. 33 alin. (2) poate face referire şi la starea de sănătate, la evoluţia minorului din punct de vedere fizic, afectiv, moral şi intelectual, în măsura în care acestea au influenţat sau pot influenţa comportamentul infracţional.
(3)Referatul de evaluare cuprinde şi propuneri motivate privind măsura educativă considerată a fi potrivită pentru minor, cu referire la natura şi durata programelor de reintegrare socială, precum şi la alte obligaţii care pot fi impuse acestuia, în vederea reducerii riscului de săvârşire de infracţiuni.
(4)Structura şi formatul standard ale referatului de evaluare prevăzut la art. 33 se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
(1)Pentru obţinerea datelor necesare evaluării inculpatului minor, consilierul de probaţiune poate colabora cu asistenţi sociali, psihologi, consilieri şcolari, pedagogi, medici sau alţi specialişti.
(2)La solicitarea consilierului de probaţiune, instituţiile şi organizaţiile în evidenţa cărora s-a aflat sau se află minorul pentru îngrijire, tratament sau protecţie socială ori educaţie pun la dispoziţia consilierului de probaţiune, în termen de 7 zile, informaţiile care prezintă relevanţă pentru procesul de evaluare.
(1)Evaluarea prevăzută la art. 33 are un caracter personal şi se realizează în baza uneia sau mai multor întrevederi între consilierul de probaţiune şi inculpatul minor şi a datelor obţinute din alte surse de informaţii.
(2)În cazul în care inculpatul minor nu colaborează la realizarea evaluării, consilierul de probaţiune întocmeşte referatul de evaluare şi menţionează, în cuprinsul acestuia, refuzul de colaborare a minorului. La referatul de evaluare este ataşată declaraţia minorului cu privire la refuzul de colaborare.
(3)În situaţia în care inculpatul minor nu este găsit sau locuieşte într-un alt stat şi întrevederea de evaluare nu poate fi realizată, consilierul de probaţiune încunoştinţează organul judiciar despre imposibilitatea întocmirii referatului de evaluare.
(4)Adresa prevăzută la alin. (3) conţine datele obţinute şi este însoţită de dovezi care să ateste situaţia de fapt constatată, precum şi demersurile efectuate în acest sens, inclusiv cele referitoare la colaborarea cu organele de poliţie şi cu membrii familiei minorului, în vederea contactării acestuia.
În cazul întocmirii unui referat faţă de un inculpat minor care se află, în acelaşi timp, în executarea unei măsuri educative, prevederile art. 33-36 se aplică în mod corespunzător, referatul de evaluare cuprinzând şi menţiuni referitoare la respectarea condiţiilor de executare a măsurii şi a obligaţiilor impuse, atunci când este cazul.
(1)În situaţia în care consideră necesar, procurorul sau instanţa de judecată poate solicita serviciului de probaţiune evaluarea inculpatului major. Evaluarea se realizează de către consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit art. 32 alin. (2).
(2)Datele obţinute în cadrul evaluării prevăzute la alin. (1) se consemnează într-un raport de evaluare.
(3)Raportul de evaluare se întocmeşte şi se comunică în termen de 21 de zile de la data primirii solicitării la serviciul de probaţiune.
(1)Raportul de evaluare prevăzut la art. 38 conţine date privind responsabilităţile familiale şi sociale ale persoanei, situaţia educaţională şi profesională, conduita generală, analiza comportamentului infracţional, riscul de săvârşire a unor infracţiuni, precum şi orice alte date relevante pentru situaţia persoanei.
(2)Raportul de evaluare poate face referire şi la starea de sănătate a persoanei, la nivelul de dezvoltare morală şi intelectuală a acesteia, în măsura în care acestea au influenţat comportamentul infracţional.
(3)Pe baza datelor prevăzute la alin. (1) şi (2), consilierul de probaţiune formulează, în raportul de evaluare, propuneri motivate privind măsurile considerate oportune din perspectiva reducerii riscului săvârşirii de infracţiuni.
(4)Structura şi formatul standard ale raportului de evaluare prevăzut la art. 38 se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
Prevederile art. 35 şi 36 se aplică în mod corespunzător şi în cazul evaluării inculpaţilor majori.
Evaluarea minorilor aflaţi în executarea unei măsuri educative se realizează la solicitarea instanţei de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea sau, după caz, la iniţiativa consilierului de probaţiune manager de caz, în următoarele situaţii:
a)dacă, pe durata executării unei măsuri educative neprivative de libertate, au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor, prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare existente, fie încetarea executării unora dintre obligaţii;
b)dacă, pe durata executării unei măsuri educative neprivative de libertate, persoana supravegheată nu respectă condiţiile de executare sau nu îşi îndeplineşte obligaţiile;
c)la înlocuirea unei măsuri educative privative de libertate cu măsura educativă a asistării zilnice;
d)la acordarea liberării dintr-un centru educativ sau centru de detenţie.
(1)Rezultatele evaluării prevăzute la art. 41 se consemnează într-un referat de evaluare, care cuprinde date privind respectarea condiţiilor de executare a măsurii şi a obligaţiilor impuse, precum şi actualizarea datelor prevăzute la art. 34 alin. (1) şi (2), dacă este cazul.
(2)În situaţiile prevăzute la art. 41 lit. a) şi b), referatul de evaluare conţine propuneri motivate care să sprijine instanţa de judecată în luarea unei decizii care să asigure condiţiile potrivite de executare a măsurii educative şi creşterea şanselor de îndreptare a persoanei supravegheate.
(3)În situaţiile prevăzute la art. 41 lit. c) şi d), referatul de evaluare conţine propuneri cu privire la obligaţiile prevăzute la art. 121 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pe care instanţa le poate impune, în funcţie de particularităţile cazului.
(4)În situaţia în care este solicitat de către judecătorul delegat cu executarea sau de către instanţa de judecată, referatul de evaluare prevăzut la alin. (1) şi (2) se întocmeşte în termen de 14 zile de la data primirii solicitării la serviciul de probaţiune.
(5)În vederea întocmirii referatului de evaluare prevăzut la alin. (2), instituţia din comunitate care are responsabilitatea supravegherii minorului, a verificării sau controlului modalităţii de executare a obligaţiilor stabilite în sarcina acestuia are obligaţia de a pune la dispoziţia consilierului de probaţiune, în termen de 7 zile, informaţiile şi dovezile solicitate în acest sens.
(6)În vederea întocmirii referatului de evaluare prevăzut la alin. (3), dispoziţiile art. 110 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
(7)Structura şi formatul standard ale referatului de evaluare prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.Secţiunea a 4-a Evaluarea persoanelor majore aflate în supraveghere
Evaluarea persoanelor aflate în supravegherea serviciului de probaţiune se realizează la solicitarea instanţei de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea sau, după caz, la iniţiativa consilierului de probaţiune manager de caz, în următoarele situaţii:
a)dacă, pe durata termenului de supraveghere, au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare existente, fie încetarea executării unora dintre obligaţii;
b)dacă, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile care îi revin.
(1)Rezultatele evaluării prevăzute la art. 43 se consemnează într-un raport de evaluare, care cuprinde date privind respectarea măsurilor şi a obligaţiilor impuse, precum şi actualizarea datelor prevăzute la art. 39 alin. (1) şi (2), dacă este cazul.
(2)Raportul de evaluare prevăzut la alin. (1) conţine propuneri motivate care să sprijine instanţa de judecată în luarea unei decizii considerate a fi oportună din perspectiva reducerii riscului săvârşirii de infracţiuni.
(3)În situaţia în care este solicitat de către judecătorul delegat cu executarea sau de către instanţa de judecată, raportul de evaluare prevăzut la alin. (1) şi (2) se întocmeşte în termen de 14 zile de la data primirii solicitării la serviciul de probaţiune.
(4)În vederea întocmirii raportului de evaluare prevăzut la alin. (1), instituţia din comunitate care are responsabilitatea să îndrume şi să verifice modalitatea efectivă de executare a unor obligaţii stabilite în sarcina persoanei supravegheate, în termen de 7 zile pune la dispoziţia consilierului de probaţiune manager de caz informaţiile şi dovezile solicitate în acest sens.
(5)Structura şi formatul standard ale raportului de evaluare prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
Serviciul de probaţiune sprijină instanţa de judecată în procesul de individualizare a pedepselor şi măsurilor educative prin efectuarea evaluării prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a), prin oferirea de informaţii.
(1)Serviciul de probaţiune pune la dispoziţia instanţei informaţiile cuprinse în baza de date constituită la nivel naţional cu privire la instituţiile din comunitate abilitate să participe, sub coordonarea serviciului de probaţiune, la executarea pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate, conform procedurii stabilite în Legea nr. 253/2013.
(2)Baza de date prevăzută la alin. (1) conţine şi lista instituţiilor din comunitate în cadrul cărora poate fi prestată muncă neremunerată în folosul comunităţii şi tipurile de activităţi care pot face obiectul acesteia, cursurile, programele sau activităţile care pot fi impuse în conţinutul unor obligaţii sau al unor măsuri educative.
(1)Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune prezent la judecarea minorului oferă instanţei de judecată informaţii şi lămuriri suplimentare faţă de conţinutul referatului de evaluare întocmit şi comunicat conform art. 33, 34 şi 37. (2) În faţa instanţei de judecată, consilierul de probaţiune poate formula cereri pentru solicitarea de informaţii suplimentare instituţiilor, organizaţiilor sau persoanelor fizice care deţin informaţii considerate necesare pentru clarificarea situaţiei minorului şi completarea evaluării.
(3)Dacă apreciază necesar, consilierul de probaţiune prezintă instanţei de judecată propunerile privind măsurile care pot fi luate faţă de minor, aşa cum au fost formulate în conţinutul referatului de evaluare, sau formulează completări, atunci când este cazul.
(1)Procesul de supraveghere cuprinde ansamblul activităţilor şi intervenţiilor derulate în mod direct de către serviciul de probaţiune sau sub coordonarea acestuia, în scopul reabilitării sociale a persoanei supravegheate, al reparării prejudiciului adus comunităţii prin săvârşirea faptei şi al creşterii gradului de siguranţă în comunitate.
(2)Procesul de supraveghere prevăzut la alin. (1) se realizează prin exercitarea controlului asupra respectării măsurilor şi executării obligaţiilor impuse în sarcina unei persoane supravegheate şi asistarea adaptată nevoilor persoanei, riscului de săvârşire de infracţiuni şi particularităţilor cazului.Secţiunea a 2-a Procesul de supraveghere a persoanelor majore
Serviciul de probaţiune coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor de supraveghere şi executării obligaţiilor stabilite de instanţă în sarcina persoanelor faţă de care s-a dispus:
a)amânarea aplicării pedepsei;
b)suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
c)liberarea condiţionată, dacă restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai mare.
După primirea copiei de pe hotărârea judecătorească prin care a fost dispusă supravegherea unei persoane de către serviciul de probaţiune, şeful serviciului desemnează un consilier de probaţiune manager de caz.
(1)În termen de 5 zile de la primirea copiei de pe hotărârea judecătorească, consilierul de probaţiune manager de caz convoacă persoana supravegheată la serviciul de probaţiune, stabilind data la care aceasta este obligată să se prezinte la sediul serviciului. Convocarea se face prin: scrisoare recomandată cu confirmare de primire, agenţi procedurali, personal al serviciului de probaţiune, notă telefonică, prin intermediul poştei electronice sau prin orice alt mijloc ce asigură dovada primirii convocării.
(2)În cazul în care persoana convocată nu se prezintă la sediul serviciului de probaţiune la data stabilită conform alin. (1), consilierul de probaţiune manager de caz reia procedura de convocare potrivit alin. (1). În caz de neprezentare a persoanei convocate, consilierul de probaţiune solicită organelor de poliţie sprijin pentru identificarea şi contactarea acesteia.
(3)În situaţia în care persoana nu este găsită sau locuieşte într-un alt stat şi întrevederea de evaluare nu poate fi realizată, consilierul de probaţiune încunoştinţează organul judiciar despre imposibilitatea punerii în executare a hotărârii judecătoreşti.
(4)În situaţia în care persoana a primit convocarea, dar nu se prezintă la serviciul de probaţiune, consilierul de probaţiune verifică motivele neprezentării, putând solicita sprijinul organelor de poliţie în acest sens. În situaţia în care persoana refuză să se prezinte şi neprezentarea nu este justificată, dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(5)Adresa prevăzută la alin. (3) şi (4) este însoţită de dovezi care să ateste demersurile efectuate în acest sens, inclusiv cele referitoare la colaborarea cu organele de poliţie în vederea contactării persoanei.
(6)Consilierul de probaţiune poate solicita organelor de poliţie date şi informaţii despre persoana în cauză.
Coordonarea procesului de supraveghere se realizează pentru fiecare persoană supravegheată de către consilierul de probaţiune desemnat manager de caz, după cum urmează:
a)informează persoana cu privire la procesul de supraveghere;
b)evaluează iniţial persoana;
c)planifică procesul de supraveghere;
d)derulează activităţile de control şi derulează sau coordonează asistarea în procesul de supraveghere;
e)colaborează cu judecătorul delegat cu executarea, cu instituţii din comunitate, precum şi cu alte autorităţi sau instituţii publice;
f)monitorizează procesul de supraveghere;
g)evaluează final procesul de supraveghere.
(1)Pentru fiecare caz, consilierul de probaţiune manager de caz întocmeşte un dosar de probaţiune.
(2)Dosarul de probaţiune cuprinde:
a)copia de pe hotărârea judecătorească prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau liberarea condiţionată;
b)documentele referitoare la contactarea, informarea şi evaluarea persoanei supravegheate;
c)documentele referitoare la planificarea şi derularea activităţii de supraveghere, control şi asistare;
d)documentele referitoare la colaborarea cu instituţii din comunitate şi cu alte autorităţi sau instituţii publice;
e)documentele justificative privind situaţia persoanei;
f)documentele referitoare la modul de respectare a măsurilor şi executare a obligaţiilor;
g)înştiinţările adresate instanţei de executare sau judecătorului delegat cu executarea, după caz;
h)orice alte documente relevante pentru caz.
(3)Pe durata supravegherii, persoana supravegheată şi judecătorul delegat cu executarea au dreptul de a consulta conţinutul dosarului de probaţiune. Oricare altă persoană poate consulta conţinutul dosarului de probaţiune, la cerere şi numai cu acordul scris al persoanei supravegheate.
(4)Consultarea documentelor prevăzute la alin. (2) se face în prezenţa consilierului de probaţiune manager de caz sau, în lipsa acestuia, în prezenţa unei persoane desemnate de către şeful ierarhic superior.
(5)Persoanele prevăzute la alin. (3) pot solicita fotocopii din dosarul de probaţiune într-un număr justificat de exemplare. Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de persoanele solicitante.
(6)În cursul unui proces penal, la solicitarea organelor judiciare, consilierul de probaţiune responsabil de caz pune la dispoziţia acestora informaţii din dosarul de probaţiune, fără ca acordul expres al persoanei supravegheate să fie necesar în acest sens.
(1)În cadrul primei întrevederi, consilierul de probaţiune manager de caz informează persoana condamnată cu privire la măsurile de supraveghere şi obligaţiile pe care trebuie să le execute şi cu privire la consecinţele respectării sau nerespectării acestora.
(2)În cazul în care persoana supravegheată are de executat obligaţii a căror îndeplinire este verificată de către alte organe abilitate decât serviciul de probaţiune, consilierul informează persoana despre acestea.
(1)Organizarea şi desfăşurarea activităţii de supraveghere se efectuează în baza unui plan de supraveghere întocmit de către consilierul de probaţiune manager de caz, ţinând seama de evaluarea iniţială şi cu implicarea persoanei supravegheate.
(2)Planul de supraveghere se întocmeşte în cel mult 30 de zile de la prima întrevedere şi este revizuit ori de câte ori este necesar, în funcţie de schimbările intervenite în situaţia persoanei şi evoluţia cazului.
(1)Consilierul de probaţiune manager de caz controlează nemijlocit respectarea de către persoana supravegheată a măsurilor de supraveghere prevăzute la art. 85 alin. (1), respectiv art. 93 alin. (1) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, pe toată durata termenului de supraveghere.
(2)Controlul respectării măsurilor de supraveghere prevăzute la art. 101 alin. (1) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se efectuează de către consilierul de probaţiune manager de caz, pe perioada stabilită de judecătorul delegat cu executarea, potrivit art. 101 alin. (5) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
În exercitarea controlului respectării măsurilor de supraveghere, consilierul stabileşte şi derulează întrevederi cu persoana supravegheată la sediul serviciului de probaţiune, efectuează vizite anunţate sau inopinate la locuinţa persoanei sau în alte locuri, în funcţie de specificul situaţiei, solicită documente privind structura familiei, a persoanelor care se află în întreţinerea sa sau în a căror întreţinere se află, documente privind situaţia locativă, a locului de muncă şi a mijloacelor de existenţă, verifică periodic datele furnizate de persoana supravegheată şi îndeplineşte orice alte măsuri de control adaptate cazului.
Consilierul de probaţiune manager de caz stabileşte conţinutul concret al obligaţiilor prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. a)-c), art. 93 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (3), respectiv art. 101 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de evaluarea iniţială a persoanei supravegheate şi de posibilităţile concrete de executare existente la nivelul comunităţii.
(1)Controlul executării obligaţiilor prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. a)-c) şi art. 93 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (3) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către consilierul de probaţiune manager de caz pe perioada executării acestora în cadrul termenului de supraveghere.
(2)Controlul executării obligaţiilor prevăzute la art. 101 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se efectuează de către consilierul de probaţiune manager de caz, pe durata executării acestora în cadrul perioadei prevăzute la art. 56 alin. (2).
(1)În vederea punerii în executare a obligaţiei de a urma un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională, consilierul de probaţiune manager de caz, în funcţie de situaţia şi de nevoile persoanei, identifică un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională în cadrul unei instituţii din comunitate dintre cele înscrise în baza de date constituită la nivel naţional.
(2)În urma identificării cursului de pregătire şcolară ori de calificare profesională şi a stabilirii instituţiei din comunitate, consilierul de probaţiune emite o decizie prin care referă cazul către instituţia din comunitate stabilită pentru executarea obligaţiei.
(3)Decizia prevăzută la alin. (2) şi o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea obligaţiei se comunică instituţiei din comunitate stabilite. Decizia se comunică şi persoanei supravegheate.
(4)Pe parcursul executării obligaţiei, consilierul de probaţiune manager de caz monitorizează derularea cursului de pregătire şcolară ori de calificare profesională.
(5)La finalizarea cursului, documentul eliberat de către instituţia din comunitate în cadrul căreia a fost derulat şi care atestă urmarea acestuia este ataşat, în copie, dosarului de probaţiune.
(1)În vederea punerii în executare a obligaţiei de prestare a unei munci neremunerate în folosul comunităţii, consilierul de probaţiune manager de caz, în funcţie de situaţia şi nevoile persoanei şi în funcţie de utilitatea activităţilor pentru comunitate, stabileşte în care din cele două instituţii din comunitate menţionate în hotărârea judecătorească urmează a se executa obligaţia.
(2)În urma stabilirii activităţii pe care urmează să o presteze persoana şi a instituţiei din comunitate determinate ca loc de executare, consilierul de probaţiune emite o decizie prin care referă cazul către instituţia stabilită pentru executarea obligaţiei.
(3)Decizia prevăzută la alin. (2) şi o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea obligaţiei se comunică instituţiei din comunitate stabilite. Decizia se comunică şi persoanei supravegheate.
(4)Pe parcursul executării obligaţiei, consilierul de probaţiune manager de caz monitorizează derularea activităţii de prestare a muncii neremunerate în folosul comunităţii.
(5)La finalizarea activităţii, documentul eliberat de către instituţia din comunitate care atestă prestarea muncii este ataşat, în copie, dosarului de probaţiune.
(6)Prevederile alin. (1)-(5) se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile Legii nr. 253/2013 privind supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)În vederea punerii în executare a obligaţiei de frecventare a unui program de reintegrare socială, consilierul de probaţiune manager de caz, în funcţie de situaţia şi de nevoile persoanei, identifică un program de reintegrare socială potrivit, fie la nivelul serviciului de probaţiune, fie în cadrul unei instituţii din comunitate dintre cele înscrise în baza de date constituită la nivel naţional.
(2)În situaţia în care programul de reintegrare socială stabilit este disponibil la nivelul serviciului de probaţiune, consilierul de probaţiune manager de caz fie derulează programul, dacă are pregătire specifică, fie asigură transmiterea cazului către consilierul de probaţiune specializat în acest sens, din cadrul serviciului de probaţiune.
(3)În situaţia în care programul de reintegrare socială stabilit nu este disponibil sau nu poate fi derulat la nivelul serviciului de probaţiune, consilierul de probaţiune manager de caz identifică o instituţie din comunitate în cadrul căreia persoana supravegheată poate urma programul dintre cele înscrise în baza de date constituită la nivel naţional.
(4)În urma stabilirii instituţiei din comunitate potrivit alin. (3), consilierul de probaţiune emite o decizie prin care referă cazul către instituţia din comunitate stabilită pentru executarea obligaţiei.
(5)Decizia prevăzută la alin. (4) şi o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea obligaţiei de frecventare a unui program de reintegrare socială se comunică instituţiei din comunitate stabilite. Decizia se comunică şi persoanei supravegheate.
(6)Pe parcursul executării obligaţiei, consilierul de probaţiune manager de caz monitorizează derularea programului de reintegrare socială.
(7)La finalizarea programului, documentul eliberat de către instituţia din comunitate în cadrul căreia a fost derulat programul care atestă urmarea acestuia este ataşat, în copie, dosarului de probaţiune.
În vederea punerii în executare a obligaţiei de a se supune unor măsuri de control, tratament sau îngrijire medicală, consilierul de probaţiune manager de caz procedează după cum urmează:
a)dacă instanţa de judecată a stabilit, prin hotărârea judecătorească, instituţia care efectuează controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală, consilierul verifică luarea în evidenţă a persoanei de către instituţia stabilită, executarea obligaţiei de către persoana supravegheată şi monitorizează derularea activităţii de control, tratament sau îngrijire medicală;
b)dacă instanţa de judecată nu a stabilit, prin hotărârea judecătorească, instituţia care efectuează controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală, consilierul, în funcţie de particularităţile cazului, stabileşte instituţia şi comunică acesteia copia de pe hotărârea judecătorească şi decizia sa, procedând, în continuare, în conformitate cu prevederile lit. a). Decizia se comunică şi persoanei supravegheate.
(1)În vederea punerii în executare a obligaţiilor a căror îndeplinire este verificată de către alte organe abilitate decât serviciul de probaţiune, consilierul de probaţiune manager de caz informează organele competente stabilite potrivit Legii nr. 253/2013, cu privire la obligaţia pe care acestea o au de a oferi informaţiile solicitate de către consilierul de probaţiune cu privire la persoana supravegheată şi modul de executare a obligaţiilor şi de a sesiza serviciul de probaţiune dacă persoana supravegheată încalcă obligaţiile.
(2)La solicitarea organelor abilitate prevăzute la alin. (1), consilierul de probaţiune pune la dispoziţia acestora informaţiile necesare verificării respectării obligaţiei de către persoana supravegheată.
(3)Consilierul de probaţiune informează organele abilitate prevăzute la alin. (1) cu privire la permisiunile acordate în executarea obligaţiilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 253/2013.
(1)În scopul verificării îndeplinirii de către persoana supravegheată a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea judecătorească, cu 6 luni înainte de împlinirea termenului de supraveghere, consilierul de probaţiune manager de caz solicită persoanei informaţii privind demersurile efectuate în vederea îndeplinirii acestor obligaţii.
(2)În situaţia în care persoana supravegheată a îndeplinit obligaţiile civile, consilierul de probaţiune manager de caz solicită dovada îndeplinirii acestora, care se ataşează la dosarul de probaţiune.
(3)În situaţia în care persoana supravegheată nu a îndeplinit obligaţiile civile în termenul prevăzut la alin. (1), consilierul de probaţiune manager de caz verifică motivele neîndeplinirii şi, dacă este cazul, îndrumă persoana în vederea îndeplinirii obligaţiilor civile cel târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
(1)În situaţia în care, pe durata termenului de supraveghere, în funcţie de evoluţia cazului, consilierul de probaţiune manager de caz constată că au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, fie încetarea executării unora dintre obligaţii, întocmeşte un raport de evaluare conform art. 44 şi sesizează instanţa de executare.
(2)La solicitarea judecătorului delegat cu executarea, consilierul de probaţiune manager de caz întocmeşte un raport de evaluare conform art. 44, în care consemnează constatările sale cu privire la existenţa unor motive care justifică fie modificarea obligaţiilor prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, fie încetarea executării unora dintre obligaţiile pe care le are de executat persoana supravegheată.
(1)În situaţia în care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probaţiune manager de caz constată că persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile ce îi revin, verifică motivele care au determinat această nerespectare şi, dacă apreciază că nerespectarea s-a făcut cu rea-credinţă, întocmeşte un raport de evaluare conform art. 44 şi sesizează instanţa în vederea revocării sancţiunii.
(2)În situaţia neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile de către persoana supravegheată cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, consilierul de probaţiune manager de caz întocmeşte un raport de evaluare conform art. 44, în care consemnează motivele neîndeplinirii, şi sesizează instanţa.
(3)Pentru încălcări minore care nu aduc atingere scopului pentru care au fost dispuse măsurile de supraveghere sau obligaţiile persoanei supravegheate, consilierul de probaţiune manager de caz poate emite avertismente. Condiţiile de emitere şi modalităţile de aplicare a avertismentelor se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
(1)În situaţia nerespectării de către persoana supravegheată a obligaţiilor a căror îndeplinire este verificată de către alte organe abilitate, acestea sesizează serviciul de probaţiune. Consilierul de probaţiune manager de caz procedează conform art. 67 alin. (1) sau (3) şi informează organele abilitate care au formulat sesizarea cu privire la demersurile efectuate.
(2)În situaţia în care serviciul de probaţiune este informat de către persoana vătămată sau de către o altă persoană interesată cu privire la nerespectarea obligaţiilor a căror îndeplinire este verificată de către alte organe abilitate, consilierul de probaţiune manager de caz procedează potrivit art. 67 alin. (1) sau (3) şi informează organele abilitate şi persoana care a formulat sesizarea cu privire la demersurile efectuate.
(3)La solicitarea instanţei de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea, consilierul de probaţiune manager de caz întocmeşte un raport de evaluare conform art. 44, în care consemnează constatările sale cu privire la nerespectarea obligaţiilor de către persoana supravegheată.Secţiunea a 3-a Procesul de supraveghere a minorilor
Serviciul de probaţiune coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor educative neprivative de libertate şi a executării obligaţiilor impuse de instanţă în sarcina minorilor faţă de care s-a dispus:
a)stagiul de formare civică;
b)supravegherea;
c)consemnarea la sfârşit de săptămână;
d)asistarea zilnică.
(1)În cadrul procedurii prevăzute la art. 511 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, reprezentantul serviciului de probaţiune citat formulează propuneri privind încredinţarea supravegherii minorului în situaţia în care stabilirea acesteia este necesară potrivit conţinutului măsurii educative, dar nu a fost prevăzută prin hotărârea judecătorească. În formularea propunerilor, consilierul de probaţiune are în vedere informaţiile conţinute în referatul de evaluare şi alte date furnizate de către consilierul de probaţiune care a întocmit referatul, atunci când este cazul.
(2)În cadrul întâlnirii, consilierul de probaţiune stabileşte data la care minorul şi părintele, tutorele sau persoana desemnată cu supravegherea minorului de către instanţă ori judecătorul delegat cu executarea, în funcţie de caz, urmează să se prezinte la serviciul de probaţiune.
Dispoziţiile art. 50 şi ale art. 51 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.
În coordonarea procesului de supraveghere a minorilor, consilierul de probaţiune manager de caz procedează după cum urmează:
a)informează minorul şi părintele, tutorele sau persoana însărcinată cu supravegherea cu privire la procesul de supraveghere;
b)evaluează iniţial minorul;
c)planifică procesul de supraveghere;
d)coordonează activitatea instituţiilor din comunitate şi a persoanelor însărcinate cu supravegherea minorului;
e)colaborează cu judecătorul delegat, cu instanţa de executare şi cu alte autorităţi sau instituţii publice;
f)monitorizează procesul de supraveghere;
g)evaluează final procesul de supraveghere.
(1)Pentru fiecare caz, consilierul de probaţiune manager de caz întocmeşte un dosar de probaţiune al minorului.
(2)Dosarul de probaţiune al minorului cuprinde:
a)copia de pe hotărârea judecătorească prin care s-a dispus măsura educativă neprivativă de libertate şi, dacă este cazul, încheierea judecătorului delegat cu executarea;
b)documentele referitoare la contactarea, informarea şi evaluarea minorului;
c)documentele referitoare la planificarea activităţii de supraveghere;
d)documentele justificative privind derularea activităţii de supraveghere de către instituţiile din comunitate şi persoanele însărcinate cu supravegherea minorului;
e)documentele justificative referitoare la modul de executare a măsurilor educative neprivative de libertate şi a obligaţiilor stabilite;
f)înştiinţările adresate instanţei de executare sau judecătorului delegat, după caz;
g)orice alte documente relevante pentru caz.
(3)Pe durata supravegherii, minorul, părinţii sau tutorele acestuia, persoana desemnată cu supravegherea, atunci când este cazul, şi judecătorul delegat cu executarea au dreptul de a consulta conţinutul dosarului de probaţiune. Conţinutul dosarului de probaţiune poate fi consultat de alte persoane, la cerere, şi numai cu acordul scris al minorului şi al părintelui, tutorelui sau al persoanei desemnate cu supravegherea, atunci când este cazul.
(4)Consultarea documentelor prevăzute la alin. (2) se face în prezenţa consilierului de probaţiune manager de caz sau, în lipsa acestuia, în prezenţa unei persoane desemnate de şeful ierarhic superior.
(5)Persoanele prevăzute la alin. (3) pot solicita fotocopii din dosarul de probaţiune într-un număr justificat de exemplare. Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de persoanele solicitante.
(6)În cursul unui proces penal, la solicitarea organelor judiciare, consilierul de probaţiune responsabil de caz pune la dispoziţia acestora informaţii din dosarul de probaţiune, fără ca acordul expres al minorului şi al părintelui, tutorelui sau al persoanei desemnate cu supravegherea să fie necesar în acest sens.
Coordonarea procesului de supraveghere a minorului în cadrul măsurii educative a stagiului de formare civică este realizată de către consilierul de probaţiune manager de caz, potrivit art. 75-77.
(1)În cadrul întrevederii stabilite potrivit art. 70 alin. (2), consilierul de probaţiune manager de caz realizează evaluarea iniţială a minorului, în funcţie de care stabileşte tipul cursului de formare civică potrivit particularităţilor minorului şi instituţia din comunitate în cadrul căreia va fi urmat cursul.
(2)În urma stabilirii tipului cursului de formare civică şi a instituţiei din comunitate, consilierul de probaţiune emite o decizie prin care referă cazul către instituţia din comunitate stabilită.
(3)Decizia prevăzută la alin. (2) şi o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea măsurii educative se comunică instituţiei din comunitate stabilite. Decizia se comunică şi minorului, precum şi părintelui, tutorelui sau persoanei desemnate cu supravegherea, atunci când este cazul.
(1)În termen de 15 zile de la primirea comunicării prevăzute la art. 75 alin. (3), instituţia din comunitate transmite consilierului de probaţiune manager de caz planul de formare civică, în care se prezintă cursul de formare civică adaptat specificului cazului şi calendarul de desfăşurare a sesiunilor cursului.
(2)Consilierul de probaţiune manager de caz aprobă planul de formare civică în forma propusă de către instituţia din comunitate sau în forma revizuită, conform solicitărilor consilierului de probaţiune, atunci când este cazul.
(3)Instituţia din comunitate stabilită asigură începerea efectivă a cursului de formare civică în termen de cel mult 60 de zile de la momentul punerii în executare a măsurii educative, conform art. 70.
(1)Consilierul de probaţiune manager de caz coordonează procesul de supraveghere a minorului pe durata măsurii educative a stagiului de formare civică şi controlează modalitatea de derulare a cursului de formare civică în cadrul instituţiei din comunitate.
(2)La finalizarea cursului, instituţia din comunitate în cadrul căreia a fost derulat emite un document care atestă urmarea acestuia. Documentul este ataşat dosarului de probaţiune al minorului.
Coordonarea procesului de supraveghere a minorului în cadrul măsurii educative a supravegherii este realizată de către consilierul de probaţiune manager de caz, potrivit art. 79-82.
(1)În cadrul întrevederii stabilite potrivit art. 70 alin. (2), consilierul de probaţiune manager de caz realizează evaluarea iniţială a minorului.
(2)Persoana care supraveghează minorul are obligaţia de a prezenta consilierului de probaţiune manager de caz un plan al programului zilnic al minorului pe durata supravegherii.
(3)Consilierul de probaţiune manager de caz, în funcţie de rezultatele evaluării iniţiale, aprobă planul programului zilnic în forma propusă de către persoana care supraveghează minorul sau în forma revizuită, atunci când este cazul.
(4)Persoana care supraveghează minorul asigură aplicarea efectivă a programului zilnic de către minor, cel târziu în termen de cel mult 30 de zile de la momentul punerii în executare a măsurii educative conform art. 70.
(1)În situaţia în care instanţa a dispus, în conţinutul măsurii educative a supravegherii, participarea minorului la un curs şcolar sau de formare profesională şi minorul este înscris la un astfel de curs, persoana care supraveghează minorul se asigură de continuarea cursului.
(2)Consilierul de probaţiune manager de caz informează instituţia în cadrul căreia minorul urmează cursul despre faptul că respectivul curs este parte a programului zilnic din cadrul măsurii educative a supravegherii.
(1)În situaţia în care instanţa a dispus, în conţinutul măsurii educative a supravegherii, participarea minorului la un curs şcolar sau de formare profesională şi minorul nu este înscris la un astfel de curs, pe baza evaluării iniţiale, consilierul de probaţiune manager de caz stabileşte, cu consultarea minorului, tipul cursului şcolar sau de formare profesională potrivit particularităţilor acestuia, precum şi instituţia din comunitate în cadrul căreia va fi urmat cursul.
(2)În urma stabilirii tipului cursului şcolar sau de formare profesională şi a instituţiei din comunitate, consilierul de probaţiune emite o decizie prin care referă cazul către instituţia din comunitate stabilită.
(3)Decizia prevăzută la alin. (2) şi o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea măsurii educative se comunică instituţiei din comunitate stabilite. Decizia se comunică şi minorului, precum şi părintelui, tutorelui sau persoanei desemnate cu supravegherea, atunci când este cazul.
(4)Programul zilnic al minorului stabilit potrivit art. 79 se completează în funcţie de conţinutul deciziei prevăzute la alin. (2).
(1)Pe durata executării măsurii educative a supravegherii, consilierul de probaţiune manager de caz exercită controlul asupra procesului de supraveghere atât cu privire la executarea măsurii de către minor, cât şi cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de către persoana care exercită supravegherea.
(2)La solicitarea consilierului de probaţiune manager de caz, persoana care exercită supravegherea are obligaţia de a pune la dispoziţia consilierului informaţii privind respectarea programului zilnic de către minor. În situaţia în care consideră necesar, consilierul verifică informaţiile primite.
(3)În situaţiile prevăzute la art. 80 şi 81, pe durata frecventării cursului, consilierul de probaţiune manager de caz controlează modalitatea de derulare a acestuia în cadrul instituţiei din comunitate.
(4)La finalizarea cursului, instituţia din comunitate în cadrul căreia a fost derulat cursul emite un document care atestă urmarea cursului. Documentul este ataşat, în copie, dosarului de probaţiune al minorului.
Coordonarea procesului de supraveghere a minorului în cadrul măsurii educative a consemnării la sfârşit de săptămână este realizată de către consilierul de probaţiune manager de caz, potrivit art. 84-86.
(1)În cadrul întrevederii stabilite potrivit art. 70 alin. (2), consilierul de probaţiune manager de caz realizează evaluarea iniţială a minorului.
(2)În cadrul întrevederii, consilierul de probaţiune manager de caz întocmeşte un plan al consemnării la sfârşit de săptămână, cu implicarea persoanei desemnate cu supravegherea. În întocmirea planului este consultat şi minorul, opinia acestuia fiind consemnată în plan.
(3)Executarea efectivă a măsurii consemnării la sfârşit de săptămână începe în cel mult 15 zile de la momentul punerii în executare a măsurii educative conform art. 70.
(1)Pe durata executării măsurii educative a consemnării la sfârşit de săptămână, consilierul de probaţiune manager de caz exercită controlul asupra procesului de supraveghere, atât cu privire la executarea măsurii de către minor, cât şi cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de către persoana care exercită supravegherea.
(2)Persoana care exercită supravegherea are obligaţia de a pune la dispoziţia consilierului informaţii privind respectarea măsurii de către minor. În situaţia în care consideră necesar, consilierul verifică informaţiile primite.
(1)Pe durata executării măsurii educative a consemnării la sfârşit de săptămână, minorul poate să urmeze un program de reintegrare socială, fie ca urmare a dispunerii de către instanţă a acestei obligaţii în conţinutul măsurii educative, fie ca urmare a stabilirii acestei activităţi de către consilierul de probaţiune manager de caz în planul consemnării la sfârşit de săptămână. Prevederile art. 90 alin. (2)-(5) şi art. 91 se aplică în mod corespunzător.
(2)În coordonarea procesului de supraveghere a minorului care are de respectat măsura consemnării la sfârşit de săptămână, atunci când consideră necesar, consilierul de probaţiune manager de caz poate stabili ca verificarea respectării măsurii de către minor şi a supravegherii acestuia de către persoana desemnată să se facă de către o instituţie din comunitate.
(3)Instituţia din comunitate este stabilită prin decizie a consilierului de probaţiune manager de caz. Decizia şi o copie de pe dispozitivul hotărârii judecătoreşti se comunică instituţiei din comunitate. Decizia se comunică şi minorului, precum şi părintelui, tutorelui sau persoanei desemnate cu supravegherea, atunci când este cazul.
(4)Instituţia din comunitate verifică executarea măsurii de către minor şi îndeplinirea atribuţiilor de către persoana care exercită supravegherea.
(5)La finalizarea supravegherii, instituţia din comunitate care a exercitat supravegherea întocmeşte un raport privind respectarea condiţiilor de executare a măsurii educative de către minor. Raportul este ataşat dosarului de probaţiune al minorului.
Coordonarea procesului de supraveghere a minorului în cadrul măsurii educative a asistării zilnice este realizată de către consilierul de probaţiune manager de caz, potrivit art. 88-92.
(1)În cadrul întrevederii stabilite potrivit art. 70 alin. (2), consilierul de probaţiune manager de caz realizează evaluarea iniţială a minorului.
(2)După evaluarea iniţială şi în funcţie de rezultatele acesteia, consilierul de probaţiune manager de caz întocmeşte un plan al asistării zilnice a minorului pe durata executării măsurii, cu implicarea părintelui, a tutorelui sau a persoanei în grija căreia se află minorul. La întocmirea planului este consultat şi minorul, opinia acestuia fiind consemnată în plan.
(3)În caz de dezacord între consilierul de probaţiune şi părintele, tutorele sau persoana în grija căreia se află minorul, consilierul de probaţiune manager de caz sesizează judecătorul delegat cu executarea pentru stabilirea programului zilnic al minorului.
(4)Finalizarea planului asistării zilnice a minorului se realizează în cel mult 30 de zile de la momentul punerii în executare a măsurii educative, conform art. 70. În termen de cel mult 5 zile de la stabilirea programului, începe executarea efectivă a măsurii asistării zilnice.
(1)În cazul în care măsura asistării zilnice a înlocuit o măsură educativă privativă de libertate, întocmirea planului asistării zilnice a minorului se face în termen de cel mult 15 zile de la punerea în libertate a minorului.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), pentru stabilirea planului asistării zilnice a minorului, consilierul de probaţiune va consulta dosarul individual întocmit pe parcursul executării măsurii educative privative de libertate şi referatul de evaluare prevăzut la art. 42. La solicitarea consilierului de probaţiune, centrul educativ sau centrul de detenţie transmite copii de pe documentele cuprinse în dosarul individual, în termen de cel mult 5 zile de la data solicitării acestora.
(1)Minorul faţă de care a fost dispusă măsura asistării zilnice poate să urmeze un program de reintegrare socială sau un curs şcolar sau de formare profesională, fie ca urmare a dispunerii de către instanţă a acestei obligaţii în conţinutul măsurii educative, fie ca urmare a stabilirii acestei activităţi de către consilierul de probaţiune manager de caz în planul asistării zilnice.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), consilierul de probaţiune manager de caz, pe baza evaluării iniţiale, stabileşte tipul programului sau cursului, potrivit particularităţilor minorului.
(3)În situaţia în care programul de reintegrare socială este disponibil la nivelul serviciului de probaţiune, acesta va fi derulat de către consilierul de probaţiune manager de caz sau de către un alt consilier de probaţiune din cadrul serviciului specializat pentru aplicarea programului.
(4)În situaţia în care minorul are de urmat un program de reintegrare socială care nu este disponibil la nivelul serviciului de probaţiune sau un curs şcolar sau de formare profesională, consilierul de probaţiune manager de caz stabileşte instituţia din comunitate unde să fie urmat programul sau cursul şi emite o decizie prin care referă cazul către instituţia respectivă.
(5)Decizia consilierului de probaţiune şi o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care a fost dispusă executarea măsurii educative se comunică instituţiei din comunitate stabilite. Decizia se comunică şi minorului, precum şi părintelui, tutorelui sau persoanei desemnate cu supravegherea, atunci când este cazul.
(1)În termen de 15 zile de la comunicarea prevăzută la art. 90 alin. (5), instituţia din comunitate transmite consilierului de probaţiune manager de caz programul, cursul şcolar sau de formare profesională adaptat specificului cazului şi calendarul de desfăşurare a acestuia.
(2)Consilierul de probaţiune manager de caz aprobă programul, cursul şcolar sau de formare profesională în forma propusă sau revizuită, conform solicitărilor consilierului de probaţiune, dacă este cazul, de către instituţia din comunitate.
(1)Pe durata supravegherii măsurii educative a asistării zilnice, consilierul de probaţiune manager de caz exercită controlul asupra procesului de supraveghere, atât cu privire la executarea măsurii de către minor, cât şi cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de către instituţia din comunitate care exercită supravegherea, atunci când este cazul.
(2)La solicitarea consilierului de probaţiune manager de caz, reprezentantul instituţiei care exercită supravegherea are obligaţia de a pune la dispoziţia consilierului informaţii privind respectarea programului zilnic de către minor. În situaţia în care consideră necesar, consilierul verifică informaţiile primite.
(3)În situaţia prevăzută la art. 90, pe durata frecventării programului sau cursului, consilierul de probaţiune manager de caz monitorizează derularea acestuia.
(4)La finalizarea programului sau cursului, instituţia din comunitate în cadrul căreia a fost derulat programul sau cursul emite un document care atestă terminarea cursului.
(5)La finalizarea supravegherii, instituţia din comunitate care a exercitat supravegherea întocmeşte un raport privind respectarea condiţiilor de executare a măsurii educative de către minor.
(6)Documentele prevăzute la alin. (4) şi (5) sunt ataşate, în copie, dosarului de probaţiune a minorului.
În vederea coordonării supravegherii executării obligaţiilor impuse de instanţă în sarcina minorului potrivit art. 121 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, consilierul de probaţiune manager de caz procedează potrivit art. 94-99.
(1)În situaţia în care instanţa de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligaţiei prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, consilierul de probaţiune manager de caz procedează potrivit art. 80 sau art. 81 alin. (1)-(3).
(2)Atunci când este cazul, consilierul de probaţiune manager de caz informează despre decizia emisă şi persoana desemnată cu supravegherea minorului.
(3)Instituţia din comunitate stabilită asigură urmarea efectivă a cursului şi finalizarea acestuia până la terminarea perioadei de supraveghere a minorului.
(4)Pe durata urmării cursului, consilierul de probaţiune manager de caz monitorizează derularea acestuia.
(5)La finalizarea cursului, instituţia din comunitate în cadrul căreia a fost derulat cursul emite un document care atestă terminarea cursului. Documentul este ataşat, în copie, dosarului de probaţiune.
(1)În situaţia în care instanţa de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligaţiilor prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. b)-d) şi f) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, consilierul de probaţiune manager de caz informează organele abilitate stabilite potrivit Legii nr. 253/2013, cu privire la perioada în care urmează a fi supravegheată respectarea obligaţiilor şi cu privire la îndatorirea pe care o au de a oferi informaţiile solicitate de către consilierul de probaţiune cu privire la persoana minorului şi modul de executare a obligaţiilor şi de a sesiza serviciul de probaţiune dacă acesta încalcă obligaţiile.
(2)La solicitarea organelor abilitate prevăzute la alin. (1), consilierul de probaţiune pune la dispoziţia acestora informaţiile necesare verificării respectării obligaţiei de către minor.
(1)În situaţia în care instanţa de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligaţiilor prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata executării obligaţiilor, consilierul de probaţiune manager de caz poate să acorde permisiuni în executarea obligaţiilor în condiţiile prevăzute de Legea nr. 253/2013.
(2)Permisiunea se acordă prin decizie a consilierului de probaţiune manager de caz, care se comunică organelor de poliţie competente teritorial.
În situaţia în care instanţa de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligaţiilor prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, consilierul de probaţiune manager de caz stabileşte datele la care minorul are obligaţia de a se prezenta la serviciul de probaţiune.
În situaţia în care instanţa de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligaţiei prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, consilierul de probaţiune manager de caz procedează potrivit prevederilor art. 63.
(1)În situaţia în care, odată cu liberarea dintr-un centru educativ sau centru de detenţie a minorului care a împlinit 18 ani, instanţa de judecată a impus în sarcina acestuia respectarea uneia sau mai multora dintre obligaţiile prevăzute la art. 121 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 10 zile de la momentul punerii în libertate a minorului, acesta are obligaţia de a se prezenta la serviciul de probaţiune.
(2)Prevederile art. 73 şi art. 94-98 se aplică în mod corespunzător.
(1)În situaţia în care, pe parcursul supravegherii măsurilor educative neprivative de libertate, în funcţie de evoluţia cazului, consilierul de probaţiune manager de caz constată că au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, fie încetarea executării unora dintre obligaţii, întocmeşte un referat de evaluare conform art. 41 şi 42 şi sesizează instanţa de executare.
(2)La solicitarea judecătorului delegat cu executarea, consilierul de probaţiune manager de caz întocmeşte un referat de evaluare conform art. 41 şi 42 în care consemnează constatările sale cu privire la existenţa unor motive care justifică fie modificarea obligaţiilor prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, fie încetarea executării unora dintre obligaţiile pe care le are de executat minorul.
(1)În situaţia în care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probaţiune manager de caz constată că minorul nu respectă condiţiile de executare a măsurii educative sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile ce îi revin, verifică motivele care au determinat această nerespectare şi, dacă apreciază că nerespectarea s-a făcut cu rea-credinţă, întocmeşte un referat de evaluare conform art. 41 şi 42 şi sesizează instanţa de executare.
(2)În situaţia nerespectării de către minor a obligaţiilor a căror îndeplinire este verificată de către alte organe abilitate, acestea sesizează serviciul de probaţiune. Consilierul de probaţiune manager de caz procedează conform alin. (1) sau (4) şi informează organele abilitate cu privire la demersurile efectuate.
(3)În situaţia în care serviciul de probaţiune este sesizat de către persoana vătămată sau de către o altă persoană interesată cu privire la nerespectarea de către minor a obligaţiilor, consilierul de probaţiune manager de caz procedează potrivit alin. (1) sau (4) şi informează, dacă este cazul, organele abilitate şi persoana care a formulat sesizarea cu privire la demersurile efectuate.
(4)Pentru încălcări minore care nu aduc atingere scopului pentru care au fost dispuse măsura educativă sau obligaţiile minorului, consilierul de probaţiune manager de caz poate emite avertismente. Condiţiile de emitere şi modalităţile de aplicare a avertismentelor se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.Secţiunea a 4-a Asistarea în cadrul procesului de supraveghere
(1)Asistarea persoanelor supravegheate se realizează pe toată durata supravegherii şi constă în intervenţii specializate adaptate nevoilor persoanei, riscului de săvârşire a unor noi infracţiuni şi altor particularităţi ale cazului.
(2)Asistarea persoanelor supravegheate se realizează de către consilierul de probaţiune manager de caz nemijlocit sau de către alţi specialişti din cadrul serviciului de probaţiune sau din cadrul instituţiilor din comunitate abilitate în acest sens.
(1)Asistarea persoanelor supravegheate poate fi realizată prin intermediul cursurilor de pregătire şcolară sau calificare profesională, programelor de reintegrare socială, consultanţei, îndrumării vocaţionale şi al altor activităţi, fie stabilite ca activităţi în conţinutul măsurii educative sau ca obligaţii în hotărârea judecătorească, fie stabilite de către consilierul de probaţiune manager de caz, cu acordul persoanei, în scopul reabilitării sociale a acesteia.
(2)În situaţia în care activităţile prevăzute la alin. (1) nu au fost stabilite ca activităţi în conţinutul măsurii educative sau ca obligaţii prin hotărârea judecătorească şi nu există acordul persoanei, dar există motive întemeiate care să justifice urmarea acestora, consilierul de probaţiune manager de caz poate sesiza instanţa pentru modificarea obligaţiilor conform art. 66 alin. (1), respectiv art. 100 alin. (1).
În situaţia în care instanţa de judecată a stabilit în sarcina unei persoane executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, după primirea copiei de pe hotărârea judecătorească, consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune procedează potrivit prevederilor art. 51 şi ale art. 61.
Consilierul de probaţiune desemnat întocmeşte un dosar de executare a muncii neremunerate în folosul comunităţii, care cuprinde:
a)copia de pe hotărârea judecătorească prin care s-a dispus executarea amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii;
b)documentele referitoare la contactarea şi informarea persoanei;
c)documentele referitoare la evaluarea persoanei în vederea stabilirii activităţii care urmează a fi prestată;
d)documentele referitoare la colaborarea cu instituţii din comunitate;
e)documentele referitoare la planificarea şi derularea activităţii de prestare a muncii neremunerate în folosul comunităţii;
f)documentele justificative privind situaţia persoanei;
g)documentele referitoare la modul de executare a obligaţiei;
h)înştiinţările adresate instanţei de executare sau judecătorului delegat cu executarea, după caz;
i)documente referitoare la starea de sănătate;
j)orice alte documente relevante.
(1)În situaţia în care, pe parcursul executării obligaţiei, din cauza stării sale de sănătate, persoana nu mai poate presta munca stabilită sau o altă activitate, consilierul de probaţiune sesizează instanţa de executare.
(2)În situaţia în care consilierul de probaţiune, din oficiu sau în urma înştiinţării primite din partea instituţiei stabilite ca loc de executare, constată că persoana nu execută obligaţia de muncă neremunerată în folosul comunităţii în condiţiile stabilite de instanţă, sesizează instanţa de executare.
Activitatea consilierului de probaţiune în legătură cu persoanele private de libertate constă în:
a)participarea la pregătirea pentru liberare a persoanelor private de libertate;
b)participarea la desfăşurarea lucrărilor comisiei pentru liberare condiţionată a persoanelor private de libertate, potrivit Legii nr. 253/2013;
c)participarea la lucrările consiliului educativ organizat la nivelul centrului educativ, respectiv al comisiei din centrul de detenţie, potrivit Legii nr. 253/2013.
(1)Consilierul de probaţiune din serviciul de probaţiune competent potrivit art. 32 alin. (5) participă la pregătirea pentru liberare a persoanelor private de libertate alături de personalul specializat din cadrul penitenciarelor, al centrelor educative sau de detenţie.
(2)Participarea consilierului de probaţiune la pregătirea pentru liberare poate fi realizată cu cel mult 6 luni înainte de momentul la care persoana privată de libertate poate fi propusă pentru liberare sau înlocuire a măsurii educative privative de libertate cu asistarea zilnică în cazul minorilor.
(3)În cadrul activităţii de pregătire pentru liberare, consilierul de probaţiune derulează programe specifice şi alte activităţi de sprijinire în reluarea relaţiilor cu comunitatea.
(1)La lucrările comisiei pentru liberare condiţionată a persoanelor private de libertate participă un consilier de probaţiune desemnat în acest sens din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit art. 32 alin. (5).
(2)În situaţia în care persoana propusă pentru liberare condiţionată are un rest de pedeapsă rămas neexecutat mai mare de 2 ani la data liberării, consilierul de probaţiune formulează, în cadrul comisiei, propuneri cu privire la obligaţiile prevăzute la art. 101 alin. (2) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, pe care instanţa le poate impune în funcţie de particularităţile cazului.
(3)Propunerile consilierului de probaţiune au la bază informaţiile şi datele obţinute din documentele existente la nivelul unităţii de detenţie, precum şi date obţinute de la nivelul comunităţii din care provine persoana.
(4)Propunerile consilierului de probaţiune sunt menţionate în cadrul procesului-verbal încheiat de comisie şi înaintat instanţei care se pronunţă asupra liberării condiţionate.
(1)Un consilier de probaţiune desemnat din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit art. 32 alin. (5) participă, în cadrul consiliului educativ organizat la nivelul centrului educativ, respectiv al comisiei din centrul de detenţie, la lucrările privind propunerea de înlocuire a măsurii educative privative de libertate cu măsura asistării zilnice şi propunerea de liberare a minorului care a împlinit 18 ani din centrul educativ sau de detenţie.
(2)În cadrul lucrărilor menţionate la alin. (1), consilierul de probaţiune prezintă referatul de evaluare întocmit potrivit art. 42 alin. (3).
(3)Referatul de evaluare este ataşat procesului-verbal încheiat de consiliul educativ sau comisia prevăzută la alin. (1) şi înaintat instanţei.
(4)În vederea întocmirii referatului de evaluare, centrul educativ, respectiv centrul de detenţie are obligaţia de a informa serviciul de probaţiune, cu cel puţin 14 zile înainte, cu privire la data la care situaţia persoanei va fi analizată de către consiliul educativ sau comisia prevăzută la alin. (1).
(5)Pentru întocmirea referatului de evaluare, consilierul de probaţiune are acces la documentele din dosarul minorului privat de libertate de la nivelul centrului educativ sau al centrului de detenţie. La solicitarea consilierului de probaţiune, centrul educativ sau centrul de detenţie transmite copii de pe documentele cuprinse în dosarul individual, în termen de 5 zile de la data solicitării acestora.
(1)În activitatea de probaţiune, în cazurile expres prevăzute de lege, consilierul de probaţiune emite decizii care sunt obligatorii pentru persoana supravegheată şi pentru instituţiile din comunitate vizate. Deciziile consilierului de probaţiune sunt avizate de către şeful ierarhic superior.
(2)Împotriva deciziilor consilierului de probaţiune, persoana sau instituţia din comunitate vizată poate face plângere la judecătorul delegat cu executarea, în termen de 10 zile de la comunicare. Plângerea persoanei supravegheate nu suspendă executarea deciziei atacate.
(3)Judecătorul delegat cu executarea fixează un termen pentru soluţionarea plângerii şi citează părţile.
(4)Plângerea se soluţionează în camera de consiliu, prin încheiere definitivă, după ascultarea petentului şi a consilierului de probaţiune. Neprezentarea părţilor legal citate nu împiedică soluţionarea plângerii.
(5)Consilierul de probaţiune motivează decizia emisă în faţa judecătorului delegat cu executarea în vederea soluţionării plângerii.
(6)Încheierea prin care judecătorul delegat cu executarea soluţionează plângerea este obligatorie pentru persoana sau instituţia care a formulat plângerea şi pentru consilierul de probaţiune.
(1)Împotriva actelor consilierului de probaţiune care vizează aspecte esenţiale în activitatea de probaţiune, altele decât cele prevăzute la art. 111, precum şi împotriva avertismentelor consilierului de probaţiune, persoana aflată în evidenţa serviciului de probaţiune poate face plângere la şeful ierarhic superior al consilierului.
(2)În caz de admitere a plângerii, şeful ierarhic superior poate dispune refacerea actului de către consilierul de probaţiune responsabil sau desemnarea unui alt consilier din cadrul serviciului de probaţiune.
(1)Nu se poate face plângere împotriva evaluărilor realizate de către consilierul de probaţiune, a propunerilor adresate organelor judiciare sau altor comisii prevăzute de lege sau împotriva sesizărilor instanţei de judecată în cazurile în care sesizarea este de competenţa sa.
(2)Faţă de propunerile consilierului de probaţiune adresate organelor judiciare sau altor comisii prevăzute de lege, persoana care face obiectul propunerii poate formula obiecţii în cadrul procedurilor judiciare respective.
Şeful ierarhic superior are dreptul de a verifica actele efectuate de consilierul de probaţiune sau de către conducătorul unui compartiment din cadrul serviciului de probaţiune, în derularea activităţii de probaţiune.
(1)În derularea activităţii de probaţiune, consilierii de probaţiune colaborează cu instituţiile din comunitate.
(2)În vederea colaborării eficiente cu instituţii din comunitate şi cu alte autorităţi sau instituţii publice, Direcţia încheie protocoale de colaborare la nivel naţional.
(3)În vederea abilitării instituţiilor din comunitate conform Legii nr. 253/2013, la solicitarea judecătorului delegat cu executarea, Direcţia întocmeşte un raport prin consultarea serviciului sau a serviciilor de probaţiune din raza teritorială pentru care instituţia solicită abilitarea.
(4)Raportul conţine concluzii referitoare la compatibilitatea activităţii ori serviciului pentru care este solicitată abilitarea cu standardele minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate şi alte informaţii considerate relevante sau solicitate de către judecătorul delegat cu executarea.
(5)Judecătorul delegat cu executarea se pronunţă asupra abilitării în camera de consiliu, cu citarea persoanei care solicită abilitarea şi a Direcţiei. Direcţia oferă informaţii suplimentare sau solicită judecătorului obligarea instituţiei din comunitate de a comunica astfel de informaţii, dacă este cazul.
(6)Instituţia din comunitate abilitată, prin încheierea judecătorului delegat, se înscrie în baza de date constituită în acest sens la nivel naţional.
(7)Direcţia, din oficiu sau la sesizarea serviciilor de probaţiune, poate solicita judecătorului delegat cu executarea din cadrul tribunalului care a acordat abilitarea, retragerea abilitării instituţiei din comunitate în condiţiile şi pentru motivele stabilite în Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
(1)Instituţia din comunitate poate fi implicată în procesul de executare a pedepselor şi măsurilor neprivative de libertate, în cazurile prevăzute de lege, prin decizie a consilierului de probaţiune.
(2)Activităţile în care poate fi implicată instituţia din comunitate sunt:
a)urmarea unui curs de pregătire şcolară ori calificare profesională;
b)urmarea unui program de reintegrare socială;
c)prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii;
d)supunerea la unele măsuri de control, tratament sau îngrijire medicală;
e)urmarea unor cursuri de formare civică;
f)alte activităţi concrete stabilite în conţinutul măsurilor educative neprivative de libertate.
(3)Instituţia din comunitate are obligaţia de a asigura derularea activităţii pentru care este responsabilă pe perioada menţionată de consilierul de probaţiune în conţinutul deciziei.
(1)Pe parcursul derulării activităţii pentru care este responsabilă, instituţia din comunitate are obligaţia de a pune la dispoziţia consilierului de probaţiune orice informaţie solicitată de către acesta, considerată relevantă pentru caz.
(2)La solicitarea instituţiilor din comunitate, consilierul de probaţiune pune la dispoziţia acestora informaţiile necesare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la art. 116 alin. (2).
(3)Consilierul de probaţiune are dreptul de a exercita controlul asupra modului în care instituţia duce la îndeplinire atribuţiile pe care le are în derularea activităţii prevăzute la art. 116 alin. (2) şi asupra respectării standardelor minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate.
(4)În situaţia în care constată că instituţia nu îşi îndeplineşte atribuţiile sau nu le îndeplineşte în mod corespunzător şi aspectele constatate afectează procesul de supraveghere, consilierul de probaţiune, cu avizul şefului ierarhic superior, sesizează judecătorul delegat cu executarea.
(1)Direcţia Naţională de Probaţiune şi structurile teritoriale funcţionează cu un număr maxim de posturi stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(2)Prin reorganizarea Ministerului Justiţiei şi constituirea Direcţiei, personalul încadrat la Direcţia de probaţiune din Ministerul Justiţiei, posturile aferente acestuia, precum şi posturile vacante din Direcţia de probaţiune vor fi preluate de Direcţia Naţională de Probaţiune.
(3)La data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul încadrat la serviciile de probaţiune, posturile aferente acestuia, precum şi posturile vacante de consilier de probaţiune vor fi preluate de către Direcţia Naţională de Probaţiune.
(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi, patrimoniul serviciilor de probaţiune şi al Direcţiei de probaţiune, inclusiv parcul auto, trec în administrarea şi în patrimoniul Direcţiei Naţionale de Probaţiune. Modalităţile de predare-primire a elementelor patrimoniale se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
(2)În vederea atingerii scopurilor activităţii sistemului de probaţiune, Guvernul alocă resursele financiare, materiale şi logistice, prin bugetul Ministerului Justiţiei, în vederea funcţionării Direcţiei.
(3)În vederea atingerii scopurilor activităţii sistemului de probaţiune, instituţiile publice au obligaţia de a pune la dispoziţia Direcţiei şi a structurilor sale teritoriale, în limita resurselor disponibile, spaţii necesare derulării în bune condiţii a activităţii specifice. Modalitatea de punere la dispoziţie a spaţiilor necesare se realizează în baza unor acte normative sau prin protocoale de colaborare între Direcţie şi instituţia publică ce pune la dispoziţie spaţiul respectiv.
(4)Sediile serviciilor de probaţiune stabilite în cadrul instanţelor de judecată îşi păstrează destinaţia. În cadrul sediilor instanţelor de judecată pot fi stabilite şi alte spaţii pentru serviciile de probaţiune. Cheltuielile ocazionate de funcţionarea serviciilor de probaţiune în cadrul instanţelor se stabilesc prin protocol de colaborare încheiat între Direcţie şi instanţele de judecată.
(5)Paza sediilor structurilor teritoriale, a bunurilor şi a valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
(1)Prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 16-30 care intră în vigoare în termen de 40 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotărâre, regulamentul de aplicare a dispoziţiilor acesteia.
(3)În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul justiţiei va adopta, prin ordin:
a)Regulamentul de organizare şi funcţionare a sistemului de probaţiune;
b)Regulamentul privind condiţiile şi modalitatea de organizare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de conducere din cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune;
c)Ordinul privind activitatea Consiliului consultativ de pe lângă Direcţia Naţională de Probaţiune;
d)Regulamentul privind condiţiile şi modalitatea de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de şef serviciu şi şef birou din cadrul serviciilor şi birourilor de probaţiune.
(4)Până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea prezentei legi şi a Legii nr. 253/2013
privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acestora.
Alin. (4) al art. 120 a fost introdus de pct. 1 al art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
(1)În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Guvernul va supune Parlamentului, spre adoptare, proiectul Legii privind statutul personalului de probaţiune.
(2)Până la data intrării în vigoare a legii prevăzute la alin. (1) se aplică dispoziţiile Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Funcţiile din cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune se salarizează prin asimilare cu funcţiile şi salariile de bază prevăzute în anexele Legii-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, aplicabile categoriei de personal din care fac parte persoanele care ocupă funcţiile respective, în conformitate cu legile anuale de salarizare a personalului bugetar plătit din fonduri publice.
Alin. (3) al art. 121 a fost modificat de pct. 2 al art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
(4)În termen de cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a legii prevăzute la alin. (1) se organizează concursul pentru ocuparea funcţiilor de conducere de la nivelul Direcţiei, potrivit prevederilor legale.
(5)În termen de cel mult 9 luni de la data intrării în vigoare a legii prevăzute la alin. (1) se organizează concursul pentru ocuparea funcţiilor de şef al serviciilor de probaţiune, potrivit prevederilor legale.
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 253/2013.
Serviciile de probaţiune vor îndeplini atribuţiile privind protecţia şi asistenţa victimelor infracţiunilor prevăzute în legi speciale, până la preluarea acestor atribuţii de către o altă instituţie.
(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi, denumirea "serviciul de probaţiune de pe lângă tribunal" se schimbă în "serviciul de probaţiune".
(2)La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2002, cu modificările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU
Bucureşti, 19 iulie 2013.
Nr. 252.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 7 feb. 2014 și 16 mar. 2018.
Deschide forma actuală